Biblioteca Citatepedia

SAMSON (mai aproape de realitate): Văd că te preocupă intens filozofia! Află că
între plăcintă şi brânză există, din cele mai vechi timpuri, o relaţie dialectică
profundă. Ai studiat atent conceptul de plăcintă?
TRIFON (cu un aer nevinovat, inept): Excelenţa voastră a cerut să-mi completez
cultura generală… (Citeşte, cu oarecare dificultate.) Se ia o pulpă de miel… se
împănează cu usturoi…
SAMSON (serios, logic): Ajunge! Nu poţi deveni înţelept citind „Cartea de bucate”!
TRIFON: Cu cât citesc mai mult, cu atât mi se face mai foame… (Citeşte.) Se
adaugă sare şi piper…
SAMSON (îi smulge cartea din mână): Ajunge, am spus! Mintea ta nu sporeşte
memorând reţete culinare! Eu am ajuns cult, subtil şi spiritual, buchisind literatura
veche! Pune mâna pe clasici, măgarule! Ehei! Ce vremuri! Când umblam eu la
şcoală, era clasa plină de clasici! (Citeşte din volumul de versuri.) „Dar somnul,
vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă”! (Brusc, aruncă volumul pe birou.) Trifoane!
(Trifon dormitează.) Cine e şef la Direcţia Generală a Vămilor? (Pe jumătate adormit,
Trifon nu răspunde.) Vreau să ştiu dacă viaţa este scutită de taxe vamale. (Trifon îi
aruncă o privire buimacă, dar nu răspunde.) Am descoperit un adevăr metafizic
fundamental: viaţa este o chestiune vitală. (Pauză.) Un vameş al vieţii, adică un
conţopist al guvernului ne taxează, pe motiv că trăim! Trifoane! (Îl zgâlţâie violent.)
Trezeşte-te, derbedeule! Este ameninţat un drept elementar din Codul Muncii!
TRIFON (buimac): Poftim?
SAMSON: (autoritar): Dă telefon la vamă! Vreau lista completă a produselor scutite
de taxe…
TRIFON (cască, obosit şi mirat): La ora aceasta vama doarme…
SAMSON (cursiv, energic): Vameşii niciodată nu dorm! Nesfârşită e veghea lor.
Vameşul are ochi de vultur neadormit şi nas de vulpe. De la o mie de paşi urechea
vameşului simte orice foşnet de bancnote. (Pauză.) Vreau lista completă…
TRIFON: Mai bine consultăm Codul Vamal! (Scoate din raft un registru gros, căutând
cu înfrigurare.)
SAMSON (patetic): Dar somnul, vameş vieţii… (Grav.) Un târg e lumea, iar viaţa e o
marfă!
TRIFON: Ce marfă vă interesează?
SAMSON: Viaţa! Am spus-o doar! Viaţa omului. Biet spirit, căzut în capcana materiei!
TRIFON (după o scurtă căutare): Vite, vise, vin, viţei, vigilenţă… Uite că am găsit.
Viaţă… (Pauză.) Nu! Nu se percep taxe vamale, excelenţă.
SAMSON (aparte): Fantastic! Exact cum a prezis poetul!
TRIFON: Nici TVA…
SAMSON (se aud bătăile unui ceas public.) Auzi? „Se bate miezul nopţii în clopotul
de-aramă!” (Tare.) Trifoane! Îmbracă-te! Plecăm imediat în Moldova de Nord.
(Profetic.) Voi descăleca la Ipoteşti, unde voi ctitori o mină!
TRIFON: Acolo, excelenţă, nu există bogăţii subterane…
SAMSON: Şi ce dacă nu există! Atâtea mine prosperă la noi, fără să aibă resurse
minerale! Am hotărât! Voi ctitori, în judeţul Botoşani, o mină de aer! Un Voroneţ al
adâncului… Cu aer albastru, albastru ca Marea Neagră. Asemenea marelui Ştefan
cel Mare, voi zidi câte o mină, după fiecare bătălie câştigată cu forţele de ordine.
Pohta ce-am pohtit!
TRIFON (nedumerit): Poftim?
SAMSON: Nu pot tolera nepăsarea autorităţilor faţă de Luceafărul poeziei. Mina
Botoşani să fie afiliată la megaconfederaţia sindicală! Am zis!
TRIFON (mirat): Mega şi mai cum?