download - Europe Direct Iasi

inacceptabil pentru potenţialul României între anii 1994-2005, după care înultimii trei ani s-a resinţit o revigorare. Cauza principală o regăsim înregresul tuturor activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare. Directorulgeneral al OSIM, Gabor VARGA, spunea într-un interviu online: „Acestfapt este o oglindă fidelă a industriei autohtone, care ţine de evoluţiaeconomiei, ce este strâns legată de cea a cercetării“. El a explicat căinstitutele de cercetare din partea cărora trebuie să vină cererile de brevetareşi-au redus activitatea, în timp ce spiritul comerciant, reflectat de„explozia“ mărcilor româneşti, care ies pe piaţă, este în plin avânt.În ultimii 20 de ani, firmele din industria autohtonă nu au acordatimportanţa cuvenită activităţilor CDI, în contextul în care, în alte ţări cu oeconomie în ascensiune, concurenţa pe inventică în zona privată este foarteputernică. Un alt paradox este că, în România, majoritatea cererilor pentrubrevete de invenţii aparţin persoanelor fizice care nu au resurse financiaresau tehnice pentru a le aplica. Din cele 1.100 de cereri de brevete din 2010,doar 25% vin din partea firmelor şi instituţiilor de cercetare. ConducereaOSIM-ului estimează că, la ora actuală, potenţialul real al economieiromâneşti este de 1.500-1.600 cereri de brevetare pe an. În schimb, numărulcererilor de protejare a mărcilor noi a crescut exponenţial în ultimii 20 deani, acesta ajungând la aproape 23.000 în 2005. „Aderarea Romaniei la UEeste un moment în care marca trebuie să-şi depăşească funcţia economică lanivel naţional şi să capete putere pe piaţa comunitară“, sublinia în acelaşiinterviu Ştefan COCOŞ, şeful Serviciului Mărci de la OSIM, adăugând călegislaţia românească în domeniu va fi schimbată, pentru a corespunde celeidin UE. Dezavantajele sistemului naţional actual în privinţa protecţieimărcilor ar fi posibilitatea înregistrării aşa-ziselor „mărci de blocaj“, sau aindisponibilizării unor mărci de către firme care nu mai există în RegistrulComertului şi care sunt trecute în evidenţele OSIM-ului ca mărci în vigoare.În legislaţia comunitară, dacă titularul mărcii nu o foloseste vreme de 5 anide la data întregistrării, decade din dreptul de proprietate asupra acesteia.Mai mult, la OSIM acum nu se pot înregistra marci olfactive, holograme saualte semne distinctive neconvenţionale folosite în UE.Dacă certificatul de înregistrare a unei mărci durează 7 luni,brevetarea unei invenţii durează între 2 ani la urgenţă şi 4 ani normal, iar dinpropria mea experienţă, această perioadă era prelungită de multe orinejustificat la 5 şi chiar 6 ani. În majoritatea ţărilor, brevetarea durează întreun an şi un an şi jumătate. Ce valoare mai are o invenţie brevetată după 4ani? Mai mult, în cei patru ani de analiză se percepe taxă de protecţie,pentru ce? [1-4].La întrebarea: "Care este inventatorul contemporan cu cele mai multebrevete înregistrate la OSIM?”, Florin POPA, purtător de cuvânt al OSIM-200