Biblioteca Citatepedia

Scena 5
Samson şi Lili. Intră Arbore, împovărat insigne, fanioane şi panglici tricolore.
ARBORE (linguşitor): Ah, iată-mă faţă în faţă cu speranţa acestor meleaguri! Ce
armonie divină! În acest trunchi viguros, Dumnezeu a împletit frumuseţea dacică şi
virtutea romană. Păr de semizeu, coapse de fotbalist… (Îngenunchează şi îi sărută
mîna lui Samson. Acesta acceptă, relativ plictisit.)
SAMSON (rece): Cine eşti dumneata?
ARBORE: Mă numesc Arbore şi vin tocmai din Codrii Vlăsiei...
LILI (notând în registru): Profesia?
ARBORE: Patriot!
SAMSON: Unde lucrezi?
ARBORE (arată spre harta ţării): Oriunde! Oriunde, pe acest picior de plai! Locul
meu de muncă este patria!
SAMSON: Şi ce doreşti?
ARBORE: Am descoperit o invenţie…
SAMSON (dojenitor): Atenţie la exprimare!
ARBORE: Mă exprim corect, excelenţă! Anul trecut am inventat o descoperire! Am
regăsit-o abia ieri, într-un sertar. Aşadar, am descoperit o invenţie…
SAMSON (plictisit): La subiect!
ARBORE: Am inventat un ceas deşteptător! Un ceas care sună întruna.
SAMSON (cuprins de un entuziasm neaşteptat): Nemaipomenit! Vorba poetului:
Mereu îl vom întoarce, el va suna mereu!
ARBORE: Nu trebuie întors. Are baterie. Sună 24 de ore din 24. Cu el vom putea
menţine conştiinţa naţională pururi trează! (Pauză.) De fapt, nu sună! Behăie! E
primul ceas mioritic, adaptat la exigenţa tradiţiei…
SAMSON: Uluitor! Unde e?
ARBORE (arată cu degetul spre propriul cap): Deocamdată, aici! Am nevoie de bani
pentru finalizarea proiectului…
SAMSON (cuprins de un entuziasm nefiresc): Bani sunt! Noi nu ne zgârcim, când e
vorba de interesul naţional!
ARBORE: Mulţumesc! Ştiam că voi găsi înţelegere pe această vatră încărcată de
adâncă simţire patriotică. Azi noapte am visat că pentru prima oară în multimilenara
noastră istorie, un Mig 20 a reuşit să zboare peste culmile avântate ale Carpaţilor!
(Pauză.)
SAMSON: Întreaga noastră existenţă este un zbor înalt.
ARBORE: Şi totuşi, temeri lăuntrice mă încearcă. Oare voi, minerii, răscolind
dedesubturile sacre ale pământului străbun, nu puneţi în pericol rădăcinile trainice
ale neamului? Mai ales acum, când bat vânturi negre din Occident!
SAMSON (solemn): Exclus, domnule Arbore! Rădăcinile naţionale sunt bine ancorate
în inerţia tradiţiei. Suntem de neclintit, pentru că vegetăm aici de peste două mii de
ani!
ARBORE: Dar nu vedeţi cum popoarele migratoare, sub pretextul unor investiţii,
năvălesc iar? Nu simţiţi cum se-nfruptă din aerul, apa, solul şi subsolul ţării noastre?
SAMSON: Imposibil! Noi stăm de veghe!