F-IT$frRTATgUh"ffi

"i_l
{i l-j "I
F-IT$frRTATgUh"ffi
DE',tsooPll
DESPR-E
SI VICAIl,fi i'nO]i Al'li
DIN
MAP'I\MUP'HSIU'
BE.
DE
:L''IT BT.TDT.]
in*S.-siugriag. ProtoPoPu de Ifa''ta si A'iministt'l'roi'elt
oficiului ricarialo din Iiaren:itlesiu'
,-,e,os@dFO€*-
-@>

I
,rFircti-iru obiit, nrouurnonta nra,nent.rt
0vidlus.
;
a
{
I
i
t:
*., {} Q
.-
I
I (-J '-t ri
tfl
*- *" -*- *'-r'!
t- lr f\l- f, .r r!
.- .\i ,\_i.. :' {l :"j i
.-r . , ,,. ..l
i il i;'.: , '-
aI
,i
i !I
I
i
I
I
gl-' , .-','ii:{.l* i
t
,-..'6384 t,]Vh
t. i
H
i{
,a
il
rf,
r.il
a
H
I
*n
s
st
bi
ki
ffi
[?J
5*ii
13
{,
!
lr e\
Hruditul domn
ca,nonic metropollian de
.ia Blasiu Jo an M. I4ol d o vau in precuyentn.rea,
Acteloru sinoCale scrie : n Ddmne ! mare lipsa arr
rirr-d de cundricen:ea vietiei si s. faselor, prin cari
& frecut b,aseriic'a ndstra i Crescuti mfi,re parte in
ecEi].e stnaine eu totii lep,tati cu. principia mai vtr*
tois de a" le strainrlor, cundscem istorioa, dreSrtul si
asia,diarnentele alton'il, dra ttresiine &, le baserecei
ndstl'e se&u nlx. tt,yem neci irJea, seau de avenr

icei rornane cle Alb'aJ-uli'a si f'ogaras" (1869);
6r prc xoene m'a inilernnat se llropur D' Vdstle
a se des*ie ,rr;ri;;arochieior- din Districtui irro*
Domnului propunereil
;;rp;* ; liut*i, "
1'::
mea publicat- -i'i""-""qt,u basericdsca si scolasticau
din Biasiu, a avut-sL are resultatul dorit' cacr
din anul 188;' '*an'l adcca am facut propuneree
am cetit in d;;t;;; ti in manuscrise multe ilescrieri
din istori'a unor si altor parochie'
Si acuill cand asia dicencl avem a mana un'a'
colectiune i,o*u*u si din trecutul parochielor Di-'
strictului ,..ri*;; ol Marei. rlin Maiamuresin,- l*:ti
la tempul **,i- .u l,o, cki, publicitatci). D. vdslre
pre.l stimati br"ti ;" confirinti'a ndstra de prirna-
-i8bo' r'aii esprimat dolinti'a se se
'tdra a *ootoi
descrie si istori'a Episcopiloruom"ni' a'Vicariatului'
roman si.;;;;pt;i'ttrot romane din Maramuresiu'
^r^^^+ am
II'am plecat dorintiei 'l^oi"*ioi D' Vdstre st Probat"
a, coadund, alt.rt Au hpsa,
- si d'e si sc{u' culuc&
lucrarea *t;";; e totpletu' totusi dau publicitatiei
atftta .;; ;; aflat, t* tl cu ac€st'a 8e se puna
us'a pet,icica ta fundamentul unei lucrari candva
si mhi amPle'
,f *
*
fnainte de ce asiu descrie cele aflate si sciute
clespre
si protopopii din '"ii"oiiil-vicarii Ma*
ramuresiu, cautu se arunc un'a privire asuprra istoriei
basericetror din vlaramuresiu inainte de unire
adeca asupr'a tempurilor diu ainte de 1?00"
Basericele din ilIaramuresiu inainte de unire
si chiar si dupg,_unire un iempu ore-care erau supuse
iurisdictiunei }letropolitilor roma*i clin alba-Juiia.
Astfeliu este sciut. cumca trpiscopii clin Mararnuresiu
a fost sufi'aganii Archi-truiscoprilcr din
Belgrad. (A.1.b'1-Julia)- (vedi Acte ,; Fragmente
pentru isto.i'a basericei romane : de Tirnoteu ci-
,pariu. Blasiu 1855.)
Ac6st'a se adeve'esce din inscriptiunea de pre
Noul Testarnent din anui 1c48., din Euchoiogiul
clin 1689., din Dalierita data lui petru parte"niu
Episcopului Muncaciului santit de episcoo prin ste-
'tan archi-eppul Albei-.Iuliei (f16b1), in care siefan
se subscrie: nstefan simion di' mil'a lui Domnedieu
Episcopul Albei-Juliei, al yadului, al Mararruresiului.
Din diploma principelui Georgiu Racoti (16b6),
'cu ca'e Archi-Epiicopuf din Tra*sijvania sava Bruocoviciu
se intaresce si preste Maramuresiu.
Si in urma si din alte subscrieri a Archiepiscopilor
din Belgrad.
.
Poporul din Maramuresiu in tempurile vechi
*-'." guvernat in cele basericesci parte prio calugarii
din Manastirile aflatorie in abundantia in Maramu-
"r resiu; parie prin parochii singurateci.

I
Er .i,ot,i acegiia erad sr:put'i fll.cj}ricljrscoi;ilor
c1e 1a tselgrarl si Tlpiecopilcr iiin I''4arramuresiu"
llpluotpil ttin }'d"'u**re-ciu
rclllrr rom ve'dti in'
urrnatqjnele Au avu.t resie,ilinti.t,'ca,n''l int'L-un'a', ca*^'li
intratrta l[a,nasril'e,rliii }{aramuresitl, inse _resietlinui'a
orincipatra a 10r a, losil }flantrstirea tle -14 Feni in-
;ffi;;; Santuiui Arc6angel 1'{r'c}raii"_- (Fer'r -- K'6rt*
v6lyes, rusqsce Flrusso}'4, atli oofx}tllla rusesca este
situaia in apropierea Apsei 'tile 'fi"r9'.
Despre u,u6or'* re,*ieilintia x} x-lpiscopilor dirr
Maramr,aresiu. ilrtru'n nnanusci"is a Farentelui Pia-
,lrt tlin sige t [ilnaaep"{tw, si'tttctn'.:.[tic/t' intituiata : Disuurtu*"
{n; Epi-e'copatu '}'f
ararnoros'ie-nsi se scrie;
,Hgo ,rri, luq)uc resid'en't'istn IITtpi ]'[q'tartt't*
rosieisi{ in Moiaa.sterio 0. S. tsusilii la"on'ori 'g'
Micle,ael,is
o{,int. Batlicqe vTLl,$alwt'utt?, }fsittttt, asoiuo'Jn
),rrrtr, ,Tttotlnz*tc itt' s'zaderibus Kdrt';ejlyes siue Wrws*
$il?)d, 'obrutr.ttn iucet., x?.te inuetaisse pttto" * Et cum
non 4icatur u'1oo" re$identiae J{russoviensis epi*
scopus, censeo Imtzc /,oau'ttt' aliEu-antlo ]trs'ramar\s (1tr3-
pelatuttt l'uisse. Extitis# eninn lnuj!! nominis noiabi-
";;;irientiam
certwrit, est e:c Dip{.omatibu,s Ata-
i; .;;;r;-1i. intt, in lnarctmor.is, quod nonlerl hodie
nulli troeo trfuuitur (audrein aI oloile rege)"e tlnqariei
a domnii \205-1235'
"--^'R;m.l* I,Ianasiirei rle la Peri, a'deca a resie*
djniiei Episcopilor rornani din Marsrmuresiu si aaum
se pot vecld.
Despre ir:fiii:tiar.e* n celei Lt;rnasiire sunt i0atru
rJiplt'noe eclate r,rj' regii tlngar.iej ]Iarniia
(1451--t 1e?)
sj tita.i;stau 1i +rr-iila;"
xsto'i0r;l iriiiinfial'e i ar..riei ]{anesiirio re de -
scrio in Dccu,,nente istorico si in ,Lcii.r si Irr.agniente
in rt'0,':ir,ll urmaiorir,l -* (veiii d..tcr.lmentei storice q.le_
spre stn'l'eli, pr;iitica s-i era,t'chica a ilomrr.nllor.
wie'na 185'0. fag'. 43.
-- Acte si F'ragmente rle
Tjuroteu Ciparru lln$. i?rS si rrimatorele:)
rloi pnrl.prieteri de rifiul orie*tal .',in'I{aramuresiu
adeca vodre llnlitia lilalc ',,,o,,l'a) si Drag
mester l'uirclilr:a in 1.?9 L un'& n:anastil.e inctrrinata
sn,ntull.ri Aiic,hnngen lfi.ehail (manas.tu'ee de la peri)
si dctalid a,ceia lnnnastilre cu siepte tinuti;lri., u *u1
!o1] la patriancutr ,lin constanrinopol Antoilrrr aL
cloilea .;:ii $e prim'iis,cn acein, manaitire s*b protectiunea
s'a,"
Fatr.iarcrhul r-L pl.unit ofertul si de Egumen
ai Lnanastinei nunni j:re Fachoritiw, rlrr potere de a
benecuventd baserici si a tine la'ga **** un episcoio
pentru cliirotonirea XrreotiJor.
ceJe siepte tienut'ri erau posesiunrle ceie intense
a" lui Bair: vorl'a si Dl.ag mester, si anurne:
curn apare ,"lin ttriplometre suscitate si din scris6rea
patriarehului constantinopolitan, el"au urmatdrele:
silagiul (artreca ^selag'iul),
-Iflegesiaia
(adeca ]fegyesalio)
seau $fediesiul aur.it ot;^ cornitatul satumarelui
I {Jngocia (seau LTgocia), Bers*lva (Borzsov,a,)

q
t
! !
I
i
;l
rtj
*
I
t.
t
I
I
din cc,miiatul Reregh,
- ocliniora si comitatui acela
rto*,6 numele ile (B?'r"sova)' Ciciul (cetaiea d'e odiilt;;;
A;;i; at-u'islul (1|e.ca Halm'tsv)'
-
- seau
nro scurt oor.ri*itE lui Balc si Drag' urester din
i;i";ri.i ftf-ramuresirt, Selagiu, Setuinare, Ilgooiu,
I3eregh, si-solnoc-Doboca'
.Chior,-
Iigumentr cLe la lVlanastirea s' Ir{ichail de la
peri au ,loUurrrlii ,lu la patriarch si dreptul a primi
venitelesidarurileclelacrecintiosiidincelesiepte
tienuturi.
Acleca Balc voda si Drag m-ester rlat potere
1
mare b,a si veniie mari egurneniior de la Manastire&
s. Michail; ;;lttt de a se folosi de venitele din
*rt* *i*pte Domenie, potem clice comitatet cari erau
in posesiunea lor, si'a,calor Iocuitori erau' roma'ni'
Se oa.n."'te ac6st'a, si din subscrierea episcopului
din ll{;;;,""resiu iosif Stoic'a ce s'a aflat
a, celorci.pt. tiriljt""i. (seclmohradska
;;;'oo uotiroension, Pfe .1are e subscris cd' episcop
zem,) (siebenbiirgen)
sePte gtluti: .
Eca .prriopol Stoic'a si -pt-**!:
200 de ani
de la dotarca ilu"nrtirri s. Michail se subscrie cri,
Ipi*tP "
celor siePte ,tienuturi'
In t.-f*.it* acele cand s'a infiiniiai Manastirea
S. [Ii;;;;i" at tu Per1, preotii d'.e,ritui orien-
'
'le erau ."io*i- u plati nt]ii tacse
:],-lili regilor'
A.sifeliuv -i' .f.r:-i ai" Maramuresiu si din cele
: "'r-rturi.
Drept aceia Metloi:olitul dtn Trarrl{iii"ani'a
Jc,aniciu a recurs lri leg'ele Haiiua se str tl€sca
pre clerul clin lWai'arnuresiu. de ar,eie tacse si tlari,
si regele Matiria r:u ciipiom'a tiin i'+;3. a si scutit
- pre cJerul din Mararuui'esiu {adeca cei.e sie;rte
'tienuturi) de tacseie si dai'ile reEaie. Si de aci
tipare bunavointi':r regelui Mrithia catra -
r:eamul
seu r0rnancsc.
Acum iroteti cugeiii, cumca s'a escitat Carul
rnuiioi'a ,:,6" se domn6sca in cete toaserices.ri preste
acel tinut mare si preste aceL cler scutii i.e tacse
si cle dari legale.
Acest dor s'a i:rcuil;at mai anieiu in animele
protoegumenilor (adi se dic proviltiali) de la I'ftiilastirea
S. l{iculae cle pre tnunteie Cire}'nek aprdpe
,le Muncaciu.
$Ianastirea siuiui l{icolae de la Muncaciu B,
f,undat'o pentru calugarii ordului stului Basiiiu in
1360. un ,orincipe poter'ric cu nume TheodorKoriatiroviciu.
(Yedi Brevis notitia fundationis Theodori I(oriathovies
oiim ducis cle Munkrics. Auihore Joansicio
Basilovics. Cassoviae I ?99).
I)espre acel duce Koriathovics in Acteie si
Fragmenfe a lui Tim. Cipariu pag. 177 se scriu
dupa istoria lui Petru llaior urmatoreie :
,Este la Muncaciu manastire cu chramul S'
Sicolae facuta, si inzestrata de un print-ipe poter-

i{)
elicdinLitvanii,aatlivenit,&ilull}eT.ileodol.Kol.iathoviciu,
seAu ]ilai bene Kiriatovioiu de vitia I'0-
miu], cttrc sl Basilovics o cun6sce $3asilovics P"
I-a cap. 5) precum tot popc.'ru) cel din Litllva-"
ni'a lemasitia cle coionia rorou'la este' -_ Din viti'a
aceluipr.irrcipe**i*,toaiinLitvatli'a,dreptpririder:aclinti'a
.rr*tni1or. scacliuti clin stralucirea ce& de
denruit sunt sub nume cle Kiriat'"
-i.,a l'Ianaitirea iie la l'Iuncaciu in anul 145'5
a, tbst, pt'oioegumen cutare [''sr;'a' {-]are cir" atare'
; fost' iltarit si cle regele l{athia'
Acelui Luc'a' i-; utmat in oficiu protoegu*
rnenutr Joan,, care s'a {acut }l;oi ?pi*:oq, si sulr
.
acest nume se tiene a fi episcopul cel d'anteiu a
Muncaciului,inseerii*optt''sitletlsullletroprolitului
cle la llelgrad'
Cum ajunse acest protoeuulnen eplscop Yolrl
vecle din urmattjrele'
Am scris lnai sus' cutncir' la l{alastirea Santului
Archangel l'Iichait de la Peri erf un egu-
;;;, it*g"- aJel'a nu erd' episcop, deci n'a potuf,
-^"ti preoti, 6r Belgraclut. nina de parte' Patnarchul
d.e la Cot't*tiiopol i-a dat facultate ^ iiene
langa sine i^ Manastire un upit::-.p-' tare se clii*
rotondsca p;;";l;ntru Maramuresiu si siepte iie-
nuturi.
Yeclincl aceste urotoegumeuul rJe la Manastirea
de la }funcaciu &
' dorit" se aiba si el Potere
8'
sauti precti, inse il'&
scop cd egLlinenutr ule
a,rlugetar, clllllca vil
voifi se iiena iauga siue cpi*
la Hanastirea din Peri, ci
tT mai irine se fie ei insr-isiepiscoi"r.
tl
trn urrna itcestore a,mentitul proioegumen J'oa*
I'a santii episcop, ur-r,Je ntt se scie sigur, pdte .
in
Moldov,a; in a.elu tempuri curn scrie Petru }Iaior:
nu por:iei neme grija neunitiloi', cieci a fost lesne
trui Jrtanu a se santi t1e episcoil.
I'iirid acutn Joan episcop a cerut de la lregetre
tTla,ctrislau potere a guvernri parochiile flnt
iienutul lui supus. Uladislau cla rege nolr in 1491
i-rt,,lat poterca ccruta.
Inse clebue se insetnnatl, cumca episcoirul
Joan n'a esprls anume) cumca preste care tienut
doresce rlobanrlf iurisdictiune, si astfeliu cu po-
^
terea diplomei lui ulaclislau a inceput a-si intinde
iurisciiciioo*o pana si peste Maramuresiu in tienuturile
l{anastirei S. Archangel Michail.
Inse egumenul de la Manastirea S' Michail'
cu ttume llrtriu, intieleganci cumc& episcopul Joan
a scos cu inselatiune aiatu diploma de la Uladislaur
a alergat la regele si i-a aratat diirlom'a fundationala
i patriarchului Antoniu si intarita prin regele
I\{athia ln {avdrea egumenilor de la manasiirea s"
Michail, 0u aeptul ite a se folosf de veniiele din'
cele siepte tienrituri.

12 t,)
I
qi
fn aceia dil,ioma se espune nnnai atata. c,uinca,
€guml.nul de la S. l\{ichail se arate cuvenita reverintia
episcol.rului de la i\{uricaciu, 6r }{etropolifului
din Transiivai'a celui de acum si celor viitori
.cd superiorilor se le arate curenita supuner.e si
,ascul-tare.
INpiscopul Joan cu ttite aceste n'a incetat a,
face pretensiuni asupl"a venitelor }fanastirei S.
t\fichail, in urma carora eg*menuL Ilcniou, fu siiit
de nou a se plange 1a regele Uiadislau.
Uladislau i-a ciiat iire ambii in antea s'6.-
In.se c1-r'iscolul Joan temanilu-se, cullca yoru ff ciesvalite
metechnele 1ui, Du s'a infaciosiat, si asi;feliu
Ilariu a ciobanciit .*cutire de pretensiunile nedrepte
:rtr episcopului Joirn.
Acest'a este cuprincul scurt a celor patru diplome
regesci rnai sus amentite, pre.o* ii a diplomei
pairiarchului din Constantinopole.
Din aceste apare si aceia, cumca Episcopul
Joan de la }funcaciu a cerut esercearea dreptu-
'l'ilor episcopesci in Maramuresiu mai ales asupr'*
ltinuturiior deiasate de romanii emigrati sub Dragosiu
si implute cu rutheni de principele Koriathoviciu,
dar' asupr'a romanilor din l\{aramuresiu
,episcopii de la Muncaciu n'au potut se bobanddsca
iurisdictiune, cleorece toti ll{aramuresienii aveau pre
.egumenul lor cu episcopul de la Peri, si erau su-
,pusii
Archi-Episcopuiui de la Beigrad.
Aceste
apar: si din istori'a base'icisca a l*i
Saiugyrinszky, ca'e in Tom. II. pag. 14i scr.ie urmattjrele:
,,sub Ludovico liagno cuix T'ireodoro
Koriaiovics Rutheui ex pocloria mag,ro rumerc
comparantes deser:tas a valachis sedes (vicle Balajtiiy
Joseph in descriptio arcis Muniidtslra,g. 107
etc.) nempe coinitaium Bereghiensern ei tlgitsiensem
tum vicinos comitaiLrs occuparunt ciica an.
1360u.
rnhe comitatele vecine a tost si Mer.amur:e-,
siul, din care asisilerea s'au clus cu r)rag's multi
ronani, rlar' s'au d's si clin ugocia si di; lleregl,:
unde si pana astadi s'au pastrat numele ceie ;-
manesci a comuneloi:, naai ales in tienutur nunait
Kraina. Asi'a cl. e. O1ir,h-Csertdsz, Arrl6,nh6za (Ardalesci),
Dragobdrtfalva,, Kornlus (Cornl.si'a), Ro-
:_rjtk- (Ristocar), Remete (Remetea), Feketelpatak
( v alea-ndgra), cre'ni-patak (cornitiel). Acest*,Idot
9_* lire urma poporul ruthen si adi le numesce
Valea ndgra si-Cbrnitiel.
fnse dsbue se insemnan si aceita) cumca asiedindu-se
in Irngari'a calugarii ordului santului
Basiliu, a clebuitu se aiba" un cap dre-care, uE
protc, -)gumen, seau cum se clice ucum provincial.
Curn se vede astleliu cle provinciaii au fost
la nfunca,ciu Luc'a si Joan.
r. Cd protoegumeni a avut clrept in cele disciptlna.e
asupr'a calugarilor din celelaire manastiri,

T4
dar' n'a avut iurisdictiune asulrra c::edincir-r:;ilor' ricci
asupra veniielor inanastiriloi, cari ia Itasilltl lieci
astacli nu se dau provincial,eiui, ci se adrninistrlr.a
in favtirea fia-carei rnanastire deosebitu.
Asia, ch d. e. dica, }{aqa,stirea deia }{uncaciu
are lipsa cle 2-300 floreni. si i cere de ia I'[ana-
,stirea de la Bicsacl, i-se ciau nrimai cd imprumut
ple langa contracrt.
Dar' sus numitul Joan far-landtt-se episcep a inceput
a esercea si iurisdictiunc episcopdsca. si inca
si preste romani, Ia ce apoi pre baz'a cliirioralelor
regesci s'au optts egulltenii de ia i\{anastirea S. Michail.
I{ai arn de a insemn6, un pasagiu din ctriplorn'a
req'elui Ulaclislau data in 1491 episcopului .Ioan,
ciin care qpale, cumca Joan a fost episcopul rr-rthe'
nilor si nu a romanilor.
tr)iplom'a se incepe astfeliu: ,,trixponuit nobis
fidelis noster Joai.rnes liytiscopus Rutltenoru,ttt' in
Claustro B. Michaelis A. in I'Ia.ramoros rit. gr. fnnslato
commorans, clualiter in bonis et possesionibus
vestris plurimi Rutheni plesbvteri et colonr gr. f;dem
'tenentes, et sub jurisdictione sua existentes comtrnorfl,rent,
qui proventtts sibi et llccetresia ex vetusta
consvetudine reclclere difficuliarent.(
Scirr inse, cumca ac6st'a a fost o espositiune
sinistia, si arn citat'o numai se se viria. cir Joan
& fost episccptil riitheniior si llu a F.omanilor.
1:
f")
truse ii"J)are ciin iicr,ist'u, tliptrc,rna si lrr:cia, cii
ddua a fosi clatina vechia in Maramuresiu a cift
provente cpiscopului cie la }fanastii'ea S. $,Iichail,
rlecri si dreptul episcopilor ^
fost vechiu la aceie
'venite,
-
deoi iulisdictiunea episcopdsca tlin Mararnuresiu
a esistat cu rnuli inainte de 1491.
IJar'' nu numai episcopnl Joan, ci si urmasii
iui a inceitut a pr:etinde apoi a-si esercea iurisdictiune
asupr'a rnanastirei s. [{iciiail tlin }{aramuresiu
si asupr'a tienuturilor a,celei mauastire,
- facandu-se
asLfeliu inceputul iir.risrlictiunei cpiscolrilor
eJe l,a lluncaciu asupr'a tienuturilor romanesci,
-
de unde a ulmat ruicnizartra mai rnultor comllne
a'omanesci,
*
*, :l:
Inainte cie a ajunge CleruX si poporul clin
&Iararnuresiu sub iulisdictiurlea episcopilor de 1a
Ifuncaciu a stat sub iurisclictiunea Archiepiscopilor
de la Belgl'ad, si a avut si pre eiriscopii sei
proprii.
S'a dis mai sus, cumca Antoniu Patriarcliul
a r-1at privilegie egumenului de Ia Manastirea s&iltuiui
S{achaii din Maramuresiu pre langa altele de
a tieno langa sene si un episcop. (\tedi acte si
fragmente pag. 178).
Si dupace abia se afla urme despre trei cgumeni
a lvlanastirei S. l{jchail ctre la Per.i, se pclte
h

1"1
i 1)
I
deduce ou tot dreptul, cum.:a egutnenii cle Ia aceia
manasfrre a piocecla-L intocm'a cd itrotoegumetrni
de la }{urrcaciu sl noa mai tienut lalga sene e1;iscop.
ci s'a facut ei insi episcoi:i, -- relna.nend sub
iurisdiciiunea meiropolitului tie la lSelglatt, cun] a
deruantlai acdst'rt si patriarchul clin L'lonstaniinapole.
Cd egumeni a }-lanastirei t1e ia S. Micliaitr
din ]iararnuresiu se amentesc Pu'c/t'ortt,izt, Ilariu,
si Ce!.qsiu.
:t,pr.ri d'Lr;ia acesii'a nl1
.
se &Dluiltesc eguureni,
ci nuina,i episcol.'i al lfaramuresiuiui,
Este "rJtma'u de insemilat) cumca iu unul si
acelasiu i;ernir a tienut iurisdictiune asripr'a episcopatului
riin ]{aramuresiu atai Arc}ii-Eiriscopii de
la Aib'a-Julia, cat si episcopii de Ia }funcaciu, si'
atat cei c'L'antei ca,t si cei rie pre urma se subscriau
episcopi a,l Mararnuresiului, adeca, cd, atari.
carii au iurisdictiune asupr'a lfaramuresiului.
Astfeliu in mauuscrisui calugarului piarist din'
Sigei Sirnoncirich (1805) cd episcopi al llfaramu*
resiuiui, adeca cu iurisdictiune asupr'a episcopului
din }lararnuresiu se arnentesc Arcliiepiscopii cle la
Belgrad incepand de la Jr.ran (1528) patra Ia Joan
Bob (1783-1830).
Dar' iot acel Simonchich ilune si pre episcopii
de la Muncaciu de episcopi ai }'{aramuresiului,
si dice: cumca el insusi nu scie cum se
6sa din incurcatur'a actistta.
Gt'i:siJl'a lL:i irlcrine
rie aic1,:,', ri ri'lr t''.;stcu
J-,t'i=;;1,; i:, a';gie ce i.r si:r'is rr"'ai ll a intr; .i,.igr-ra :
,,iutri e1'go JInrt-:rtia, g'r'. r:irus V*.iac]iis et iit-iriir,:ni,:
i:cusi,e6, {'rier;lt';i.i* l,.arts l.iallliiranjar:. iniiu.-
i;iii;n e;lt, lios eti,rr;r ac1 ;'ur:sd.it:bii-rneirr Ti'ansii.-,,alroiiiii-i
E1;iiui:r i,;er-iini-rse cui:* lisriniii +i:Arr""
Si aiiaugr:, cumtli?, tlupac* sr-ti-t ?h*t-';:itiJ. s'a,
uriiiti o i,ralte a liaraururesiniui,, r:ti Lellasi leuriiii
ii :Lies siesi e;-iJscol-t, si cuutrjR at:ei'a ii:L lotLli i;
trj.iri ii ;,i,.2 t,:ll,,i,;:, j f S ili._r'a.
:\poi intreaba Simoncirich: ,.ini+;rea r/eio cui
sulterant Eppo iiii qrii unionem sr.r.sce]:'erunt in 1{arrnaiia
? ;i i'espLinde: ,,Utique Eppo Transilvano,
tirinec Coittis Hsis T{Lrngariae ::eincorporatus fuissei'(
(i i36.)
Eu dar' din premerse cu drept cuvent pot
aserd,, cuiDCA poporul roman din Maramuresiu a
stab tot ile una sub iurisdiciiurea Archiepiscopiior
romani din Ardealu, si parte a avut si pre episcopii
sei proprii, si cumca episcopii de la Muncaciu a
avut iul'isdictiune numai asupr'a ruthenilor, si numai
riupa ur] ternp ore-care a, potut esercea iurisiiictinne
neconturbata si asupr'a romanilor clin
Ilaramuresiu"
In siep,ratismr:l diecesei bfuncaciului de pre an.
1885. pag. 14E se scrie, cumca Maramuresienii au
avut pre episcopii 1or proprii, ir:se iiiregatoria lor
Disertatirine. 2

18
n'a drirai mai uult rle ?0 rie ani, ci episccl,rii l{aramuresiului
ir, fbst cei de la iduncaciu.
Din ce1.; prenrerse apare coiit::ariu1,
- r:aci
deja .foan Archieiiiscop'.li cie la EeJgrarl iil ii2g
s'a numif si eiliscop al Maramuresiului., adeca cd,
atare carr-ria i-a f*st sufraganei eprscol-,ul clin I{ararnuresiu
I rleci deja pre la 1b2S a Cebuit se fia
episcopi in &{aramuresiu. (I,-*di Acte si Frag.ureute
pas. +II.)
Er din esti:asseie alaturate (lo finea &,cestei
disertatiune) & protocdielar coitgi:,,ga.riunelol: comiiatului
lilararnuresi-ti apare, cu:nca iu an- I8,3c.
Maramuresiul & i."vut el:')pu lrorr]a,n I cacl in iirrrtocolui
congi'sgcltiunei tienura in 5. Ifartiu 1dBi,. se
dice :,,$,linden szentegyhaztr',i egy-egli forurtoi; a11-
gvanak a papok az okih piispililrek",r
(\redi articuiu colgregatiuneicl" noiriiilar din
Maramuresiu despre episcopii roniaui din }{ar.aniuresiu,
descrisi din rnanuscrisuX Ci. Do*r. Dr. Joanu
Mihaii fiscu comiratense.
Din aceste apare, cumce rcinanii din D{aramuresiu
din tempurile c;eie nnai veclii a avut pr:e
episcoi-'ii lcr: lrroprii.
Carii a fost aceia si cand a funsat, cd, eiliscopi
de sigur nu se scie, caci ab;a ayem date
despre numeie unor ei:iscopi clin eyul ai
16-17-ea.
Dar este sigur, cumce si unii eliiscopi, cari
19
se tien a fi a it{u'caciului, & fost nu atat eppi al
Muncaciului, cti.t mai vOrios ai Marauuresiului-
Date positive ayem desy:re:
Dwrzit,zt, Popzt episcoi;ul iwararnilresiur*i cu
resietiinti'a la l,{oiseiu. -- 1637.
Josil Stoic' ri, lGgZ -.
1? j"l.
Dositi;,ett, (1'heociorou,ici,u,) l? t,A
-
iZ 84"
Dositlieu ili 1 6 g iJ, se suirscrie ailminisrrator
episcon ai Maramuresiuiui. {Yedi acta cre ra fi'ea
clisertatiunei.
si pareniele piarist si*ioriciric,r in disertaiiunea
sna despre episcopatul din }{aramuresiu scrie :
,Episcopaturn Lfcrarrroi'osievi,sern g raect r-iirs i,t.r conr.-
pluribusgnori,urne*t'ls in,e*iora,t.i ierturr, esi,,i,t,c,,r,iuurtt
c'iues et crtgrcati ltoruzt't, Prae,su.lu,tti,, qt-t.i. eas 1t0*
uers*tt.
- uQola ayr,ga et.seg"ies ,illcru'tn in altscur-a est.(,
([nse'nn aci, cuinch disertatiunea riarenteiui
sinro'chich, precum si alte clate ie-a,m nrimit de
la Cl. D. Dr. Joan ,ldinaii fiscu ccmils,ier:se, eruditul
barbat si scrutafior a trecutuiui coniita,tuiui
Mala'rrure'siu, care posiede rnuiie :rcte de pre.tiu si
tnare insernnatate ciin iston'a Mararnuresiuiur.)
Din tempul epise opatului iui..Tosif $tcrc'a acjud tra
finea acestei diserltatiu'e t'ei scripte, ddue romanesci
din 1690 si 1698 si rin'a ,roE*rd*'.a din 1LigS.
Jcsif Stoic'a episcopul l,Iaramuresiului a :rvut
resiedinii'a s a si in Huct, seau in mri.nastirea de
acolo numita l{ust-}Jrr**oti*
z*
I

') l-i
:/i
I
t ,i.
.gi
.Den,."lii,i/i?, riil:nii j-a ei.,.is.;cj,, 3::.in ix.iniriiti:ie,
ulii:n nl TrrrrsiLr.;uliei iIic]rrr:i ai_rai!i-, a, t_,orr,:i,i oficiui
ei;iscr-riresc jn llla,raruiu'esiu .jeir in it)r ;_rui"
L)e srib ,:pisconaru.i iui ,l,rsit' Sroic'ri, se *flii ia
ei:u,lititi cnii.rsr'ar iesriir lf r. Nicolau ii iijes rii rilr
anii-:u*usioii iienetui-euta.l ;:i.iu Stt jr'a jri -i tj g S"
Acei antimersioir ia facul cutaLe i{icoiii: ;ipogi:ai'
iri I(r:rtvciyes (Pei'i). Iie rincle F,irilre., crrucr]. epi:
sr.roi.lii ,;1e ia Feri din r\{n,ramiiresiu & ii'.,ui ianga
s ene si caie uil tipografi"
I)espre Dositlieu episcopiil romaniior iiin lfaramnresiu
,{€ scie, cninca clensulu a fuiigat, c;,i
atare rnuiti ani, a cltirotonit preoti si a morit la
acjenci iietranetie in i734 lipsit t-ie vedel.e.
Dositheu a fostu oprit de a esercea iurisclictiu*
nea episcrtpisca in an. 1720. irrin Georgiu Genadiu
Riz.Anczy eppul Muncaciului, ca,re in acdst'a
privintia a recercat si oficioiateie comitatense din
I\{arainuresin.
Inse asia se vede, cumch densul a eserceat
iurisdictiunea episcopdsca si maj incoio, caci in
actele Sinodului tienut in 1728. la C1usiu-Manastur
Be clispune : .,Conclusurn est debere scribi
rytentoriale Ercelso Gu,bernio de Dosith,eo quodam
apucl sc/rismaticos orcJ.inctto Eplto ,riu??c i,n fuIaramaros
residente, ne pr&estnteet ullu,nr e Trans'iluani,a
ad, se uenturu*t, ord,inare.u (Vedi simbolae de N
iiilles Pars L pug. 494,)
r1r-,t_,i (,iijsirr{.j ,:;.ii$cc jrui ie j;l }{oiicru fiu,:ni,tr t,r,
'Pt.t;::r.t rr.i'ij1r iir;tiliii:ea cfirjJ-'r'eg&riur:ej c*iciiii-;ense
r-{ii:, }{ai'aisiiresli-i iliri I 5 L}ecer:: b:"e I 6 g ?" (iiecli
adnetrsi-ri ia fi:r.-.:i diset'rir,riu::ei. i
Ar,:sti ii't:i ei-;isccix p,, fiinglli c:A. ai;a::l irr I[arar;:*Lc,sir-i
alro'pe uu'i+ sriia iie rzr,.i. *i e sig,ui., cLitilf a
derrsii & lrvut ei anti:ces"qo:.i"
Iirire,iesl.',t'e ln;-ine1e itir J,iall,3,0Lr-iui?1 r,i'iim eflrr,t
date,cig.j-rrs.
Ei,isr:'ri,ii riiil llai'anriiresiir a i.e sici.iei tlear.s;:-
riui ii: mariiri;tii:iie cl"in lfar.aiuul.eslu. si iiiai a,les
in I{rri:lstire:r, S. }{icirail tiin Peri, -_ dar rr iccriit
episc,-i;.rii si in l{ust-Barar1.r'8. 1o lTgiea si -*i i:r. Ma*
nastir-ra iie ia $tlisiicze dir: Cottui. Elereg.ir.
In lllar"arirrrlesin a fost malastir.i mnite.
Astfeliu ce'a cie la Feli, resieclirti'a ordinaria
:[d eiriscoi-rilor"
;li-roi
-
a fost nranastiri ia Baseric'a-Aiba, Giuiesci,
lludesci. Barszrna, Joocl., Cuiiea, Sacel. Ifoigeiu,
i.jgiea, Ilecleu, Bocicau, Lunc'a, Iid r e siiget
T{us l-lJarai}ya.
Baserici mici cle lemnu se afla inca la Il{anasuirea
tie la Moiseir-r si de la Giulesci,
-
in celalalie
coil]une rornancsci nii sunt ]:aserici cle a.
manastireior.
Baeerica de la manastirea de ia Peri si si
i.nsusi manastirea s'a ruinat; 6r din i:aser.icele ce-

(.,4
(:L,
loralaite manastiri pa,rte sa zidit baserici parociriale'
parte scoli satesci.
,lveriie manastirilor parte sa secuestrat sub
Josif aiu doilea. (1780-1790), parte a renaas cd,
portiune canonica parochiala"
TJn'a parte acelor manastiri s'a ruinai sub
baialiiie cele muite dinire regii LTngariei si principii
Transiivaniei, din alteie a fugit cahigarJi clo
fric'a osta,silor si a remas gdle.
Averile rnanastirei de la Feri a ajuns in manitre
principeiui Michail Apafy, si sir, donat pria
ctensul fi'atelui seu Siefan, cle ia rjare a rLjrins in
manile ir-ri Francisc Budav, dr a ceia in 17 56 ie-a
venriut Erariului cu 3500 florerii"
Averea manasiirei de ia Pel'i a constat ciintr'o
mora cu 2 roti, 182 jugirere aratoria, si 3573
jughere uadure.
-
In siemaiisraul diu 1876 a diecesei
Mancaciului manastirea de ia Peri se numesce
Archimandritura seau Abatia, si si Archi-Abaiia,
sub care ar fi stata mai multe manastiri c6 filiaie-
Se dice in acel siematism, cumch din aceia mana-"
siire s'a pus de episcop Joan numit anteiu al lfuncaciului.
Contrariul acesteia s'a aratat mai sus.
fnse srematismul tace despre aeeia, cumca in
Peri a fost resiedinti'a episcopilor romani din Maramuresiu.
- fnzedar, ruthenii nu yreu a recund*
sce, ciirri c:i iJa.rarnilresienii a avrrt pre episcopii
prapr:ii rccl ani.
* r,<
:r
Sub ilcmnit'ea opisconilcr l'ourani din ul'ma al
I'[ara,iriuresiriiui, edeca suj: Joslf Sioic'a si Dosittrreu
s'a faciit untr+a icmanilci' cu .bas*::'ic'il din R,onaa.
Inse ;rsit" se rede, ctlmc& acei rioi episcr,pi
n'e voit se priiiid,sc,e uniiea, n'& voii se fie supusi
cancl a potllt fi eli;copi rle sene stataicri.
Br" cjensii rier,i n'a ioai 1:arie 1a Sinodiil unirei
din 5 SeFi+ruble 1;iJU. tieurrt jn llir'a-Juli'a,
si neci ch a fost acolo protopopi iiin tieiiuturile
suscitateicr nianasiiri rorna,nesci, ci clin partea de
dios, adeca din partea lusdsca a Comitatului"
Acieca 1:r, sincdui urrirci a tbsi tie facia protopopui
llie din Saldobis. isaidobas langa l{ust)
Luc'a ciin Salisiu (Sziiilils Seiensiu) si Yasiliu
-
din Romlis idora mai bene (Comlis) comune cu
nume Comlus, Corniausiu. suni in lIgoci'a si in
Beregh.
fnse tle si episccpii Sioic'a si IJositheu n'&
voii se primdsca unirea, toiusi acea deja si in vidti'a
lor s'a latit si intre romanii din Maramuresiu.
Apare acdsta si din jurstarea, cumca intre
episcopul de ia Muncaciu si Aeppul de la Aib'a-Juli'a
sa facutu rnulie intrebari despre dreptul de
iririsdictiuni esup1.'6 poporuiui din Maramuresiu si

i)l
L-
,:),;t't: :,tiitli'lr-L bi_.:)il i.iar t;eiiut iri i?25" ti Liil'ii, ir,-
t' .rrgitiai.i';iiiirie, i:; i'ii:'i-1 ]'+iiuiitit a ft:,:'tti tii.{:iliicttrj.r_tii
t*tiiii;- a JlIi',,;':-iir:ei'*:;iilir.l, citir:a ciircts':,. i,*Ii_ilit,u,clirlu;.
L; er-'t ilttiit l-licJ-,i,: j,i:tccl;ul Jaaliii Iir,iil ci s,_..irit
Fa,ia]rl, i-1,.:r:i ct,;.-t-.rii,,tii Uisavjil ii",-t e"tr ii Ci*r;;3i1qi,.,
,!n-a-.,ittl Liil:;r;-r,rj, {'r.-, (-',t
rLiI'lj(,i.aiillt-i€ i.-.'
lifeste iieUnjti. Ci Cd rl.iisculrr
j i:i:; i i ri L',eil-itrl cl-re
i.rlriiu cic iurisrlictiiii.rc [r!ir ]:.:[d
i
uni iiirrli'- t1ir:.,+'iaiitli ii u€i $iri.
r" ' "" -
-L la ,: i i_- i1j (1 f i isir,;
'-r
ii; rr:irel"atuLui r:,1ei:" arciri,iir-,c i_, i! a.*
a r\11;'-'i'J'iiiiei iri -I'ag':iir,siii. iliu 1i:7(, se sc'l,ie. cujrr-
(-:[L l\iri,r'it:;,;,f i.iiil1= .',1t li,iiieC.liitii l;it.]ci'_i,-.t=i-r (.j,ii,ii
Ii ,; ,; ;i '-i i.r i r-r t:; 1 '; i; t:
"
Iline eirtrr:ui,,rt] iit' -:t ii{u::ceciu ritrilr ii; i -,2ii
fi, i-r-i'Lti r,ici:,r'lu el-;lalcr-; j,;erci_j a,i I{-ai':'.*rui,esi,-iiu r lite
Flirt' c i liii Ffn,.l,'-'rir:r i-zt 1-"
{--lri !'i: lit'e;'lr.i Si s;l;t'e ce 1:it/.ti s'ii clclilttiil-ri
i{cd-eircalszli' rle 'icariu
i' }[ar';tniuresiri ,i..i* .i:r
1723" c&iliiu snca }ialamr-rr:esir.ii eid sui; iui.i-.rtlct:i:-
Ee?u rrietlci,'oliiulLri cliu Belg-rai, e i'ntr"ebaie.J cale
l1u.

-/
26
iie insemn, cumca datele le-am scosr,i dir', o'piirile
urruatdre : ,, Brevis noiitia fqnclationis Theorlori T{oria'
thovitsu" De Joanicio Basiloviis. Cassoviae 1799''
-
Frotocotrul manuscris & diecesei l{uncaciului intituiai:
,,De vicariis l,{armaticiso sienatisrnele drecesei
Muncaciului clin anii 18?6 si 1886. -_ Acteie
tr,rchivului Yicariatului roman cin Maramuresiu,
Cet ce va ceti numirile vicariioru din Mara'
muresiu rnai dio-qu insirate, se nu se mire cle atatea
nurne lusiesci, cari precum am insernnat mai su$
episcopii de }a lr{uncaciu, Ungvdr inad'ins a tramis
inire romani preoti rutheni.
Inceputul Yicariatului din }{ararnuresiu s€
*ai6za de sub tempul episcopului de. la l{uncacil
Josi{u Hodermarszky, 7707
-1715.
Acesi episcop adeca a avut un frate cu nume
Procopizr calugar invetiatu in Poloni'a, Pre care
episcopul la chia,mat si la tramis in Maramuresiu
cd se inriemne pre popol'u ia primirea unirei'
Dupa Josil Hodermarszky fiincl episcopu atr
Muncaciului Georgiu Genadiu Biz/anczy 1 7 16-
1?33 acest'a la primit pre sus uumitul calugar
Procopiu de capelan Ce curte si d'e vicariu general
al seu.
Episcopul Bizi,nczy apoi de nou Ia tramis
pre Procopiu in l\{aramuresiu denumindril in 77 23
de vicariu episcopesc al }faramuresiului, si i-a aat
comisiunea de a face incuisitiunea, cutlca sub &
27
cui iulistiictiune se tier:e I{ararnui'esiui. Ar:ei'a iricuisiriune
s'4, si ticnul iir iun':l lui lfari;iu 1725"
A preiins acieca cu toi Creptui iurisdiciiunea
asupr'a Maramure-"iuitii Archiepiscopii d.e la, Aiir'a*
Juli'a-Fasaras) anuue afat Joan Pataiiy, cat si.
Joan Kiein Hicui.
De aici a ut'rnat sub licariul ElodsrmarskY
incuisiiiunea ameritita, oare conclusa de rutheni E,
favorisat rutheuiior"
Pre langa idte acesie cum am scris mai s'as
Ilaramuresiul riefinitive a, ajrins sub iurisciictiunea
episcopiior de: la }luncaciu uuma,i in l?36r cand
comitatul ,*i poiiticesce s'a adneciat caii'a {Jngari'a"
Inse episcopii de ia }funcaciu deja cie mai
inainte a incei,rut a esercea iurisdictiunea asupr'a
Maramuresiului, si a stat romani ciin Maramuresiu
si cei din comitateie Satumare si ligoci'a sub iurisdictiunea
episcopilor de la Muncaciu 720 de
ani, adeca pan'la 7 l)ecembre 1856, cand. 94 pa'
rochia rornane din Maramuresiu, Satumare, si Iigo*
ci'a sa adnectat catra dieces'a ndue radicata &
Gherlei.
- pls6gs's Gherlei s'a canonizat in Decembre
6. 1853. prin Bull'a fericitului Pontifice
Piu al lX-iea ,Ad apostoiicam sedemu.
Astfeliu dar Yicariui anteiu al Maramuresiu*
lui sub regimul rusesc a fost Procopiw Hodermarszky.
Densul a, fost de origine din Hundertmarh orasiel
in comitatul Scepusiulu, de la numele iocuiui na'

28
29
riaL s'a nn:tnii si tien.;til Ilcitlel'rli1$:rli\:. --- O{iciul
.ricririaic- la, poria,t cic lrr i12:j--_ i72Li"
Sub vicai'intni lui in sgii L'!2:i*',72(' s'a
cumpal-ai foniiiil lrentrtl t',tis)a vi,.r.:i'ii,iiir rlin Siget
si din ofertele CleI'uiui diu -ricriria,t $'ir, ziclit i,ilre
acu:L fcnci cas'a vicariala I-l4, cijillPa,j:a,rr:4, f9ndului
ireu-tru cas'a riica,r:iaia il n jti,rlt in irLt cut*re
liuciolf iildrech iiispecior.e saijnur riin Sigel;.
In urmare fcnl1ui acei'a, lilie uat"{r- Acliill se ziilesce
baselic'a i'omanilor d-ln -d;g''rt, il'a fost erarii:,1,
ci s':r, cuttipajtai 'iir: rlicr'teie cli:1"*Lui

,)t
cir, cti 500 fioreni s'ir irirtrariit inii:e -ricar'ii dir"
}{ar3ilri-iresi,.i si iliit saiuuriiie, c1il}.I i:,ljiii:e tiin sci.'is,jrea
Tr'-rcuiener,Liei ilngt!.r'e de dio 27t Ociu;;rip''
17X:i Nro. 53{:}8 uncle se dice : ,,zit
zrr, /.ccu;it, utri,.ts
pro },ictrtr;,ctti,tt Cotniicttzr,, i't'stit" Sautlt'rnari'ensi et tli-
'str,iciiltzts Ya.i,tr,cir,'icis ct-t:]'t, iiC0 f'oreris cart'sti!'up'n'r-i;:'
872 iscapalis T/'ictn.ii lt ccce nlaifiere cluo ],iiclt,*i.i .izt ip'
p;'l',irct'szou'ics 1:arr'tcli't's . Szigetftier'si's et Al'er:irts
*Bonrli
jLcn"ocltu's
-'9zat/mrrtr"'ie'it'sis etc' .|tt'rzy1G;'rtr'''t'" '
" Aiieca vicaria,tui din lla|iruiule"qir iii i;st iEfiintiat
peniru romani si toiusi episcopii cle ]a ]{r-rn*
caciu a iramis iii siget vicari rutheni. liicariui
&Iiciiail Tzi,raszovics fiinci clenumit canonic i-a lrrmat'
Georg'iu K,szegfut, de origine .crn Cornitaiui
Timisi6rei, (1778-lSOO; mai anteiu a fosi pero$
in Szerencs, apoi paroc si I'icariu in Siget'
Siabindu-se rldut*u i-a fost coadjutore ma.i
anteiu capelanul seu ,Joan oisavszky, apoi alesandru
Rag aczy.
D,ipu cioci ani cle
'lile dupace Kdszeghy ^
si
a reciobandit vederea la rogarea Comitatului a fosi
restituit in oficiu, si si-a cascigat un' nunre fdrte
bun, incat fli destins si cu titlul ile canonic onorarru.
Yicariul K6szeghy a facut si un'a fundatiune'
pentru un'a scdla eiementara, asia inse,
:l d6ca
scdi'a nu sar infiintiri, fundatiunea se se folosdsca
pentru stipendie la studenti si iurisbi'
?D
drJ
P'e Kciszegliv ra indem'at la facerea funda-
"tiunei cum scrie iri iestarnontur seu crin 4 Jauuariu
1?98 dorul c6 se se crdsca barbati i'veiiati
si dirr neamur seu, dicand : ),??,zt,wli Acest ruilte* se.
$erlltan ,team, ,'ot|Lan n,Qt.e ittaetiator.i, si nu este cene
se-i iriuet.ie in, l,hn,b,u lor nraterna' .
Este demna de insemnat clin Testamentui rui
Kciszeghy espresiunea, cumca de la acei,a carii ar,
doband{ stipendie din fundatiunea lui si apoi ar,
defectionri, aceca: si ar iasti credinti'a stra.mosialgo
se se pretinda replaiirea stipenclielor folosite
dicend: c.umca credi'ti'a acelui'a, ca'e si-o schimba
nu platesce o cdpa degernta.
Cum am dis Kriszeghy funclatiunea s'a o rle_
'1it'o pentru un'a scdla elementara si clica nu sar,
infiintiri aceia, interesele ei se se daia stucleniilor de
origine nobila roniani si rutheni din Maramu.esiu.
IJensul si prin ac6st'a a aratat iubirea s a
catra neamul 'o''anesc.,
caci in l,Iaramuresiu romanii
sunt nobili, dr intre rathe'i numai acei'a,
carii s'a ruihenizat dintre romani.
vicariul K6szeghy a crebuit se fia de origine
roman) caci cum scrie in testamentul seu, nrJrirrl
seu a venit .din Temisidr'a, apoi graesce despre
$erman'a sta naiiune romaDa.
Administrarea fundatiunei sale yicariul Kdszeghy
a concredintiat'o vicariului din Maramuresiui
la doi protopopi romani si Ia comitat.
Disertatiune.
5,
a ii
li
il tl
E]

I
c){
:J5
JI
Fundatiunea 1ui Kciszesiry sr' fosi c.ie i 000 {l'r
care poo'io 1857,,ci"l.-rrcariul Peiru Ancler:lio
a stradato proiolir--'pului fiiip Oprisiu,a fosi 2065 fi"
Iu anui lB61 uico,';ui Pao'ei ; stlaltiai rtn capita]'
.t. 266s fi. si in 1S?j a straiai -;icar:iuir.li Joan
Fru 4000 fl. dr. sub vicai.ii ,Tca,n popt ir{ichail K6-
i.ii,o.lay si Tit B..rclu a crescut rapitalui cu intereseie
restante la 61i+ fi. :,1.J cr. 'Ltleca:
ca"pitniul
c1e 10011 il. De 1a i'S{16 pan'la 1857 &' crescut l*
2065 ff. 6r rie a,tunr:'i sr-rb ocitLnruiren' vicarjior romaui
a crescut ia 645+ fl' 33 ci"' 'Adeca: atata
summft s'a strailat sub a'ciniinistraiea corniiatului"'
Mainrariiconritirttli'.ri}Iarailrrr.esiridejain
anii de 60 dupa dismeu:l:rarea parochielor romane
cleeairaelieces'al,Iuncacitriuiapretirr.santeiuc6-
capita,lul se se bifalieze intre romani sr rutheni'
opfi c'A intreg capitalul se se daia sub adrninistrarea
comitaiuLui,' cei'a ce s'a si efeptriit" De si'
toti romanii din Sioro,n,,i"esiti si scrieiorul acestor'a
s'a opus lzl acdst'a clin tdte poteriler. s'a apelat causd'
la Iualtul I'finisteriu, si s'a facut idte c6 se l"emana'
funclatiunea snb adminisirale& oficiuiui vicariale,
iuse inzed.ar, poientes poienter agunt' '
Dar' pre langa iijte aceste, siipendiiie din ace'a'
fundatiunc se ,lai, tumai c* 'con^cursul vicariului
roman si aceiui ruthln ciin Maramuresiu I si dupace
stud,enti rutheni nobili abia se afla intre recurenti,
nai idte liiilrenr,lille se dau si,r.rilentilor si iuristilor
romani, cai'ii enui?tim dobantlr:sc stipcnclie de 320 fi.
Nurncie iui Kiiszeghv i'a, ll neuirirt, si se si
lia rnsrnori'a lLri benecuvei:tata in veci !
IJupa rioir,ea iui Krjsz':g'ii-r' iri 1806 fri denrinrit
iie vicrlriu ei lfarerrrur.esiiilui Brtsiliu Prtpp cattonic
acruai r'ie la {Jrrgldr. Deesnl a fost de origine
i'outan rlin Comitaiul Satnnr.r.ri,rj6j.
Si;ll densrii $'a zidit Jtasei.ic'a cea de pdtra
ciin sjgec {a'ji j'usijE*-,ir,. €r irlLil,.ri t.clilridsca. j
,\cei'lr, i;^:,qe'ica g'rl zidit cr.1 co'cursul poilorul,.ri
roman ,iin lf ara,muresiu, si neci rr'a avut urui'*
haserica alb nume, decat ba.qeric'a romantisca, (olriil
ternpiorn) *i si vicar-ii se nurneau vicari roniani,
(oltiir vicarius.) Raseric'a s'a santit in 1808.
Dupa irei .qni de serviiiu cd vicariu Basiliu
Popp a fost rechiamat a cuirr.incle stahii seu canonicai
in Ungr.hr, si cd atare a fr-rst si r.ecLore a,
Serninariului terriogic.
Lui i-a urmatu Michail Tabtt/;or;its prcfesore
de teologia, apci canonic, care a clus oficjui vicariale
pan'la 18i3.
Succesore i-a fost
1815. Abi'a a fungat
numit de canonic.
i
Dupa tlepartarea
iniit de vicariu Petru
igi* de la senninariul
Stefan Andrttcltouics I 813-
c6. vicariu doi ani, si I'f delui
Andruchovics s'a denu-
Anclerlro profesore de teoiodin
[Jngvdr. Roman de orir*
t)

36
gine clin comitatul Satumare' Ofrciul vicariale 1a
uortat in 54 aui. adeca de ia 1815-1869' si a'
I
, . (\'
xepausat rn orgetin 2 Juniu 1869 in etate de 93 ani'
Despre densul scrie reliausatul canonic de ia
ungvdr iouo .uodou Mondok, c-umca a iubit fost
f6rte si a avut mare auctoritate la neamui seu ro-
;;;;;., dar' si inaintea r-uthenilor si si ia cei de la
conritat. Poporul roman' 'lu prive'a cdt pre pareuteie
si pairiarchul seu.
Sub densul s'a ziclit prin Intrltul Erariu cas'a'
oea de p6fua vicarial:r, cire in 3 l{oem-rrie 18110
s'a straclat rle casa parochiala pontru parochi'a romana
din Siget.
In anul 1855 aclnectanrlu-se parochiile romane
din Maramur.*io catra dieces'a nou infiintiata a'
Gherlei, Petru AnCerko cle si de origine- roman &
romaSin.d'ieces,aIiluncaciului,}acared.iecesa
remas si parochi'a Sigetului cu poporenrr romanl
si -b*,u'it'i rutheni, .o si cll cas'a parochiala'
Astfeliu tot oe a fost romanesc in Siget 8'
ajuns in manilo ruthenilor'
A pierdut Maramuresiul si vicariatul si si parochi'a
Aigetului, inse numai pre un telP dre-care'
caci bunul D#nedieu s'a indurat u tramite Maramuresienilor
un mentore poternic,, care .a
Pre
-s.co.s
oooorot ,o*unr.. din Siget de sub iurisdictiunea
;;it*ttl ;; Ia Muncaciu, si sub care s'a inceput
Dry
JJ
un'a dra ndua si mai fericita pentru romaiiii tiin
cr,mitai.
Drept-ce si eu fininci ou ordul vicariior cornuni
a romaniior si a ruthenilor, incep un ord nou a
vicariior romani din Mri,r'amuresiu aliartienatori rliecesei
romerne t1e Gherl'a.
@ Meniorele }fala,ruuresienilor a fost primul
vicariu episcopesc foraneu Mir:huil Psuel Esceiinti'a
S'a Preasantitul f)omnu fipiscopu de acum a l)iecesei
romane de Oradea-lfare.
In acei tempu pre scaunrii eppescu al Gherlei
a siediut primui episcol-r a diecesei Jrtaro canrlva
tL/,s1;;. I]tr,rbat plin de ze| si de iiibire catra neamul
seu romanesc. Episcopul Alexi s'a luptat mult
cd se remana parochi'a Sigetului in partea romanilor,
jnse acdst'a nu i-a succes.
Suparat pentru nereusire si sciend preabene,
cumca vicariatul din Maramuresiu a fost fundat
pentru romani, n'a esitat nemica, ci si-a pus siesi
vicariu denurnind pre fu[ichail Psael parocul din
Sat-Slatin'a de vicariu ai Maramuresiului.
Erd mare supararea ruthenilor, vedind ch, acum
nu numai'densii, ci si romanii au vicariu.
fnse Episcopul Alexi a mers si mai de parte,
n midiiocit adeca c6. cei 840 fl. plat'a vicariului
ruthen se se imparta in ddua, si vicariulu roman
a dobandit plata anuala de 420 fl. r. a.
1
i
.1
ti
rl
:i
il,
j!
t;
li
il
JI
JI
:t
:l
it
J

to
(J(J
Acuirr rurlrrrriii s'it sulrai'aI si l*ri 1itril.
L}ar,cjtillll.oini.edesitilr.icariatuliui}iielrail
Pavel li s'a jrieSalit sri}i:iilCei:i si:;;ai iitari'
ttirLul 'Faiei ,1,: oi,igine riin f:',iiii'ri r,i,5iia
Favcliana rtiu Tlansilv,roi'o ih n:rsciia i* s s.,ptembrie
1827 ln coilttn'3' P"ecea Uaniitatui catumarelui.
scciile 1e-e fr'e,cusnlat itl iltii'a-i]lal'e' 'iditl-
:nal'e si {rass':r'i-'a, d'' tec'itigi'a ia Ungvitr si l}ije-
J", -; a fost toi iie iln"l "stu'lelte elnilaui' In
i852 cli ceiil-'e ff s*ulit ri'e lreilt' Ccti-'t'oiar''i lui
dil} ieoiogla o".r.*"o-**tti in tlr:'irsui |hiain:tt'ea' 1ui
cea ii:e,iia, c:ici '1eja
ait'lucr 'lu nuini-'au }t{rlii'a 'ltl'
6r teologii ,,,rlr,-oi"o l{agl;6g';= j:t' A,f'o'* j::l-tlll
la consiltoriui e;;isr-:oile:sc 'ie la 1jrigr.i'ir' .peroc tll
A1,u'o c1e dios, uoi,rriu la Cons'st';r'iui eirisr':oi-'escu
Co Girer}'a.
In anul 1860 ii.'' tleuurnit "i-1 Paroc .t"li|.
Slatinei d;"Huiz*ui'esiu si iu-Ṃ 4-
t--;i+'- - r^r i]
--'_E
ff clcnunrii cic vicariu
'iI I{ala:uulestului' -
unciul
vicariale Ia, 1;trrirrt pana io ^ lo*.u . ol'' ,1* l:
cand fri cienuurit'de Epiicol, al Ghellei, tir" tiin 2!|
Jaluariu 1B?9. Iipiscop a1 Oraclei-mare' si c#" atare
in 1890 pentru ,n.tlteie si nenumer;lteie sale meritefiidistinscutitlulcieConsilieriuintirrral
}Iaiestatieiuoi.R*geluiApostolicFranciscJo-*ifu1. in
In oficiul vicariale ff solenniter insialat
^
27 Januariu f SAf fiti* l\fagnificul IJoT' fieftrn
tsiltiu canonic, dr acutn p*tpo"'it a diecesei Gherlei'
an
.J ai
11{icjrail Pzivel crip'iiiciiird osciu} vicar-iaie pre
langa alteie si-a lils toiti, riisninri'a cri se r*r,1rbanclisca
l.raror,iri'rr -{igetriini, iiciot'ii a fost dclui
lui cel iriiii ieli,,€ure.
i'eiitnr ajungerea sc,-rpniili eicestni'a ?,, rnlscat
tdie. a t'ecurs ia 1i,,,.uit,iie inai inaiie, a ca,latot.ii
]a Gherl'a. mai cle rrulbe oli la ll'ier'a. L,a si ia
triom'e, r-recrutiarid ni:ci osienele uecl sirese
si in Linua i-:r, succesu cu airitoriul Ecs" .orie a,
Pi'eas. I)omuu. ,!r'c,lirettirrcoj, si l-[errolroiit Dr. .joan
Ya,ncea, a ciobiiuili infriutirilea 1-,ai'tir,iriei romaiie
u1i' Siget, acieca sccr,erca iroirore'iioru rorla'i ,'iin
Sig'et de sub iurisiiicriuuea eiriscopatuiiii ruthen tle
I YT
ia u ngYar'"
PaiocJri'a, icmana a Sigeiuiui sta rlisurenLlrrat
,de catra cee mtiieira cu clecretul Nunciaturei Apo-
,stolice din l{'ieu'a ctto iS Apriiiu l,_qTl Nr.5g'j12.
Debue se arnente.ic,' curnc.a a fosi dorinti,a generala
a rornanilor ciin Haramuresiu cd se se re-
,dobanridsca parociri'a cea rornana a SiSetului,
drep-ce atrit barbaiii fruntasi a faurilialor 'ornane
Ma,n, Ilihali, Juic'a, lfihaic'a, Ci1.,lea, cdt si intleg
clerul si poporul a srat intru ajutoriulu vic,ariului
Pavelu. Mai ales fericitul seplernvir Gavril
Miliali a zeIat, rrult irentr.u redobandirea parochiei
Sigetului, calatorind cu vicariul PaveL mai ,ie mul-
$eori la \Yien'a.
Flichail Pavel cum am vediut mai sus I'a
I

I
40
11
5.
!il
irr
,-"
it l.t;
ni1
.{1ll
cstenit si a ierifii mult pentru infiiniiarea parochiei
romane Cin Sigei, tlar' a jeri{ib muit si dupa
infiintiarea ei. A ajutorat din al seu propriu pre'
-
aiimiuisiratorii parochiei, dr pre cantorele din Siget
la platit densul.
A facut tdte aceste pdntru poporulu rolnan'
miser din Siget, care din ai seu propriu n'A fost
in siare neci a plaii preot) neci a tiene cantore"
Sub vicariatul Esceientiei Sale S{ichaii Pavel
cu concursui barbatilor fruntasi a comitatului IIan,
ldihali, Jurc'a si altii s'a infiintiat asociatiuttea pentru
cultur'a poporului roman din lfaramuresiu, &
carei scop a fost sustienerea unei preparandia ro-'
man& si a unui copvict r{.rman.
Preparandi'a s'a si infiintiat si a susiat mai
10 ani, esind tiin dens'a multi docenti romani'
bravi I tir rnai tarrliu sta infiintiat si convictul romanr
in carc astadi afla adapost muiti teneri romani-
Tot atunoi s'a infiintiat si societatea de lec-'
tura a romanilor din Siget si vicariat, si s'a or-'
ganizat cu Decret episcopesc si consistoriul subal-"
tern vicariale din Maramuresiu.
Michail Pavel ca Eppo de Gherl'a a esoperat
si radicarea solutiunei vicariale la 1200 fl. v. a-
anuali. In vdr'a anului I860 Episcopul A I e x i
visitand Maramuresiul la conoomitat pretotindene
si iubitul seu vicariu Pavelu.
In anii urmatori a facut visita vicariala $E
Ilichaij Pa'el si a i*trcdus in muiie pairochia rec*
iicalul in. grauntie, a efeprtuit drr*po.ti..a conc,rbinarilor,
si a l'crat celor mult pe't'n pastrarea morabure
cresiiiesci
:,1111?:,
i,itru iiopo.nt rlin
vrcanat.
portai. grija mare ,1e scolile ciin vicariat,
lj ,te se premdrga cu esernplu a zidit in $rt_Sla_
tin'a o scrila pomptisa ,rr\,ftl, .cle
ir acum cri
scop
lipi_
al oradei-'rare zicesce rore spesele s*le i*
Sat-slaiin'a un,a baserica fi.nnidsa .li per.n. _
numentul Mo-
cel mai frumos care,l ,,o'lrr*d,
sei fii fostilor.
sufleiesci.
Ilicliaii pavel 16" vicariu a. fbst un o{iciai,
zelos, conducato'iu isretiu, j-iarba,t
ptu.uf care tr,
sciut dobandf iubirea toturor'a, otult- u
l:o
romanesc, cat si a celoralalte nationalitati 'ezrmurui
orn comrtat-
A devenit ba,rbat cu nrare y&za si cu mars
influintia, i'cat c6" vicariu f-ri decora,t cu crucea de
cavalem al orriurui F-rancjsc Josif I., fJ al*s creputat
dietaie si apoi denumit de episcoi ,i Gherrei,
Escelenti'a S'u preasantitui' I). 'btir;.p [Ii_
chail Pavel cd" primul vicariu al Maramuresiuluii
din partea diec.eiei Gherlei, cu drept ,uouot a fost:
barbatulu doririlor, barbatui orgro izarei ,i ;
giei,
;;;;_
a' carui nume cd. vicarju iu fi neuiial in aninnele
poporului roman din l\{ar"**;;i;. -""
Bunul l)omnedieu se-i rung.sca firur vietiei I
i
..4
!j
:1 ,
,t
! ;..
. li

^()
I)enumit de llPiscolr
succesore a1 seil in oficiul
Poytu parocul din Yacl si
al *u;.nrloi, Girerlei a .la$at pt.(@ Ce
Joutr'
i,r'otopo pui DFt'rictului
&Iar'a.
Joan tsopu fii tlenurnit de adminisiratore al
oficiulu.i vicaiiale cu 'ltu 6 Novemvrio 1872'9r
in 12 Decen.,.r.ie 18 7 4 fu nunrit vicariu actuale
al I'{aramuresiuiui si c6' atare a fost solemniter
instalat in Januariu 18?5 prin insusi.antecesorele
,u.o Preasaniibul D. trpiscoi Ltichail Pavei'
Joan Popu a dus oficiul r'icariale din auul
187?; pun'ln i0 lJecembrie 18?9, cand" a repausat
in VaAu in etate de 46 ani'
Joan Popu fir nasc;ut in 183 4 in cotnun'a
Cigu (Csdg-) ,ilo Silvani'a', uncle taica. -seu
a fost
p;;; 'Sroiil, 1.-u frecuentat i1 Tas"dl*1i Oradea-
-!Iare, und'e depunend ma.turitatea cu eminentia s'a
inscris la univiruitatea din Pest'a de medicinist'
il;;-aind, cumch nu este chiamarea 1ui a fi me-
,dic, {r, ,..orr- uiut ia fostul Metropoiii. S.iulutiu' cat
si iu Episcopul Joan Alexi se fia primit in numetol
.i**lui unei, seau altei diecesa'
Si 6ca pro studentelo cel eminent la primjt
,ambii orrlti*iul, ti .-fou" Alexi c5' pI* tener tlin
.dieces'a s'a ooo infiintiata la tramis Ia universitatea
din \Yien'a, din care cau8a archiepiscopul
Siulutiu s'a si suparab pro Alexi, pentruca si den*
3,-)
snti ai t;t rjoiit sc-'i ;rr j-,rt f i.e .f oau Fcl, ii cls r.,t.eot
iI] ai',;lrrdieccsa,. y
D*irace id ""irieir'r. i'r abs'ivif r:u euriuer.,tiil
cursuriie theologice, a. iost chianlrt clc iiltilir.rrliu
ia t,fli:iriir-r ciir:cesau ciu Grreri'a. si c* ir-i.ie in i0
*ctoblie 1858 s'& casatr:rii in {._ira,le:r_i\fa.r.e cu
,{.,utztii Rr-:dr:ic fic'a, i'gs-tuipi l}i,oiGi)ot,) G iiyl.ji liednic,
-*i :si a& orn ii:surai 4 r'em:r,s jn of;cir:i trietretjail
ir:c:r, itLi an) i;l.,oi i..1 riisFris .ic. 1,ra;,oc
jn'lcutii
rje dirs, uirde ,-L sui'i-jt ruri ? rini, po'ta',,i si ofi-
*iui de 1,roto1;r-iP alir l-)isri.i.iuliii ilaiei-sp.ia.
-
rrr
a.nu1 1866 i'i1 disuiis rie j;ai.clc in \,'ad (uii,-r Horo_
tluresiu) si si de ,1-,rcroi;r-rir ai ilistr.ictului I'rialei.
..-roa'
Pr-ilru e {c,st ui-} ba'ba-t ze1os, i'oi:raii invapaiat,
i,;arl;at cu sc;irrria;rrofiirila, si s'a luptat
;:ltuii cu olganisaiea -.rrijlejor si a invetjaiueirtului
scolar.
f,)rinc iuositatea iri ceie cficit5se este ad-
*rirabiia.
-Arcrist'a o ci,curieni6.za diuar.iaie si prorociijlele
,oficiuiui vicar.iale de sui,i vicariatui iui.
Dorere, ch a morit in eiatea oea mai frurndsa
'de 46 ani.
J91n Popu B, fo"t i:rorbos temp inclelungat,
:ncat de.ia in 'i6ti'a
lui Ia ajutorai io tlucerea ofi.
ciului vicariale succesorele lui Michailu Kcikdnyesrl.y.
. .@ tr{icimil Kiil;{,ntlesrly qliq.s polttt clin i;-
ynili'd-*riol,ile pup cle lioko'yes fii o"..-ut in 1g32
,i
,l
it

44
l5
I
iir
i.
rt
$::.
":tri
it
.i$
.*
in Baseric'a, Aiba. cia:csele gimnasiaie le-a fi'e*
crienfat in siget si in saiurnale cu succes emi--
nent. Teologi'ir a absoivat'c in Ungvdr"
Duiia absolvirea teologici s'{1, casatorii in sapinti'a,
i,r*.,ri de socia 1,re Eiisabet'' Huban, fic'a
pn,,ocolni de acolo Joan cAndv'a Huban' lariga
ctle a furiciiontit i-,itr:in ternp ef" coarlj'atore, apoi
a, fost 6ii-*lrtts de piirou iu Raseric'a-Aliia'
lticiraii Kok6nye-s,iy a iost Irotai'in al ccnsi*
stclii.,.1ui sut,aitei'n vicariaie din l{aramurg-siti, ca*
tecjiet si i;rc;fesore de iirlrb'a roDlilna ia f;intnasiul
catolic iiin Siget, r'icei;resicie a asociaiititrei'
1..entl.u culiar''it poporulr,i iot11an din 1{at'an-tui'esiU*
presitiele reuniul,rl irivt'tiatorilor Lonlani di:r l{ala,milreslu'
paroo in Barsana si proiopop ni Di*
strictului Cosetilui'
Atai i\{ichait Kokdiiyesciy, cat si -antecesorii
lui a fost asesori cousjst. episcopesc de Gherl'a"
Michail Mokinves,ly s'a denumit de aclmiuistratore
ai oficiiiiui 'vicariaLe din llaramuresiu in
Decembrie 18?9, si a dus oficiul panl'a mdrtea'
lui intempiata jn 1-a Sepicmbre 1887'
Michaii Ktikdnyesdy a foot unu barbat inTetiat,
ofie.iai bun, 6arbai f,iite afabil si placui' Avea
rrers placut si un'a maniera airagaidria'
oficiul vicaria,le la condus cu multa sirguintia
si desteritate.
Snb vicariatLri iui s,rr infiiniiat
centilor romani iiin rnai.?unuresii.r si
1886 convictul asociaiiunei rGinirne
resiu.
reuniulea dos'a
descl:is in
tjir IIar:rruu.-
Tot sub vicariatul lui Michaii Ki;iid'y*sriy
'ff'a i'ternplat lucrur cel nriii imbuciiratoriu pe'iru
poporenii di* sig-et, anuine: ra st*ruiutiarr: ilrr-qtri-
'simului L)omn_u Episrop ar Gh+:r.iai ],.. ,lo*,r szrri;ri
n, prir'it I'allui .,gr*iiu i]atroilarui or,,fr,r, 1,oro_
ehiei di' siget, si a crot*t ace a parochre cu 2 r 0 fl.
"c o ll g r u a, cu .
12 stangeni de iemne, un,a ma j;i
de sare, ur'a si diurueraic sesie d* ;;;l*oru. .* i,.,ic
ce base.rica, cu casa parochiaia si .ooto,'n"r,.. ;;;:
du-se si pentru cantore rjiuineiate sesia cie pa_
ment, IOd fl. piata, si 50 fonri ce ii&re.
Actul dotarei esre dritar,i'23. Juiiu igsr.
*u Nr' 47,496 si In. Ilinisieriu i'eg. du fiu"utiu"
At-1t pentru dobarciirea dorarei parocrriei rosrane
din siget, cat si penrru cereraite cre lirsa
pentru aceia paroc_hia, dirr rnai ares pelr*r ,rJ;i.--
'basericei romane di. siget a zelat si zellza aruit
rlustrisimulu Domnu Jo"n Lonyav {,,ir}itelele su_
prem ai comitatului, carui'a pe't*i ircrlrre i datorim
cea mai adanca uultiamiia.
Michail Kdkcnyesdy a zr:rai muir nentru bun*-
,starea scdlelor si a poporului ,oor"u dio lfaiii-
, muresiu.

j.t]
In parotliti'il' ilin P'asel'ic'a-i\iba a zirlir un t:
sctliafr"ttnrdsatlr'pidtra,(t'irillalsan':rsi-il'eiei'*
;;;;;., rume[e cu 'zi,.:lirea u;rei base'icc 1;oill;'jsi--
si a ri.nei cirsa parcchiaia,. d.1 piiiira' :..l:l
c'Iir-:
astatjintleslstaiar'oriraiiiitllltacest'lCari'ii"
F-i-a; metnoLi'a iteuecuven"tata !
**t"
Dupa s1$f ir:a iui l{iriiail Kiilrdrlse'sris cficiiii
vica,riale a f'ost vacanl pa'naia 1'1 Novernvrie 1887'
E.' iii I 5 Noseinvi'ie 188?' aclininistrarea
ofici*i*i -ricarife''u tn"*'"'eri-iui scriitoriliiui acestei
;i'.;t',*,,;;;f? Tit Eud't, asesore consistc'iaj' Fa"
1.. ',,''u._;ftE#-g ;i pr.rop{)p tri Disrriciui.,ri }[ar'a.
#
In aute .Je a inchir'r- dise::iatiunea despir: Episcopii
si vicarii din Hilramuresiu insemnu' cllrnca'
de si in siernatismele cliecesei ruthene rie la Muncaciu
vicarii mai sus numelati panal'a.,Michai],
ij;;; figo.Or"' .6 vicari ruteni.. tofusi acei'zr a fosf
oi.uri romuni al Maramuresiului"
Yicari romani, caci vicariatulu acest'a curn
am vediut ^
fosi infiintiai pentru poporulu romanesc
clin ffuro*,rresiu, si ilupa dreptu si vic'ariatui'
.i puro*Li'o, Sigetului a debuit se remana ln manile
rornanilor.
+t
IIar Domnuiui, cumca tdte acesie sunt redo*
bandite.
Ddca bunul Donrnedieu im va dd diie, voiu.
continud cu istoricul pi.oiopcpiatelor si-a protopo*
pilor romani din i\{aramuresiu.
Sat-Siugatag anrrlu Domnului lggi.
TIT EUDU
adrninisfratorele oficiului vieliri:rle din
i1{arsrnuresiu.
-
'
l
l
I
I
t
I
't
;i
fl
jfl

I
Qopia).
Din manuscl,isul Cl. D. I)r. Joan Mihatyi.
,,trticuli ilo*grega'ioni"q rrnhiriunr 0onrifatus Maranln*s
rle Spi5EiigiiS Valar:hicis.
?ag. p}J. corgregatio s_a rfctrtti
lebrata.
I{iJi. ce-
,,hfinclen Szentesyhriztui egy_egy nak az
lriot aclg.ya_
papok o: ol6h ptispdkneli,
az a,nnak
egy-egy
felette
iia'trakot is
'nintre nernes
kik ernberne
meg k az
nem aLtak, er'e exrnisionalist is acr a%
vdrmegye, az €g)r-eg)'] paii'arrokdr-t a szorg.abirriknak,
az papck js iia rneg ,ern
€gy-cgy "k;r;;1.',uuu,
az
fori'tot vig.ycn szolgabirdt rerijr,k(,.
?cg. p14.
die ,aongrrgutio pcr,rticilis clom.
74
nob
A, g. 16 g 5.
,L, Vladikdi a,z v6rnregye
ceptaita, rneg,hegy ez6se ac_
de igy hogy tLZ ooto erni,je
Dise.iafi.rre.
amoda --."-; vala r(trt,
;1
i Ii
;1 l
:rr I
;j*
:ej
::i
.;.

uiargaifslak b'jktjt hzrd
ldgezttink voli nrosi ls
miri,Ieu Szenteqvhdzttt
pinzt, nigY btirdtribtirt'
ouL neki, Lrz meliYih
l
I
:sll ;
1- ^txli. i
sYon. Lz rnint eilnek eldtie
L* hattunk hetr,vbeu' irog-v
i
I esztencitir:kint huszonegY'
}ruszonk6t gYeriiai aclgYaternPlomot
rnegszeniel azdtt:'
egy forintoi aclg--vauah" '
V6geztiik ar'L v6rmegYeiil' liogy az Vlaclika
rrell6 az Vice-Comes segitsdgei aclgyon ' hu valahul
szavd,t nem fogadudk' av vagy ftzet6s6't
'meg
neill
a}

.i
,!
.i+
;i
{\
+
,f,
rii!
52
vehementer a sede et congregatione dominorunn
nobilium, ut eundem offrcio aniiquo re et progredi
permittant, ach'ersnsque protenus clominus Viceco*
mes culn suo aiiero Judlium ot Vice Judlirirn jure
pro adant, legitimam executionem superintle impendat.
- lierita eius'leur et condigna tlxpcstulaiioo.
exauclita faventerclue ad,rnissa solemni instantia
sua subscripsimtts, atitheniicamque secuilclum
antefactam electionem nostratn eundem personale
agnoscirnus, officioque sr-to defungi permissimusr
offitr,lesclue auxilianies pro eodern exurissinnus'o
pag 452. Aoagrrgrftia partirt'Iis itt' oitpido Saiset
d,omittortnrt' Nobilittm ttie 79 ' Itaii 1{i74' celebruta'
,Yetetiiink a l-els6 jiirS'sra n6gy flnos
Sziget jd,rrisra keit6t"
I(aszo isrd'sra keittit'
alsd jrirr{ura ndgYet'
&{ely neg,YYen for:inioi az \rlarlika clolga vdgeii Erd6lyben
menti ktlvetnek lenrleiLiink' anuak fele ugi*
mint tiz forintbva es'il< az Fapokra' fele anYdtn]'e'
gy6re is kairu szdmra, az rlemesekkel egyiibt fl' 28'
KiI*o., kilencz poltura nnincien kapura'
I
.L
53
pttti. 456. Congr. Part. I{ot,. Cotht,s }f,,1ye17utr_
die 1-a Octob;.is 1(i41. celeltratct.
,,Itrxmissionalis engettetili az vradika lrecsdtee
tiirvdn_vlevele melle, az executior.a, Rerlei fvanka
rll-i'6s instaniia jdrn, LZ eten az iator erien, ki
jobb{gi'-a leri'v6t torvajul el vontrr volt rsten t'r_
vdn3'e ellen, ds complicisi crien az ariicurus continenc-ioja
szeren"
Glossa Judicium Episcopi yalacjrici Ilx mi_
sione indig'rt.
pap. 47'6. Congregatio gen. reobiiiu,tn d,ie pg.
Aprit 1$4t"
, Nemzetes Bdlsei Briclai Istv*n ura,mirak &
nsmes vrirmegye exmissionalist e'gedetf az papokra,
hogy d kigyelme az aclossdgot megvehesse.
o szobo't engedett celeb'arn i azjcivend6 prinktisd
kedddre az ptispriknek, hngy kilehessen a,r,
ndgy jelrdrsra 6s az paenalat exiqualhassa.
Authoritast adott az
pdnze exigaldsdra is.
Ptispciknek Buclai ur

55
I
yft'J . 29 '4 ' P ttrtiui'is Co"trl regatio dottv ' ':!0b '
L6Jg. tlie 26 Jutt.
,Pro 1i;:r:sbitelis
iterirn c{rll'{fegif ircnl
r,1 l):rr"_
tialem Ritus ;;;;;-.ei in h'rc }rr:oces$u szigcttenst
et Possesi'onc A1s6-Apsa ad' rliein Srrlil;atlii oililsequeltem
celeiit'lr'rrrJi facele iririirinnus'
PClg' 322' '4ttct' geiLi's itrJici't'r'ine' d'ie 2s Ju-
:&z l{ar:irnarosi tri ladiliasd,s-irnak riciii r,,r1o conf,:raldssa
felli, ezen iiicsiani Gitil6siinliJien ii-,ghurinli
arrol bizionios vdlaszt adni &z feiiil rnegrievczeit
lrladjkrinali. I-Igt'an azkor i-dseztiih voii azi is h'gy
.az egdsz orosz ds ol6h lraps/rgh akkorua ezen ila"-
pon szo'uorfsa gytiliy6n. Az6r,t ez rnris tlal)l.a oss:re
giiiiven az rneghne vczett vladilia srilliciialv;rn
a,z resoluciot. l{i az ,ielen va,io szerndir.ek ugymirit
az f1ii.cp6n eiiregirebbik Groi{' Bethlel Isti.an
eo '\saga,
Pogan GyLirgv, Pogiin i\{r:nniirart, }?o,3.a*
sigmond. I{Iiu }Jr.rdai Istvtin, Tho'dai Isivli', szro.ika
Simon, Koruly Gabrtr, rqJaria-vla Jdnos, Darvay Ptj -
{orr Szigeihy Georgy L)eali, Pancz Geor:sr lieak,
Bencze Piiter, Gerhes .Idnos, Szelistei Rersa Aie-r;a,
Habka Simon, Szd,n Gergely, ?,2 egdsz aisd .jr{r:{s
z Szigethy Processussal eclgirit SzigetJren ezt y6,-
gezttik, hog-f- az mi iiegyels LTrunk fr:jeclelmiink
iirunk o }iaga mriltosr{gos Parancsolattt-itnari rui
,engedelmesek vagiunli, ds az 0 }iaga keg_r els Donatioja
szerdnt Vladikanak ismeriiil'. minda,cldig, valameddig
0 Naga mzisnak nem conferalva,, illyen
:bizonios mddokkal ds conditiokkal, hog.r eg6sz v6r-
,rrn-egydnk az minemii fsten Tisztessdgdre, -. az koxrinsdges
igazsztgirra ds nemesi szabaclsi{gunkra ndni
77 3l) , Giiirtlst
,,1'15tu1 fogva lr6rorn,hdlre Genc:raiis
a7' r'ii'rtne$1'eh':ii giiriig
hirdetiinii 'on1f*o 'i* \26;r'
;*i*o
leg-ver:e1i' leqr en szclir;'* l$
valld,su papok
"r''eszi'li i be
akkor, trolo'rt vallyeli
'l :*:T fel6 iiir'
Ylaclikajuknak az }{uu1i6csi'{o:("{'. "t:]tU:,- i;iispiikdt.
Ugy*o**o': u'agvu"utt i*6'*ot is Az s;ifimadanclC'
tisztek'
pag' 330 ' Gette't'al'is C'tn'gr' d'otn" rt'uli" Cot'
M. i;r" ls Jutii' cL' 1(;39 '
n!v' rnikdppe tt a7: elmult gyiildsiinkben egdsr
vrtrmegl'.il
';l':6;t"uy vala' t.og'-v toul oapra
1' '
Generali* gioit'Jiink legye;' ;t ; mi kcgl lJrunk
''U
N-U*6nak u" *Ay m6li6sd'gos d"o-
fejedelmiik
natiojd,t praesenialtahba vala Basilius'farasztl.itcs
I
-l_-

I
56
ze}d,6 dolgokat eleiben irva adni{,nk, az eldtte valcu'
Ylaclikaknak excessusira 6s m6dndlkiil valti magok
viseletdre n6zy+t ii kegyeline is ahoz tarcsa magdt"
F[a pediglen il kegye]me az mi nemesi' szabadsdgunknak
romld,sdi:a azokiroz az conclitiokhoz nem
tartana magd,t' ugYan most Protestalunk, hogy o"E'
mi kegyelmes Uru1ka,t, fejedelrniinket meghi;alarijukfeiolle.
(CoPia)
tle prc script'a cil litere nii'ili*e i$$8 Aprilie 17.
saborulu mare ilin sigei pre scaunulu parintelui,
Viadica Josif Stoic'a fiindu sfintienia s'a de
facia si Protopopii din erasiu de sustl protopopu
Grigorie din Yisieu de josu, popa Geor-"
gia din Sncelu, popa Jonasco djn Yiseulu'
de rneditiiocu. Protopop Lupu din Giurlesci'
Jerasiu Coseului, PoPa fru|ru din Ilerl;escir'
Protopop Joart din Jagova Jerasiului de Si
Bet, Popa Stefan din trapsie cie josu, popii
din Slatina totii asesorii Saborului mare, ju-'
panu Danu Lasld din Beserica Alba, jupanu
Nan Juon din Slatina asesorii fruntasii Ormegyei.
Noi sjadinclu in Scaunu de juclecate
"susau si lucru adu_
rui stetiu l,u;ru
jupanesei
din -rororu.
Coclra
si &,
Axenia de acoio .o'lerbesci p*r6,
domniiloru sale asia a* fostu:
au pdritu .iup^nu stetiu
pre Lupr*
,iupAnesd, Axenia, pentr*
de pasci cb in diu,a
,u. ff.u iripinsu jupAnesd
jupanului Axenia pre stetiu
f6ta
Lupo ulun,. pre
si
stetiu
se o *fariutia
ffe luat si J. lreru, si pre parna,ntu au js*
bitu in s' Ileserica clin roculu roru
stetienil'ru,
,iu
__ mosea g::
jup,,nesa Axenia fereruesce
acolo ca
in
ro.uru,
Baserica cre unde au iesitu
fostu a, Ea
si
f6ta
este a Rlr
clomnijloru sale Codreniloru.
Noi intielegAnclu pAra Domniiloru
am6ndoua Sale de pre,
parti si .. . . " . vadinclu am socotitu
amanuntu judeca,ndu pre
cum am pricepufu
parutu si ni seu,,
in dreptatea sufletului:
Seliberatum.
Cu catu ch jupanesd Codrea Axenia au luatu,
de peru pre cocona tui Sretiu Lupu anume Mariu_
tia in s' Roserica i' diu'a tre pasci si o-au isbiiu
.o pamentu, remasu gldba 24 de florinti sir
cheltudla J florinti: iara iorolo totu sa ,iu tie co_.
cona lui Stetiu-Lupu de parte jupdnesei Axenia".
57
l*'
ṫ'

ta" de at fi
nar ff iara
eldba 100
Scrisu
58
locu1u domniiloru sale este lege' si
fara cie lege suita e cu hatalmu supf
cle florinii.
in Siget anu si diu'a este
(L. S-) Stoic'a
scrisa mai susu.
Josif m. P-
1698. Juniu 15' Saborul rnare din Sigetu jupanulu
Stetiu Lupulu clin Berbssci lau sorocitu
Codre jui'joia anume Axenia totu de acolo si Ste-
,tin Lrii-,u au asteptatu 2 cliie sorocu si la lego nu
lau strigatu'
vladica Josif m' P'
Patr:upopulu 8e m6rga in satu si de pre cine
,r&f areta iata cu bizonsiegi si cu juramentu cum
mdrga cu hatalmasd'g petrupopulu duca .lucru
in
vig cum ii scrisu inira cesta carte legaturf' Dosoteiu
archimandrit administrator Episcopu Mara-
'muresiuiui.
Praesens par cum suo gemino ofiginali in om-
:nibus .oofo,'o* esse testatur' Sig'somfalva 20-*
Februariu 1820'
Gadriel Ra6d m' P' de Somfalva
t.
:-,'""t
t"tarrnBros Jurassor'
59
I $90.
'*i'*:i stoji

60
si cullliia se iine de deiisul' ':ine '\a dice cs'
nu e a ci*rmniei sale are ori lnerge selu cer*
tie cil 1ege, lne de nL1 va' feielui ati'rnci" De*i'
noi Subo,*1o vetlitiilu ca aciesiii felehisturi
.
r:rii ca'bra a'lalti pl'e rntnuniiehi socotindu chimliiuinti
si .l-'ine t'el'canclu acestu lucru ctlrls
neiiil intieieprierr ruiLostivtllu [Jrliei-r cu t+:tc]r
svatiii si ju'iecar*a Sailr;t'ii1i'll a-*ia am affatln
si juciecatu'
1oger
ti L b+ v'
Crimca acelu jo-tau se respun'le pt'eoiies{j*'
veni*"uirr santej bu*t"i*ui deci ca' acela lucru esi€.
subt grigea' si gooat' parinrelui Viaclica; deci Yia'
dica Santienia sa' cahu n:'ai cil renriu afl'an'1u si'
.fl.eII]esiterminusicatraacelalucrrrSesorce-gc*'.
pre jup0nui Jrira Jonas in scauniii diregatorilarrx
crmegei. a,tunci a cui Ya fi clre;rtatea mai buca'
*atrtt acele jo-*a'g, aceittia Ya fi' ntirisigulu' Pentru
cars iucru ciem si noi acesta ca'l'tea nostra marturisitorainaintededreptateinta.r:itasubtpecieiile
nostre.
D:rtu la Soborul
isi rjiua scrisu slai sus
(r-. s.)
,Frotopcp ttefan.
{Copia.)
qtl
nostru i:r
Sioika
.{nno i6$$. r}ie Jiirrrrarii $xx gi**ri* partiaf i iu
fiiivesiiget firct*,
'Sdgeztelett hugy az felso eszfel.iioriirca l,Jvr.5n ,)sr,-
Iekeddsek az szarva,sz,ii [-]o'ires ,j. i{d'rrrJr vfig,y
Fol, faililia krjzr;rt az Szeni Eg_iitlrzitari i6v6
risrikrtil nrrrrat Teirpionri
'eli',rek ir.irrrt riiror
{,,evelek is idvdn. ile az szegtjrit, Szapl {i\czay
Jonas vdletleniil virlr ineq.l11.lsu jraj.ilajio;: tin
kegerlen 'I'arva,iok iakkoi. ririia l,ii,du :tz i,Jv6n)
elszaggairali eltd;rldii, kiirez kdpest rrii:ge*g.eri_
teieif lioty kdi l_iec.qiiietes Assi:r.
juk 4s pecsdlok aiat ",qLiir.x:i.ii_,iio_
L\r i,taz or;q.iririlbui parl
vehessenek.
l{igisz
1.
ai.so
Sztojka.lossph
Mtir.rr,nioir.,iti cl:j, jr piisIiik.
jdrrisi Saborul.
_1,Oc4%
Eudescl anu, iuna
(L. $. iti;p) .Fcs[f_
(T.,. s.) \/
lHernis Gerget.
I