download - Europe Direct Iasi

inclus pe lista bunurilor restituite în 1948 României (care la sfârşitul celuide al Doilea Război Mondial nu era considerată printre ţările beligerante),brevetul lui Ion BASGAN fiind atunci considerat rechiziţionat de statulamerican. În 1967, în cursul unei conferinţe de presă care a avut loc laLondra, un petrolist din Dallas l-a avertizat pe BASGAN: „Ne vom judecazeci de ani şi apoi şi cu fiii dumitale, dar nu plătim“.La 15 octombrie 1965, Departamentul de Stat al Justiţiei SUA a emis„Divertising Order SA 838“, prin care s-a dispus scoaterea de sub sechestrua brevetului şi restituirea lui titularului, care era astfel repus în toatedrepturile. În actul de atribuire semnat de Anthony L. MONDELOR, înnumele Procurorului General al SUA, se menţiona că inventatorului i seacordau „drepturile, titlurile şi interesele, inclusiv drepturile de autoracumulate şi toate profiturile recuperabile prin lege“. O expertiză financiarăefectuată de grupul german Lomen-Reiter-Dresner Bank, în 1966,demonstra că, pentru cei 17 ani în care a fost titularul brevetului invenţieisale, lui Ion Basgan i se cuveneau 8,634 miliarde de dolari. Ion Basgan amurit in 1980, fară să fi apucat sa scoată vreun ban de la americani. Luptalui a fost reluată după 1990 de urmaşii săi, constituiţi într-o fundaţie care îipoartă numele. O nouă expertiză financiară, făcută în 1998, la Zürich, ademonstrat ca dobânzile acumulate în contul celor 8,6 miliarde de dolariiniţiali ridică valoarea actuală a sumei datorate post-mortem inventatoruluiromân la fabuloasa valoare de 165 miliarde de dolari. Bani pe care, evident,nu-i va mai achita nimeni, niciodată [1-4, 10-12].Istoria noastră vine cu foarte multe exemple de genii ale românilorcare nu şi-au putut aplica ideile la noi. La exportul de inteligenţă autohtonă,România este pe primul loc în lume. NASA este plină de specialişti români,iar la Microsoft a doua limbă vorbită este româna. De ani buni, premiile dela saloanele internaţionale de inventică sunt acordate românilor, în proporţiede până la 25%, perioadă în care finanţarea cercetării româneşti s-adiminuat până spre desfiinţare. Şi din acest punct de vedere suntem unici înlume.O intrebare foarte sugestivă pentru clasa politică, pusă de curând deSenatorul şi profesorul ieşean Dumitru OPREA: câte dintre invenţiileprezentate la marile saloane mondiale de invenţii au fost rezultatul unorproiecte finanţate din bugetul de stat şi ce programe sau linii de finanţare s-au constituit pentru a sprijini transferul acestor invenţii în practică?Mediul politic naţional şi european trebuie să susţină mai multinovarea, mai ales ţinând cont de faptul că până în 2020 fiecare stat membrutrebuie să aloce trei la sută din PIB pentru investiţiile în cercetaredezvoltare-inovare.202