Biblioteca Citatepedia

Scena 14
Mulţimea discută aprins. Samson cade pe gânduri, încremenind pe Marele Tron, cu
privirea aţintită spre uşă. Absent, nu participă la conversaţie. Expresia feţei sale, în
continuă mişcare, trădează emoţii înalte. Samson se ridică. Face câţiva paşi profetici
în direcţia uşii. Uşa se deschide singură, după care se închide cu zgomot. Mulţimea
amuţeşte. Samson îngenunchează lângă birou, sărutând mâna unei fiinţe imaginare.
Ascultă cu evlavie, concentrat. Faţa lui pare scăldată de o lumină divină. Mulţimea
tace, urmărindu-l cu atenţie. Samson continuă să-şi trăiască revelaţia. Însoţeşte
umbra până la ieşire. Deschide şi închide uşa cu pioşenie. Se ploconeşte adânc în
faţa uşii închise, după care se întoarce spre mulţime. Are privire halucinantă, glas de
proroc.
SAMSON (profetic): Copiii mei! Ştiţi că mi-am dat viaţa pentru voi, de câte ori a fost
nevoie, luptând pe baricadele dreptăţii…
604: Adevărat!
SAMSON: Şi am înviat de fiecare dată, înaripat de înaltele noastre idealuri. Eu sunt
Mesia…
306: Aşa e!
SAMSON: Am făcut atâtea minuni! Drepturi şi sporuri! Concedii gratuite în Turcia!
Am înviat din morţi atâtea societăţi cu capital de stat! Eu sunt Mesia…
MULŢIMEA: Bravo!
SAMSON: Am avut o sfântă revelaţie! Adineauri, în acest birou a fost Dumnezeu în
persoană… (Freamăt şi uimire în mulţime.)
702:Unde? Aici?
306: Chiar Dumnezeu!
TULBUREANU: Şi noi de ce nu l-am văzut?
SAMSON: El se arată numai sufletelor mari şi eterne. Ceea ce trebuie să ştiţi voi,
muritorii de rând, este că Dumnezeu mă vizitează frecvent, de la alegeri încoace.
(Pauză.) Eu sunt consilierul Domnului, pe probleme sociale.
306: Parcă am simţit o umbră…
1002: Şi mie mi s-a părut că umblă cineva…
SAMSON: Dumnezeu s-a grăbit să mă vadă! Reţineţi! Nu s-a dus la guvern! A venit
direct la noi, la sindicat! Iată ce mi-a spus! Citez: (Patetic): Fiule, aşa nu se mai
poate! Scoate poporul tău din robie şi mântuieşte-l! Am dat totul unor oameni de
nimic! Ai grijă de scaunul ceresc!
ARBORE: Şi ce-a mai zis?
SAMSON (exaltat): Ce, nu e destul? Prin aceste fraze simple Dumnezeu a spus
totul. Cuvintele Sale sunt uşor de interpretat. Domnul ne-a dat de toate. Apele sunt
pline de peşti, mieii zburdă pe câmpii, subsolul musteşte de motorină! Dar oamenii
de nimic, adică guvernanţii, gestionează fraudulos acest sfânt patrimoniu. Aşa nu se
mai poate! Are dreptate Tata!
VOCI DIN MULŢIME:
-Uraaa!
-Huooo!
-Jos guvernanţii!