Transilvaniei<

t 

I 

Sestiuni 

din 

dreptulir qi istoria bisericei 

romf,,nesci unite, 

s'uudii aPologetictt 

din 

inciclentult invectivelorir >Gazetei Transilvaniei< 

;i a dlui Nicolair t)ensusanir 

asupfa 

MitroPolitului Vancea 

Si a bisericei unite. 

Partea l. 

--.F-.l.Ell-*4^- . 

3lagiri, 1893. 

lipogtafia Serni.lrariului gr.-cat. in

introducere. 

t5 

I 

q 

7 

c 

,$ 

J 

I 

I 

x 

i 

T_ 

Uuir dornrin din Blaqiiii dupd, cetirea 

alticrrliloli dlui Derrsuryauir tliu,,Llazetau 

ue errnrh, urmfl,tdreie : 

,, Surrtii vre-u cfltiva ani, prite mai 

biue de {ece, 

de c$,udti itr u cuut'el'sare 

privat5, avutzi, in Blaqitr ou dln Nio. 

Densu,qauii ca veehi e unuscuti, dinsulfi 

r'[ziu6,ndu-se llre actulir urririi dirr 1698 

aflatii dc d-sa la 1879 pa$i cu idea, 

eil,i'ea multti rnd sulpriuse , cii U nirea 

lu este u unire doguratieil. ci r,r siurpla 

alian{}i, poliiica intre ddrud e unf'esiuui 

spre a se ap6rii irr cotttra la a treia. 

Corrt'esiunile aceste ddud srrntti: biserica 

rornA,uesciir gi u€a rratuhcii, clirr,\r'delii. 

Er a Lreia. irnlrotrir,:;r, careia ari vuitii 

amirrdtjue sa be &pere, a tbstci biserit:ir, 

ealvind,-luteraua, dirr ;\r'deiu. () it{ee aqa 

bizar=d, r]!-r puteitnr lit irrceptrtu erede sri 

prjt6, profesa utrir onni delieptti, curn ilu 

or.ln()sceall] eu pr€ ditr Nrc. i)eusuq;arni 

de :uuitti. De ao€eir, dolirrth.i lu,urrrlrleir 

lucrului, I'ain irrllebat,ii, cil, iuehiprresctr-5i 

I

clinsulir ultirea bisericei t'omA,uesci diu 

,\r'ddlir cu bisei'ir:a eatolicfi, , pt'oplie; 

aliarr{u, lolih, pl'ee u1t1 t} tltttitia diusuli'r, 

arga prcLtum est,e ali:ru{a erfe,usjvd, sair 

tlet'en.irvli, alui'it driu6 state vis'h-r'is de 

urrii alir treilea ? Din:;rrltr mi*a ltispttnsii, 

eii, intocmai arsa ,1i-o inchipltesce. 

,,llti pI'Fi ll,tuutli incf,, Iltl vii{usern 

at:t,uiu unir"ii delrr, 1698 aflatLr tle tllir 

Nir:. Dertstrqatrii, ia oare se 1n'ovricii' 

tiiusultr spl'e duvcclirea tesei sille. De 

aceea leplicd,i rtlui N' l)etrsuriirttii rtrtmai 

ati,ttr,, ca ori (:i.l1Il v?1, stlll& acIrrlii, la 

cai'c s0 provticii dirrsulti" r:otrst:iinta prr* 

biicd, bisericdseh iir':eperrdti clelir, 1698 

manife:itntil, iu. tritii, via{e u6stlit bisoric6scfi, 

este clovada ce& tniri eclatatltii, , 

cf,, uirit'ea utistrir, a, foi;tti corrsitlertlt5, 

tot-deuua ca o uttit'e clognraticii,ctl hiset'ica 

catoiicil,, prin (la,l'e,l, tto'i tle-amii 

tlechcratii ?t pi'r,rtesa o creclinlld. (itt hiset'ica 

eutolicii,. Uonsciirrta u,t:tisttt publicH, 

biselic6sr:ii, cia,rii, cil lutniua srilelu i 

in timpt'i de nta,i doi see rrl'i desu,vudzd, 

opiniunea, tliui L)eusuqiluii il,sirt, do till'c, 

cfitil daca al eqi iu putrlicii cu 

ar stirui rnult& t'isil in t:etitoli. 

,,f)rr aceste in'$,tn desPii,r{iitr 

Deusuqariti escusiudu-iii irr ulitte 

n,f.rttrci 

cle dlii 

insu-uri 

cu aceea, c[, clirrsrrhi fiirrdt mA,ndru de 

documerttul[, ce I'il a,flati, lltl se mul- 

!5,rnesce 0ll on6t'ea,, (,e pre dreptil i-se 

cuviue petttru allilrea lrri, tli voesce mult,I 

nra,i rnultfl. Ar voi adeci,, s[, afle in 

docurnentuiti acela rtttii atal'e infelesi, 

crA,tri pre basa lui si, se schiurbe radicalir 

ttiti, idea tiespre sfirrta uttit't+, aqa cdtfl 

aflarea iui yrrin dlft l)errsugu,rt[ s5, forlneze 

in istolia ndstli, bisericest*, o epocd, 

lega.tiirle iiumele dirisulrri. ca '$i 

sil,-giajulg6, 

{,inta irc6sta. a alei'gatir la uttri in{eiesri 

aga cutezatri gi for'{atir spre a-1fi vili cu 

oli ce pre{[ irr documerttu]ir aflatf de 

dirrsulir. Lla,ci irt adevdlri dacd, dhi l)ertsuqanir 

din docnmentulff dinsului ar putd 

dovedi vre-odat[, c[, utrit'eil udstr'5, dela 

1698 a fostir numai o a,lian{[, politicfi, cu 

catolioii, o specie de urt''io, cum a fostil 

celebra unia triuttt, natiottutn de piidfl' qi 

nu o ttttit'e dogmatit:f,,, gi daca, ple Bomd,nii 

rrrri{i al ptrt6 di[ Densuqanfi sf,,-i 

Ei convingir despre ac6sta, cA,tir de aci 

irrcol,r pre catolici sil,-i cortsidei'e de aliafi 

qi nu de cottfideli. alrtrtci irr adev6r'fi dlfl 

f)ensuqanil ar fi nra,i nlare ca Atattasiri, 

ca Ulain, Vulcartii, lVllrior'fi, Bobf,, $uiu{[' 

\rancea qi toli archiereii nostri. Mai mat'e, 

cd,ci acegtia toti aii trd,itii, iucratf qi ntu-

l'itir irr convingerea, cir, ei profesdzi. credirr{,n 

cntolicii stff,ldir pre basa, nnilii din 

1698, in nrlev(rlri insr'l ei aii fosf ir inqcln{,1 

ryi n,ir inqelatii npoi qi ei prer al{ii. 

$i corncdin, astn u' mri Ji riuratri lnultri 

timpri, dtt,cii nu allt dlir l)rrnsuqnrrfr lrctulir 

dirr 1698. I)rj rrnrJe dcscoperirrra ;\rnelicel 

prin Clolurnhii pentrrr Iilrrrop:r llll a 

avutir ntA,tr vnlrirer. cil pentru noi aflarea 

docrrntctttului dilt i 6.rlB prin dornnulil 

lJcnsttsertr"r. 

,,Aill nrai escus:ltir ple dlii Densusartir 

ryi cn &ceeu, cd, clinsulir licliindr"r 

teologii, r'i rrnii diiigrlntri sr:r'uti,toi'iir istot'icti, 

usrtlii n prrtutii ajrrngê la rrnil cllgetit 

age cnriosri. fhr triic aeesl,e ctinosr:rirrdu:lit 

dr: unir bir,r']ratii seriosir qi 

lunrilriltfi n'arn credutii de iocii, r':i se vn 

,iuca aslf'elir clt rrrrmele s;Iir r:elii bnnii, 

ciil,il sli cnti'zr. :r r..ei irr pirltlicii {ju r) 

ielco :rq:r bizrlrii. Si ilrirr urrui:r, niti ltu*rrri 

ct'd, irrt'ii r:rrrrrisr:rrtr'rr r:ir u pii,gitir rjli"r Iienstt,lttttri 

t'u r':.r, irr prrlilicir. I}tr aocr],t, nu 

ct'&nr siu crctiri ochilori:i, r';i,:tclfi nr-n t't";drrtri 

trt ( ,, ilrzctl, 'l'r'trrgilvfrnici", r:li rliir Deristtqnttir 

nu rrrrrnti crl risicrriir nurnelui 

srjri rlclrri lnrrrir lriisescc rit,ilryi cu {rccit, 

idoe . hl prrblieir, ci si-o osl)nnc cn o cutczlr,r'c 

ryi irrcledrtr'o ilsa tn&t.o' ca qi ciintlfi 

ar fi vol'bu, ttrt de ttttit ce istoricti, qi 

chiar perttlu aceea glefi de probatil, ci 

de o tes[, rnatentatic[, ce se dovedesce 

deplirui prin esecutat'ea tttrui calcul[ 

algebraicfi. i' 

Pd,ni, aci Domuulir din l3laqiil. 

NIai multe lueruri din cestiouat'iultr 

istoricu, t:e-lf publicd, difi l)ensuqanti 

chiar acum in ,,(lazeta 'I'ransilvaniei", 

ne silir'H, & ct'ede, ch dinsulf, in scruth,rile 

istorice e capabili qi de lucrut'i 

fantastice. Bizara idee irtsH, cu privire 

la latura rrrrilii ndstre cu biserica catolicir, 

espusii ple largir gi proptith, cu 

multe cuviute in Nr. 67 alft ,,Gazetei 

Transilvaniei" ne sili cu t6ti puterea, 

ca de aci incolo s[, limt fdrte cu iuare 

arnirrte chiar qi irt luclulile, in cari 

dirrsulir e specialistri, ca nu cumY& inchinuili 

subiective de ale dinsului s5, 

Ie consider'f;frfr de adevdruri istolice 

obiective. 

,, Gazeta Transilvattiei " de cAteva 

luni prirtfi, o lupti, desperat5, cu ,,Unirea,u. 

A sc5,patri din lupta asta in o $ta,re de 

totfi precarib. De aceea i-a pd,rutfl bine, 

cA,ndir i-a venitf dhi l)ensuqanfl intr'ajutorri. 

Ea ne mni av6nchi ce perde, s'a 

retlas[t , gi frontulii , loculir ceh-"r mai

*s.- 

espusl'l , spalulfi articulului de fondf, , 

l'a lfl,satri dlui Deusuganir. 

11 adev6ratfi, cri ,, Gazeta " iu disprrte 

bisericesci no mai at'0ndri ce pertle, 

r)'a, peldutir nimicir pt'in art.iculii dlui 

I)ensuganir. A perclutir insd, frirte mult[ 

dlfi Dertstiqattii cil istolicir ittirintea la 

trl{i li5,r'ba{ii sclioqi, qi tare cledettlil, ci, 

dupi, ce vornti g[ta, irrsu-qi tllir l)ensriqanir 

se va cottviltgc desple acrisfa. 

Dacir, dlir l)ensriqauri itr ,, Gilzeta " 

iqi esprurea ttumni biztla sll idee ctr privile 

la rtntura rittirii lttistt'e crt biserica 

catolicir,, rt'it,ntir fi lrralri nit:i cArttlii pdrra 

ir uiAnir, s[-i cornbatenrii irir:a. Ougetalea 

clcrulrti gi trioporului ttostt'rt cste nultir 

rnu,i slirtirtrisii, dct:f,,tit ttlt, cti o lrtit,t't-' idee 

sii poii, strduce pt'e cittevir. Dlir Dcttsrtqn.trir 

ilsii irr altit:ulii stii :rtitrg,^r: o tnttltilne 

ric rlestirttri ]risr,trirt'sti, t:ilt'i t

l0 -- 

t,ot,r1 rt,tlrtltl irtrcllt tniltrifestir clice: "Legd' 

t,i,,,1,, (t\e(t, llttt'it', c(lt'a(L o "fdune 

biserica 

"rl),,,rrruirri rnt, lisrtin"irrt' l:lorn'ei la' '1698' ertt' 

' 

r;';r;r;,r,,, ; r t s i rt t'1t I d' n Li m'{ ti' I ti'ser icascd' f d'cutii 

iyttt'o rloru\, stn,tc sruir' corporati'uni'.,ltiseri- 

",' - - i,"rr'i . i i i,t,, rler:Lrw a{h tn"i- g erter u'l'e " fficute 

"r',i,,ittr,tmn 

nr,oixt:n f6rl;e r.ttttf it ". _itt _cati )rtt;Lt' 

sa spxt'rte Q'n'ttttt'e' cir' in cc felt tle cestiutzl' 

"r, irnorrn," tlttnt scrite dlir f)ensugattri ntt 

6r'[qi trevn ,,r1ew)r"nl"it" si n.attg;ut"' 

ci ceva' 

iOtt* specitlir qi tleterrnirtatti' , 

alrume: 

' 

,i'rii;,,"1ii, biseri,i6scir' f ri'nftit" intre cl(tlti' 

stute stt'i't, t:orPortl{t'mfi ?" 

Mai depaltti t'otir acolo llti f)ettsusatt[t 

sus{,itle, tla mattifestulf, din 1698 

;;Jfi' ; Jf,,tia''n, cil' se rtnescir 

.Iiomrirrii 

,,i"iilr.ri.il llomei, ldtruge lttttnlli decitfi' 

;;, rnoti,ttrtl'ii prhtcipa'l'il' .'1i' r:ond.ifi'unett', 

aoLititvi 1,'qs^'icist:(I esetttiulti (L .'ttn?rt'--' e 

",i,)r" ,i trrilstxi cir' u'cele'tr-S|' pt'i'uileuii' ct't' 

rlrtri trd"escd, 11xi'1lxrl'r*r"ii' u'cestei s/irr'te l)i' 

-r,n:rlru;; 

. 'liiintl'"' dar[' motivulir princi- 

.r,,rfn alil urtirii tle lla'ttll';t politicb" {ice 

liiti'" ll-t",,liuni', cit' ulm6zir" cf,' qi ttni'ea 

i"'tt,*ti politici', sair alinn!i'r" 6rf,' iltr 

i,,,iil. nogmaticir' clin notive sufletesci 

sa,[ r'eligi6sc. 

Actttn dnc[' tilir 

r:tt,i rlrlatL mirtritestulir 

I)eusttq:rrr u vll, tnr'i 

nflattr rle dirrsulil, 

fl 

va l,edti, tlit acela se int:epe crr tttotivulir 

rrrnrl,toliir :,, ()et"t:rtrtd'il, schi'nt'ltn'ren w:este'i 

Itnn;i, i,rt'gelril;';orrt li' tzcstru"ert' 9i n'e\ter"ir"en 

sufletel,or'il,. r:ri't'uirt'in' mtisu'rri' nt'ui tnm"e 

tr'elnr,e rt li, d,ecfr,tit til'a. d'in' lnut'u oueQ' 

n6stt"d, rte tt,tt,int{t c,tt lisp'rir:tr' Romei ceu' 

r:rttolicti si' ttrt ntdrtnr"isitn"ir' u /i rnEdnt'l'n'- 

relc rrcestei' ltistn"iut s/i'rzte crr'tolicitscit' Q 

R,otn,ei." Illtir motivli mai spilituahi qi 

mai religiosir (:il lrcest':l, v& conceile qi 

tllir Derrsuq&trit. tlii titt prite esista' Din 

nrotive religirise sttllr:tesci irtsil' ca :lt:estt 

nu se face ttici cli,nclir eliarrti' politicf,' 

intre ddrr6 biserici , tli s(] firct' ttnitttte 

dognrntica, qi tcdstn ririrqi tl vn cottcede 

dlir I)ertsugar[r' 

itrcir, vt'c-ri ilirri: trxtrntple de sttperficitlitatc. 

'fotir irt t'trstlnatttlti ncelt tlice 

illir llenstrqatrir' cir, tionr'{'rlii irr solronrlir 

rlin 1698 , 1',r*,,,,,t, u'etli nrariit'estulir ' 

rr'il,il t'e(rttrrrist:utii,,t'tir:i ch'i'a'r utl"itrt'ten rhe 

prinuft, Pri,t'ittrt'ti, rt lk1te| tleltt' Il'o'mu' Si' 

'sobort.tl,it, lt?t (olt:esc lrrytrti, rir,i, rut'it, lrept'it' 

rl,e fitris,lir,{ittne in, liseriur' t'ottlir'nd' de 

Alhn-lnliu" ' 

l'Inltit Itr)-lm tiiirntit, tlrttn ptite dlir 

Dettsurlir,rtu sir, nu-qi t:rtttriseli tlltinr' rtici 

- 

rlocrtmetrtttlir, ce I'n afln'tir d-sa' Crici 

in ilocttntetrtrtl{t ncesta , nrtttifestulir so- 

I 

I

,',.. t'..'lidril,lt r{.tdi. 

r --13"-" I 

@--- 

borului tlin 1698, chial la capetfl . 

se 

aat*tat: urml,t6r'ele : ,,Ci toana'i' cl'e s'd'r 

t"iA*en vvt|rte (Vli'dic[i), sd' stea uoeu' 

^1'n' 

soborultti,, pre cxne 

"' ohtge sd' fie Vla- 

";;;,-;;; iar"e sfinYia s11' PaPa'TP a'l; 

t;d,riscit." Manit'estuiir tlicel cil Ya'p& sa' 

.' 

i"n|:r*iu olo, Vltid,icn"'. qi totugi dup5' 

Oii, nuntnqantr malri{estrr}ir l}'a l'ecurlo- 

-."tu ,nici,' chinr cu'litatea d'e pri'rn& Pa' 

t ;t*ari,* ald, Po"pei d'elu Roma'' ;i 

con- 

",tir," .nw 

iopri' ttic{ tmt* tl'repttt' d'.e-ju'ri'sd'i'c- 

'iiun, 

a'ri bi,serica' r'omd'tt'd' cle Alba-Iu.lin-" ' 

'S* p6te inchipui o irrtfi'ietate qI 'Jurlsii.tilttt. 

nai clar:5' ca dreptuhl de cott- 

;;;;; saii intr'rire? A trebuitfi dlfi 

fit"t-q-t,U sii fie estlaoiclinalri de pl'et*p-^rf,, 

cA,nrlfi le-a scrish aceste' 

lncfi, lllla. 1-,lt' irrceputulir- alticulului 

din Nr. 67 ah1 ',Gazetei",.tllir I)en- 

.r*utt,i voitrclii a' slurle mot'ivulfi' pentt'u 

;;l; ;t,t;rt'rittiit tlin Vierra a {avorisat[ 

tunit'ea, ba a pus'o qi la cale insu-qi el[' 

ciice din euvintir itr ctrvinbft: tr't' "Acurtt 

i,rrrurt,'x, rl,in V'ie'nrr' ri'(tndu stnrea ct't' 

'iiiti 

tn'iser attild' a catoli cisttr'tr'lt ti rJin 1'r a'n'- 

"i'itlrinl,,', 

se d,eci,se, co' sd' /i'wnuL.li'scd' 'xu' 

ntdralri, acestord' iataticn prdn cd'1ti'gary cle 

aci dl[ Den- 

't*niii." Apriatil '''u 'p'i"t 

ffi;;;, qi idtte adevEiatfl, cf,' guvernulir 

din Viena iqi propuse a inrnul{i tium6- 

rnlf, eatolit;ilolir plin cfi'qtigat'en de suflete, 

va sii clic*, priri cfi,,stigarea de. intlivi{i, 

ca,r'i sa 'prufeseze credin{a ca'tolict, e['ci 

aceea insenttrdzii cd,qtig:lrea de suflete 

ireuli'tt,-i bisel'ica, 

Crr ttlte act:stc in aceea-qi alirlefl' 

voindti dlir Densrrqattii a tle spulle' culll 

guvernrrlii din Viena ,,a cd'stigat& sut'lete" 

iatcrlicisrnrrlui,,irntr,ultutrlu''i' rtnnrdrttlfr"'' 

rlicr: tot,ii tiiusrrlti , ucd gu'uernulil' d'in 

V irrrr, t'd,att, plutt,ttlii, c& sti nt'i ilocescd' tt 

uLi,anltr, bisericesui irztt'e t:rdolici 9i Ro' 

rtr(trti"'. Ulnn prite tliter"n,,sii in'nn'tl'{'esr-:d' 

tttt,tttd,rttl'it" tuembt'ilot'ti ttttei ctttlfesitttti, 

,,,sti-'i. ca,1tig1a stt!'ete" ttnei biserici pi'irr 

; simplil, otianl-X, poiiticd'-bisericestril, tle 

bunfi, sanrii riir.:i'dlu Densuqarrii uu u scie 

rrit:i itcllnr 1i llll o va st:i ntci t:i'ndri' 

Lrltirr,r ',si 

in isturia politied' a .statelor'f,, 

dir,rit, un[i siiitir se decide ;d''9\ ,,inmttl- 

{d.scci" supuqii cri qrrpuqi d:: ui ,aitui 

staiii' 

,,u incriteie cti aeesta aliantoa, ei folttsesr:e 

alte mijltice. 

Ne par"e f'tirte rdti, c[' suntenii siliti 

s5, descopet'irttfi ltisce coutra{iceri a',sa frapante 

iri t:eea tle a sci'isti diir f)ensuqauit' 

ir{oi ins}i ttu sutttemf de vin5" 

--

tl 

fr 

i, 

r \1 

l'1 

t: 

i, 

I 

Oorrtrarficeri de aceste vomft intllni 

tltcurrt totfl tnereil in studiult domnului 

Densrrrlauil. 

I) reuri{0ndii itttroducerea acdsta votnfi 

irrtrn in nrg'itrrlii lrtcrrrlui corLstattiudti ttta,i 

intiiir rra,turu sd:rrtei Unili in eontra dlui 

Deusuganu, qi aptli tractf,,ndu ,5i celealalte 

cestiuui. ce sutttti in itgat,urh, cu ea, qi 

cari fur'5, atiuse $i de dhi Detrsuqalii , 

tlupti, ce qi f5,rh, dt; at:eea trjte au raltlre 

actuald,. 

I. 

Hatura Uniril pre basa manifestulul 

sinodului din 1698 aflatfi de domnulil 

ilic. 0ensuqanfi" 

iu uunrdrulu tl7 din ,,Gazeba" dhi l)enl;uganti 

tlup6, ce a publtcatt tnanifestulfi de 

runire alii iinodrilui din 1696, se es;rritnil asLteltt'.,, 

II tt n i,l e st u.l,ir' o r i rt i nul tt, r-l e it n i r e n tr' tr' t t t ir t- 

ircca ihsolltiir' ninicii,, cii biseriut rotndnri rle 

,:llba-Iulio',-Lr 7r, lirimiti' Ttutr"u puncte, rlogtTt't!1 

ti,ce," 6rd, tnai ia-vale, tk ,,sino-duLd' d'in 1698 

tt.u'primi niai o rlornnd' cle cred,i.nfir, catolicci" . 

Din inrpre..iul'area acest,a -si deduce apoi- dhi 

Densu*inii ctrririsa sa tesd, ci, siinta Unire 

n'a fostri {, ullire rlogrnatici, ci o nlian(rc 

(, i s e r i c d, s,:rt, ca, altau[a intre rirjtrd state. 

Supertieralit,atea tllui I)erisuryanii niciiri 

luu cste tca eviderrt* ca in analisa manifestului 

,rceslui;r. fiehrndf, dlt Densuianir teologii, 

nici u'a prriutri auaiisa doeumenlulii 

aeestiL ,:a te;oluilti, l)lri Denstrr*anil insE este 

iulisl[ 11e lrroftxtrtne. De aeeei pre dreptulir 

amri tr agteptatti, ca s6-lu analiseae bardm 

ca iuristti. 4ouilllurlU"lii ca iuristf,, numal 

decd,tu ar h verlulfi, catri sullri de fdri, terneiii 

trite tleduefiunile dinsului eu privire ia 

ruattu'a slintei unrri' 

S5, verlernu tusa, 6re este adev6rabti' eti 

,,:si,nodulii din 1698 t12t, ltrimi rti't:i tloqmii' de 

't 

ire,l,intti cu!,olica", t:rrttr rlice tilii Densuqanii !

I 

[-)n1rd, DIii Densu.sanI b;:rerica lorriintisci 

diu Artl6lI lrre tirnpuhi Unirii (]ru biscrir:i 

,,ortriilox5, t.rlietrlald',. Du ar;eeil in iriserica 

rou6.utj.",rf,, tiin i\rrltjiii la I tigg colrrepbulil 

,, biseLirf,," ir veil t{)t ii at;rla-6i irr teh;sti. care=ifl 

tt'€ :j1 astS{r iu hr::el'.rtlr ,,oltritli,xi, or lerri,ali,, 

tlin Arciild. 

Al:rrin $:rgr1s;1 i;i 

drepiulti Li- 

rlre,lrtrilu r.6ri i:arrorr icii 

i| 21, pre care lof rr.:-ri ;lr' h tr ebrritir iti crirrtlr: 

t:c ii'it 

srrltt zrr tllii I)el:;rrsir.irfi 

',i, 

1ll;r.i i11;1i;,1.t 

il,ll tiu;i f,ii rle IiiU lrii:l rt ii\jir tit,rt.i,, tli:iiirr,sct; 

biset'i,:a i[;tfFir ii : ., t]is, t'ir',t t.nlc trit4l if111111s 

(t,r:elrtr i i urliuirli., t:ttr1. .+] t r,ii i tt toitii . intr'u 

credin(ii ., .'") ;\_sa riirr.{ nrr tlulrd, unii 

,,itrsrrit,1i cujl.:1lnl", r:i rlirlril rrrrulri rlrnirt: cei 

uliii tilari,'{rfto{1'}xi ol'ritnhrlir( rri;urui artri itr_ 

divtdi se frrrr."l rlt: o l)r,jer ir.a. itirri rrr{,r t,rrr-il;,,: ,tii 

o rrr'tlrtrta eu t},r. 

Ela. irr lllanlfesl,rrlti i;rrrutlului tlirr ltiUS 

ttu- orlald, t:i tir: d6rr6 uri clirrri p;irirriii sirrudulrri, 

t:i,,,|ts tu.artu,risinrii a'/i rrtli,lulrrriLu 

sfinte't, L'tr,ttti.ir.:r:s,:t't. l:istri.,:i u I'l.rt4tri,,,. Urrltii, 

iu.s5, gt dctiuiIiuncl;. bi;ji,-:rlr.r:i ilata rlt: p.,guirl 

aqa, tiara,, riiniti 1r:it'rrfn ;_-iirudrrlr,li tllu iS:lS 

rg'au rlr:rJtet'at (l,,tnrirlulti.t,, r,. :;1i.tttti ccial it.:e:;t:ei 

biseri,.::i o, Eont('i,", ili rntr,;.ii,ii itr tutaiitate.a 

acelorI iuriivr{i, cuLl ;'ari ;n\.r)lt,ri iu r;r-etlinl,a 

eatoircli, i-r Rurnei. gi lrrru i.r.oeeil iiri priirriiti 

nrr o tlogutil ,,o sf ntti, t',t htl iccit ei btserici tr, 

Rotne:i", ri tote {sgrtrele itce:jtr:i bisi_.11ii. 

Paui ia lG9.t piriirtii :;iuotluiui rili iustu 

,, 

utiilit lai'i " ai bissr.ire1,, t_li'Lt),,{oX,,: oi.i rrlt iarle ( . 

. ') Andreiri $aguua, Clrnpendiii. tic 

serrcescu pag. li!. 

I 

| .unt susfirte rllfi I)ettsrtqatlfi' Fiirrdft lnldu- 

I lari ai ace.sLei biserice. delir sine se iltelege' 

! .g, tir tttlrturisitri tlogrlrele ei' lu sinodulI 

din 169E ati dechemtfi nceia-rii pirin{i, ci, 

nu nlai sutlLli de atli lnr:oltl ,,ntf,,dulari" tll 

bisericei ,,ort{)d()xe otient,ale" , tli tndriulali 

,,rfi, sfintei 'tlela t:tttttlices*i bisr:rit'i u Romei'a'. I)c 

unde sitte it urtnatir, c5, de alttntli aI 

inceputti a ntd,rttirisi toie dogmeie acestei 

biseiiei lrir[sindri pre ale biiicrieei,,ortodoxe 

orienia,ie". 

Tdte lrtcrurilc ile eslea suntfi a$a cle 

cviriente, tl&lil ttttmai o trattirrc srtJrcr'ficiald 

c* :r dirii Densuqsanii pdte fii{ lrrr le va{5,, qi 

s5, tr:ngfr, dtn nrauifes{rrhi tiela 1698 conclrrsittnl 

aqa fa1se, olltn Dtl nl pntd trage decA,tri lltlrnai 

uni b5,r'batri lipsitfi tle ori ee cunoscitt[e 

f,errlcgir:e qi iuriilice, t:rtnt ntt'lti tinltlfi a li 

pre dlri I)ensttq;rnd. 

' A te dechera .,tniilrtlariti alu unei bi- 

Beri0i't qi totuqi a nrl prirni rrici o d'ogtttd,. a 

at:eiei biseriti, t t iba insdtttnil,, cAit,ri t [e dcchera 

tuetnbru altl titrei rjoticld,ti gi a nIl 

prinri nrci ttnI pa,rlgrafri rlin stat,ulele ircc'lt'i 

i,ocietd,[!, sad a tt: dethet'lr lllrilllbl'tl alfi rrtlrri 

,qtatri r;i a nrt lrt'itrtt ttice utta din legile ilcelui 

.!Lirtu. 'Ast;r in;d, ii 'Jln 

Densrrgiruti ea iuristri 

o va eon{-iede, td, e o ai)surdilaLe' gi de itceea 

ne pare :'6ti, tti eeea ctl strs[iire dlu IJen';tiqarlti, 

nt, e rluillai cev[r filisil' ci rhtat'it absurtlii. 

Dln Densirqan[ teia -\a, t[ sitrorlulfi din 

1698 n'a pt'itnitrr ttrt;e o tlrlgrnd, de t;redin{f, 

ertolic[, tiin eitrtsa, ca, atle;ta Illl se dice e;- 

presti in utauifestu' de5t, ( i!Ill ttlllu, trretltlti 

tiejrr pInd, l:r evi,Jert{d,,'se t:tttrtinu: latttut'it.it 

-

I 

ttt r:rtvintelltl:,,rnridu,lru'i a:i, s/intoi, catolit:ercei, 

histrir:|, fi llurtei,", ,1i-

I 

ci ori eine va prieepe, ca acesteu lrlrfi diu 

animale suntri esirliciri rtiai detaitte ale cttvintuiui: 

ituilnale, sati anitnalir e gettulil, qi 

eeleaiaite sunt[ speciile geunlui. 

Evidentfi es[e rleci , c5, iu rupe{irea 

lui At,anasii cuvinluld ,lege" n';rre in[elesuiii 

de a'eilintd,, ci in[elesuhi. r:e-iii are cuvirrl.trlt'.,,oiticeitr," 

ili irrsu-Ei tnilutft:stttili, va 

,liscipluui, ai.iecii 

-- 2r -' I 

si clica infeie;suiri ie rit{t, Ei 

,,slu,sbu, bisericei, lehrqhiu Si TtosfutiLe" ^ rlttt 

cari pre rEnrd,qiqele lorri uitrterti triri tr tt le-a 

cii,tirti nici ridatd,. si uu le v;r elirt,i nili cflndii. 

Conslatilrnti tlard, r'esultal,ultl. Iut,Airi in 

nranifestulit tiela 1ti[)6 pilintii sirrodului tleeherindu-se 

ruidulnri ai,,stinlei c;rloiit:escei 

biselici a Romei" ail prirnitii tot.t; rlogittele 

aceslei biserici pS,rd,sintiri pre ale biselicei 

nortodoxe orientale", ai cdrsi mririulari ati 

fostft pflni at,unci. 

A d6ua in inanifestuiii dela l69E pa.- 

rinfii sinodniui nri reservatti neat,insitl lilulir si 

discipiina rdsd,ritdni pentru siue qi rrrnrItorii sEi. 

De unrle cAniifl sinotiulu lilovittciald 

rleia 1872 tinutri Lle nritropoiituhi Vitu{iea a 

codilicatii cl'eriinfa caroiic{'t biselicei {Jornei, 

n'a ihcutu aira der:.{l[ rl coriihcatri i:retiiufa 

priuilf, tie uii,rirrl,ri sirroLlului rliu l{j98, a eilri 

mauifes'"ii i'ir aflatl tilfi Derrsuqand" Ela 

c6,nd[ ai:eiti sinodI ia pag. lri poflel:ge, cu 

[o.ti episcopii qi preotii, crli vorri lua palte 

la sin6deie provrnciaie, si ftc[ ruarturisit'ea 

pruiliicS, a crediufei riupri furruula presclisi 

de Papa Urbturi VIII, nu 1.'oftesce, decfltri 

t:a aceglia sd, nrirt,uristisci eledin'ra ,,s7intei 

catolicesceE biserici a Rontei", ctrea'iiri urilturisit,'o 

rrilintii sino,lrtlui dilr i698. ciindi s'ait 

cler:laratfl ,,rhd,lulrn'i, nE aceste>i sfinte biserici'". 

Mai tleparte r:Andt sinodulu provinciahi 

din 1872 tinufii tlc ilIitrolrolituifi Vaucea a 

corliticat.ri ilLincipiulu, cil rituiri qi disciplina 

orientaid. in biseriea ndsrli. s[ r6mA,nd neat,inse, 

n'a fdcutil aitt, riecf,,iil a r:odifir:atir conrli!iunea 

unirii .cuprinsi in tnanifestnlri dela 1698, ca 

adecd :,,obicei,uriLe, cu'emortii.le, serbd'torile, po' 

sht'ile" sd, r'6utAni cele orientltle' 

Sinodnl[ lirovincial[ dela l8?2 {inutil sub 

llitlopolilulI Yancea n'n fieuti der:i abso]utfi 

rriuricri alta, riecA,t[ ceea ce a li,cuti sinodulfi 

din 1698 $irrui.li sub Mitropolituif, Abanasit' 

Penlrtt t:e condatnnd, darl D- Densugan[ 

ure illitlopolit,trlir Vancea qi sinoduhi finuti 

ho ehi la i872'? Din rErrlale de sigurfl ntr. 

Ne 1;are r'6t, cd, irebue sd, o spttnemfl francri, 

ci clin ignorarea lucrulrri' 

Celt dinmiri a0t.u tnotnenlosb. public[ 

tlupl, 1698, in care s'a pututf ar6la,.cil 6re 

nrin unirea cielr 169E primit'au Rorn0.nii sari 

nu credintra t:ltulici, a fost,ri ce,ndfi impdratuit 

Carohi Vi voiritld a ilttrrduce in catedrala 

riin Aiba Iuiia ret0,qtigati dela Calvini pre 

noulfi episeopfl catolicri Georgiri Nfirtonfi, qi 

s[ sfin!6scfr. cetatea, lipsindrr-i preoti -r0man0- 

catolici, s'n folosibtt lt lrrcruhi rlcestit de-preo{i 

rn'ai bine de 100, 

romflnest:i ulifi, dupi, rrnii {e 

dintre cari protopopuifl Petru dela Daia a 

serviti sfinta lituigie in iimbu romd,n6sci la 

aitariulf, celu mare din biserica catolici r)' 

t) Lauriani Ivlagazin[ istoric[ tom III. Pag. 

327. Samuill Clain la Ciparifi Acte qi fragmente Pag. 90. 

I 

I

I)rrt'{, Rornf,,nii ia 1698 n'ar fi prinritI 

r:rcdirr{n catolir:d,, atunli lrrcoti lornAnesci 

luniti d() sigurri cd, n'ar fi fostir' rrhenr:rti de 

lnpdlatrrlir -si, servdsci in biserica catolici. 

Oatolicii rru pelrnitir niciiiri ereticilolfi si rds[t'itelilorri 

tlesbiua[i si servdsr{, iu bisericile 

lorri. Cu atfi,tir rnli putirrit ar fi pelrrris'ri 

ac6sta irnpdratrrlir C*rohi VI. care t'.rr f6rte 

bunri catolitti. Preotiiolri rornfi,nesci irrsi nu 

nrrntai le-a yrerrnisr".r, ci i-a ciiiar.ir invil,at[ sL 

servdsei, in eatetlraia crtoiir:i. Perrtru-ee ? 

Peutru-ci scia, r5, Rornflnii ln 16g8 ail lrrirnit[ 

itrtr ig[- crerlirrtu clitolicl, qi i-lr corrsirl+rrirlri 

de confidcli si conrnembri ai hisericei cntolice. 

Etd Oarii o miriulisire publici a fmlrEmtului, 

o m{rturisirei liublicd, n episcopului riitolicri, 

o mS,rturisile prrblici :r unui lrurnEr.ir frir.te 

insdrnnatI de preu{i lornA,nesti, cir, Rorniinii 

It 1698 aI fd,eulir o unire rlrigrnirtiei cu 

biserira cttolir,6 a Romei. 

Ce est.e fa{5, cn ac6sfii rni,rrurisile rle 

at6,{i lactoli corrrpeten{i rabulisrica slab5, gi 

superficialilatea cornici, n Dlui Densuslnir i) 

Consciinta nublicf biseric6sci despre 

natura snniei lJniri dela inceputii pflnl 

ast[di. gi ,,alian!a" domnului Densuganf. 

Aurir vddrrhi dej,r irl articrrluiil pl'ecetlenti, 

c5, tlin insu-gi doctttneliuiri dlui Densusan[ 

se vede lutllinabfi ca lrtmirta s6reltri' 

ci, s. Unile a lirst,u o rtttit'e dogmaticd cu biselica 

r:atolir'I a ll,ontei, 1tt'itt citrel rttenlbrii sittod 

u I u i tl i r r 1 6 9 8 d e ch e t A t : rl tt- se,,md,tlu,lar;i tt'i s/int ei' 

catoli.cescei ltiserici a, Rrtntei" ari prirni[ri int.r6gi, 

cleditttrt rtcest.''i bisu'r'it'i. AInu vddrrtI si rrnI 

aeti sbietrrn[ cttt0tttiu clupI s. Utii'-t', cu ltrilejulfi 

ei,r'tria rtnit'ert lc6slrr in credin!d' .s'a 

uianifeslatI irt tltorltiiI ceiri nrai sirilucitfi' 

0onsciiltt pubiicS, bisel'ier5sci, insd' cu 

ulivire lt tiaLttll s' IJnili s'a manifestalt in 

limpt de rititr6 vdtrtrri arya dtl neintrerupt[r-qi 

aqa'cie evitleniit, tliitu tt:ebue sd, .tte 

cuprindi 

o aiiev6rati nu ntit'are, 0i uimire. ci dll 

Dr:nsuryattit I i:rllezirtii rt lovi in fa+*[ lrctist[ 

consciil!fi,. 

Artrir Ii pt't't lurtgi. gr ozavir de lrrngi, 

tlac5, trrnu voi a irrgira qi rtutlai cele ntai moacte 

clin iitorit't bisericei n6stre de 

"i."tOt- cl6nE v6curi,, ln rrari s'it, manifestttri cottsciin[a 

ae6sta pubiicir, brsericriscS, cu privire la llaior,, 

sfintei Uniri. De acee& vonli atninhi 

numai trneie &(tt.Lr, ltt c*t'i -s'lI manifestatri 

:

1 

consciin[rr_ acdsta. std ln vi:r{t si i'lptele Ar._' 

coterelloru nostr.l, sarj il sinridele ndstre, suri 

in qc6ld si lif,eratrn-I, sari ln r:onsciin[a poporului, 

sari ln l)urlareii heterotioxilorfr. 

l. Arcli,ereii, rtostri ;i s. IJnh.t:. Dupi, 

:irriltea Mitlopoiitului Atanaiiu a ur.ruatir Ioairu 

fatakr, r'ourflnft tle origino, ilrsd, in ulmt inrprej.uririlot'I 

vitrege ir.ecirtir tie rnulrir Ia 

rituhi latinu. Oerictrl Pairiki fu urnnit,u Ar_ 

chierefi alfr lrr,ornfi,nilorfl rrnitri, aLunti- r:ip6ti 

dela. Papa colcesiune, s:i se' r.entrilei 6lisi 

la ritulI gtceesr:ri, cl ::i prit[ t,rurir,,,, fi 

Archieled rrlu Rolrriniior.ri urri[i. Cler.irlir si 

poporuhi a fosrd rnul[,irnirii crr'ares[a. si inii 

multfi nu a poftitti niri.rlela el[, nici ,t,,i,,?upo. 

Acuur tiaca ar fi arlev6r;tti, curi6sa te"qfl 

3,1Ij',i .l)r,n,tu-s;rrril, cd lrlin TJnire nu ;rurir 

mttir.-tttri () {L)g1tI 1r.i_ 

ca.titlir.d, r:i .rlit r.6m*su 

pre iilugii cretlin[a rle rn*i iril,irrrc a bisericei 

,,nrtotloJ:e orienlrtle,', ntrrnr:I pa;irr lr fi trebuitri 

sL rle:r lrri P;rt;rki rru nunrai eontesirrrrrt rle :t 

se renf.6r'c+: kl liiirln qi rliscipliu;r gr.ec6sr:ii, 

r:i la crerliuh biserieei ,,ot.loilo;t,p ulicntnll,, 

altr:rrrrr cler.rilir Ei prill,iluiri ,ru,a,,...,j n,ftr fi 

tir.st.r"r lrrrrl{d"rtrif ri. Sutrt,r:rufr g.irtrr rr pr.irtri si 

arloptr tle a ndsf,ri, tt,srr rllrrl f)err:;u;,t,i,ri, ii*.t 

ue-ar nrdta nurnai urrri siugrrr.ir clrsri, -inttircd r:iirlrlu 

Pa.Jra a rlrt,ir r:uiva r-rorrr:rsirinti si se 

rlelu. crr:din[a.catolici a bi;er.icei Rornei ia 

cl'e(urr!{r Dlst-rItc('i,rr)t.frttloxe Orient&le,', exn 

de altd l)it.l.r,e. rlaci. nc-ar. ar.6tii. r:i. clerulf, 

;i i'orrrf,.rresrir "popolulI 

rrrrit.I dil Arr]ehi rr 

spre a putri fi episcop[ 

T-- 

lof:t_tn tlele tullrtil,.. 

_Pttaki, 

ca si nu pirdsdsci numai .it,,lu 'si 

{lrs0rplrna allusani, ci qi credin[a ,,sfitttd, catolicescei, 

hiserir:i, rr, Homei! qi s5" se rentdrci, 

la cea ortorloxi, orientnl[. 

Ce unn6z[ de lrci? Eviclentrj aceea) 

ci mai-iutd,i[, Pirpa, dupd aceea Episcopuhi 

nostru IoanI I'rtirki, apiii clenrhi qi 'popoiuhi 

eu ocitsinnea ac6sra au rn[rrurisitti'ln- modul[ 

celri nrai liimuritri, c6" rinirea este o unire 

dogrnat,icd, ru biserica Romei rern0n0nrlI ritulir 

9i disr:iplina neatinse, 

ftrtrebdrrru dr.[qi, ce vaiore are le rriai 

nu{ita lesi a rilui Densrrsarru fa{d, cu nrittirlisirea 

a(,{t-{t,ir rr Papei, a' Episcopului IoanI 

Patlki si a inrregri rierului gi-poporului uniti ? 

Si Pataki a t:trrroscui[ nrr nrrrnlti fdrte 

bine natura rinirii, r:i frjrre binr: si idea elerului 

si I nolrorrrlui riesrrre e;r. rtlri a fostri 

fdrte zeio..I itt alr6rari:l qi pycrlicalea ct'erlirrtei 

rta,[rilit:t', blr lrott r;iit€ orittd r:u zeiulI 

rr rnrtlsir pret rieparte. I)r: alfi prrrte ins[ a 

cuuosctrt[ ryi ali;rire:r mar(t a r:lerrrlui si a 

;loporrrlui rlc rituiri _si disr:ilrlinl r6slritbn[, 

qi crr lrrivile l;r tr.eslrr s'it silitir rr lnrplini 

l)re t'A.t,ri lnrrn;ri i-l {ustir posibiiu. rlur:irrtra 

_ 

elr:r'rrlui 1i ir;roporrrlrri. Alnd prrt6 aduce 

mrrlttr rlovlrli rlespr.e ar:rista. Ne- rnlr.ginitnir 

irtsi trrrtr:ii ia rrrruirr. 

Dnr:a illri l)ensuqrrrrti s'& ilrvfi.titri vre_ 

rxlir.ti plirr r::rsrrrlrrlri lnitropolitanI riin Bltgiir 

qi ;r privitir g.rlt'rit porrreielorir trrhiereilor.i 

nostli, ce se :rfli in etajulu airi tloiltril, I pututri 

r,etl6, ci piui h ilIitlopolitrrl[ $ulutrfl singru.ri 

Pirtaki. deqi r:resetrrri in ritrrlu'lati'nrI. e imbri,catir 

ln costrrmuiu preo{esr:[ (urr 'cLlrrg[- 

rest:[) orientllu. Sirrgurr) elI e frnbrdca[ir 

in grer:i, udgr5, 

fiurbrii Ei crrptuqald rogie 

I 

I 

l, 

h 

irF 

ili

$i br0[ roqu de forma, cum ptirtd tinerii 

nostri la sate. 

ln preclicrlrea credintei catolice a Romei 

era aqe darl Pataki neobositrj. Rituhi qi disciplirra 

orientald, ins[ le observa cu t,6ti rig6,iea 

pfln6 .si iu irnbr'h,ed,rrrint,e. Iu purbarea 

tcrist,t a rna,rrifestatI Pataki consr:iintr ;rrrblicir, 

ce o irveir elpruli qi polrolrrld desJlre s. Unire 

cir rinile dogrnrticd, ple ifi,ngi, plsllalea rituiui 

qi a disciplinei orieritale. 

O rtare puriare insd, rl'Ar fi putut,ri 

nici de curn sil aibd, Pataki, daci, unirea al 

ti fosb[ aceea, ce {ice dli Densuqani. 

TrecernI la altir Alchiereii. AtanasiI 

Reiinicri a fostii nn nurniri urrulri rlin cei m'ri 

lrrofunrfi cunosc6triri urchierei de ritiihi gi 

dist:iplina olientali, ci rii uunlI din cei nrai 

rruiri observitori ai ritrrlrri ryi disciplinei ace sr,eia. 

lstoricrrlir Clirin dir:e rlespre elu, r:d, ,,era, /6r'te t 

ptYzitot'i,tt, rtnrluelelorii bisr:r"icei, rdst"rl'itulu'i,. . . . 

Ntr, sut'erin elil, niri ttr, r,exnnonii,, ti,r::i, iu, ot'i, 

ce al.fcer.tn l,atinisa{ie." 1) 

L)u t6te aceslea Ai:rnasiI Rcrluit:ii este 

curroscr.rtir ca unI birbutir ftlr'le zeiosri pcrtru 

creriirttir cttolici n Ronrei, tle careft se rleosdbia 

u olientalilorri desbirra[i nrrmai irt pat,ru 

pun0t,{'}. $i a si st:risir llr Rottta, ti r:rerlin{a 

clrtolicS, cu cele lrat,ru puucte o ltrofesezi, 

brrcrrrosti luolaitd cu r.:ltrlul[i, irr ritit 1i in 

rliscipiirri ins[ nu sufere nit:i o inoire. 

I)ac5, tcurtt urrir orieutalist.ri aqir mare 

r:t Ilednicri a fostfl aqlr fidelu gi irrsufletit[ 

alr6ritoriir trlfi creclintei catoiice a Rornei, fdr'f,, 

') 

Acte qi f'ragmente pag. 124. 

ca 

a rlis- 

-qi fie lnt,inrpinatri din nici o parte 

cea rnai lnicd, irnpotrivire, atunci ac6sta 

r'drnf,,nd o enignt[, dac[ cumva in ehi nu 

intrupatd, cousciinia publicrri a clerului 

poporulrri rorrrAnescI rlespre $. Unire 

rruile dogrnatir.ri cu biseliclt Rornei prt: 

pi,s.lralen qi rrrai rlcpa,rlc :r litulrri si 

cilrlirrei orierrl rle. 

nir;i 

al 

era, 

$la 

ca0 

lAngd, 

In t6t{ ltrrltirrla iui llerirricir si t tlerului 

ryi lroprilului fatri 0u elir rru 'se vcrie 

nici cel lnai lrrii:a urrrri, despr.e o consciitt[i 

pLrblici biseric6st,i, {ati cu nat,rrr.a sfintei Unil.i 

irt iut*riesttlil trr py11i lrrditri rrli rllrri I)errsnFant. 

i!'lergenrri lt I,[irrolrolitulri $nln[fi,' cunoscutri 

ile urrri friltrr mlle plcrtuitiiriir $i observritoriir 

:rlir lir.ului 4i rlisrirrlinei orieitale. 

(lrrttt u sraiir irrs5, Sulut[r irr lrlivirrtlL r:rcrlin{ei ? 

6r'e,r lirofe:lirii i,t,'r,,,,i',1,iintX'',li;t,,;;;',i; 

celr- -lrrprinr.:d, 

il silrorlulri prrii,irrcitlii iirrrriir 

rle Xlirliiiroliiulir Vrni:en la lB?2 ? 1.rorrrfi vt,rle. 

L:r, 185!l Sirrlufii (:ir Eprisr,o;rri tlri rliecest'i 

Llag-d.nrsrrirri, (.ic Hp e:ifirlrlea ltrtnci trrt'e."lte 

itttregri Arrl6liilii, itr o i.r:rstortlri. irrrileptati 

cd,tri inlregii t:ierrrlri qi poportilri rlietre:irrrr-i 

vor])rr:r(:{: rl*:;pl'+,' (:fi'rlilte Rrltuiiriilot,ir rrniti 

iirsifolii : ,,Pi'itr sfhtl,r, [ltir,, i rr, {) (,t'r,l i n tii 

;n rt, n t rt i I i r e c rr. i) I i rt t rt I ti ti] t: u rt, tt rt,4 7i o- 

stolicd rrlil. llontri stltttr'ntti rrt /in o lctlitrtt'd 

dtottnul.ix'ri rtr r.,'r,iu1il.,, l\[ai l,r viil.,: 

,, r)mtlc,ttt.ii I.eqrl,'t. ir, (,ltrpulit, slintet ltiserice (t 

lJonle'i, nu, il,tt,.ill,i, 1il.itt" t: o tlt 1( ]t i. rt ,)t t) tt (t 1. p- 

rJ dt?t.tei, rlinte;i, ci ct, ;i st prinl.crldtlt'ii prrrt pyirt l.cqdtru'ti de sd,nc1e.,. sAnqe.,. gi Si nrai 

lir vale; ,,h'erir:it'eu. it,istrri o pof ti"/tntii, firnrlrt. drjtri ddtrd 

. legcittn' cr, r:u SL:rru,n,ultt R onte:i. 

7.t t"itr, tr. tt i t u, /, e rc cr e r.l i,,tt 7 2i.tt 

rl , 

I 

b

*29-- 

$rrlu{d a$a dari n'are cuvirrte de ajunsri 

sure il lf,uda credintu, catolici a bisericei Rornei, 

carea este qi credinta Rominiloru uni{i. fii 

uici dlfi Densrrsand, nici nirneni nu i-a fd,t:utri 

penlru aceea nici o iurputare, ci, ar fi ,,srricatl 

legea strhmos6sciu. Cdndrl insd Mitlopolitul[ 

Vanr,ea tn sinodul[ provincialir din 

1872 a codifirratri credintrr s,cdsta. pentru 

carea Mitropolituld $ulut[ era as& insuflefitt, 

a[urci dhi Derrsuqanf strigi in lumea largi, 

cta Mitropolituiri Vaucea in sinoduhi delt, 

1872 ne-a ,stricutd legea strrbnogiscd,". 

Irr urnrd de mai 200 de ani toli Nlitropoii[ii 

qi Episcopii rrostri din cele 4 rlie'cese cu oci]- 

siunea suirii pre scaunulir episeopescfi a[ deprrsri 

profesiunea credintei tlrrpd, formula prer 

scrisi de lJrbanri VIII ct ,,rnd.dulari, ai. sf,ntei, 

catolicescei, biserici a Rornei". Asla rttt o scie 

rilii l)ensuqanri, cu t6te ci a.r trebui si o 

scie, drrc5, se nDucri sL scric rie lucrrrri, de 

cari r scrisii. Ouru pdte fi atunei schirnbtre 

a ulegii slrdmoses,'i,h, r:f,uriI sinodu]fi provinriahi 

tiirr 1872 poftesce dela ruembrii sdi mirturisirea 

tredinfei, ce o ari mdrtrrrisit,ri de 

200 rie arri to{i episeopii uostri? 

Se veile, r'fltri de necompet,eut[r e dlu 

ilensuqani ln lucrurile, rirr cari s'a a.pucatri. 

2. Sindd,ela ndstre. Insu-qi dlu Densuqaru 

recrrn6sce ln nurnErul[ 68 din nGazeta 

l'ransilvanieiu, ci sin6de de ale ntistre 

tinute in aceste ddu6 vdcuri ad recunoscuti 

s. IJnire ca o unire dogmatici, cu biserica 

Romei. Sinr5dele acestea llfi qi arluseri pre 

dli Densugauri in o confusiune utare. Ca 

sd, sc&pe lnsd, diu trrcurcituri, igi cauti 

lt 

sci,ualeu irr r:uriilsa aser[iuue, ci, acele sin6tle 

nu au. fbstri conrpirse din ,,toti protopopii,, 

preo{ii,7i tleltu.tttfi:i. rytiruniloril,t', lrrin ul'mare 

u'ai fost.u conrpeterrte a $e pronun{a in lucuri 

de oredirrti,. Ya sf, dici dlfi l)ensu- 

Etirrti nu vocscs sd, seit: Ce alte sindde, decfltii 

tie cele (:olnllu-

t. ._ 

-- 

,.,,llifu;ri't i , 

A t,racla a.st'ltlii 

30 .-' 

s. Unire ntt 0 o nuirt., tlogtttrttit'ti' ci. o ali- 

"ittX. 

' Ii 

'rirn lten*'is'r"ir 

'rli':e' r'i' lt"r itvrttI 

;i':il,rn sx ,i fac* ,,cdiIrt" cn ttit'e .,i tt'a 1't'u.- 

ii-iii trr*rulfi cu ttittticii, crr ii.to:;tfr rolnl)ustl 

tlirr ,,kt(i, 1tt'tttr.rltopii, 1't'iutii' 1i deptttrt{ii ttti' 

iuscttttldzd, a tl 

chirrrri. ,\ -. 

"'"''"N,, 

tttai,tiitnant' itt'i tllti .Dtrttsu5atlu 

,luLo,i,i'qi ;*, rdspriirsulrir, 

':a t'lacd' tle piiria 

siuoduki iltirr f f fl- lriritii sub. t;ptstoltrrlti 

iliiir,"ur ,l''r,i a*r't 13i;g ';t r;tttrrrlti elct:loralfl 

t[ rit:chet'atii, c& s' Unirc e o ttttire tittg- 

,rioti.,*- *,, Ronta, It'in ca,rert ttoi.itntir.llttt]tl-!:l 

*i 'a"f t I l,ttttt te tlrt titve'rgitttii' e t'a' lll'lll 

,lctir;lt tirrtrI dlti Denslganil u'"o'ubItt'tii dela 

l:'ililii' ll';'i'-,rin- tegs, irt'in :'Lt* tr'atttti 

l:;i;i;i; ,,i,'i ',',r" 

I lrtti':lt" ti ittttii ittr:lti*ttt 

Itit;;;i',, aiiot,tit. at'itn"'i ctt tu dc'ltr r:h-e ra[i rt tr ii' 

acestt:it ale sinritleli;;il ;";;'"'itvrtrjirt Lr-rrit'ri r:elii 

rnai nlir:ii r.r,,n"ti"iti.i tt't' 1nui,,iuil'5, 

ttpusiIie 

;;;i ii, ;i,,lii nit'i in 1"'1"" tt'i tlrrnt tle .t'ttrtr:i 

i"i'.'"tili.'r'ru[tnii, - i'i ''el'i tli" 1.86? iil..] 

d';;;ti; ",i; iuu l'i tttt s'rt itH 

'tit rrttii '\rrrgtr'tt 

I)ensttgann,, carc s6' nlrip,* :itnotlelot'iltrntti tteto ! 

"""' ilii;'i,l"u aHotu '5i nti str votu. rtfi't ttici 

,riirr,lui'i,;,;;it'ex auil"odttd sirrtitlele aee$leit 

nri vot'lttt,ti Oi,' tnnntiiirIl lirrbiicd' a tltrt'uhti qi 

,r-1,opi,i',,t,,i, gi 

"i' itln 'rtbrilislir';r ,dlrri l)ett- 

*',i,,til. E''i'(i0llsei111f ;1 3r's rlll .it 

fortir' "']1t: 

,,r 'u,, tt. t:ii ttrti t'l'a rrd 't r';l il ltlr i tl (t ttllll e 

l',,1au.,"''i,'",'",tni*'"'iirI'tt" iil llr('t:isilliil 5i !llt 

rttttl ntttttlil ,',,, i' tttt"' se :;ilr st'e tiltt 

', 

ij.;,t,;;,;;;i, ,i"' 'otli*oio' spt'e rr se inilt';r alroi 

'tegrada 

1rr. sittt: t,, ,,tt,g"1it il* Col''rnbri iild. -"'' Uniri' 

I 

t 

.; 

3. S. (Jttire in ;cdkii-:;i t:!:'..:',i,!r!;,,lllil: 

, .'ut .1. ni;"'il;; i "";t;;' "ii Ill :.' gT,li " 

r elllu (le lrr ilt4 uu"' "; i;, qrolr:ie 

i1 bisericei ;i.. r0- 

#ffi uiiir* 

" trebtritit, s'i,:- {i:?flll, o,,., 

qnuil $tui' va colJ:re(l.e',-t,-l,,,irii uulr(rtitrvt ' s.i. se trropurtii ltii tot' tot- 

',i'iLT 1 ;''.;' .' r Ir'l i trt' 1' 

cieuna paria r{t "'rit#t"ririt,ii o1i t u |11, ",u;'"'i acrjs[il' ;- f, biscricui ..'1li:: 

cieditt[[, ;gii rt it 

s11 

n' "t' if,l;r darb tie rt rrat't'e 

':t !,.$: iips5" 

6 r 5, rl e al t 

1 n rr, l' -;:? "i,r:- Ti?n i 

ut 

Ii, J]'l,L ltll 

lrrrrgi, ntttti. Ittte.1i,:,,';;,;";,u,-,,ii-,,1*lo ct'lr rrrai 

I ili;, " I 

:;,ll' *1,," :,",I l' :,1:;i' "l';,., ii i i ro1 

"';I't 

t'r n 

i,,,.,',',',:, -'l I :.-u,'- I f :il,'l; i*' -il, li,,ilii"'ill1 

t "lli: 

":::,,1; ll''T':;; t)2"' ir i' .;': t -' c o i ot ic e s t'i (' 

'i,,,,,i"r 

1,,r e r, : ii,,l;;;liiil11,,,1,' 

.'ij,:ii:11 

till, l?,' i,.,il{,,,;'lil,':lJ' .ili;i l;-,,Tli; 

grnirrrir nuri irrtalt,*i" iii..i,,Olt,iir. ndsrr.u inirll;lll-lll[,i.ilT;;i.i 

v,,,,',i" ' si "';r'lr+sr;r 

esLe 

tttlnrtitlrtlii tt" ' *"3iit"-" tit" t 

'tt" ;t irrriIatii dlir 

il;:;,:;i;;;;,, .' :,':l' i,ilil "-ill,:ylll,:ll;Ji,i";;l 

;i ,:1,1" ;l' .,;iit, 

I..; iil,l llill;t- t,i1 *iil'illr;: 

i.ll);'l",,,ltl,,';*,,1"""i "i'in'l''rr{a' tn l'^tiiillrtlir 

it(:tr31a t;' i' tt rt ittt'itt;ttt l)ettsitEatlu, 

,,t'ri' ltiser'i'c,.) t'it'""'''"tlii 't 'difi Irti ()hr'i' 

Is-usit' 

L;;I;' ;'L-i' r, r,' r,,':''t i t o!' i':ii,',''t t' 

":,,,',': :':',,1"''1 

r . 

",t,)'' i, 

i'ii,li,.',i, ':ii:i:'i :iii:t,, l;':{:,,:i,',,','' ,,)'.,,i',,i';;,,ii,,ii. 

i t tt qt till ii'llri nt t t t'r I t tr t 

At'i:lt.i llll U it dlti Prl'rt:'it -inrir{a .l)r'ir'ttqitttU 

irr Blasiu. '{':''[l'i 

tl 1":* irntu (ull':0iilltei I'ltblict: 

-f'tseritei 

liisel'it:esti. r-:a rotttilttesti 

"'*tfiuiu 

I 

-T

i 

ii 

I 

-* 3e --- I 

rrnilu tlelil 161)8 in erjce este cledin[n ,,sfi'ntei' 

r;rttolicesceE ltiseritti' rt' Rurnei!, singttrt,,ltiserir:ii 

adetdrttttY u lu'i, lwsit, Ulr'ristosit"'- 

Ne ntirbulti tt!t'te tare, crittt rle dlI DetrsrrsalrI 

ttu tuculltI si 1rt't; i\litltipolitirlir $trlrrIu, 

ci ir p,;rrtti,iil pi'ofes,rrttlui lrrsifir 'farIa *1i 

lrrtrpuuS, irr .scdi5, ,,t:rY ltistri,:r't eulettdtu-td u lui 

'Is,iil Cl'ristosil e bisr:r'icrc crttolicii", tlulrd, uo 

iur:ul1ri, pIe [Iit]'otrolittriti Vancea ttt iiitrndulil 

provincialir riin 1B?2, eare ln acestu. sinodri 

i,r, a f{,e ulii alla , rletat ri a cr-rtlifitlatii pi 

ntirturisiti crt:rJinta'ltisc'ricci rt'leieia, dt:sltrtl 

t:tler rllii DensuqattI inei sttb I\'Iitropolitultl 

Suirrlrr a itrvdIatti tn ;cril{, 'lcl;t 1tt'ofesulrrlti 

'iu, ti, cii .,e biserit'tt' trtleLtirtrlii u' LuI lsttsi| 

Ct|,,r'isiosii". Dar:fl sinotlulti din 1872 crr NIilroiruli 

r,u lti Vfl.llceir tna r Iir rilituLhi e ledin[a a cestei 

bisLricc tr,,striuttii legeu' striitttrtsd,su't" tlulrd' 

tllu Deur,u5Juu. aLrrnct sLt'it:lttii, a fust[ ,,legett 

slriiutostiscit'( 5i in tttanrtalttld de religiutre, ce 

l'a inv5,[at,ri rllti l)t;n:rttgalti la lB6l /!, cf,ci 

rrrarrnalrild ace-rl,a ntt i-lt ltrr-r1rtrs15 

' t:A ,,sfintct 

biseri,cii, eotol,iedscd' rt, Eontei" e ste ,,t'tlirltrl"( 

rllrri l)custtqattu, ci cii tilti Densursa ttit tiste 

,,nddttl o,r i'ir,'l ;rl[ ae r: s i tli b i s e ti uer,b i s tz r i c cr' tr'rl'c - 

i;iru,tti, rt hd Isu'sil, ]hristosit" . 

Diti Derrsuqanri lnsd, itu ittculpa l)$nt'ru 

acilst:t pt e Ulitropoiituiri $rrlLrf [, ltrl irenlt'tt 

t[ nu',;re, ci pentrrt td,9i'a ttlt,alfi t;r; l ittvd,t*iu 

ili geold, la Biaqiir drlt religiurre ea 

girnuasistri.' Si tpoi s'i creriutti tlestulti de 

i4.ru .1t." a puld ,;clie desltre lncrttri biserieesci 

qi de cretiiuld,, {ald, dc a tn;ri resfoi 

odatd LALqilo. ce le-a invdfat-ii crt gitnnitsistf. 

Ar:i este apoi greqala dirr! Densuqrtnit. c* s'a 

I 

! 

i 

sirntitil ,lestrrlir tlrr titt'e, cu t6tu r'il' a uit'atil 

ni it it itlvatrrlil cil sIrtrletrL[' l)t: el'a cu 

ilrir,',iine irrurctiere in pulerrie qi cuuoscin{ele 

J^ful ui,i',.i irrainte tle a iie ap.u(r1J -ql' srrs[ini 

iu'li,tirrt"n ,, tc:sa I)u rnai arrdrli, 

- 

itr ntiti ti 

t:ooitiif iuci oriati bardnr tnatrtt:tlele de reiiliii"r. 

ce le-a invifalfl, Ei itpoi s'ar li apu- 

;;i; ; p1'ttil"2t', r:[,'ttrtit hdrb;rrri (rl)r'eali't ta 

iiiti'uituritur'l Vattlt:n ia olalli e ir latntr ra 

,i*i',tiiti tiitt e+:lt:'1 tlieeest irl sinotleltr proviutriof* 

dela 1872 Er 1882 iie-a sirit:trl& "legeu' 

.trd,tttoxiscir". Pt'ltt i"t,'gdgt't';1 Itr'rrit lllare In 

.'nr'"iir.e ti nl{i hd,rba[i rrt;r i ttta r i cir dlI 

D*ott,qut,,i :rti ajurrsfl ia - 

ailstrrdltdti' 

" "- - t" fribiioler:a $erninariului arthidter:esanu 

diu Iiiaqiu -qt, ridL i;*rih- in dilt * asiidi 

() 

rirultint.i rie n,a,,,tale tle gcdl[, din eari s'a 

tri:tli,-t tloqttritl ica saD stiinta t:i'edin{ei tooin*ifrtu 

tliri ltcestii setnittaritt illti' din secu- 

ec llla- 

lli6 fs's,:trtu rlelrr irrcelrutrrlil lrrr' 

. isi 

nriale surrt,ii aee-*le'l l'lantraic rn lrrrlba latiuri' 

Jln clrri fit: llt'{,li11}lFl'' seiilrtrr cl'ediuIei.nu 

u,,irtui itr tllaqii, ci 1i in setrrrttlrrele tatolice 

,i"'ilriti g:r,,ie,i,,, Frd'ncia, Sl'atlri'l-'ii Italia' 

1161" l yar-:tszir. ,qr;tirlti6r-'u 1rl n1r l; leol* t:reLlitt{it 

..s;tititri cululrce:':pi biserici rt Eollt'ei", rjarea o 

iirjri-r^fi nrrnalii uliti la,rialt* i:rt {-ierurirtii, 

[i;i;;;, sl,rni'riii ii Frarrcesii' 'l'rire f racttizi 

.l-iiiid iirplius5,'in tttit't'ut'i'rt'c'r credintei 

0,,,* fotut,ria irt-e;cris5' tie Papa {Jlbanir \iIII' 

;;i;, -,; ,, 1,,.,fiiru lltrt'oir,ltIrrlit Vitnr ert ctt si. 

no*,ritl Oeta tSg: deia t'o[i trterttblil sittrirlelot:u-'l'ote 

cupriutlu eredinta de; at'rtnci a 

ufirttr:i. t:o,tttli,:es,:,ir' hiserici' t' Btinrci" crltiitit:ati' 

ili'".inOtl*t" provitrcrale tlirr I E7"! 5i 1882'

[)re tttttlle tlin manualele aceste este 

scrisil qi ntttnelc setnittalistului, ce I'a foloriir. 

- Si rhcd rlhi l)ettsrrgattfi le-nr ciutit ' 

iOit* .i,,,tttltti, tfr, itlLt'e at:elti -*etttittari.sli va 

o"fio-*tiitt * vrttlunulfi.tltn strdtnoqii sdi' Atunci 

tli, sig,ir,i l'al cuprinde tnlraren', c[ ,,strd'- 

ttrosij" sdi au prrlfesatti uredint'a a0€eae oilrea 

','totu.;utir 

,,'',1 sr Ulirlrpolrtuiti Vntteea cu sin6rleie 

deln lB72 Ei 1BE2' 

Drrpil ce cllir'Delsuganf iusi tttt a^cilgt 

lrtu 

[rtI 

dar:d 

,uri' ,,,uuouitrlti. tlrn eartl insu-gi a in.vdreligirtttelt, 

a-sa I tlrit pofli .pr 

eit Ittttllti' 

'uin"n 

ltotti, sa ti eautLt'i qi tttattrtrrlele' 

rari ati irlvd,lat ii leolrtgra slt anltttstt- set 

diu 

' 

rie f[cen acdsla,:rlrttrci rle siguru nu 

Cdci 

s0ua 0e il gorlsu. 

"-- 

ilIauualele acestet itisu' tttt suut'ti altceva 

decfltu tttnnifestarea cea ntai lttttrinlLtI a conr"i"i-i 

lnrblice bisericesci in vdeuiii tt'*:eut'ir 

*i i,i oi.,ttu. ed, s' UuiLe rr. fost'ir qi e';1'c o 

r',nir. rlogtttatir:d, itr a rjeet --'1i cl''irdintd (lll 

,,sfittt.rt, ,:tiolici;ca bi:;e'rir:ri u Ronr'e'i'" ' 

0ottstliitrf 'r lrrrblicf, irlsd' tleslrl'e . Illlt'urt 

sfiuiei [Jniri ca ti trtrirt' dogtuitLir:a' cu biserica 

if,,**i a fost,ti bot,-tli:rttl;r aga t.ie lltrterrricii itl 

irl*oii.,, trostt'i, lif,tri lr'rt:tirii sciinti{:r:e 

"L 

,r-,ititi + t,irrlt,t,,'Je titvtlt'gitlla i-s'a cotisacra'iu 

.i"i,' iirtt ,ir,iin ut* t:ii re 'irisericescX' itt tliuseie 

i",,i .itf,,, ale clelului ttr.l'it'rtt' \rtitttii arninti 

nttnt;ri ceva, t{ttt iit,et'atut'a actisla' 

fll,i,,g5.rii riiu Bitilrti itr sccttlitlti- lre':utii 

s,:,i.,:r[ Iir'luruini o ta'r't'irtici ltlir:ii rltrmit6 

rirue probtlz[. trtiev6t'ttlI celorI ptrt'ru lluncte 

Jin clLtil* ttost're rit'uale u()lnrlrle ctl greco- 

,,'1t1,oscp,,hts 

,;etitatis", t:are itt scttrtti tirnl;u iEi 

cisitci, lelltllltc etltitllittri ittaitltt:ir teologiioru' 

Itr.,'5r rilica at:ti;tri cfrlrrgiir''i (i(i ntrrltd ttgerlrientalii. 

Cttttr rLfi pur'rrt'ii ajrrnge, cd'lugirii din 

Blasiri lir itle;t tt"''"itl 

' i'l ltit't'ez'': arl"vErul[r 

ccloru 4 puttr:le trt"t-"i ttin tuiltilc rrostre rit'ttale' 

dacli, ei c^ R"rrrant''iniii u'itti 1'rittti'lri tlupd 

iiii-D.ttt"qatrtr tu t"ottit"'** rrntrii ttiti ulra 

din dogtn':lr: t"t''tt*"'i'uil'ut - 

t'e le '1'r'r'[esdzi' 

i,'rii1,i,:i.i,"1t;f :::.,1';i';{:,i,"f '',i:;:i'r,-11;-:l 

,,u,titt.ti" ui tr':.I,t::,lri,l. ,,, i,, i,.'1,u,.,,t" ,,cestei 

selvilisrrruiii lrani 

biserili .d, l,rubtz;"'tii" tl*ttit' 11g5tre riLrtlle' 

ci srtntI atlt'ver'rr'e ltttttt-t'e' itr cari 

"*i*-lo'f11' 

el insi-si r," t"*t"'"tii nt3trttl6uilt in ele nici 

bi..-';;;J rottrattiscd' trnitil ? 

Diri [)*nsrr1attti' cir s[''1i Itrfr'uI t:-"-.bt'.l':? 

*,, ,...I,"1,utt tl' a'r' h gatrL si tttet'git patta 

i.i,,ir,""i,ui;-,ri,, rri,rr"iii irr:eiitia vene.i*r.i, 

,,u cd,,,,,ni 'ryrf: ii ii;,l]:,'U l;['u :llli.,:i1 

(lt:l.t lllirl tj PSll& 

iilil ,,.r"t;'j -rel.n'trt nici'U cr)il:;(iiirrt* tlu rletrti'il;i;;:'t;t'rprie 

qi t biserieei ttttit'e' 

Aii lrlol.ritl'it inss' ace'qt'i ' "tttgliiltl l:ll: 

bati irr -,,'!;1"'""1'"" uerifutlis" rlrn t'ir'r'Irlc lloslre 

litirniu arl"vdtuiit t"'i"'it 4 lrrttlcl'r', bilrdir cii' 

tr6i;rti ltt tttt,il"t:rtltt''tti"ttiitttr"'i -lrubli'-e biseric{'sr'i, 

r'a rlellr l-r rrirl': iu1tt" , 

R'ritrutttt trnili' 

rurott:sartdtt i"t''ega't:r'eJiritrrr biserir:ti liornei' 

i,iut*n,.ro' rii t trle I ptittct't' 

Atrlriogfl I rt. ''FIttst:rt rr:: 2'nvil''tli:;'L cstc 

or rr, it: r 1i1-1 r11,ti,," tii*"i - - 

" " I)''s1're i tt tur't'i citr 

.tclt 

( i reci l.rt. it,, trr ., 1 1lr),i,')'û, i' ;,'"'1 

"+"'' 

i!:' !' 

l 

tri ce" 

,L 'i,ir:ui.r,,iu 'i:lr"tgJ' o ,.i;" dlLtqin (-ir..r''ntiu

Cotorea, cari in lrarle pini, in tfiua..de adi 

se afli itt tnanuscript.[ iu-biblioleca brsiii,lilo.rd' 

'Iot.i urrnflnc.lir con-*ciin[ei pu]ilice bisericesci 

despre nalurir sfintei Urrrri ca o unire 

tlogrnatici cu Rotni,, a scrisit qi Mitropolituhi 

Siihrtri opulti s6[ despre Priuntu]f, Romel, 

i,r .,,ru cu cr'udrtirtue inultti tuai frr:m6sd decitti 

cuur al agtelrla otmrl.[.dela trnil b5'rbatu, 

care ir petreotltfi tnai tnult.[ in curtt" ttnirnuru'trt, 

urr-rbtizi. Primalul[ Rornei din cnttdnele, s{in[ii 

i'arintri olientali qi tlin e6,r[ile ndslre rilrtale' 

Opufn se afli, pani ln diua de astdrfi in biblioteca 

l"juiulan* riin Blaqifi. l)aei dupd' diri 

il.,'*uqu,i[ Ntltropolitulu Vancea la oialti cu si 

n6tlele' tiin l872 qi 1882 ttti,rlurisintii credinta 

,,ijintei catolicescei' bise r ici a B ontel," n* a,'sr:him'- 

ftit:,*. legea strilm,oEdsccY" , atttltci. -to,li iiceia 

propundrrrid, apdr6,ildir Ei dovetlindriûdevEruhi 

iiceiei credil{e muit[ inaiut,e de i87t pi de 

Mifropolitulu Vtiueea, ne-rri,,strittttil t'g-l!. 

,trd,mosdscd," muitf iriainte de clu, ceea ce dlfi 

De,rs,,gan[ crt istoriet totuqi ar trebtti si o scie' 

- 

i' (jlentLil, 9i Ttoportt'lni ttostrtt'' Ounditiuuea 

t-rolit.it5, I s' -U-niri dtrpi ntirnifestulI 

tlin i6ilS a f,rslil, cd, Rorndnii rrniti DcLt' 

urcle uriuilesilrtttlri mril, sri trii{str,, ctt cat'i' 

tt'tics,:'r"r, tttd,'ltilti,'ile ,;i popii' sfintei icesci "ttol 

biserici, tr, Bon"ci,"' Prirr- r:t-'nditiullea acdsta 

F,omfi.nii uni(! ari {ostri in qredin{a, 95' ,lnd;'' 

turisintl'u-se ind'du,lut'i ai srt,n'tei catoiicesci hi' 

serici tt, Rornei," apar'lin[ de aci in colo ttnei 

biseri0i t'ecei)te in lari, qi aqa ari s5' se bttcui'e 

tle t6to privilegiile' tle cari sc bttcura 

aceea-qi biserici. De unde in corttinuri llre 

basa imprejuririi, ci suutl acann ,,tnddttlo'rele" 

__i 

unei biserici t'ecept,tl' a[ poftit[. tol[ itttr'uttt' 

ca. sii se bucure d; privilegiilu at:estei biseriri. 

Pr.e basa tcirsta slari t()te r€pl'esen- 

,"iiritii*- Rottriinilor ri unitri fdcuttr la curte 

irrtsa, acesta slfl 

;;-';;i,t- 'sctrtintelolu' 91* 

t6ta at:i,ivil,atea qt tr:etr'flttat'ea. rteobositS' a 

nl,,ii,r'no,ii,,i Claiu', ca llomfluilorri uni{i si 

t'tt- ocasiultel 

iit-*"" if*r, .* Ii-s'it 1rt'olllisri 

runirii. t)e irceea' r:ir's[ ti cerrrtil vre-odat5' 

ifo*anii unrli irnlilinir-en conrli[iunii, polit'ice 

;',,;;;li i,,:e'basa, cd' tttt sunt'ti 'rmddtt'lo'r'i' uvt' 

in"i)l' t.titices,:i bi.serici' u B'mei"' , ci "aliir[io-ai 

f#[i;:;;,',ri'i nl*i cea mai mic[ rtrmd" Ba 

r';'fi"f;;;tJ gi a* risi i;isindi inaintea Caluiuitoto 

t:u unti atrire Inotivi' 

""""G urmdzl, rle aci? Evidenlf aceeit' 

t,[ .unr.iinta public* a clerului qi & poporului 

rr mO,nest:u uniiI el'4, tril ei reservd'ndu-qi 

it,"it' ii' ct"ipri"t oLienials' profesdzi cre- 

;1;t- blsericei'crtt'olice, care er& recepti' irt 

;;ii - ;lio-ii*l,,,nt"ri si se irnpdrtiq6scl de 

t6le pnvrlegttte acest'ei biseritli' Ctttn s'a puioi,i 

'fn.e i,asce t:onsciinft actilla,. dac5" ea 

tr"*i -l- isvoruhi lninsl-qi unirea dela 1698' 

;; 1'- put6 ardra nirneni' Asernenea tlu va 

i,,i a t n,- t1, l.y :"1 r f il, J-d,,1lf ?, 

tirrltel Oolltlca it ullll'll il' ruruu u.ul'o u'?i$: 

":1, 

l;.;;'D,ttttai conditriunea politicd t urlei 

;iffi;. ;;;i;;;;i cuut tle t'otrrEi c-ur€ndir drrpi 

;;;;;,',.aoa'i Rorrrilnii rrnili,l1t ll:tlill...3 

lil"-i*nilir-^ *ottailiunii aceieia'.nu o atluct, 

t*;;4" loc[ ca cotidiliune r1e alian{i' ci ca 

.oirAitiont de unire dogmatici'. v l 

""" - 'C,, tieosebire insl poporulfi-d.esavtteza 

f,r,re itiriutiiit pt* ril[ Den'su'1anri' Sciut[ esLe' 

.d.-#r'q 

"{4-l

c[ qi rlin clerir. rltri mai eu samd- rlilt pouot'I 

s'utl ttlrttsil rnrti mrrl{i s{intei IJniri rlela 

itt,i,","'n.' li,r,,e s llrrili Il'iI frrslti tlogntaiiilij',1i",,ri,uifi-p"litit'4, 

atutv:i tolii'1rosi{ia 

iin'rll"rlil,r,'r'r lit:t'st'r'tl n'ttt' irvd rtici urrit irtftril;ii:"'o"i' 

ei 1,t'ir,,,itlititt[tu 

actisttt r'Etnflnea[ 

,iufrl ,ff,i D,'nirr;arru irr tdth rrcrIinla' IIiîfiit 

ti rriscilrlirrri vtti'he f{r'[ tle nit:i o st'himil;,'.'t' 

rj" "-'iie p^rie ius[ r:{lrEtnii t'6t'e pIi- 

,lii*siir*-,,,,|i t,i*','li'i rtrc"epte' o iitrtre aliatttI 

a o l'(]sl]lllge in irrtlrt:r'.ittra'rilt'rle aIttnci 

ii..iit"ttattii,;';i,'l't" " a'[*'dr"tI rtrrl)trrri.'' Si 

,ii,tt"i Roltrini t,ot'ir;i rtit t'espirls'o'. i)entrtt 

ce? Pelttru r:[ st:iai, t'I nu e rr lrlilrrr[ii ll?- 

ilii.l. t:i rl ttttirl tl,gtttatirrll, 1rt'irt 1'lIl'r'ir I'e-- 

r;;ilt';i;,"i,, ilii,tti, si tlisrrirrlittir'. tr.lrtt.s ir" sil 

,;;;;;;;r,',i rlrrgttltIe ' ,,'1ittIoi tuIrIitpst'i I'is''i'it'i n 

'iii'r',,ri', qi itst;1, I )u ttrrrcrftrit 3l''lt', tlitt (rr' ('lLlsol 

iltl s('rtltilt ltt l'()llc{llllltl{ l(}l'ti' 

Iln tlti (-1(l t)'ati irr irrritn :l' I-lttirc' stii 

ntui ra,liii,", ari t,fui''tii iltln ari si 

''u' .tttersii 

;i;i ;i;,t;'i,'. - $i-oti zirlitri nrier:i'.iris.rir:i rlir,,ri.rr,',i,, 

,,1,, ,,nitilut'ir' ryi ;i-rrri -irrlttr[i llerl[i 

,f iu,illi - ,f ,, rti o*,,ottltl'''' 't ) it lltlrrf it 6rtl 

rtctist,;t tttttttiti 1't'it''" :t(:eeilr .ir pilsrrlir 1l,lil:;;,",,ii,,;it 

1i'rlirit:6 n truiIilot'ft rtrt h' (f{)I}- 

vtlttit ? l)nca irrt'rje ti qi rirri(i ll'a.l' li fostir 

,fi:,,niU rlivu'ginfrt trolitir:i, (rtr. pti.viltl lrt {) 

tiii,,llil, iii,'i ','cr"'i'iit'rr" si-rt' li .'lili.rttir 'isrlrit'l 

tlivt't'se tttci lllt si-rrr li ltrlttsI lrrt:o[i 

,iiui":*i. (.)i le-tri flculir it{lr:st'rlrt', petttt'rr cd' 

ili;;l' r'l'iutr',''rti .si rrni[i e,st'r rliverginte' 

,itt{ui,t,,i,r'i flli1 rlt' t:ti'rlintL, srtl-t trrt itlt'o (:rl- 

;i;rlr,, ;trrttt,t'tt r'il :ir:irtil, r'ir'.'s' t-lnire n'l fostI 

lrolilicrl' t:i o uttire tLrgtntticri' 

""iiiii,ti1n 

Tot[ asemenca ir lrttrcesi, qi -po|or.rrl[ 

urriru.^'b; ;;t;;atrl lle celit netrrrit[ t:rr bistt- 

;:'Hil E''"0't$ii --6''' i)entru cc? D6ri 

uerrtltt ei erlru rrrattiogi 1ire c"i, ttettni[i' t'i 

I;;;i; ,ripl rlH u*""'"q^nn firi tie a ^st:hitttba 

l;;i;j; i,i'.r.'il"tu roni qi nici ln ritr qi disli;;ii;';,'*i 

lt'"a;e''lri t''L lfl'gd' - "t6td' Leqea 

;J: s:;,:' ;,),u, u,ii o,t sd t' r'i r n6 s c lr,, pt: iu il eg io r ile"' lnu 

t:e Ii-se pl'tttis*'l'd' i'i u''""t ''iirrrrl*i tiinsulrri ? 

il.;""'il'; .X Otn I)errsrtgitn[ 11re..*f"rlritri' 

i-iti"qi;",tnitI, 

r,f,t ir din ln()l-lvlltu' cd, trrrii titlr.irru.,llrivile- 

;?;;,i;ii-." il tl i ili,t,,,'"1,.,1" d;llJ';i 3-, l1l 

oltltd ctr l)l'eotrl I 

,i,,iti gi 

iott att*t.i'unile 9i nettttite si ,preo!'t' 

tr-"triii fostir s'i srrni'ir in 'fransilvattta qt 

ii;,;;;,,;'ior" "" qi i;1i ilI rles^v.625' pre di[ 

i*frr,,;,,n,r cu tliarrta ltti' 

nrt i va tirr'6 tle it;rr-r'6utLt:iogl' 

5- Purtarea'ielerodoril'ord' 

ta\d cu s{inta 

-,i."ou,t",i 

Unir,,"iit 

lre tl.i I)errs'gtrni chiar 

^q;,1. ,,i:: ::' ::"1;n" t.,liin'Jolll]l ;l'll; 

nescu tlullu sr tte 

;;il.;;'^;o't'o o 'iitterodoxilor'r numal ce- 

Leva sPecirnette' 

iifi'T';;i; crrlvi'ii ingr;v1,*i,'nn:tY.t: 

lvl4l rrr!4r\. "' 

sit[ -o.o*ioutu .u- shntei pni'i:^.!i 1'11'Tl1 

ii,i,T'', ul, it"'t"-'u Jn' ln'ini 

" oYq'PJ i :3.,. i:,. bi; 

ItOlllif,lllrt,ru a ri'v*E .'--- 

i;tfi;.'il;,;ei' C'lvinii adet iîn.!n .!0111:, Y 

IurFcilu '"'- .t']" .'l ei. Sciari lnsi, cd daci, 

iiit."n'"ir,'a- 1'6t'u, c& *"."11"1i^.*u î"1i.,,9 

unire dogmallca ctt .-.- ...,: ,.i rn .o 

; il; J;. il arlu v-a o 

:-41'9i,.1:' 

5tJ .ttiit,t- calviu[, itrunci,ttr-g\:i.u"-*f: "lii:'"1',1,,t: 

il' il'"tffin "pii"ii - creelinla"1oru",ll"*: 

Il lrruuvruu t'-u l,'tt tle crediut* Irri de 

ci se deosebia Pre 

1:-.Y .- ?n+1, 

ftii ;r*;; Iirle earea deqi pu[in[ o ln[e-

fesnrel celorri ,1. putrt:te rie iliverginfi. Biet.ul[ 

plerlir:ittot'I caivinesr:fi irr-sd, at6,ta crrt 

rle igrrorantl"r, cfitit ltu stitt DroJ,rt'ie, cari suntfl 

cele patru ltuttcte. 1n trttud h[rGnrlu-qi lnultti 

eapul[, qi prire tnni int,reb6"udir qi pe vre-unri 

ignorantl ca si eifi, crr:ddndt, c[ e destulu de 

biuc inforruarir, dice, ri Romiinil prin unird cu 

I}rrnir au prirnitir unrtit6rele puttcte: Cd Ronriinii 

nu l'ei:u ltrtscti pe PatriarculI dela 

Conslrrrrt.irtolrolii, r'i nrrttrai pt r:elI dela Ilornl; 

2. cri vor'I lirir culttitri:citul'a numlri .*ub o 

spr-'eie: ij. cI r'orI ilrt,t'odttee la t)reoti celibttuii, 

si 4. tti vot'it l)ost.i Sflr)ibita t:tt lnptirii. 2) 

-41 -- 

legea, ela lnsi legati de trite usautiile religi6se, 

lrr rari era- intrupat[. De rind*: irnbetail 

popnrulI r'ornflnescri cu ftceeit, r,d ei se 

mul[6rnesrru, rl*cir Rornd.nii fi,ri. de ii trlarrge 

safi subtrage nirnica dirr cledintt lolri de 

mai lnairrte, rlech6r'i, ci prirnescf rlierrtela 

qi protec{iunen lor[. Cu atf,ta, r]iceatr Calvinii. 

ci nu' se nrul{f,urescri crtolir:ii, ci poltescir 

dela Rorn*ni t:redi.ntrr, tn tl,oqmc ndul, qi 

md,rhn'isi.ren u'edintel rlupii fonnule ,ruiud, snb 

care lntelegcari fornrula profesiutrii de ot'edin{6 

tt Papei Iilbarrir VIII usirati ir iltrircerea 

oriuutaliiorri. cflt'eil o l poflirri gi Sinodulf, 

rlela 1882 linutu srr b l{itrolrolitrrlri 

Veqii bitttr, r'i ltoi {tit ;i 

Yancea. r) 

Ole mai rrre lipnd rllii [)errsrrsu.rrI rie 

unir testimorriir rnai clnsicti, cri, s. llrrile crr 

ilonla a itrstI o uuire riogmatili, ln ut:eea-si 

credinfi, rlecf,,tii cum e:rtc tes;tirnoniulir acestlr 

alu calvinilorri de lrtuur,i, r:nri rilrulr) alrrilrtir, 

prirr unire ari 1rt'irttitir 

c[ cu ocasirrnea unirii RonrAnii rrir l.relluitir 

s[ 1rt'im6sci rlogmele catolir:e nle hiserit:ei 

Rrtrnel, qi sd urirlulis6sr.'X r:r'erliri[a iluliii formula 

plesr:risii de lr'6qti hiseli,'il ? 

il,Iai urlur:eurri nrrrrini unit terstirnorrirj r.:lrlvinesc[, 

r:are-lir rid, r:r:lir mti rnare lilelrrtir 

alI CalviniLrr[ rle prri tirntrrurile acelea. qi 

acesta este istoriculu Petru ilori, preriicrtoru 

calvinescd irr Ighiir. Bietulir istoricir Bod 

scia, r:5, unilelr Rourflrrilorri cn Rr;nra a fostu 

urrire riogmlticri, ;i allcurn niei rru sl-o putea 

inchipui. Scia si'aceet, cL biserice Rornei 

rru pofresce deia RomAni altceva rleclilii pro- 

1) Nilles S.vmholae t. I. ytg. 2'it3. 

Rornflnii rle 

rtrrnr:i, ecli rrriit itrie:it0, r'trlernI rle ignoran{rr 

bietului preriii:irtorri cnlvlneseLt. Una irlsi pe 

lirrg[ tritir ignorutrtir lui lolu;i lt sciuL'rr ftirt,e 

bilre. $i at"estl cste cueit (:e Ilu vt'tl s[ o 

s(;ic tilir [)ertsttqrtttit, ctttttt:[ atlttri Rorrtfinii 

crerlirr{a biselicei ftrtnei, 

rle r:artir se rlerlsebi:r a. orietttaiilorir dissitlelr[i 

nrrutal lu pat,t'tt ptluttte. vl si tfic[, cri tinit'ea 

ir fostir unire tLrgtrtitt it'i{ qi nu tiiarr[d,. t\tirturisirt';t 

ltttisfrt lr (.)aivirrulrri Borl ntt o ttlt,er'€25, 

rle ioi'I itttlrrcitirftrclt, cd, elI tlr (itlnostua, 

eari sultt.r) irroprie r:tle 4 J)tltl(:ttr. De al' fi 

tbstir alianfd, atuuci nrr qi-ar fi irltutri sermluuiir 

atatlr crrpuiti, sL lrfle cele 4 pttttcte, 

ctri ir rrir r)tinritti Rorrr0nii pritt Urtire. 

S[ tleceurI ur;rrnr lir tlU helel'odoxi, la 

.,rlrtotioxii rl'iettt,aliu, I)e cttri i-a irrrbrrrat[ 

ile totri tarer uniret lrri At,antsi[, chiar perllrtr 

ci, a fosiu o ttttire rlogttta[it:d,. Teodositi ilIi- 

[.listoria 

i 

iti 

i 

I 

)

tropolit,ulI ri,'lu lJtt0rtt'escl au{irrriI de unirea 

lrrl Attrrusi[, lt il illaifi 1702 i\ sclie iui AtarrnsiI 

o r'pisi,oitr irtflurrttitore, i]I utirea ii irnprrtI, 

cti lirin rrnire t cdtlutil in m ai' nt,ult e 

', 

r e iit. - lt sl)llrle rtpoi, cat'i sunt,[ eresiile 

rceste! liinrhi i:[ urrrbld, si,-i probeze din Octoichfi, 

cI, ntt esistii lrurgatoliil, qi-cI SpilitulI 

Sfintri llu prtt'cetle qi tlela' Fiul[. Se 

luteleee de sine. ci lnrrintet lui Teodosiri, 

IvlitroiiolitulI rielrr Bucttresci, profesarea celorri 

pn[rrt puncte era lrrofesarea -ttttei eresii' 

Asta tusl nu imp6rt[. Ce inrpdrtl,, esle' ci, 

insu-si Teodosiri tecun6ste, c5, Atanasiri 'd' 

prirnitri cele patrtt [)ullcle' pi t..facutu rrlire 

hogmaticl cu Roma. r) De ar fi fostu unirea 

nuirai alianfa dltri Densugtrrl), atunt:i Teorlosi[ 

yrre AtalasiI de sigrrrl nu I'itt' fi nrtruit[ 

et'eticu, ttici tl'ar fi unrblatu si-i probt'ze 

din Ot:loichfi lrcadevElulI tlelor[ 4 puttufe' 

Totir pe tttlr)ci Calinit:ri Palriarcirrrl[ 

rlirt Constnniinoltolti itt unI sinori[ pntriarcall 

laolaiti r:u 9 Archielriscopi grecesci escomunit:d 

pc MitropolitrtlI trostrrt Atattasiti, 1ttl. r:are in 

frrtiocurri ihi llttmes(:e Satattasiu, qi r:u eif, 

qi jre tot[ cleluiu qi poportrhi,^ ce va Ii in 

legituld cir eli. $i penrrrr ce ? - 

Pertlru cL, 

r:uin tfit:tt Ctlinir:I irr scrisdret rle rtttitlettti, 

Atarrtbiu ,,rt pt'imitd' dogme corth'are credin'fei' 

orlodore orientale" . 2) 

1) Nilles Svmbolae t' I' pag. 344 qi uu' 

Bari{if 'Plrfl alese tlin istoria Transilvaniel v. 

pag. ?24. 

2) Nilles, totrl acolo pag. 348 qi G. Bariqid 

totri acolo la accea-ql pagind ca mal sus[, 

- 

LlJ -- 

lttI si ttttit grt'eil rlitrtle cei tttli colructenti 

rle.srrvu6zI llc tllir Derrsrrillrrrti r:rt ltlilrrrt,r 

.s,r,;i tl,'r:h6r'ii in ar:tti;lttltlicri, cd s' 

Unir e a (ostii trnire rlr;gttttticti, prin ctll'ca, 

AtrrtrrrsiI ctt rii sEi ,,tt itt'irtritil, doqma rotftrore 

rrt:rlirtl.ei ot'totlore ot'inilult/' ! Ii mai It't'irttrl 

rrr,ri rrirrltit rlirri IJettrrtgrtrrti ? 

Dintrtr htrtertttloxii ttta,i ttoi ne l)l'ov{icititu 

nrrtluri ia ttttrrlit, 5i lrct'sf,a este ilIitrq' 

lrolitrrlu Srtgttttri, ,'ar '-' 

iri i:rtrtrit .,, trttut ig6*cl 

:rpliatri ni,uirt, itt tltiri tnnlt,r: lot:ttti,. c[ tttrirert 

lu lostI riognialicii, qi a strrt,ir in pt'ittrirr-rl ctlloL[ 

4 piritct,t tie divtlrgintii ltllt'tl arrrbcle 

ltisrt'iti. AEa ia l)tig' 127 nrrttldld, ltt:pst'e 4 

tirructil itt ittltl,,lt-t' trrtttf,toliit: l. Pn"t:ttlitisc('l'el 

Ii;r yr1'i rl" 0uJrrrlt-t liiselicr:i' 2. [tretit- 

Ir6scet'eit sflotei 0rrtttitrt:t'i[ttti t]tl lriltlt: rlrtsrritl 

si ert irzittrd,. ii. Prerlrrtrdsoel'elt l)tll'c(]- 

rt',,r'ii '*flttt,ttlr,i I)rrrrhri dtrilt Tatllrl qi ticil 

Firrlri, si 4. Pl'pruttriscere:r focttltti crrritriroliri 

lurli't:lt :r Purgrttrtl'ittltri. 

I'Le ld,rig[ .irteerl $-agurrtL sfitttr IIIrir0 

rru o nurjl€rsc{r ttici r:Artiiti alitrn{a, ci ,rft,I,o' 

tIt iil'.lt'ttttttizfi ittsi ctti'ittl,ttlu :,,ltpo- 

'l.asict'. 

sllsie" ? lilrltl 0:lftli{iitl c:1 irri ntl tlr-1 vrltltti 

llr()\()(lil lil vrr'-rtttii ,,iesrritit ,t:t'lttltl'tt". 

r:i lrt 

i1y1i1 olril ile rrlir,,lillirt'it'rlttsetiit,rit iltlt'it(r. rlrrti 

rrrr'i silrrt,it tlltti I)r'ltsrlsitDtl itDlr otliosi t:iL Iesuif 

ii. i\''esliI t:stt-' ,] 8,',,,'kfr,rus Oonvet'stttions-LeKi,.r{)ll'( 

t'rl. I l, r. [. irlg. 884, citrt] 

tlice- t,i lrlrostitsi:r est rt lllr-'l'itl't'lt, pt'itt clll'ri ( i- 

n"vlr,',r,t,t',lt'l;r t:t'i'rlittt:r s:t. 3) Irtsrr si $irgrtltit 

,r) Alrost:rtcrr ttettttt tnau vorzugsweise die votr 

ihreur religirisen Glauben Abgelallenen, ilemnaoh Apostasic 

die }landlrrng selbst. 

lrl 

I

I 

asa rltrri recuu6sce chia'ri, c[ prin. Uuire Ro- 

"ia.li'.'"';qi,;ii; ,ieta ci'eai'4a lu! -la alti 

cretlitt[[, clrtlir est.e cr*tlin\o rrf:t:-,,::'d]; 

cescn hisifid' a Romel'", (jeea. c-e ittsetnlla'' ctr 

runirea a fosl[ ttnit'e dogtt]ittl0&' 

Totil tesil iilui f)cttsttqattIL -t'[^ 

sflrrt'a 

U*ire ri'r fostf o rruire tiognllttttd, ln cl'e- 

;t;;H * ui**ti.u noint'i, t:std a'1tr.tle strrini 

;;";;- ;;,i;in- rie"'ci'[etaL.. ." -Ro-*e:U* 

,,"iti- il neuni{i si n nerornilniiot'ti -itace ttt trmpu 

i. ioiie o6*u,:i,'eairi dinsul[ nu i'flgia 

;; td; *u ln ,inu otg"itu, c*t'e pinil mai eri 

altlrieri se b,rr:ura Eu' o' vatia - frrrm6si' qi 

;;;i ;; ites.u ain e* r:ottclusele' ce le-a 

il; ;; p.iiit* la Vry-ce,a' alunci 

'euitat'u][ 

" î"" n'ignorat[ cu totul[' !il-i, iu I)oioii,-c,i 

srlntr tn gra,t'rln ca alr 

'l.l ':Yl!:lti 

nostt'u. tese aglt rlz-lare 1i crrtezlture nrt sutttl 

;;;; ";^;." ru,r-.i"i aiunile lns[ tttt pot'u 

ii pri,tcl[, pi tnti itii" sal ur:ri-tflrrliit riisparu' 

C* ' iu.i,,ii' ,l* o"*"* se mni intimpld' cd't'e 

i'Jotl'".fti"t qi la poporE utai irt;tirttate in 

.-ir*n. - bifr' Densuganfi vil fi art{il[' cttm 

it,"----"ft Hardorrin'in vccrrhi tt'ecrtlf a tte- 

;i;i ";"""qia-'E'reiaei lui Virgilii' despre 

i.:are d.lcea., *u u "-aonrp,usgun[ 

tlblugirfl 

Beneilictinfi ln ***iutn 'XIII'. a - 

scrierilor[ 

il"5;ii,;;;,il qi c*.t.i' a otrerelor[.-.lui ovidi[ 

si aut'ol,e a tuturot'i arict'orilrrri.- classici' 

tt'"[i"'ii-* -*nlii- qi- H 'rnouin 

uuii qi ai[ii' 

i;;;";-;i cre{utu.' As-te{"1 ln'srd -stirnesce 

irumaf risil' $i'tare crerlemu ci o asemenea 

toi:i.'rit aqtdptl qi pe dlir Dr:nsu';an[' 

De srirlea ac6slrt nu vil scfiprr domnulir 

Densuganir cu at6,tri tltai virt,osi, cu cfllfi ci 

O.u.i, ir ft cug*'lalri nuutiri cf,'tii rle pu{inti 

s.,llotU asul)ra, "aliantei dinsului, rtr ti trflatu, 

ci aceea L trrri ttoltsens. Bisertca Rtlmd'- 

nilor ri pre tiurprrlti stirrtei Uniri €ra nuutai 

loleraU, gi rru se brteura de nir:l ttnrilti din 

lrriviiegiilL celoralaltt: biserici rec'el)te' Era 

i'a se ilici cea ntai slab{, qi rrral detitfutl 

biselicS, in fari, cai'$ul rrici pe sine nu se 

ulit,ua airrta.'lletultl s[ rrjrrle pe aite biserici 

Itin t*'ii. Ue fr.rlosfi putea daril."si aibi bi- 

*rii.1, crIulicI tlirr o r;ittrlild' alian{i' r;u biserica 

rr,rtnilndsc5, tlar:[ a c6stil nu se unia itt 

o erediut[ eu aceea? I]e alti ltatle, dat'i 

biserir:a 'ronrf,,ndsrli r'6rnA,udndri qi lttlti tierroti" 

iu ,,vechett ei crecliu[i". prin o sirtrlrl[ 

iiinnte .ii ctlolir:ii cfi,pd'ta t6te plivilegiile 

*ir"ttbru' tltttltci e tnirare, r:i Ronrflnii tt'ttti 

pretinsir, ca dieta tErei si inarticttleze clt a 

i-,r. Uit.i"l.fr, retrepti in [4r5, si nbisericu 

01'- 

iritria orierdald|, cici dupi dl[ Detrsrrqani 

,,,1i, b*sn ttrtilii, l'esl)e(llive alian{ei dinsrtltri, 

le frtck, erit deia a l-it biseritri rec'rptI itt 

tali. Si srr fie ilrtint;rlatti llgtt t:eYa' nu va 

irut6 r,robrL rllil [terl.sir$atlii ttit'l cAnd[' Atar'I 

,i,, ncoe,r, r:ltirtr qi in ttranif llut rrlfi dtlla I 698 se 

dice, cii tei rrniii ,se nriirtu'r'isesdt' .,tnd'thtlcn'i 

it, oiirrttZ catolice:;r:\ ltiserit:e rr' Ilonwi" ' Acttttt 

canthi ttnI stllti inth'.:ie alrlnti cu alt'ultl, 9 

.uol.t n,, nrai autiitu' ca cetit'enii utrrri aiiat'il 

sI se tieebere ,,ntddulari" ai celulrrlaltd' 

Gtlleuii Anstro-Ungrrriel de pi.ldi. lrlin ali' 

ari6n'statultti trost,rtt cu Getrn6,rria qi Italia nrt 

ru'mlrt,trisesr:I,,rradtlul,ur\" ai acestorti statt,

cretlin[a 0e& atievdrati' .ttl,, 

noi si romano- 

r-i"ii.ii, a[ lipsi dc ,,ttrrire"' 

eitntlit lttt,rtsi, rlttp[' crlttt:elrtrrlil'. ce,-lri ure dlu 

l)('n:,ugirttti tleslrt't: t"t-uiiit "iu 

: l'iian[a' rrr [rebui 

Io '-,r' ',ri,'ritt:J. L'' ntnt i cu riosit d 

!i aj rr rrge 

".i",'t.,ru,,l(:itl 

;;i;.i'tt,i,' St, tg"t'ti, 5i ttit'i11fos1'fl1n;rt5' atrest't''rrt 

;;i;;;;';;',,i;ii.' Niti itt cotttit'trtirtirtot':t' illit'r'orilfi 

l)t:rrsrrrlltttit ctt ttlsa stt' 

Oonst'itlI'tttii ti"ir re''ttlt'tlrrlii' "ftlanifr:- 

l;r.ttlti tit'lrr I (i'98, lrrrrt'at'ea Al'r'biereilolrlt ttoslu' 

n sittorlelolii, a 1'ot'orrritri '5i it hr:tt-t'orloxilot'fi' 

l,ji*"ri'ii,,',1',i',,1* 

5is*:ri'"'i rrttite ;tt';ttri trattf, 

ii-"'"rirl.,ttu, it Rl'rniluii I'r'rtr . 

*' .'Unir* 

itl"r 

i.ttti-, J o'1,"'t*' rl"Srii'rtr''l'cu bist'r'i':i' Rrtt"rei' 

;,,#,;;;;-;,tir *rn'tiui"' t"' " 

trtht't'rti is's.c bi- 

-;i,,; ;;;;it, ilt, i,u,i'' Niitrol'olitrrlth V^nccir 

ctl sirrdtleL: sale .ie,',ru pe irasi.r .credittf ','i 

rt,t:t;steiit s'a l"trtaiii'" t't t'i'tn ttr;ri .fidt:lir 

tiii 

tuir irit-til'-rr i'"nrf,''ie'-*ti trttite',.5r tr {inulri co- 

;'ii,;i;;;; ,r" "ttoi"i* 

cir roti'rrtrrecer't'iI sEi 

si ort tot,ir clt:t'uld"ii**po"tlr'"tit irrctp€rrdfi del;t 

ln elir' 

itanasiri 

"'*""i;; 

1rilrri 

,1"" i*lt't"i"*' srtntemir drtld' ":li .'.'li 

,,,,r,,,,url,,oiuiti'ii iiin 1arf,'? $n1f .tttit ttoi ot't; 

ll"l,-i"r.;tn"**o tti*ttit'r'ltrtri lot'ii.'/ 

n""""'l,r;;,,',r',i -Rrtttlntttt't:ttt'rllicii 

ttt tiin Iar\" 

si de itit'ea lttt e'*te 

'l'ii' rei'rti rittt-:' ll+'tat ti 

. 

i',,.,,, rt'srtlt* oit''i"tii"u'lritlr:i; ti$ r:rerlirrIa' 

N[f,,rtrr "*, 

riiri ur ti o,,*, *,,-ii tl t'crl i titd, tttiLrt ir i i- 

. -t' " --t]- 

ii t"lrt-'tll:Ii:]: 

sr:scr'i tll, i;rrti t"' 'li'"Hu' "'ii 

.,,','l ii' ":,11',:,,\ri "'i,_',li:i:l li;'illl;'l;;; 

drnrrosii ll l)e lrlI ",1 

r,r",luiu,iru',,, t,''tttl lu lt{rnt'ru,\'q\i "l'rtptil" 

t,'tr,tr!1,-!lt(ii 

crul,i'tr,t:itt,5i'i :::tt,:,i 

',,1,,,'1"'6',"rii',.i, 

clulisto.;il"'. "'u;tn'r;"'.1t.-"p!'"ttf 

]i it,!:]!.ts-i']]ll.,l],,J"t,,,1i: 

;i;l,,'i1;1i; i-'"oi.,"i";.'ti' .t;'iivini' lrtt':t*tii' tintl;,i'-;;;;-; 

'it,-"',lt3tut'i, ti .r't 

311:'1t'it ii in{r:krgelr[i 

tl,ittt.ii iltrtittl, r'antlii ttr; itigiituri 1rr''ttft'tt 

n:,';:;;,;; ^ t,l t" u,' r,'i", iii "'i 

ti c a' ei nei ri r l i t t i'ui tt d ii 

I 

t- 

! 

I 

" -- llli departe proi'esflnrhi gi. .Rotttalto-catolicii 

crr gi rtoi creclinla catolicesci' 

's/itrte:i' 

t,";"'iirz"' o' Rottt,,ei",' de tatn- oti citte'va ataci 

"rl':;[i"';.eu,.l srrnremfi aliatii liresci ai 

i;;i; ;i--i ai uo';lri "oi intru altdrarea credin[el 

;;;;";;. gi in qensrrlti a'reit'* se p6ie. {ice-' 

;6';;;; ol,i qi ei isisln o aiittr[i. religi6sir 

in t:otit,rl la oli ce aiu cretlin['-'i n6stre 

'u'uttlti 

colnlllle. Aiiarrtra astn firdsc6' int-t'e uoi 

'si 'ei 

iffi"i;i or"-b*so iu utttlatea credintei' -Ei.r19i 

,i;,;rt;;itt'itth ;tarrl'ii 

i"-i"^-ii-tiit",iln Deusnqtnfi' {llni?git .*'3 

iur,l,,ro" iuit:* ttoi qi .gr"oritrntaiii -RoluflrrI' 

srrii leg[tur'[ ttrlrlotnatica' 

ohci6s[ biseri- 

il;;;,i-";"iitu,' liturgicd' Ei 

;;-;;",;;,;;;, tl" ufltE oIi irtacS' t:ineva linrbu' 

tf.ii5, tt"i sritrtt:tnii tlia{ii'.liresci ai grec()' 

orieutttliioril $l trl tl'i noslri int'ru- ap6rarelt 

liurbei. Alr:rnt'ir :rc6stlr ittsi lttt se..brtsr5zi pre 

trt se.bnsrizir l)e cornu- 

;;";;'rlit'1,otit'icit, 

î",,--'fi"itl,.i.' st ese Ia iv6ld' in modtt spott- 

;;;;;.'tle cnt* o'i tere lrPsa' 

''""''^'Al1}, -r"e,latrune itlt't'e gi rottltttttt-crttolitrii',ii'i 

pte.'afard' ct*: tlttttt[a asta tirdsci' 

-nrri 

.*,i*"t*..,iith Oin ttttltat'rra tt'edttr{et' ntt votttit 

ilrrllr,,;;iii .l't,,rti. lu specialf nrt cttntisceurfl 

Irici eea mai tlttc;i depenttirlf* .tlcltl ierarchil 

t:t",,i*i-.tiirlicilorir din tirrd'' qi ori t:t: ittr:ercilr{} 

11,: ir iitl,trt'.tttcu o itlil!'e rir:petrtlin{'i tl 

vtttttri resiriug* o'i ,si 

r:arrrltr' Provint;it nristli 

;,;;;tt;.;; u"nitd' urilrop'llitan[. de Aiba-lulitr 

c('{)l'dinatfi' 1rt'ovinciei rotn' crr

*- 40 -- 

l1 

I 

,i 

politrrlrri Atattirsiil, nici 1n btrla ridicS,r'ii epiicopattrlrri 

Fdgit'agulrri RourS,niI uni!i nu furi, 

s.upugi iurisdicfiurtii Pt'itltrt[elui dela Strigortil. 

Eri in brrl* reaclivS,rii lllitropoliei de Albahrlia 

apriatu se {ice, ci Plittratcle dela SLligorru 

trir are rli0i uuu rl'eptii de iurisdir:tirrne 

Isul,''" illitrripoliei t'otni,ttt:sci tle Alba-Iuiia. 

$r iv,r $Irrrolroliir d': Alba-Iulitt profesdz6"' ue 

d drepr fi, rceea,'qI crerlirlfi crr S'Iitrrllrclia rlela 

tjlrig,ruti. l;'g{brrr'6 tle snltorditlaIiutte itttt'e 

eie 'irrsi rrrr 1sist5,. De ttntle $inca,i, $a gi 

llli mai ttrulfl, rdri in[elesu de dlri L)enstrqrni, 

adevEruiI iiri tfrr:e, rarrdti stts[ine , r:ri' Rornflrrii 

gr'. eatolici lll suirti supttqi rolrirtto-t;ttlo- 

I icilori 

Ȧriair-,gi esl.e legitur a irtlre Roruflnii 

gr'.-orir:ntah gi ittire Sel'bii din Utrgrrria. 

Suutfl uniie Nlit.roiroiiile lorti Jirin uttitrtl€r 

e retiiu[ei, cum sustinu. Depeudin{d, hierarr:hicI 

insi ittlro Mit.rrrpoliiie iorii tltl esisl[. 

1n rela{iune;r, (tt-' r'esulti din utlitir!,tit crerlinfei. 

sitttt,etnti tre qi cu rotttlttto-e;ttolit:ii riin 

!lri, t;tt i'ortitntr-uitr-,licit tt'ettct:si, itrrliani. 

germiui. s1;uttioli, :ttnet'iettii 1i iLit,ii. Deptrrtriirr{5, 

hir:r'irrchici ittire nr-ri Si t"'i inr;i tilI 

esisti. cunl nn csist,d l). 11. iuti'e Rotrrfi,nii 

gr. orie:rtali rleia itoi si ittlrir NI'tscitii, Gt'er;i, 

Bulgari qi altrii 

Ardria e$lr-: ttrt[urit cea. arlev6rati a s. 

Uniri es1,us5 'Je h{rtrolioiilulii Yrrncen qi rie 

frrnttaqii ci*r uiui ciru { diecese in :rindtlele 

din 187) $i 1882, Ei in iniclesuiir acu.sta e 

considerati sflntrr U:rire tle to[i Rotrrirtrii gi 

striirrii, citri :tii ceri'il. {itit)(}scirtte de lrtr-rt'itt'ile 

biserice-cr:i. ln ilrte lesuiri itcrstir dr.rcirtr;i irt 

teologie 1)l'opunil s. unire lu ricdl[, o apdrf, 

ln nUnirea", o espunil in opuri sciin{ifice, qi 

suntfi gata a o ap6ra in contra tuburor[ inirniciloru 

din ld,urrtru Ei dinafar'5, chiar gi 

cu viata. 

lh cadrult sfinl,ei Uniri cuprinse ln in- 

{elesulf acesla biserica nostrd, se bricurfl de 

cea mal mare libertate posibili, de clesvollare, 

independin$a n6stri riela rotnano-catolicii 

rnagiari ne este asigrrrati, riiuhi, disciplina 

gi lirnba ndslrd rnA,nl,uitf, cle pericrthi, dril de 

alti ptrte suntemfi la olalti, cu llitropolituli 

$rrlutI nrf,ndli pre unitaiea in credin[d, cu 

fintea latin[ gi r:rr natirrnile cele tnai culte 

ale Errropei, qi rndndri cu [{itropolitttlti Vancea, 

ci nu depinderrtu dela leralchia vre-unei natinni 

stliine de noi in ritri ;i limbil. Pre 

lana,i rlulri s. Unire a dlui Deusur;anil atnfi 

li nisce ld,nce{i , nisce neprottuntafi , nisce 

caricaturi nrorale, pe cari niei neuni{ii nici 

catolicit nu ne-al' considera de frtt{i in nici 

o privin!f,, ci atnri fi ca qi aurlri[ii aceia din 

,,Comedia divirt[" a lui Dante, pe cari ceriul[ 

nu-i plirriesce. tjrd iatlulri ii respiuge. 

I'r tnfelesulu aee;t,a biserica ndsir{ 

uniti, pi,st,r$.ndri uuitatea creriin[ei ou intrdgi 

Iumea caloiicS, diu eiirci contittenle, in urauifest,area 

ei iu rnijloculii poporului noslru este 

lotrrqi bisericd, na!ionald,, avOndI ierarchia sa 

naf,ionalil, institul"ele sale na{ionaie qi liurba 

sa nafionali. Precfiudf biserica diui Densuganii 

rump€ndu comuniuuea de credin[i cu 

tdiil iuutea, gi aqe{f,ndfi credin{a 1re blse de 

paete poiiiice inchrale dc nsti'amuqii nostri", 

sari cu unil cuvtrrtf ff,c6rid[ si credin[a ,,na-

Ea nu p6te fi na{ionali, va sL r}ici rdevdraid, 

nunrai peutru un[ polrorii, gi pentru altulti 

uu. Ci sari e rdev6rali pentru t6te, sai 

pentru nici urtrilfl. Instilu{iuni biset'icesr:i, 

in cari se mauifesttlzi, credinfa qi se sbe in 

sufletulir polrorului nobilitflndu-l[, gi efi:r:teie 

ce Ie prodrir:e lu riiverse poprir'6, potri li na- 

[ionale, vt s[ {ic5 ale unei na[iuni, nici 

odati iusi crediri[a, care inilal5, ce e decherali, 

tie na[iouall, a unui siugurft popurfi, iqi 

perde ltird, puteren, totir farttrecuiil asrtpl't 

suflettrloni , qi-qi port5, siurburulf disolu- 

-50- 

{ionald," este o bisericX lipsiH de ori ce putere 

morali asupur sufletelort. Cd,ci credin{r 

din firea ei nu p6te fi na{ionald., gi 

poftesce base multri mai puternice dec6,tu o 

hdrtie sad unf manifestri ona{ionalf" de alf 

,,sh'dmoSilord. nostt'i" , daci, e nqll.rir si stri,- 

bati tobu siifletuiri otnului, si s5,-i dea t5,ria 

rnoraii" de lipsd, sple a se ridica la idealuiri 

rnoraiit[{ii inspiratir de leiigirrne. Chiarii 

nice sciinta. anai6gd, cir crediuta, nu p6te ti 

n'r[ionaii,'va s5, {icd, aclev6i'atd, numai pentru 

o natiune, gi penlru aita nu. Ci sciinta este 

runiversali penlru t6te poprir'61e. Iustitu[iunile 

de sciin{i,, rnoduiri curn si, culbivi sciin[a, 

gi cfectele, ce le produce la diverse potrr6r6, 

potri fi ntlionale, va s5, dic5, si se ntanifesteze 

in 6 fornrd, anurniti, nutnai la o na- 

{iuno. Sciin(a iu sine insi, nu prite fi nicl 

cflndri na[ionald,. Chiar aga e ;i cu eredin[a. 

{,iuuii in sine insf,,-rsi. 

I)est.rrlri de triste eseurple tleslire actista. 

ne subnrinist.rd, itteeroiri nesur:cese pe ia alte 

pop6re tlr,: a, fA,ttri cd,te o credin{f, na{ional[. 

I 

t 

L. 

I 

Elisabeta, regina Arrgliei ln 39 tle trticuli a 

prescrisfi Arrglesilorf credin{a na{ionalfi, a bisericei 

Anglicane. $i ce s'u intimplatfi'? Pind, 

cf,ndi credin{a acdsta nafiorral5, fn susfinuti, 

cu pulerea s[atuiui, s'a conservatri. C6,ndri gi-a 

trasu statulfi deia ea mfltta nuntai in parte, 

mrrite suflete nobile insetate de religiune ari 

lnceputf, a o pir[si, qi a se tnt6rr:e la biserica 

catolici, a c5,r'ei credin,d, nu e national6, ci 

universal5,. $i procesulu acesta in Anglia qi 

Arnelica decurge tolf, mescdndit, aqa cf,tri [6- 

rile aceste a[ eip6tatri pe dreptuhi nurnele 

de : [6rile conversiunilorti. Aseurenea a pi- 

[it'o qi esaltatuhi Ronge irr Gerrn6,nia cu credinfa 

sa na{ionald nurniti,: germano-catolici,. 

Asemenea le-a ruersri si Italieniloril esalta[i, 

cari aii fundatd a$a numita : chiesa libela 

italiaua : biserica liberS, itrliani, eu credinta 

nrifionali italiar:ri,. 'femplulfi lorri sl5 astidi 

lnchisft in Roma lflngi Tibru, liindfi cd, nimeni 

uu-hi cercet6z5,. C5,ci credinfa reiigidsi este 

unri ce muitii rnai inaltri qi durnne{eescri, dec6,bri 

r:a sd p6ti, subsiste, dar:i e lt'asd, in vlrlejulI 

frecf,rilorii trecE16r'e dintre pop6r'6, qi 

priu aueea in hcult sigiluiui eeresct, ce-lir 

p6rti, deJa originea ei, i-se irnprirn[ sigilulti 

olnenescu. 

De unde, d.rcd, s'ar realisa vre-odati 

ideiie dlui Densuqlud, at,uncY arnfl put6 cJicer. 

ci dirr un[ zelfi tnorbosri n;rt,ioualI nirnicindri 

credin{a a nirnicitri insi-gi biserica, de care 

na[iurtea ndst,r6, va concede qi dinsuhi, itre 

cea mai rnare lips5, acuut ,si irt viitolif totdeuna.

il " ". 

IIL 

Dornnulfl N. Densuqanil-9i q' Scaunf 

- 

Apostolicu alu Bomei' 

Duna ce dlf DeusrrEanfi cu o uqoritate 

de necre'{ut[ a pd'sitf, in. publici lT l* 

mar 

""ait" * tesi, c6' s' Unire cu Roma n'a 

;d;,; ul,it* J,]gt"aticf,', ci-o alian!il politici" 

"t.'-."t.ii chiar"nici dtnsulf nu e in stare a 

5'o.[rl"-e-*. otr*' a fosrri luct'u firescfi' tt 

g".",ie in .ruri ch'i de cari tnai mari qi 

t*i-.*iO=.. ij,tu rlintre aceste este- gi re.- 

il;*nlel,. h-sericei ndstre fa!d' cu s' Scaunri 

Auostoiicri ahi Romei' 

-n"""binJoiiu pinvinclatn deia 1872 'tiuuti 

sub Mitropolitulfl Vancea espulre.. prlncl- 

a p($ce, tle 

.a cd't'nnti Si .'1t- ?. -adminislra" 

tntrdsl btsertca ue ori -c6 

ritri' qi prin,.rirmare 

oi hi*olitra noslld" Voesce prirt 'irsra 

rilI 

il.,iJ;il; d"di;, ErL ci' silodut.i, acesra 

;""V;il; inuoix, 

''* tu to{ii, eiriscopi' preoti 

si oopclri at,irnd'urri in olAimuire qi adrni- 

1,1.i;i;'i.r,, p*t"'] "'u tu - 

q:.-^t^ dinsul[ 

bolfi acoio iserliunt" care p0'ni' aiunci 

n'& fost,[ acceptaG* iit Uii*tico iomilni de 

^'"*;i;;l 

Aiba-Iuiia ! 

Dre[' invild'tura- int6=!1 clespre 

pon^ i"io*t[ pilrr5' lu sinoouin {inutri tle Mitropoiifrrlu 

Vattcea la 18?2 tn 

"n'eacceptatd' 

;ir;,:i;;-;:r,nit'rd' cle Albta-luliau ' atunci de buni' 

* sanl5,, va cottcede qi - din Densugartt' - 

inaint,e de illitropoiituli Vancea' cu sinoriulir 

iililr'"is?i -'ici irr qcoiele roinine^ unite ru 

s'a Dululit propune ititi -C; oOutl ca invl[[trrri' 

a bi::erir:ei n6:i-[re" t6te aceste lnsi' sub 

ftt,rttp.fti-it Sulutf chiar dl[ Densu$an[- a 

il;;dtf, tiela'proiesorult. T.y!â cu, grmnaiT.rt'-;; 

;- n-; tr' io Riasif ln sentesbrulr 

"iii* ,i.Ou** Ain aclevErul[ rie - credin{d" ci' 

F.tttiti.-f-- Rom*i e Capulfl bisericei-' in cari 

iliiir_rl oti, unutul ieoriz iri manualuiii s6[ 

;;;i*i suntri cnumeriaie pq. rtnchi drepiutifu"O* 

magisleri'i, rninisteriI qi guvet:tttre 

fi,s crt'pulil', 't'Lu 

.1- tiib"i-* $ iz, ce- s'a ca sit 

"Petru' ,pusd'' 

-i."i""tin.-iitl. DI'i Densuqanil i[r[ ]"i'i 'id' nti'* .ioti 

cei'alaltri 

"in 

a cuib"r.*' 

l; o.urt sirut'ri principii qi 

.terirebice sustirterea o''(it'?tt'r iu toii' deiu. F)'pi1cg-- 

'i,irrii,'lt1",*'otle s 17, ci ,,Episr,opii' pent,tr' 

.atintr' 

ii" libi-iiractice, cali se apiica dirr iiteri in 

':;i;' ";;; i'J"""o,'*'"'' ii' tie m r dt ate tt p r i naliald' 

iii*t,t"in fiqsce eare tii, $i {eil 

de a 

,,,:i'iJi,iu,"ti,i':.:fJ":t-$'J',fl#il'-,',,-,cari 

cerca 

.e"."rU"g in spirituifl principiilor'f, acestora 

ProPuseqtuu --p6t" cu 

ia iut,inu praxei qi a is.toriei, le ,espune 

te-a inveiatt atunci difi Densuganu 

;,,i;";;pe' oiioru'incercdn'Ju-se it le tace 

eminen[5, ,u ,,or,'i[nn bit:!.!!.-,romfr'nd' 

d'e 

,t! 

c$,l[ ntai odiose. 

Alba-lulia,", 

"*"* ';:^ nu criprindri cu nimici mai multi' 

i"iiin'til'; Deusuqanri se scandali- 

safl mai pul,inn"H'9;"1';;biiunea sinodului 

=uz;,. .u tiolAutn acesla la i''ag' .7 dice 

"pff; despre 

Oio lgZZ finutri sub Vaucea' 

;;i;- ft;;, c& ,,cre'cl'i1il'irti'' Ttz"tere cte 

1, 

I 

t 

i 

ll 

':

_n+* 

Pentrrr 0e nu s'a apucatf, aga dari dhi 

DensuEnnti rii sr:armene mai intflifi rnnrrualulfi 

pnrft.sorului Taltr, din care a iuvd{atri s. 

reiigiurre irrlirrte rle Mitropolitul[ Vancea sub 

Ulitropolitulir $ulu.ti ? REspundernd 6raqi, 

pentru cd, uri Qi-a luat[ ostendla a resfoi 

incfl odrtf, barErn mrrrrualul[ de religiune, 

dirt care a iuvitatri r:t gimnasistri lnc{ snb 

Mirropolifulu $ulut,ii, lna'inte ile ee s'il aput:ati 

rle urrii lur:ru aqir mare, r:a acela, cle 

care s'a apuratu. De fesfoia insi. mauualulfi 

acesta, s'ar mai fi gflnriitu multu, pdnd ar fi 

luatf, p6nl in md.nd,, saii p6te 'n;ar rnai fi 

luat'o nici odatri. spre a scrie astfplI rlespre 

lucrurile, de cari a scrisfi. 

Celeulalte tese rlespre potestatetr biseric6sci 

n Puntificelui Rornei cuprinse tn sinrrdrrld 

provinr:ialtr dela lBT2, ple r:arl le enutn6rd, 

irna dritri altn rilri Densuqnu[ {il ,,fl€ncceptatc 

prt.nci, atunci in biserira rom(i,nri rJc 

Alhn-Ial,kr'(, pent,r'u ci, dupd pd,rerea dinsului 

nu furfl liei c6,ndri rnai inainte acceptate lu 

biselica resdritului, nrr strutfi altr)eva, deciltil 

snecificarea polestf,{ii pontifir:ali bisericesci cuprinse 

in propus6{iunile, ce le.a lnvitat[ rl]d 

Densu;anfi ln manualuli lmintitri rlcspre Papa 

dela Roma inainie de Vancea 

. 0a si, varfi lnsd, dhi Densusani, cu c6,ti 

usoritate a purcesri tlinsulfi, gi cili{ curroscirr[d, 

are rllrrsulI deslire biserict r6,sf,ritrrlui $i 

d-e1lr e,. praxa legisiat;ivd biser.icdsci, uoroh 

chiarifica tesele a(ieste la lumina rlreptulni, 

praxei qi a istoriei. 

2. A$a cu privire la tesa din aceiri 

sinodri, r:[ dreptulI de legisla{iune alfl Pontificelui 

Rornel se est,irtde pt'erite t'r5tri biserica, 

*i- ,,r'itr ltl'lnlrl'0 si 1rt'este 

a llost'ri, Iltl ttn[ 

',,Iistt,itil celebrrt", tt istoricrrld gret:esc[ Socrate 

ii n"" ia,,t i g e a b i s e r t c' ei' rl e mdn cl d' (n I u- o r'.o-q i z il' t 

'oronrri,ni 

v 

zt],, tlor ro;), ca sd' tttr' se decidd' cean ht' 

i;ier;cA fd,rd' d'e consensttlil Pon'tificelui' Rom'ei"' ' L) 

frrd, isro,'ictrtl gt:ecestti . 

Sozotneui, tli ,,este 

tr.gi to"A Qoproi Lqttrtt'int), cd' tdte acele, cari 

si d.ecictt, idrd uouo ("nQ:i.yt,'i1qr') Ponti/icelu;i' 

Romand', n'uil, ttici o ual6re" ' 2) 

Credemri, c[ tltai rllasice testirnonii 

,lest,re tesa leilttivi, la drephilt- Pontificelui 

i*"i.ei"irtirtue in intrdga.hiseriti nu va pofti 

""i Oin liensugrn[ dela biselica resd'ritului' 

Si-ioi,,si dupi'tlinsuiri Vancea cu sinoduiri 

I.fu iszZ srisiin0irtlfi tesa actista canonicS' s'a 

;b;i,,i[ tlela 'biseriea rdsd'ritului, degi cu 

iaoii a" ani inainte de'ehi o ad mai susti- 

"rit: O"i dirt cei mni celebri resd'rit'eni si inci 

brlci* .tn tetx, de sine in{el6si' in biserica 

r6siritului' 

Dl[ Densuganfi, . 

oye ."qq 

cunorsoe tle 

locil nici spilitulfi' legisia{iunii bisericesci, nioi 

or".ti* iegislaliunii aceste-ia, 

-cetindi !u Pt-1 

;i; i* Iucirlri acesta tn sinodulu provinciahi 

a.tt t8f Z, c[ Papa ,,are clreptuld,pe.rlectil qi 

;rritpuraor'td' da gi,uernare . 

si legisla{iune" , se 

iiii.i*su tlela sirte", c5' in t6i5' biselica si si ln 

;;;';'%.;-;utoli.l cie Alba-I'rlia, outli''1"' 

.iiu'iqi inchipttesce, ci.t'dtl- atrtonotnia n6stri 

.*ninii.iil, qi Mitropotituhi cu Episcopatuhi 

nostru sunl[ qi vorfl Ii numai nlsce organe 

;l Sffifi:"f ": 

Jln?; 'n

eseeutive .a voin{ei Papel iu tote afaceriie 

u6stre bisericesci. 

$i totuqi cltr:d dhi Densuqan[ ar fi studiatir 

Lum se, cuvine numai istoriculi celorri 

d,6ue sin6rle provine iale ale Mitropolitulrri 

Vancea tiela l8?2 gi 1882 gi istoriculi eeloralalte 

sinocle ale n6stre dela inceputil pflnd 

ast[t!i, qi apoi ar mai fi resfoitfi r:eva ,si prin 

istoria sinddelor[ bisericei rdsiritultti, f6rte 

ugorf, ar fi aflatri urm5,t6rea prnxd, legislat'ivi 

papali observat[ qi in reslrif[ tlin timpurile 

cele nai vechi. Auume, Pepa tleprinde dreptul[ 

."8[ de legisla.tiune asupra bisericelor[ 

particulare irr rnodirl[ urm5,torii : f)at:[ in 

urrl sinodir 6re ci]re se tract{zin qi despre 

lucruri de credin{I,, snil rie atteler, cari sunt[ 

in ce& mai strinsi legflturi, cu credinfa, 

atunei ncele dupi cfisele tie tnai sttsi a Grecilori 

Socrate gi Sozomenir nu pobri lvd val6re, 

pfinI nu suntri r:ottfirmat,e tle Papa. 

Petrlru ce? Pentru ci elfl este pir,zitoriulf 

supremfi ah) puriti{ii credin[ei, cici prin S. 

Pctrrr iui i-a disfi Mfrntuitoriul[: ,,ErtY etr nrn, 

ru,qa,lil, pe 'fntd.l{r, mett, c.tt sci nu, scu,Qti crerlintu, 

!r.r., :1i f.u tntori:htdu.-tc tntifu'esce 1te. lruf'ii 

tm !" t) $i cumr-'d ,,n'eiintao urmitorilori 

Sh.ntrrlui Petru nici cilndu ,,rtu, a scd{,u,td," 

qi iu ea ,,rt i.tttcir'itd." tot-deuna pe fra{ii s6i 

din tri|i iufiiea, nu o recun6see uni ,,Iesuitf 

celebru", ci rnai hitfliri lnsir-qi Ulineiulft ttostru, 

care tn icosuhi dela 2 Innuarif cf,nti despre 

Papa Silvestnr, cd,,,rr. 0rtfrntmse$at'it,, i, n t d. r i t d, 

;i rnd,riti hiserica ur, dumneQeescile dogrne" , qi 

') 

I;\ca, 22, 32' 

| --67- | 

--L---; 

apoi unrl f6rte elurlit[ protestrtnt[, isloricuiI 

E'ngelhardt, ctre se esprim6, cd". ,,Pontificii, 

Rolnei, c?t, 0 conseci'nld' 'perseueruntt"t mai' fdrd' 

escepliune sti'-uil' apdtatd' credinlele, lo.ril. tlog- 

,naiite, $i aclste mal' pe urntd, cr;it inrtirtsd' tot- 

,leunai,.' r; Inca, gi riiai luminatu recuudsce 

lucrul[ ucesta protestarrtulfl Marheirrecke in 

nUniversal-Kirchenhist'otie" 

pag. 308. 

Si curncd in resd,rit[ de cdte ori in und 

sinodri's'a tractatfl qi clespre lucruri de creciintd. 

saf cari sutttf !n eea mal strinsd leentur{, 

cu cretlin[a, s'a cerutil tot-deuna coofrrnurru 

I'ontiticeiui, prite dlti Deusuqanf alla 

f6r[e u$0rf,, claci va resfoi acr.ele sintlclului 

celui nrare dela Crrlceclorrit ln Asia rnici finutti 

la 451 euprirs[ ;i in Pralild qi iu Pidalion. 

Din aceste va aflir, c[ pirin{ii sinodulrrl acestuia 

au cerutf dela Papa Leonri I, ca s[ intlr6sci, 

decisinniie lui. z) TotI aselnenea 

r)urcese si insu-qi TarasiI Palriarcrrlri Constanliuopolitanir, 

eal'e cerrr deia Paptr Adrianil I 

.onfirtnur.,r decisiunilord sinodtrlrri II tiela 

Nicea, gi riacd, ntt tte-a.mi teme' cd, 

-volni fi 

plea lurigi, tte-trtttti puto provoca incd la tuuile 

alte esernplc tiilr l'esf it[. 

Nrrmai ce nit Jdcutf, p[r intii sirtodttltri 

dela Calcetlon[ qi Liela Nieea, ;r ficult) gi ]iitrouolitulI 

Vartcel, tflndI dei:isiurtile sinrideiolii 

urovirtcialc ritrla 18?2 qi 1882 Ie-a struusil'coufir'mt[itrrrii 

pontificie, liirrdI cd, in ele 

*'u t,ractatri qi clesple lucrrttri. tindl6re de 

credinli sair ln sltlrtsl legltuld, cu credin{a. 

!) 

1) 

Hardouin Col. Conc. t' II pag. 626. 

Kirchengeschichte t. I pag. 312. 

',|ht ,+:'0lntlcdlflfl8flii*iriue:*'ria*s,si**i:tx:;;**ri:r*:;::-:. - .,

Decisiunile sirr6delorl diecesane, fiiud[ 

cI irt ele nu se traot6z[ nici cindf, de lulr-''i 

titiitO,',r tle, cledin{i, .ti "ll]"1."] 

rle lucrrrrl 

de guverrtu Ei atlntirrislra{iune. interni 

ifi,i..*nnlir)u se trirrrit[ rrici c6'nd[-la Rorna 

*i,i*- .ot,titlnnre: qi Mitlopolitrrlit. Vancea a 

ii",iin-ti:.i sinSde',iiecesane', unuiri la 1869' 

ll;;i; La lss2 qi ttltulu la 1B8e qi.pe iflngd' 

i,a..o unu congresi mest'eealf scola'sticti la 

;;;; si aliuif "bisericescr: Ia 1875, 6ri' Epi- 

-Jt"li'de otu'lt, Lrrgrlg; qi Gherla a[ [inttt[ 

il-:; .*J.i"t,in-,i[.!sahn in 1882' qi d9- 

rt-iJ* iii.i unuia din sin6dele gi congresele 

;;;; ;; ]";t r'imise la Rorttit spre confir- 

;J;;:-.i ii-*l avrtrti puterea lorft obligatd,ri 

ele' irt sine inse-qi' 

'"'" -motiulfl 

1; a,:eita iqi deplinde Pap' 

tleia Rorna puterea sa de iegislaliurle ln Miiropoiiile 

sirjgtrratice' IVlodtrlf, acesta ttQa e 

ii.'peii"t.*c[, aqa de blflndi, aga 

{e -inocettti' 

il pe larige iupraveghialea grl!iris5' asupra 

Iinitetii cietlinl"i in intr6g[ [rm'ea lasi Miit:"o"iiir"t:. 

9i ',lieceselolu, precum 

-si Mitro- 

;;"Iffi;i diecbselorir tt6stre aqa larg5' libertate 

ii"",tt;""*ie t,, t6te afar:eriie inferrte' cf,'til 

ite elfi se tetne tlumlti unf, onti, lltl -care 

cuuOt.o ailmirabilult, citrntnedeesculI organiti"f 

uf n ,sf,ntei. L:atolicesr:i' biseric;i a Rorneil ' 

,...u singuil scie uni in o lutne inlr6gS' 

;;i;;1.; tiea rnai armotticS' a credin{ei cu liberlatea 

re& mai frurn6si Ei mai - 

largi' a 

i**ttfdtii singulaticelor[ biserici din cinci 

Aiurn am[ 1rut6, qi cu totfl dreptulfi, si-i 

faoemu rllui DensupanI imputttre, ci citdudi 

cuvintele acestea nrt a spust), t:i sinorlul[ 

provincirrhi in rtoti spune apriatfi, ci princonlinente' 

Din aceste se 

de pe drePluli se 

p6te vetl6 gi aceea, cf,ti 

rnir;, dlfi Densuqanfi, cd 

-6s - 

| 

Mitropolitul[ Vancea a srrpusfi decretele sinociuliri 

pr-ovincitlu din 1872 aprobd,rii Ilomei, 

cu tdte cf,. u n[i at;tt'e usit n't esistnt.it pdud, 

at,rinr:i !n bisericil tle Alba-Iulin. Dt ! qi noi 

cficerni, ci rrni at,are ttsI tt'a esiqtatI p0nI 

ntrrnci lrr Mitropolia rle Aiba-Iulia. Dhi Densuqanri 

insi nu qi-a prrrs[ ltttrebaren, cd, pentru 

ce n'n esislali ? Daci Ei-o plroee, ttuttci 

clpEtn rEspunsulri rategorir:[, ci, siuguri pentru 

aceea? ci dupi renr:tivareltt Mitroprlliei de 

Alba-Iulia lntlmpltt[ Ia 181-r5 celir riintf,,il 

sinorlI mitrolrolitartit lrrovincialir a fostft celd 

dela 1872. De urtrle ne{inbtrdu-se tnli lrtitinte 

nir:i unI sinodi proviucialti, tlit:i decret,ele 

lorit nu ait llututi fi supustt Rontei 

snre confirmare. PAui. n'am[ itvut[ Mitlopolia, 

nici ttrt s'nil putut[ {iud tlecflt,ri sirrotle 

tliecesane, Eri decisiunile sirrritlelorri diecesanr) 

nu se suprtnri Rotnei spt'e aprobare' qi 

pe leeste ca qi ant,ecesorii sei ttu le-a srtpusti 

nir:i Mitropolit,ulir Vancea,, rleqi, cum atnfi 

v6tfutu, a linut,u trei qi ddud ertngreso mestecale. 

3. illai depnrte rlhi Delrsuryanit se sulrdrL 

folte tare tlre tesa ctl lirivire la potestatea 

biserit:6sc[ it Papei din sinoduiti provinr:ialri 

alI Nlitropolitrrlni Vitncet [inrrtti lit 1872, 

caleir dice, r'ii ,,Pordificel,e Rotnand, du'pti 

dre,,phtld diaitil' es| c iul'cctitoriu'1il' 

credincioSil,ord, .yi in tdte utusele su1tus.e jwle' 

cti[ii, biset'it,esc'i se yt(ttc /nce recursil ln, clfunultt" . 

str,1'trent'il, ulil

t\ 

I 

I 

,,1 

I 

i 

ii 

cirriul[ acesta I'ail m[r[urisilfl qi orientalii 

i""-it*o,il rl o.r- Lyon, iu caie a[ fostfi 

:; ;i';;'-f;4.- fnsl," de' o spunea uerSst'a' 

;1-;.i l*-i'-iii...a*u s5' lnfrice pe cetitori 

",, "a**o. cd, $i tesil acr5sla este unfl 0e' ne- 

;;";;;;fi triientunlorri' Noi nu-i facernfi im- 

""i,iti-*i lislurri s[ i-le far:[ publiculfi ceil;;i;: 

'b.:i"l*r,utdmr, este' bi' n'a voitf, 

.1" -p,i-n- c.titotitoru Itici aceea', c5' Ponti- 

;;.iJ iomuo,i dtrpi at;ela-;i sinodri^dela 1872 

i" liiritp"iia n6str5, de Al'ba-Irrlia ln ce modri 

- 

d*t,tinOe jutlicalura sa suprettli asuprtl 

iqi 

r:redinciosiloru, care judicaturi e unI pril: 

;,i;i[";;1':*riu trn lsf'ntei' catolicesci biserici' 

i'' i o,niu.",' ;' ;t';i -,, in hd u I ari.". srt tt t e In ir d ela 

igog. C[ci acelri-qi sinodri la pag-' lql 

..t" 'O.t*it"inaln motiulI acesba in. chiprrlti 

.ri* et* iii t i, i: ao 7 oruri'l e ep iscop esci { d e C) r a d e' 

il;;;;i; qi "cr'.'ioj " ofi4i7a. kr' toruLil' NIii""r,,i;),nin 

(din Bliqiil),'drd' rlelrt' tt'ccsta de-a 

" 

'ii{),',' i'r' i," 3. . p,' o,,', t ". A o 1t 

st o t i cil', e a.r el e am c - 

. 

suttrtil' Trrrnrrpr,,o'il' eQ'isi tn. cotr'ciliuly 

-!:1.? 

Sardica' can-- 5 lconciliI orierrtahi ctll)rlnsu 

I'"i,r tjr,rtil[ si irr Pidllion[) t'ortstiku bt' pr!' 

|,,'i,,,lin':,j';: ;i' i'e -'llba',tliu pre zt'rut',il tlin' 

Iiniscottii acestei 1":oiin'i'' t:u"rele -in' nunt'ele 

K""iiirt",,i"" I7,Lttit*n cu ptttet,'.e deleyatd' iu' 

Jtra"ii t-iri'tte lll instinfd"" lLin disptt- 

.ii.i,,t'o*'ac6sta se strs{ine gi ltgi'tura cilnoiiiie' 

.'i S. Scaun[ Apostolicfi,- "u.tu. 

in pllo-- 

-ipin *r. judecd,torifi suprenf, 6ri de alt6' 

pJrit ni*i "o .,ou*L--uiteritdsci' nu €se afard' 

tlin provln.,o nottt'e-Uiseric6sci cle Alba-Iulia' 

fiindcd, lotf, *p,ttoptf nostri - 

cu consistSrele 

ioiu -iode.[, gi ca foruri delegate supreme' 

O dislruseliunet ntai prevenitrire, tnai 

plini, de iubire fi mai cu considerare fa{[ cu 

afacerile gi causele rt6slre interne . 

abie s! 

nOi* .osdtu. Prin ca e salvatri qi princiiriuifi 

dd dreptri alfi forului srtpremf alt 

Pontificeltri Romtnti. si qi prirrcipiulf praclicf,, 

c5, noi ac.asi,, iiindri ttlai'ugorfi, si ne judecitttti 

causele conlroverse dintre noi, gi aga atnind6ud 

forrndzl un[ lutregri atmonicil ! Dispositiunea 

acrista nu e n6ui,, ci {u observati' 

si-iuainte de lltlroptrlitulfi Vancea sub MiironolilulI 

Sulutir, ci,ndri Epist:opul[ cie Orade 

furrcfiona ci judee6loriti supretnii pontiflciI deles*iil 

de rt III instan[[. 

" Ba qi c,t privire la deiega{iunea Epist:oniloli 

cle Ot'ade, Lugoqir ;i Gherla estc 

S. Scaunri Apostolicri cfllf,'se pole rnai col)- 

riescendentti 'gi tnai prevenitorid. - 

Cici de 

.et" ori se intinpii, apela{iune la foruhi 

Apt-tstoiicti de a III inslnn{i din tld care din 

cele patr,, diece-se, $Iitropniituhi. din 13lagiri, 

6ri, pe tirnprriri vitcau{ei scaunuluj rnitropolitanir 

\iicariulI c*pitulariri din l3laqiri prorrune 

Ntlutiatrrlci Au'rst'rlice clin \rierra !)l'e 

iinOti rrre'H1-lisuo1;ii noslli :ufrag-ani. ca i\idecdroii 

titriegrrli A1r'-'stolici tie a 1lI instantd', 

carea tniiati }'iuite ar:elrria 5i uu altrril delesaliurrea. 

Bt S' Suaurtfi. Aposl,olicir prin 

Nilr,iiat,,ru din Viena nir;i nrt deldgl pre rrici 

urrri Episcopti sufi:gattri rrici cdirrd[. pin[ -nu 

e$ie ftuootti tie ltrrlopoiitirhi. ori de VicarirrlI 

Capitularii. Se pote rlre lnchiltrri la' 

vre-unii judeciitorlir supt'ernti o cotidlil'a mai 

simpatici, rnli nev{,t€rni,i,ore, saii dacfl dlui 

puti.trq"nli il lrlirce, mai detnocraticd' ca acdst'l'/ 

I 

i1 

ii 

il 

ffi

0[r:I ti. St:rtuttI Apostolicri in deprinderea 

drelrlttlrrl sbri dc legisllr{iuue gi judicaturd 

rrict r'0rrrhi nu ln,.r'go tttiti departe decfltI 

lr0rrri urrrle lrttftescu sus{itterea unitl.tii tn 

t:rcrlin[ri. Un ie rrniilteit credin[ei nu mai 

lroftesr:e, ucolo e r:frtir se pote de gra{iosfl, 

liberalu qi nrnabihi ln t6te disposiliile sale, 

rle uttde qi diploma{ia lui est.e pdn5' ast6(li 

arlrrtira[ti de t6td lumea penlrrt 6ne[a qi taot,ulti 

cI J)urured nirneritu qi admirabihi. 0 mici, 

tlovad[ deslrre ae6sta esle gi modrrifi espusri 

actrtn tle noY, cum iqi deprinde s. Scartnti sttpreurnlu 

sdri tlreptt de legisla[iune qi j,,- 

dicatur[ in Mitrolroliu ndstt[, decfltti eare 

diu punctii de vedele alfi uuititii in credinli 

ceva mai perfectri nu pdte 6. 

Dacri, dlir Densugattfi astfeld at' fi esptisf 

lucrrrhi cu dreptrrhi iJe jurlicaturi, srrpierni 

tr Pontificelrri Romei, :rtuttci ar' {i ar6tirtu, qi 

c5, a slrrdiatti causl, si c5, e dreptri qi iubitoriri 

de adev6rri. Aqrr insfl s'a espusil pericrrlului 

de a i-se denega anrind6uE aceste 

lrrsusiri neilrcuniurate in rintr sr:riitoriti. 

' 4. li tuui face tttiti clepaute gfincltrri 

dlui Densugrrnri gi tssa din sinodulfi provincirlii 

dr:lu lB72 cu privire ln lrotestnlea Papei, 

t:itt'eir r[ice, cf, ,, PoTtct ore cl,reptu,lil esclusiuil 

rle u prescrie fortna, culhtlui, ytuhlicil' ;i pri' 

'uutil," r:hiar si in Lriserica D6stri. $i aci rnt 

scitnft din nebigare de satn6, saf din alti, 

pricirri, dhi Derrsuqanil drd,li a omisit rr spuue 

cetitoriioru, ii, dupi aceiu sirrodfi provincialf 

delrr 1872 irt ce tttorlfi pi6culir gi plind cle 

gla[ie deprintle S. Seaurrri Apostrilicri drelttuhi 

de ir ,1-irescrie forntu, atltulu,i Ttublic{t' ;i ltri; 

oatd," ln biserica nristri de Alba-Iulia. Cici 

ln decletele acelui sinodri la pag. 25 se slrune 

apliatri prescrierea S. Scannri Apostolicu, cd 

in Mitropolia de Alba-Iulia ,,ritulil orientalil 

sd, t'hrtd,nd. i,naiolutri si sd, fie pd,zitil, czt s/tnlenie, 

/iintlil, cd se basdzd, pe aene?'u,ncle littu'gii, 

qi cd,rli, ritua,le antice" . 

Afar5, de aceea cultuhi pubiicft qi privaLri 

durnuedeescri este fr-rrma din afari,, in 

carea se rnanifesld credinfa. Pizitoriuhi cledinfei 

preste trild, lumea este Sdntrrlu Scaurrf, 

Apostolicu. De unde 0e ar li de bisericir, 

cd,rrdrj fiesce care iVlitlopoiilfi, Episcopri safi 

preotfi ar putti si intocrndsci. cultuhi durnnedeescri 

riupi, bunfi placulir lui, fd,ri r:it sL 

poffi fi adusri la ordine de dre cine. Acestft 

6re cine insi nrai innitri ca to!i, care qi pe unri 

iVlitropolit[ s[-lI priti revoc& Ia ordirre, nn pdt,e fi 

decdtri Crpuhi biser:icei. Lucruti acest,ea aqa de 

firesci, lrrcd,tu nu le ii6te negr det:6,tri unfi orn[, 

care n'are fericirea de il cuurisce nici natura, nici 

istoria bisericei, gi care in biserica n6str[ uniti, 

vede unu aliatl ucpoftit[ gi nechernatri alf birericc.i 

Ilornei, dld nu o rnlirli[i, din rnarea vi[d t 

bisericr:i catolice -sirlit5, in rraIiunea rornf,,ni. 

Acesia e prinr:ilrirrlu, ire cnr€) se rirziuri dreptulfi 

srrpreniri tlu Pontificelui Rornei cu privire 

la crrltri. I)rt:lrtrrlir acesta I'il deprinsI 

S. Staunfl fa{i, crr uoi drtpir ct:ie rnlLi fe,rbirrti 

dorinfe ale irtilnei rtost-rr.', fiiudri cL acele 

erafl iu couforrnitat,: cir rrnitabea crediu[ui, 

c6ndI a deeherttti, t:ir, forma cultului la rroi 

are -*d, fie litnl'u olir:utalir, cd,ci tcela oglinddzi 

genuinfi cretlinta ,,sfi,nlei, cutolicesci b;- 

serici ct Rome:i,", gi prin unnnre iu acela ni-

menul ntr-i e iertatfi a face nici o schimbare' 

i;;;h;t;ii;nea ac6sta o a fl'c*ti S' Scaurr 

Ap;;;liJ,i lnc5, sub Mitrorr-olitulfl Sulu{il' c.a19 

la' ori ce casfi e avutfi o iubire ttrai curata 

.- OfU 

-Deusugant fa{i' cu biseritra sa, qi loi',qi$.ird- 

niu u8+nfir nicl ln ea uici in prin- 

;iii"lfr, d'io coru a pttrcesil,-"i::i. ":1!tll!t-:.g 

u',,legii strdntosesci"', qi uicl dlii. Dersuqauu 

nu-i face pentru aleea nici o itrtpulare' 1) 

Cendfi fnsi ivlitropolituld Vancea-ln. sinodui[ 

deia 1872 se prov6ci' la acea clechera[iune 

*i la orincipiulil de dreptu, tlitt care a pul'- 

I;rfi. ;;;;"i'l'tlhi Densuqairir t!it:e, c[ Nlitropoiii"i- 

'v,i"*; -,,; fd'ctti'ir, o looiturd' cle statil'" 

iii-b-tt*.i.x. tii atlevetI I)u srrintit, de ce 

;i ;* miri,mt mai tare, de superfit:ialilattta' 

ti* ,ottrutea dlui Densuqtuu, sari de ce'? 

Apoi Pontiliceie Ronlan[ .'r deprinsfi 

tofrieuna ln biserica r6sS'ritului drept'nhi s6[ 

i,u- niiuit" ]a ,,ult,iiJ dnorneti"escfl' - II vonit 

;1"';;" ti*tnoi - ,inn esemplti tli. cele tnai 

eclatirnte. 

Cflndfi in seeuiulfi lhi geselea orierii'alil 

ari voit,i a av6 o liLurgie a Mti initinte Sflntitelorri. 

urril ut:eunosiulii o a cotttpusir gi 

;;;i";'" s,,1,usii Papei Gregutiri,Marele spre 

ui,*oU"to. Gregoriri o a qi"lprobatfr' Orieni'itii 

int* nu i-in tiatir nirnele tlela autoriulit 

;; .i ;il" aprobatoriuhi ei' De unde se qi 

n,iniu*t" lituigia asla folositl qi tie gr' ,orietttali 

piui adi:-Liturgia S Gregrlriu Dtitlogtttu 

r1 \retll >lustrucl.iu-uea cougrega[itruil,de pt-c1- 

p"gu"dl rii* a-r* i-s iilii l85Stri"loisl i\Iitropolitulul 

Sulutft. 

(in liturgiiis vechi: tlvoesltlvul[),.tiiudfi ci Papa 

bi-n"ii"U llarelc in resiritfi deia unii oqq 

,,,iii3Jt ii',urit[: ,lialogfi., se nnmia; Gregorift 

Dialoguld. "'---hitiopolituiu 1) 

Vancea deei sus[ia6ndi 

cu sinoclrrli dela IB72 dreptulfi Papei f-u 

"ririt. la cultir, n'a fflcutfi -dech't't ce a fdlioiti 

ui.*ii.a resS,ritului lnc5, deit irr seeululfi 

"fti--*tr,,it,,. $i [otrrqi dup[ dlfl Deusugan[ 

liil.ri,oofituiii Vancea'a lnlrodusii in biserica 

;;ili -ie.siiLitdrrx principii nepractisate pf,nd' 

aiuuci *"--- de biserie n t'e5[rituhli ! 

5. lne d, trei tese teoret'ico-dogmatice 

0u privire la polestatea Pap-ei li Toi 

priciriueJ.n 

tllui Densupanii griji , dupi. ce le-a 

utauro in sinoduli provincialfi din 1872' 

ffi;t,; strntft a) tesa, ,,cd iu'dect'to S/'intu'lul' 

'sirtrnir"t 

'lpostalicii ttti se tticti 1'tdte -tcnulo' de 

r-ti,tterti",'b) ci,,'l'eltt' jud':catu P.gntiliceLui' 

florne,'i' rru s'e t,t'ai ltdte tr'pda ls' corrciliul'il' er:u'- 

,ir,r;,,|n", qi r:) ed, ,,tlitropol;tulil' 

cste unil'.gradil 

i,rltur'rnroiir),'ii' it'ttr'e Ponli/iceie llonr'ei qi hilte 

IIpiscopi" . 

' fru pulelnu ,jrede, cd dlii Deusuqanfi r:a 

luristri, poie avd ceva in cottlra teseloru acede 

.i"i* O- dleplfi bisericescfr' Flle r:urqr1.............. 

.i"- ,litt *dei6rnhi tle credin![, c5' Pontili';ele 

iioit oi cste Capuld" sair vorbind'i eu terrninf 

;;ifu., - suvenuruiti bisericei cat'olir:e' Cici 

uiei in viata slatului, tiaci, jud'ecaha suveranului 

esle cea iluprelnX,' atunci pe caiea drep* 

tdrr ,t* ttitneni nu se nrai pdr'e auula, nici 

t) \'ec,lr Fidaliotl , Prolegomeua !'a siuodult 

I Niceuti..

nu se mal p6te dela ea apelt de pildi la 

uarlamentil. .rre ln viafa statrrlui e analogfi 

to conciliuhi. ecutnenicI in via[a bisericei' 

Tolf, aserneuea minislrulfi de pildd este unfi 

sradfl in[ermediarifl tntre suveranfi pi intre 

iite tiignitd,{,i qi oficii inferi6re,. ca tn bisericS' 

Nlitrop6lia intie Prinrat[ qi episcopatu' 

be aceea tare credemt, cd' dlu Densu$ant 

cu iurislir totuqi a1 prirni qi subscrie 

tesele acestea. Nu le pSte insi' primi 0a 

..istoric[". Cunoscintele- istorice ale r]insului 

i.s" se v*de, c5,-i sputt[, eii, biserica unili 

nici odatf,, nia ven"t tu pe Papa dela Roma 

Oe C.pt alfl bisericei, ci,ci dupi dinsulfi biseriea 

- unitd. a fostu , vorbindfi 0u termtnulf 

srecescft barbarfi ahi dlnsului., au-i-o- 

*huiutfi, va sd, tlici, ea qie-qi qi capfi' Ne 

cooo*c6nO,i biseiica unii5, 'pe- Ponbificele 

num*i de Capt .si presbe sine, dedrtce cu lo' 

Sirf Otil Densugau[, ci nici tesele de rnai 

iotn nu le-a pututft 'rccutltisce de indreptitite 

nentru sine' 

' - 'Suntfi tesele acelea dupfi' dhi Densuqanfi 

adev6rate pentru ai(i cat-oiici 4u pq.1i.r9a' .ca1i 

io pupt dela Rorna'vener6zd, Cap.uiri bisericei' 

Itu nti foslfi ins[ rrici cf,ndri pfl'n5' la 1872 

uritttite de bissrica unitf,, carea ca,,auto- 

.h.frlf,'o n'a vrutti s[ scie nimicfi de drepioiil" 

p"rrui dela Roma, tubru cf,t'Ii e Capfi 

alii bisericel. 

Detluc$iunile dlui Densuqanil' pr€cum se 

utite ved6, siurbfi frlrie logice ln procesulI lorfi 

[i.,*.ur*iv,i. Una insi 6 a uitatii dinsulu, 

.,,ru* e chiar lueruhi de cipetenie. $i acdsta 

este, ed gi-a uitatil sd, probeze mai intAifi' 

;;;;;,1 futrebuinfa'"fi ou privire ]a biserica 

,t"lie - r* tdtfl [ierat.ura nrisLli' bisericdsci', 

J. ut c[,uta qi e u lampa lui, Diogene' In 

ilit.tt.* *utolici de ori ce ritfi uici nu fu 

ioio*itti c6,ndri. Ci l'a[ folositii mai 

i"iaiii ptttiarchii "i.i dela Alesandria, Autiochia 

*l'iri:ni"fitnti tlesirre bisericele lorii, cf,'rrdri 

I;^'i"Gi;;il tle Pitriarchuhi dela Coristanti' 

rrt1rotii, apoi pe rind'i Rusii, Grecii din rei 

I 

i 

I 

I 

i 

i 

l 

I 

r -67-- 

I 

c5, biserica uniti n'a venerat[. pfl'ui' la 1872 

r* p"'i" Ae Cap[ alI bisericel tn[regi qi 

'uiio uttttot* qi atf bisericei unite' 

lr** drici tliI Densuqanfi deschidea 

arnintituhi manualfi de religiune, din care 

i".e irt Nlitropolitulir $ulu[t.a inv5'[atfi in 

bGif ca stutleirLfi, atuncl acolo-la $ 11 ar 

fr'^ltl"t". .X a invi[atfi, ci NI6'ntuitoriulfi 

i" ,s.''F"ti'u I'a pttstr H ne ,,Cu'pil u&lutil' alil 

'i;triira., iri, iri $ 17, ei' tpiscopulir' Ilomei' 

"inuiutoritLl'il' 

nttt Sld'ntultti' Pett'tr', ya sd' Q'icd' 

ili,ti. Cu,rd' udcl'utti alil' bisc'ricei" Acestea nu 

i.-J"i"tit-t[ illfi Densuqanil ca invi[l'Luri de 

,r..Oi,iin 

^ 

,,aliatului" nos[ru, ci ca invd[iiorn 

u'Ui**ricei unite. Afard' de aceea' .dac-i 

.ffi-- n*u.uqanfi lnainte tie a scrie venia Ia 

ilf r,u,,i. si e[uta ln biblioteca Serrrinariului 

Iuuiuir.f" de dogrnatici gi- dreptfi tattonicfi, 

Jio ,*ti in aceqti duY seculi a[ tnvd'{atfi caniiO"t'i 

de srreofi uni[i sturliile acestea, atunci 

,i ti aflatii rlin ele, e* biselica rr-nitf, ttttduoou 

a veneratri in Papa dela pe -Roma 

C-i-Jn bisericei irrtregi, $i '{i pe a}i s6il, deilfi;-; 

i,rnfesatu tol'deuna gi lesele de mai 

;;; ;rr'privire la potestatea papali' Cu' 

vi*i"fn ,,rrulochif,tlfr"- 

nu-iti va alla tllii Den-

gatfi, Greeii din Cipru, SOrbii , Brrlgarii, 

stolicI alI Romei, ctttulttisaretr, r:pisr:opiei ]'5- 

Montenegrinii, Libani{ii qi Romd,nii din Rom0,nia 

despre biserica lori, cfi,ndri s'ari ruptri 

mal'e, a react,ivtirii Mitropoliei de Aiba-Iulia, 

gdragulrri llrirt acela-qi, t rliecesei rle. Oradea- 

de sub Patriarchuhi Corrsiautiuopolitanfi, gi 

a diecesekrrti de Gherla qi Lugoqu, bulla 

acum vine difi Densuqanf si ne fericdscfi, cu 

confirmirii Capituh.rlui din Bla;ifi lnfrin{atri 

eiri si ue noi. 

de Episcopulf Bobi, a Capitulului de Oradearnare, 

a celori de Lrrgoql qi Gherla, confir- 

' NiaI riepatte daci; rJl[ Densuqanit ar fi 

consultalu bar6m Pravila, ar ti aflatf,, ei aceea 

rnareir prpald, a tutttrori Episr:opilorf, uostri 

pe Papa llfi recunrlsce de crlp[ ali intregei 

dirl ceie 4 diecese prin S. Sr:autlf Apr-rstolicf 

biserici, cici nu-hi nuutesce nutnai Partiarchri 

de driud .r6cttt'i, nu suutti dre totri atdtea tlovedi 

tiiu cele nrai eclatante. ce Ie p6te prirni 

a t6ti, lumea, cruu s'a uuutitf pe sine fdri 

voea bisericei Patriarchuiri din Constaniinopoifi, 

ci-hi nurnesce; ,,Std,pd,n{t tt hjte ude- 

runiti, tot-eieuna a veneratf in Pontificele 

qi i:ehi mai sr:epticil muritoriri, cd, biserica 

ueri,tele Apostttlest:'i hiseric'i,." r) Sari dacd, ii 

Romei pe CapulI supremir alir bisericei intregi 

qi prin urmartt qi a bisqricei n6stre ? 

trebue si o profesiune soienrnf,, dela vre-ttnil 

Archierefi de ai noslri, aluttci ihi indreptimft 

De unde Mitropolit,ul[ Yancea cu sinorluhi 

provincial[ deia 1872 rnirturisiudl 

la pnstorala Nlil,ropoiituiui $ulufri din 1852, 

ln care nstfehi vorbesce despre Papa: ,Ad 

pe Poniificele ljiomanir rle Capu alf bisericei 

tnt, ne este s,pre w,3st,1d,itn'e ;i bu,curie szt,fletdscd,, 

cd, Antiiteie su'prem,{t ulil. Sfintu,lui, 9cau,rtil' 

udsci unitd, a m5,rturisibu numai aceett, ce 

intregi, rle carea se {ine qi biseriea rornf,,- 

ATtostolicd, u,lit llotnei,, pe care noi, 6ld aenerdntd, 

a mirtrrrisitri liiselica, unitI tirnp[ rle mai 

ce, pe Capulzi bisericel, ld(ite praste tdtii 

200 tle ani. Nlflrlurisindir odat5, pe Pontificele 

Romei de Capir all bisericei, dela sine 

lutnea. . '] ", dri iu catechisuruifl s. Uniri 

compusrl qi etiatri la 185? de neuilatuifl 

urm6zii cu o consecin![ iuridic[ cdtfi mai 

aeestu Arciriere& iubitoriri de biserici gi ri6- 

logicd principiul[, r:[ judecata l'ontificelui nu 

rnulri s€u se esprirnd, astfei[ : ,,Aileu\rttlil', 

se mai ptile anula, ltitti cieln ea tlu se mai 

r:r,trucii ct fost{', caTtit, &Qutd mai rnurele biset'icei, 

lu.tt, A hristosti intre tlytostoti, Fet'ru,, qi dupd 

atd Nliiropoliei este unii gradii intermediarif, 

pdte apell la nimeni, gi crf, graduhi ierarchicd 

el{t tu'rttt'itori:ilui, t:uri suntd, Patriarc}tii tlelu Ronttt 

intre gradulf ceifi rnai inalifl, c&re e Pontiiicatulfi 

Rornei, qi intrre epi6copatu. 

ceu liecl).e, L',t crerltili,, ,ti ituirtttrisitil" totr'l,eu,na 

lsiserica orienttr,ld Fi Sfi.nti't Pd,rinlE u'i, aceleia.a 

Niei o ioti stri o eit'l[ n'a schimbatri 

l$ai deparle'aprobarea unirii nostre qi a 

IVlitropolitulfl Vancea ln,,legea strS,mogdsci" 

Milropolilului Alanasiri prin S, Seaunri A.po- 

nici cir tesele &ceste&, ci rlin polriv5, o schimonosesoe 

dlil Densugan[ cu aser{iunile sale 

t) Pravila veche 415. pdni, a nu o rnai cunrisce. 

I 

I 

{

i1,: 

,1 

ir 

ri 

1it 

ll 

l)upri cc nmfi vd{utfi, cd, tesele sinorlulul 

provirrcinlI tinutir sub Mitropoliluhi 

Vuncen lu 1872, lrrtru cAt[ se ocupri rle potestatea 

nriuist,eriali qi rle regirnir a Pontificelui 

Ilornei, nu cullrindl tn sine nimic[ nici contrariI 

praxel vechi a bisericei resd,ritului, nici 

vrit6mtitorirl de ritulI qi riiscilrlina n6strir 

res[rit6n[, se nasce lntrebarea, ci pentru ce 

totuqi s'a ocupatfi acelir sinodu de ele? 

Dhi Derrsuqani basatd pe ,,alian{a,, sa 

sus{ine, ci, numai pentru ci Mitropolituhi 

Vancea a voitri in sinotlulir acesta sX, potenleze 

,,alianta" la gradulfi ,,rle., o rtti.e cle ori, 

ma|, tnaltiiil alir unei uniri rlogmntice cu biserica 

Romei. 

Cd ,,alianta" dlui Densusanri este numai 

o niscocituri, oliginald ln *rlevdrfr, ln.si fd,ri 

spiritfi, credemfl, r:d, ai pututri sri se conving5, 

cetitorii rlin cele espuse pdn[ acum 

atf,tri pe basa, dor:umentului aflatri tle dlrrsulfi, 

cfltfi gi pe basa consciin{ei publire bisericesci 

de driub v6r:uri. 

Causa, cI -qinodulfi s'a ocupatri rle ele, 

trebue si o r:i,utinrir rlarfi cu totulri nirea, si 

rtdeci ln legf,tura rlogmatir:i,, ce il{itroprilifuhi 

Vancea cu sinorlul[ a voitti sd, o pf,,streze 

atf,tfi fa{d cu biserica Rornei,, cfltri qi fa{[ cu 

antecesr.rrii nostri. Ca irrsd, sd r:un6scenid lnlregd 

spiritulir ac{,iunii acei}teia, tre}rue sd premiteniii, 

cE tesele acestui sinoilI cu privire la dreptuir) 

de_ legislatiune qi juclicaturd supr.ernd, a Pontifieelui, 

cari I'air t,urburatfi aqa tare pe dl[ 

Densugan[ . sunt[ tesele enun{ate rle conciliulI 

ecurnerricI Vaticanri, precum se vede 

lnvederatri de acolo, cf, ln sinoriulfi provincialir 

din 1872 sunti citate chiari cu 0uvintele 

Vaticanului intre semnele de citare, 

ceea ce nu a voitl s5, spuni dlfi Densuqanir, 

ca nu cumva spunendri-o sI mitlqoreze spaimn 

in cetitorii sirnPIi. 

Acuut chiarfi dupI, manifesluhi aflal[ de 

rilil Densusanri sbrimoqii nostri la 1698 s'a[ 

decheratri ,snddulari, ai' sfi,ntei' catolicesd, bi,- 

serici. a Rometi"'. Decherd,ndu-se,,tndtlulari,'t 

ai acestei sfinte biserici ai primii,ri ile ale 

iorri tdle acele., prin cari cineva devine ,,mci' 

d,ularid,k alri ei. ,,Xldd,ularitt' alil, sf,ntei, cutolicesci, 

biseri'ci, a Rotnei! devine insd, dre cirre 

nu prin observarea rituiui sat disciplinei 

latin-e, ci,ci acesle suntfi iucruri schirnbS,cidse, 

ci devine prin mirtulisirea credin,tei, ce o 

nrofesr5zi biserica Romei, carea p6,ni la canetuhl 

lumii ,r6mdne neschimbatd, cdci ,cai-lrrt* 

q; p:imtntuLil' rsot'tt trece, drd cuuintele 

nule ttu uoril, I retet' . 

Dard, unil punct[ cardinahi ln credin[a 

bisericei Romei este, c6, Pontificele Romanri 

este Capulfl bisericei. Nemirturisindfi qi noi 

ac6sta, nu putemri fi ,,ntdd,ulat'i, a:i' ei'", preculn 

dlil Densuqanri de pildi nerecunoscOndfl pe 

regele Rorrtflniei de capi alil regatului, nu 

nole fi ceti[6nri ahi acelrri regatu, 9i miriuiirioUn 

adev6rulfi, nici chiar ,,aliatfiu alfi lui. 

Ba mai multu ! Nerecunosc6ndri dlti Densusanu 

drepturile, cari dupd, constitu{iune 

competf regelui Romdniei ca capt al[ regatului, 

nu pote fr ceti[6n[ ahi RomA,niei. 

Clriar:il agn sti lucrulfi cu ,,rnd'd,ulari'i s/intei 

hi,sarici, catolicesc:i a Romei'" . Nerecunosc6ndl 

ii t6t* drepturile, cari dupf,, coustitu{iunea 

ii, 

ilr 

t,l 

ir: 

iii 

iil 

i, 

t: 

I 

i 

lr

dumnetle6scd, corrpetfi Poltificelui Romei ca 

C;t,t'alf, bisericei, nu mai potir fi mddulari 

ai acclei biselice. 

Lur:rurile acestea pentrtt uuu juristt ca 

dli Densuqanti sunlfl r:lare ca ltrmina s6relui' 

Acuni cu cleos6bire ln vdculii alfi XVII 

si XVilI-lern tuai cu sainii unii monat'chi clrioiicl 

jnluqi ile potestatea biseric6sc[, ce gi-o 

usurpare hinastii protesttnli asupr:r bisr:ricei 

protestante, incepuri Ei. 

ei .a-qi 

aroga rlrepturi 

suverane atiupril lltsertcel erltollce $1.-a 

umbla si, micqorez-e t-ot[ mai tare rlrepturile 

Fonlificetui Romei. lncepurf, a.qa {icOndri a 

preg[ti calea peniru lntroriucerea cesaro-l)itiisfiului 

in biserica catoiicS,, cum fu 6reianrtri 

in biserica bizantini, qi t:rtm e astiitli 

in Rusia. 

Inr:eputuhi il-il f[r:u Lurlovir:d XIY cu 

asa numitele ,,lil-rert6li ale clenrltti g:rlicanit", 

niin cari in biseriti in loculir Pnpei ln ttrttlt'e 

'nrivinte avea s6, figureze i'eqele' Penlnr 

ir*ao'utt unu ,,iesui[fl celebru", ci renrtmituld 

predicatoriir protestautit ft'atttt'rifr I't'es' 

'tlie 

sera.sd e -libertritiltr rlespre r{)rii;f'si1, t":a ,,att 

ld,ett,tir," il.in bisiririt o sclard' y'irtriTti'l'aril, ';'i 

-u 

tihertdlite rnrmitp: *.le alertrllti tt'utt itt /rqttit' 

rutvna|, libertotect reqeiui tle tt' rrclulrr' tritp o/il'' 

rerilc 'biseric,e,sri ,si lu,mescii'{ . 

Pe Lutlovitri XIY ihi nrtntri' lnli intei[ 

unfi pr:inr:itrri ilin Gernania'. cari inci' 

cip6t&r5, rfvna cie a fi cesaropapi in stalele 

loru. Acegtia l1i aflar5 qi unii canonislir iiter.ati, 

care si, le apgry iileile, itt per-s6na renumitului 

pseu rionimit Iustinri Febrott i[. D espre 

.r*uto-pufismul[ ]ui Febloniil p5,rtinitir de 

r-_- 

totir trtre rle trltii principi se esprim[ drlgi 

r* unir ,,Iesuitii cerlebrtt",.ci lib6rulI t:uget'iloriir 

Ldising, ci ,,c(el, cc i'tr't'nld' fl'ebroni'd', e.ste 

iuunoZ o ti'ngti;irc ncntEhmtr.i /nlri cu princiTtiE 

l'u,rnisci . fdt,i n,'rturtte:nl tle, cc ntluce lle' 

-l'c 

itronid, tn corttta, il're4tut'iloril' Pttpei, sail ntt' 

sutt(d. arqulil,enle, sni nii' rllirc duplri qi lripld' 

i,r rorrtr:o ltolcsttilii prinripiloril ftsu:pl"(I \ti' 

sericei," . 

1,r urtna ttitut'ori veni irnpdratulI tlt'crrm 

nobiiI Iosif[ II, (]are cll cesilro-papisrnrtlI 

in.i,*" Diin5. rrcolo, t'[tt1 tlin clerit f5'crr o itt- 

-iiH,tiuie t:ivilI lioli!inni a stnt'ulrri' Ba se 

inertb,re t:hiarit si tt altrtriir rlf,'nrlI lt i7B3 

,i-ordonantrf, cu privire ]a S',Litut'gie qi.r:ull,ii;';i";n;rir:escii, 

r:iltti ttu,,iesrritii r:elebt'i{ t 

rege alI Prusiei I't'itlelicil II 

"i'i,toi.*tnnirrlI 

*e it*anAatisd gi ln ironie ttutnirt pe Irriifir II 

fr;rtele meit crf,':nicttli't" ' 

"-- Irletr cottdtttetdre in t6te tenrlintele tre este 

n. fost,t. ca cettt,rrtlf, pott:sti.tri hiselicesci si 

se mute De itlt'trtrtlii tlin Roma l:r cur[ile renlfoitr. 

gi iu pers6rta rlomuitoriltirri pe lA'rrg[' 

i,,t"til,tl''. ciriiLi :i, ;e ilouceilt'rg2t: 1i intr6gir 

i,,ii..tut,,u lli5sf ir'1i'it-rii. tn;i-qi sr:riit'orii prrtiest,rnli 

rer:ttttorlci. ti, rre mn1't: periculit pentnt 

uinerriurt est* a clttti:erttra itt ttnit gttvtirnu 

ace"ofeo riduE potcsti,!i tuari, r'ivild- qi bisertcri-qci. 

$i iu;i-1i t'i t Pctlnr)s(ili' {l& sll}guru 

Piririlorti' ,leit Rorna li-se cuviile nreritrriil, 

,.*'ln lqo.opa apusaui niti utrui guvernfl nu 

i-a sucr:esir-a concetrt'rLr atnlndoud aceste poi"-Utt 

itt mflnile lrtrir. Nir:i Iudeii nu ai 

uogrtitii Iet'rrsalimrtiit, lrici Grecii Constanfffiof 

uf ,i, ttii'i Pnnii Cartagena 0u atf,'[a 

.",rhHd$Bir&* $c .. " '-,

*- 74 I -'th - 

tlt'io, curnji, resolu[irttre qi perseveran-ti, c91n 

;,t';i,ffi ;t -i',i1iir iuli. ii *'i(l tin[a potestr{ii b i- 

soricencl tle coa .tuitl" Du "'ut' 

li fostl Papii' 

iiii;il',,;"',*i r'ul pu[in[...cu o idee 

;i'Tt;i.";',,;i'i''i;;ilil;* 'i-ir'ti qi i''"r riberare' $i 

ilritii'i,rJ;';tt. itit" ittti*perrrlentei,-bisericei 

tlin"'*i*. -'ftitil -**ut11'tu'e's'b.ministrl 

iliJtttiiiil-uu,ru otlo rlesbinare a-perili idea 

;ffi;; iotutu, ii "iti 

chiatr. fatre' cu sul- 

;;;ii-*A."tedrnl'tttt o it tuslinu[[ tilt-"^:; 

tq;".eH -.lii*r[ gi asti{i sulranul[- ttt rcescu 

.. 

din ConstantltttlpofU- 

"''* rnultt tnai nrulti 

;;;.; l;il.iotir'. uiu *" t*i cre gti ne' ort odoxe " 

H i'ii l;i r i.i J,i ; ;; l;' i ;ile i n i m p b r a t r r i ri A u -c t r i e i 

in lucrurile bisericei caioiitu itin [Erile sale' E 

il;dfl ';;minti, tl Sottuourir e jude'citoriulf, 

sunrem[ tn lucrtrriie bisericesci' flri ca 

"Pa-- 

;.t'Jiiilr ; ;Ai- i ;;;'i - ili n constantinopolir 

re -.-Si^rcscn vet6mot[ prin acee'a' ]) 

''- "- 1; d;i[ ti*piiiu i"ie lncep€utlir dela 

lnanuliu "XlV, de. r:flnil[ indept'ndin[a pote; 

;r{'i Lir.ii..t'*i - r"til tle atfltea ori atacatfl 

lrt multe state, uL s'a pututir !in6 .nici unf 

;i;il;';;*.ui*tl'a'ri ia 186$-' - 

cnnrlr a lostr 

iilili ;;il';i; viticanr' A fostr decl l*crtt 

tirescit, .u ,,n0u,,1,, acest'a si se ocuJre qi-q.g 

cestiunea .*" g'un*'u-inaupenOin[ei potesti"tii 

bisericesci, gi se-conttaurne t6te-invi[5'turile 

;;;i;;; ;clstei iouepe"ointe' , 

Spre scopulr 

ffii;--conciiiult- oiri Vatiiauir a enutt-'tatfl 

rttiu.ipiiiu, dupi cari poteslatea supremi ln 

ti*.ti6e tito i" manile Capultri ei' qi nu tn 

-- ') Y.dI respunsult Patriarchulul din.Constau- 

Pir IX I'a 

*"!ffi# ,lJi]i:3ru'u,1;";'l't*n'i6u3:'- 

rnd,nile plincipilor[ lumesci. ln enuncia{iunea 

I acesta se crrplinthi apr6pe ttite tesele rlespre 

L,^raof.,roo 

^'nqli 

nnli li frrr-r rllrri T)pnsttcnttt-t 

testitii r1i drepturilorfi episcopilotd din singnraticele 

diecese suutti inrlreptate acelea, ci ln 

contra principilorfi lumesct, cari voiafl s[ fie 

cesaropapi in biserici. Cfi,ndd sinotlulfi Vaticanft 

tfice p. e., cit ,,Pa1tei ti, compete suprarruIil, 

d'reyttd. de legislatiune in biser'icd," , aLvne\ 

nu are in verlere iegisla{irrnea canonicd, diecesani, 

pe care rl6ri ar voi si o nimic6sci, 

ci are in veriere a,,sri nurnitulri ,,Placetttm 

regitnn" , prin care riomnitortl lumest:l igi arogiseri 

rlreptuhi rle rr aproba ln ltlrulil suprernri 

gi decisiunile siuddelorl bisericesci, qi 

pe ar:cstir ,,Plerel{r,k vre s5,-lir crllttlantnc siiotlulu 

Vatir:nnri. Papa se rnnlldmesce, dncfi 

i-se trimitri spl'e aproba,re nuntai decreteie 

sinddekrrf proviuciale, cflndu se tract6zi ln 

ele ;i deslrrt-' cretlin{i,, ca si, se pilstreze 

unitaiea lrr crerlint[ fn' t6tI lttrneH.. ' ln lttr:rnrile 

rle gttvet'ttti iti arlmilistratiutte rliecesanir, 

lusfl rlieitesekrrt\ tleplini liberhrte. f]omnitorii 

Irttnesci insi iqi arogari dlepttrl[ de 

a aJrrolra gi rtrslringe rlup[ lrlacir ori ce decisiunl 

si rlisposrtiuni biserictlsc;i emanate deia 

episcopi qi sindcle. Ce ar {ice dlfl Densuqarri, 

c6,nthi rlupi ,,Plcr,cehtlil, regesc!" decrefele 

celorr-"r 2 concilii tinute sub Vancea ar 

fi irebuiti supuse spre aprobare sati censurare 

guvel'nului uttgurescfi din l3urlapesta qi 

nu Curiei riin Rorna ? 

l}

dtilari' rtl' sf;,trte'i, catoLicesci' bi'serici' o Eltn'e>iu , 

Mai departe cflndfi sinodulil Vaticani 

dice. ce Papi e iurlecd'tori'ttld suprenzil' .ur.-fo rniilurisesce qi polhesce t* fi* rn[ririiritl 

de to[i ,;nritditlra'id" ei. Eri de altfl 

fut biirriia, 

n'uru io v'trl.re dreptulir dumnerleesci 

..-to 'ut Ei episcopii rie a judecd'tori -fi 

ln 

narre ar fi clat[ prad6 biserica n

'l tt 

9, A rucrtttttucrrtil prittt:ipiiltl dogrnaticoiurirlicc. 

cc t:ttrgtl tlirr trltlvdrutU dc credin[i' 

'Ll-'il,utiiri,',ot., ii,,lrr,ri oste 0apuiu bisericei' 

N'u rtt,,,tt,,tscut,[ lnsi lrrincipiile aceste& spre 

i'.,,,,rni i,itirl;,ittt i,, gdm' Lul-uri rle pdingini" ' 

in"in' u,,tlulit,t .,, fifiura orirtoricS' nenirneriti 

-'Oiti riensiiq*nr' ,i cu sd ripere biserica de 

i"t"iiio de tierii, ue i-le pot'L pune in giltf, 

qi'in picirire guvertlcle civile' 

3. Aplicarea practic[ a p.r-incipiilor fi 

- 

acestoi'a,Jogmntico-jirridice in lvlitropolia de 

Alba-Iulia eite urrndtdrea : 

a) Paua conlirtn5' pe llitropoii{ii gi Episcopii 

'nostii, plin 0e se sus[ine . 

legdt'ura 

i;;i; noi Ei S. ,seaunri+-postolic.u' s'a .Ac6sta 

iuii*piutti' gi inainte de Nlitropoiituhi Vaucea' 

b) Ci,ndI sinrjrlele n6sbre se 

.prr'rvirtciale 

ocupl-qi ,le lucrrrri de cledin[6', atttttci decretele' 

se supunri Papei spre aprobare' ca 

nu oulnva si se stricrlre in- ele ceva striinfi 

I* .i.Jittl* catoliei,. Prin acdsba se susline 

uuitatea -.o i* credin[d, uu S' Sr:auttii gi prtn 

*it tOte luttrca catolicfl dirt cinci con[i- 

"l"t-. iorintu rle Nlitropolituhi Vancea de-- 

cretele conciliiiorri provinciale nu s'afi [rlmlsu 

la Rotna spre aplobare din situpla oallsa' c& 

*^*lu tinirtrl ruci uurl sinodri provincialt' 

c) Ca ford sttpretrlti de apela[iuue ln 

Dumele Papei hgur6z5, 1r'; r'indti. el)l;icopll stifragani 

de Oradel Lrrgoqri qi liherla' 

?rin ce sc 

sus"tin" sul)llnerea .oioi it[ fa{f,' cu S' SeaulI 

l',;i-itti*. Acista. s'a lttttmpiatri qi strb UIi- 

;il;iii;i;. grriu[[ cu singut:a. d.eosdbire, ci 

*i"h.l {igura nuinai Cousistoriuiii de Orade 

ea for[ delegatfi de a III-a insltrn.t5,, 6ra acum 

pe rind[ cu celfi dela Glerla. gi Lugogt' 

' 4. Nu numai ci Sftntulf Scaunri Apostolicri 

nici cA,ntiri nu ne-a jignit[ nicl cf,l[ 

de nutiu[ in folosirea rilului oriental[ gre- 

..t*u,'ci rJe lepe[ite ori lnainte de Vancea 

gi-a esplirnatft dorin[a, ca. ritulf acesta ln 

biserica nostr5, si se p[z6sc[ crl t6ti slin- 

-tenia. Ac6sta o sus[ine qi lVlitropolitulfi Vancea 

i:u sinodult dela 1872. 

5. In t6be lucruriie, ce se [ini tle reeirnulii 

si adrniuistratiunea diecesani, gi proiincial5,,' 

Mitropolia ndstrd, se bucurd, de cea 

mal mare libeitate gi autonomie in conformitate 

cu principiuhi admirabihi al[ Sftrrtului 

Scauuu Anoslolic[ rnilrturisitf lncd' de Papa 

Leon[ IVlaicle, dup5, care ,Sanctu,e Sedis set" 

uatur au,ctoritos, ut n6pi,17d,tttin'tr,tt'tur i'nferiorutn' 

libertus". Aqa s;a lntinrplatil lnainte de Vancea, 

cf,nd[ decisjunile de regimil gi administra- 

aduse ln sinddele diecesane nu furi 

$iuue 

iolrus* Roruei spre aprobare. $i pt aceslea 

niii Vancea nu le-a suPusfi. 

Pun[,-qi dari rndna pe inirnS, gi 16spundi 

dtfi Densuganfi, ee ,,lege strdtno;dscd" tt 

schimbatri Mitropolitulu Vaueea cu sinodui[ 

dela 1872 ? 

De apr6pe 200 de ani suntemfi tn le^giturl 

de iubire gi supuoere canonicd cu S. Scaunir 

Apostolicfi'alfi Ronrei. $i lt 

timpulfl acesta 

lunsfl uici cel[ rnai micri rdri nu ne'a veniti 

deli Roma. Ba chiarri dirnpotrivfi, ne-a datil 

ue birbatii cei tnai mtri, ee l-am[ avutil qi cu 

lari ue inf,ndrimri astdrll ln girulfi lungf alf 

Archiereilorti qi in aiii iitera[iiorfi, birba[i, c5'-

ora to{i am[rigii de ]Iitropoli[i diuainte de 

unire rru suntri vrednici nici sd, le deslege 

cu relel e ln eiltflrninteloril, b5,rba {i, c[roltr avetnii 

to{i Rourinii sf,, le tnul[Smiurd cuhura n6stri 

de rstd,{i. A[ fosift qi vorii mai fi tinrpuri 

de ucelea, cdndri singurf, Roma ne-a forslir 

binevoildre, cf,,ndir prelrrlindenea ernii peutru 

noi uqile inchise, singurft ln Rottt* deschise. 

Cfludfl se vorft putd publica t6te cor'eslrondin(,ele 

Mitropolitnlui Vancea, se va vedti 

acdsta qi mai evidentu. $i cu ce-i rnul{[- 

rurescir dnreui ca dlfl Densuqanir ? Cu suspi- 

[iond,rile eele mai ortlinare, cari proprie nioi 

nu suntfl ale dinsrrlui, ci le-a suptfi de prin 

.scrierile pline de urgie ale !ibErfl-cugctiitorilorri, 

frarcurasonilorri qi fanaliotilolir. 

De inuhiere ii aducerufi anriute rllui 

Densuqant de ulri altri popolti lungii iirnpft 

asupribri ca qi noi, qi de unri b[rbat.fi conducdtoriil 

al[ lrri nea-qem6uairi rrrai illare cir 

dinsuhi. Acesla esle poporulir irlrtlldesii qi 

ceiebrulii lui conducEtorirl O'Conrrel. I'oporuiu 

iriandesu, asupritri dc vrjcuri de guvernele 

Engliterei, qi-a irrceput,ri luptelo srrie 

de emancipare sub tuteia piiintdscS a ltonri,i 

Papiloru. $i in Rotrta a.cd;la poporuiri irla.odesi 

a aflatri ahflla bur;5,voinfd,, alila sirrr[rl 

de rlreplate, ai6,La iubrre fa[d, eu cauira i)oporului 

asupritii, at*ta spriginri, atiita inourajare 

iu luptd, at6,ta intlepuncle, at6,lea siiciilicii, 

cAtu L)'Counel, grlnialuiI lui conitui:6- 

toriu, uriqcatri pflui, iu sufleli iu tira rnor$ii 

a disfi : Tnrpulil weil, iltr. lqs{t pd,rp,irttuLtu,, stt- 

/Xetulil ltti" Duliurcrlreil,, drd" iruhnet meo o lus{r, 

RonnE" $i 6re noi s{ tiurd inferiori lilantlesilorri 

in tecunosoin{i? Nu! Poporuli romf,,nri 

are si ehi sei,deri, dar al'e qi multe 

insuqiri burie, Ei intre altele eli lntrece pe 

,.I*utuit* puiOi'C cu aoeea, ci qu scie sf, fie 

u*iLronot.'Utori[. Nerecunosc6toriil este numai 

dlf, Nicolae Densuqanfi cu ,,aliata" str ,,Gazetit 

Transilvaniei" din Bra;r.rv[. 

,*{qi[e--

t- -83- 

IV. 

0ornnulfl N. Densuganil 9i infalibilitatea 

biseric6sci. 

Fa{i cu rnodulf aspru din sami afard, 

cu care dlf Densuganu lractdzS, ceslirrnile din 

,,cercetd,rile" sale, putemi s5, {icenrri, 

c5, mociuhi, 

cu care tractr5zi infalibiiitatea Pontifrcelui 

Romei, este forte blhntiri. De aceea qi 

creclemri, cd diil Densuqanil nici n'a avutu 

ia.* O.*pt. infalibilitatea'actista, 1tA,n5, ce nu 

a cefitii in conciliulir provincialf dela 1872' 

cilndfi apoi deqi idee eorectii nici atunci llu 

qi-a cflqtigatri, iotuqi s'a convinsri cehi pu[inri. 

c[ infatibilitatea actisba nu esle aqa, cum gi-o 

inchipuescf cei mai utul{i, cari nu afi conceptri 

adevdratu qi chiarfi despre ea. De 

unde tlinsulfi se inulqi,rnesce 0u ae eea' ci 

sus{ine, t5, infahbilitalea Ponti{icelui Rornei 

,,est:e fut, ubsolu,tii crtntnulicere ctt slti'rittr,lil ;i-cu 

'institu{iu'nite biseri,u'i' r'F"sfr,rituluti', tct'r>i atu"ibu,e 

pu.tereit, suuerunti itt, metterie de .credin(rl, ;i d,e 

ltutru,tur| esclusit:ir,'tttttvktl' sintitlelortt eailnenice". 

A' o apodiclice nu prite s-us{in6 unfi 

Iucru cler:Ctfl strti unir oruii superficiahi, sati 

uuulii crre a fflcutfi studii |irte profunde 

asupra bisericei resirilului. Vomfi vedti numai 

clecilti, de care clasi. se tine dlfi l)en-suqant:, 

dupi, ce rnai intAiu vomii defiui bine coneetrrtuhi 

gi natura infalibilitfr[ii" 

Biserica adev6ratS, s'a nuntitfl pe sine 

tot-deuna : apostolicd,. De aceea gi ln simbolulri 

de credin,tH, {icemfl '. ,,hfif tt'na, slintd, . . . . 

apostolicd, biscricir,". Ac6sta tusatnnd, ci cred'ernf, 

irr biserica fundatd, tle Apostoii, carea 

singuri profes6zfl invd.titura predicatd, tie 

Apostoli in t6ti lumea, pe carea o ai primitri 

gi ei dela F-iulil lui Dumle{eri. Prin 

ac6sla se tieosEbesce biserica adriv6ratd de 

cele false. cari profesdzd, invi{[turi de ale 

aitoLt 6meni nepredica[e de Aptistoli, gi prin 

urmare cari nu-qi at originea ln b'iulfi lui 

Dumne{eri. 

Apostolii insi, n'afi datri bisericei fundate 

de ei o sumd, de articuli gata de credin[6, 

unfl num6rh anumi'lri de dugine precisate 

pf,ni in cele urai mici delaiuri, aqa 

cd,tri chemarea bisericel sd, lic nutnai a le 

pS,stra 0a pe o proprietale tnorti, ce nu se 

urai p6te desvr-rlta. A$u 0ev2r nici ttu s'ar 

uni cu demnitatea omettdscd,, fiindii c5, atunci 

td,til activitatea urin{ii tttnenesci in lucrurile 

de credir.tfl ar li rnirginitH la rolulii de a fi 

nuurai unfl sirnplu cleposilolifi alii credinfei, 

pe cA,ndri Durnne{eri a datfi omului minlea, 

ca ea gi in lucrnrile de credin{i s{ desv6lle 

activitate celef;,ndr), scrutfindti, aflf,,ndi, desvoltf,,ndri 

gi perfec[ionflndri. Pentru aueea co 

a[ datri Apostolii bisericei, ari fostri nuntai 

faple istorice, prineipii de credin{d, simburl 

ui 

- alusiuni dogmatice, eari ins5, trile era[ 

iusceptibile de o evolu[iune su,:cesivi, sari 

io *"ii iu rnotlfi poLen{atifi ent cuprinsfi unil 

rnaterialii intinit[ dtigmatir:u. la a cirui cunoscinLi 

qi desvSlire se poftesce trudd, de 

'{ 

i"lridd*I*Sifl.tibtt{errri.!kj:!*,\-' . ; : i.:.

-84- 

vdcut'i, fdr5, sf,, se p6td, riie e vle-trdati cI, 

este eshaurialri definitivir. Ce ari datfl Apostolii 

bisericei, a {bstfi o ridicini tloguratir:5,- 

tlin care in rrrodf, logicfi avea si se desv6lte 

in urm[ unri arbore ttogrntriicri grandiosri. 

Lil t'lesvoltarea ar:6sta avearl si lucre toti 

seculii pAn5. la capelulir luurii, dest:e cartj 

ins5, pe basa ceiorit .lt: ttlttY inainte stribiil6ndii 

mai adflnc& gi rnirindri 5i llrgintt'i orizonulft 

dogrnaticti din ce in ce totti miti Lare. $i 

aga" putemri {ice, c5, biseriea, ,,imp6ri.tia. lui 

Durine{eio, 'si din punctir de vedere dogmaticil 

este asemenea grf,,trn{ului cle muqtariir, 

,,cai-ele este mai urir:ri deefltii t,dte semin[ele, 

dr,[ daci, cresce, este rnai rnare tleci,tii t6to 

verdefele si se face copaciii". 

Sfera, dr-'gmaticd, saI de credin{d se !ine 

de oriinea supranaturali. Analogfi sti, lucruhi 

tn ordinea ni'.turali. Spiritulii omenescI 

are natura intr6gi, lnairrtea ochilnrri sdi, insI, 

nu deschisi, cu ttte secretele ei, ci cele mai 

rnulbe ascunse) aga cd,l[ nurnai dupi Inuncfl 

de vdcuri pdte stribate la ele. Pentru aceea 

incd, nimeni .si nici unri secuhi nu pdtt: cJice' 

c5, a strlbitu['o intrtigf,,, ci orizonulir ei se 

iirgesce din ce in ce totu mai lare, sufletului 

omenescri i-se presenld ln conrintlti lcuometle 

u6u6, ce irebuescri scrulate *ti aduse in legi,- 

turi cu cele cunoscute. Esistat'ait gi urai.inainte 

stelele nebulSse in spa{ulfi. imuenst. Esistal'ati 

infusoriile qi mai inaint,e in pieurii dg apH,, 

si toiugi nutnai timpulir mai uou a strrrbitutti 

paue.i,.r ele, qi a inceputir a le scrute-qi studia, 

qi cine scie, iucd, ce secrete stupende va mai 

iiesveli mintea omeudsci ln sinulir nalurei ? 

Perttru lrceea, este ceva ricliculd a srlstind. 

cd, desvoltarea cunoscinfei naturei ln o 

directirrne sair tltr ar fi rrjunsir it lrrtnctulI 

suprent, pre-ste care nu se rnni pdte trece. 

Si lurnea tie asti.rli -(i ju(iecl rie copii pe 

aceia, cari ilr vicrrrile trecutt' consideltu sisternuhi 

sirierit[ uhi lui Ptolornefi tie resultatulil 

tiin urnri gi rlefiuitivir in sciin{a astrottomiei. 

De alti parte lrrsi pentru antlogiea irtt,re ordinea 

naturali i5i supranltlurald, thialri aqa de ritlicuit 

e si tihi Densuqattri cu teologii sdi cei 

grecesci'din Constanbinopohi. 1re crari vre s5, 

ni-i faci teologi nationali, cA,nriri sustine, cti 

desvoltarea dogmaticd, s'a lnchittri in biserici 

clelinitiv[ L]u ceie 7 sin6de ecumenice dela 

inceputi. Ca si, se convingi, cd,tri es[e de 

ridiculd o atare asertirtne., din principirl nrr-lI 

indreptf,,mI la vt'e-un[ nlesuitri celebrtr", ci 

la unfi auboru l'rille rtesuspectri de ,, [e$ttitismir", 

anume la Diillinger, de sigurir curroscutt 

barEm dupi nume gi dlui Deusu.sanr!.1) 

Din punclnhi acesla de vedere este o 

analogie titfi se pdle rnai frum6sd, qi lnai 

armonied intre ot'ditrea naturali, gi -cuplanaturali,. 

Constalarea ciefinitivi, insd a resultatelorf, 

ob{inute prin scrularea amindot'ort orrliniloru, 

sa ri ch,gtigarea certitudinii despre 

adevdruhi resultat,eiorri se intimpld, in fiesce 

eare ordine in modri diversil cle celalaltrl. 

ln ordinea naturald, suntemd convin;i 

despre esislin{a reaid, a nalurei pe basa obser- 

1) Vedl DrillinEer nuhristenthum uutl Kitrhe 

iu dcr Zeit ,lir firnndTegtllg( pag' ltjl) qi uu. 

I 

n;a1p;1 : uci*dd:r**U!*ij.:t*Ii+:;:r

vttiunil lttrlcplittittl crr ujutoriuhi simfiriloru' 

Dd &gflut Hi r:rltrlltttt&reir resultatelori, cari 

ttirrqii sr:rritlrile ttat,urcl, se luttmpli plin 

egoriritttelttnrc gi ttbservRre. Dacd, s'a fnt:rrtr1 

ttspct'itrtent[ cu unI ftlnomen[ fisicri 

tji u fositl observntl, atunci mintea nr se 

inut p6te tndoi rlespre esistin[a lui. 

Altcurn st5, lrrs5, lucruli ln ordinea snnrauatural[. 

Cuprinsuhi dogmaticri datu de 

hiotU IuI Dumneqleir prin Apostoli bisericei 

a fostfi primitri qi finutfi rle adev6ratI de cfltrfl' 

biserici,' nu pentiu ci rnernbrii ei prin observare 

firtiepiinit[ cu ajutnriulf, sim{irilo-rt 

si-a[ cf,.stieatir certiturline gi convingere dei,tioe 

O..i*ple arlevErulil internfl alir aceltri cu- 

put6 rle pildd.cu ajuto- 

prinsri. Curn ar 9i 

iiuhi sirnlirilorri s6,-,1i cAEtige 6re citttl certiturline, 

c[ in s. Cuminecdturi, nu e substan{a 

uflnii si tt vinului, ci substau{rt corpului gi a 

iangctiri l)omnului nostru Isusfl Christosri ? Ci 

bisirica a (inutil de arlevdratri cuplinsulu tlogmaticir 

rlaif rle Durnne{eri prin Apostoli pe 

basn autoritd,fiii inftliirile a lui Dutnnetfeil, eare 

i'a tlutir. Pentru acee& tnsd creilin[a in adevdrulfi 

altsolutir alfi ncelui cuprinsfi tlogmatic[ 

este chiar asa rle ra[ionabiid,, ca gi cre-- 

din[n ln uufi feitou.enI uaturalI cunoscutu 

prin r-rbservaliune. Clci tiaci odatd, suntri 

convins[, cit, insu-gi Durnnetieil - 

ceiri atotpttternicf,, 

'preaaclev€rat[. qi infalibihi a grditt, 

atunci cti,i[ ln atlevdruifi celorfi tlescoperite 

rle eiri, chiaril qi daci prin observa{iune cu ajutorulir 

sinr{irildrf, nu-mi potf, cilqtiga cunoscinfa 

despre adev6rulil lorfi. Cflndfi grd,esce iusi 

Duirne{eir, atunci astfelfl dispune lucrurile, 

r:f,.t[ omuhi pri n obst' r' vrtti tt tt tt trrt. irj rtt'oriuiI sirn tiriinif 

sd,-si i,6rd cflqtiga t:ert'ittl(llllc (le'sl)re ltceeft' 

l'#Elfi d dtlitr. 'Dornnulir nostru Isusil Chri- 

!i.#^l"il-i,tiaiu i-. c'ttvinsfl rre {1.11toii prin 

,"*;"i';; priu ei biserica sa, c[ Ill': " 

Dum- 

;;;i;,1. 'DirtrI aceer :rptii ie-ir tiat'it cttprirrl,iiii"i,,**-ii.u, 

p* t^'o I'ît p.r'iurit'ii penlru 

;';t,,t';;;?;; ltri'Durnrtetfeir' 

rir'ryi et'* tlepat're 

;;"';;;;; observa[iuite' r:u lriut'oriul[, sim{iriirt 

f . Convingi fiinriri Apostolti qt blserlca' 

- 

i":. Oontn 

"lir Itostru Isrisii Christosu este 

ii,;;;;t atievErtti, Ilentru tttlorilat'ea iui' 

','l''osl' t' este trrpuld' mied' :ii 

;;;';-,ii-ii: 

i#tti tiii sArwele tn'ie'it"', clec\i ;i 

vorri erede 

ifi:d;;;, ,e iil *. Euchrrristie deqinu o vdd[ ei' 

;;;;-;';-At ft[[ substan[a trupului gi a shno:eiii' 

ii,iiui ti'i utrtnuetfe[' .Nu simlirilor[ 

;;!;i-^ ;;;i. aci i'i"'i;-l .,i crede. p*terii 

;;;;gi;;e.,., tt'i Drtrnuetleti, ear(] rt rfisi' ci' 

asa esLe, fil (:itt'c ;rrt) -)i putere si' facl' ca 

;i; $ fr,e.' I',''tnstttt lirlas srtyltLentenltrtlL s(ttsittutt 

clefecttti ' 

Basa i:erbiturlinii ?'Eir ciarX' in ortiinea 

natural[, esic obsr:rvtt-tiunea cri ajulorlllît 

-i*iitilttt. Brisl cerlit'udinii in ordiuea srrprttil;;;it 

esle auloliiatea lui Durnnedef,' 

Indrti, ce in''ir, Durlrnecleu prin ltiulfi 

sUn aÎatti biselicei sale cuprins.uhi .dogma- 

;i.i,- ,oit.tutl omettescti iu conformitate cu 

natura sir & sl tnceptttf s5' se aprofundeze 

;;;i; cercfludu-hi si^scrutA'rrdu-i[ irr conlinul 

'r'ir.'*"-ii- cirnosc.e' totii mai birie' .Nlrrltele 

ili*nrti riog:natice l)use tle Alrostoli NIflni.iirii"f"i 

n-ostru Isu-*fi Christost ;i enarate 

il 

'! 

ti 

it 

il 

:i

,n! 

in cele 4 Evangelii oglind6zd fdrte bine 

aolicarea acrista ilesistibili a sufletului oue* 

nêsc[ de l str5,bate totri rnai adf,ncfi ln cuprinsrrlir 

acesta, ca-si ln ttite cuprirtsurile, ce 

i-se oferescft ln orrlihea naturalil pe terenu]d 

fisict, istoricri, sociall gi altele' Pflni, tilndi 

llintuitoriulir lumii a petrecuti pe p[miniri, 

el[ insu-gi a iostri, care a deslegat[ tote cestiunile 

tli-rgrnttice, ce s'aI ivit,ir in evolutiunea 

cunrinsului rlogrnaticri rlat,ir de eli. Evolutiunea 

ac6sta iirsX,, sari progresuhi rlogmaticf 

alfi simburului, ahi rd,d[cinei riate de insu-gi 

Fiuli lui Dumne{e[ prin Aposto]i bisericei, 

avea si tlureze si ilup[ rent6rcerea lui lt ceriil 

pf,nd, h clpetr.ilil lurnii. Scrutaren logiciilialectir:[, 

icrutarria lirerar[, scrnttrrea pie 

plin conlernpla{iune;r cuJrrin:;ului .tiogmaticI 

alil bisericei aveir si plotluci, ln qiruhi secu- 

Iilorir totfr cestiuni n6ud rlogmntice, cll privire 

la ctri sufle[ele credincirise poftiair gi 

vori pofti trit-deuna certituriine - 

rleplini tsi 

absolulf,, citmc5, din diversele rnoilttri, ce se 

vorri oferi spre tleslegil.rea cest,itlttii, citre rnodri 

tle rieslegatle este trelit cuprinsft tn sirnliurele 

si rh,li.cill dogrnaticii riatf,, de insu-r;i !-itrld 

iui Dunrnerlefi,-qi prin aceeit ilescoperilir de 

insrr-gi Durirrre{tiir, ai;a c[tt1 niei unti r]ubi{ 

sd, nu tnai fie. S'a vEtlutfl tt:esia inrlatd rlupi 

lnil{area ilthniuitoriuiui Ia cet'i[, ci.ci inci 

ne iimpulfl Aposi.olilor[ s'ati niscutfi o muliime 

rte r:estiunii rlogmatir:e, 6ri tlupi, &ceea 

iestiunile dogmatiee n'a[ mai incetatri nici 

c6,ud[. Ba unele ai cutrieratfi. ftirte adf,ncfi 

biserica, ea de pildi Arianismulf, Nesborianismuli 

gi altele, si nu putemir ifice, cfi, nu 

vorfl rnaii fi ln viitori[ atari tres[iuni, cirri 

I'rirte adflncri s[ tulbure biserica' 

Dari, Mf,,nt,uitoriulu a promisti biselicei 

saie. uL ea dela atlevbrfi nu se va abate 

nici'cflndri, c[c:i tlfl ln rnodu rni-qticfi va fi 

.u .u tol-ileuna nrdtilndu-i tdcv6rulfi in nrijioculil 

iu oli ce furtune. Dupi ec insi' fisice 

dela inillarea la ceriit rrtl rniri petreee 

ue uimiutir, it$,t & il'ebuitu si se ingrij6std 

ile irrril altir iniilocir ore cilreval prin care 

ii-i arete adev6rulil in ot'i ce cestiune dogmalici, 

ce s'al' ivi in decursulf vrScurilori 

ninl li capetrrlI Iumii, snfl eu alte cuvinte 

.i *. ingr:ijdsci tle unri organri 6re care' 

nlin carJbist:rit;ei snie El[ insu-gi iu modi 

'*i*ti.t td, i enrttt{e tot-tleunt adevdrul[ infaiibihi, 

de cilte ot'i vrt cere lipsa' 

Se nasce &uum intrebtt'ea, eilre esle 

orsanuiu acestt nu ehi insu-gi infalibil[, ci 

r.rr[anulu, "in{aiibiii, pt'in t:arc I)urnrre{eri.'- caie singur[ 

e cum dice 5i tllir DensuEant, 

*n-"ii -o.v'6rolir dogmttiiri ? 

Dupd, proteslanli organuhi acesttr este 

soiriiulil lrriratI alI rrirrri fiesce ciruia. Dupi 

biserica -"ot'torloxd," a dlui 1)ertsttqrtnI este 

sinodulfi ecumenicfi. Dupd invd,titura catolici' 

orsanulfi acesla e 

j[e rrruli,tolirrlI Sfinbului 

Pe"tru. Poulifit:ele Rotttanti cu qi f[ri, cottciliuli 

ecurnenicu. 

Curnci orgaurrlri acesta nu trrote fi spililuld 

privat[ alil itnui fiesce ed,ruia' cum suslinu 

ufotestan-tii, se vecle invederatu de acolo, 

i,e sniritntri acesta privati la unult li desl6gi 

o- ceitiune rlogmaticl inlr'o fbrmi, la altuli in-

tr'alta, ceeo ee nu s€ rnesge :lt- no'tiunea adev6rului. 

care nu puiu- i- attfi'tf, numai unulfi' 

'o'*^?."*iitgt ins5' tieosdbirea. intre ceea 

c. rnu"oie;;;;;t lucrulfl acesla bisertca "ortodoxl" 

,lu o- puti., ui ;-*, calo.lic.S' 

^tle 

altS' 

parte, insemnatnu iuit"hi al0'ta' 9[ 'ce-u "ortodox[" 

tlup5, praxa ;;h; ar tiebui 's[ tnvete' 

Iiîrgtffi 'acesta p6te fr qi conciiiulii ecurnenicfi. 

lnsfl tto*of"jitil L t*tonoscutfi qi 

ll,t?ti"ru',r* Fup", q* ** '91?^^tt: 

aeol.' 

iX," ilil? *inoa* lttrti ecrtmenice at fosti 

considerate tto*'oitt,--numai dupS' ^ce frrri' 

aurobale clc rupu"'"ioiii-ar:dsta'o inva!I' gi 

ti-.";;.t;orir:e l"'*ine'l1ott oq11sil.' c5' Papa 

;i " : 

Lffi ff " 4l i" Wll:lt ;'l,t -t;' i f.X'u.'. :i; 

H:ll;-i".'r, lti'?,,i;;' iib; c at I iate a ac ti s ta' 

;;. ;ti' "Ji'tpu*oliuo * "a.uin1et{e a::i. :, 

are Paoutrifii'i" 

isiorit evolutiunii..gngtn1tl:t' 

se IIUff#;';-' 

;;;;" ;'' ii] i nn it''i' 6^.'î: otici *r r' 

. 

nrin care o tleprirxle,'J* oun''tt*e: tru'gisteri'nl'ir' 

infalitilil all lui' 

""""'dJ ;;i. dari infalibiiitatea? Bste ea 

imuecabilitate, tu* o numescfr' Grecii: 

' 

i:,:"",;; ttTtatlc(ot,t1,re 'uu' 

; ;,;;" i ! rir.; "'"^ 

q 

:]ry:.i.,,1.:,0 j J;i;uritOri, 

",, Cil ": gi I "fn'i' 

elf : e 

s;, nEcitu6seX, ca qi 

c' 

;X"iriffi"iu qi ea 

"ou'iu 'cg1t^lJo'1.,, 

este aceea' ce Grecii nirmescfl ci.otpu)'tlu' 

a clrei esentfl stA'in'uttto' -clstidnite t;' Uumne{e[ 

a protnisti, c[ dogmatice' 

.in^t6il 

0e se voru' rvr pun"Jio-L*petulfi lumii' dirr 

tlispusdfiune& . 

*4. i-*to *qt6itf, - i:]l:tt d't6r'e' 

lnsd si llecupllnsa it'-inlnt"u otner6scfl' 5i t'n' 

'r'r'ii, 

i,, ii i li t i u ; e:i s a I e tt c i' s t i c e - r'l u m rterleesei 

ntorlul[, iti *oie ulmS'toliulfl Sflntului 

'ede[ Itescur'pErt*" i,ifii qi fu.rlirt,rli'tu bi- 

serlcel 

Ṫotir aseillelle& prccunt nu tot[ ce ai 

v,rrbiti"piofefii esle piofeticri, a;n -uici toti 

i 

I 

! 

I 

I 

Petru va rleslega acele cestiutti, este .rnodrrlil' 

i-f--"U*"rtii- it.tet*tu, cfltfr ctri ce-iil volri 

iri*-. liiii-iiclatl nu vorir rdtlci tlela adevdrt' 

iii-'i"iîiuiiitat*,t o lt'oioltct-dupl Greci' -o 

;,;;;;,,r"' o,:ii i s'l nrq''i uul' Latiui, tll* -t1t:.I.' 

'itii,in *ii*tismtr prufe{iei, a mimttttlttrur & v-lIIlil,i*iitlii, 

u-lii*iiniil, it inspir*[itt'ii' thlrisma 

tlin sacramentulf chiroioniei .qi altele 

;:,ffi;ii;. .i'lin,l[ c5' t6te charismele. se dail 

;';';;t* binele celui ce le capdtS, ci penlru 

ili-5i;^;;*onitlqii, rle aceea qi tharisma intriitiiitliii 

din rirtlulr ei nu-iroftesce statulit 

,ini"ni.i iu cel[ -0e 

o &re' De rceea pl'ecum 

no ioti profetii n[ fostir sfin{i (Vtlatm' lolta' 

b"i-iii' cflntiti ail fostI irrzeitrafi ctt charisma 

uiofnti*i, rtst ttici Papti tttt stttttit sfrnli-pent't'1t 

iit-.rii",i iiifatiuitituqii legtt'e ritr oJit;iulI lor[' 

NIai departe pre0tlln- proftr[ii Iltl 0u .[)ulerile 

lorf o,n*,,te*.ii air a'itrnsir'll crrnoscin{a 

i;;;:;ti'il; uiiiot*, ci acele* Ie-ari primitri dela 

ilil;.i; i'i 'uo,fr, 

taiuicir, 1?'i, $i- Papii' dqi 

;;;^;;;;''i ,r f,rce t'olir posibilulii' ca s[ afle 

;il;r.llL gi nl nu *1lotd,.ea.Ei c.ttttt ar vorbi 

,ri.t"r"rdfe plgirne riiu ti'ipotl[,. [otttsi infaiibilitalea 

legatii 

'i; ;';;i;61"1i19 loiil dog- 

;;;i;; ait [e a o rnrrl[itui tsistin[ei tainice 

Iiuito*,it.tci 1tt'outise iorri de instt-si f)ttm- 

;;';i;;.'ltudi' promov6zi, judeci. ['upii' ntr 

iit."'aiJr,ntitiii" ^t,,tu tle gtrverrrri. bisericesc[ 

-ilfi dd atdtea lttr:t'uri'inftlbile' ci nulttai 

;il;*;i;niiticinqiunile dogrnatice trqil ntttnite

,1 

id 

eill 

de 

in 

-112- 

cath,edl'cr, sari {d,cute err scopult de a servi 

arliculi cloguraticfi pentrtt lntr6gi biserica 

o cestiune suL,vatfi, aluncl. 

Se vede rlin acestel lnvetleratf, cfl infaiibilitalea 

este unri ce aptrfinEtorif, ordirrii 

preste fire sai supranrturale. De lceea nici 

nu este de it se jurleca dupi norma lucrrrrilorfi 

riin ordinea nnlurtli. Pentru aceea tllri Densuqani 

uu {ice chiari nirnit:ri, chrrriI susfine, 

cil'Papa nu p6te {r infalibiiri ,,fi.inc\il, qi elil, 

supttsil. Ia totil. felulil, tle. bdle trrqtesd,, .si sttfleiesci, 

;i Ia rdtdcire ca toti 6vnenii.". Cici cll 

priterile natulale nu pote fi de bund, sami 

infalibilf nici el[. dari nici conciliuhi ecunrenicu 

alu bisericei diui Densuganil. Adevdrati, 

ci consider0,ndI lrrerulri dnpi ordinea 

naturaii,, uude suntf mai mtrlti, ea de pildi 

in concilirrlir et:umenicu, e rnai rnulti plobabililate, 

ci, voni afla adcvdrul[, ca unde e 

numai unulfl. A {iee ins[,, ed unti conciliri 

ecumenic[ numai pentrrr t:i in elfi sunt.i 

rnai mrrlti, nu Jidte tbsolulrl si, ril5,c6scd, 

este chiarf, rrEa ile alisutdi, ca qi a rlice ac6sta 

rlespre unulir .qingrrr[. Se sr:himbd insi indati, 

luerrilr:, ri;rc[ lhi r-:onsideriml dnpi 

trorura lur:rurilorf din ordinea sttpranaturali,, 

rie c&rea se !ine. Cd l)urnne{eri este infalibiii, 

recundsce gi cilri Ilettsuqrrttti. De aceea 

adevEruri infalibile sunlfi cele ce ni-le-a descoperiti 

Dumne{eir prin tliverse organe ale 

sale, sai precum {ice S. Paulri, oin rnulte 

feluri, gi i,rt rnulte cltipturi,", prin patriarchi, 

prof'eli si rnai pe urmi prin insu-si Fiuhi s6[. 

1-136i [nn]ne{eri acum ne-a incredin{atu, c5, 

!n trecerea bisericei saie prin v6curi, organuld, 

-n 

i 

i 

I 

i 

I 

I 

prin carer Elir va enun[a adev6rulii absolulir 

si infalibilf alI s6[ irr cestiunile cele tnulte 

ar credin{,5,, ce se vorfl periutia urtele pe 

altele, va fi Puntificeie Romei, ltunci nu 

rnultir md ruai irnpdrti,, ci supusfi e organulri 

aue:;ta ,,ltt tt'torbut'"r' suf[,etesci Ei trtt' 

|ptsc'i" , c5,ui sctu, cd, ae estea nu ntai prrtfl li nici 

r-r pedeci pentru Durnner{efi, cutn suntl penlru 

omd, ci,ci nu nrganulir c infaiibiiir, ci Duntueciei, 

careld folosesce. 

De acee:r tdt[ cestiuuea infalibiiititii se 

reduce ia aceea, cd, dre increriinlatoln"-u 

Duurrre{eit sari nu, ci, organuifi asesta all 

s6[ va fi Ponliticele Rr-rmanri'? Dacd suniemit 

siguli, c[ Durnue{efi ne-a iucredintatfi despre 

aitista, atunci nu pentru puterile omenesci, 

ci pentlu auctoritatea infalibili a lui Drrntne{eri 

{inetnri de adev6ruti qi credemff infa- 

Iibililatea ar:tista a Pouti{icilorff totnani, precuur 

peniru auctoritatea infalibili a iui Dumnedefl 

cledetttI in presen{a corpului '1i a 

sirigelui Dr-rtrtnului iu S. Eucharistie, tleqi nu 

puternri s5, o vedenrii. 

Acesta este r:onceptuhi adevEra'uri ahi 

infalibiliti{ii. l,a 1870, cA,ndfi fu proclamati,, 

rnul.ti u'aveau idee despre ea, qi o considerair 

dupi, iegiie din ortlinea rtalulali,. De aceea 

s'a qi fdculri atunci lnare sgomot[ in iutne. 

Pe ineetulii insd pubiiculft fu instruirtri irt ea, 

qi prirr aueea 3'a oouYinsfi, c6' ttu esie unfi 

ce - periculos[, ctltn strigari francmasonii qi 

libErri-cugetS,torii Ia lnceputri. De acee& si 

protestanlii re(juttosct, t,i, din prrnctri de vedele 

catolictl e o invi{lturi consecuenli, qi 

iogicd. 

t, 

:i 

I 

I

I,'iirrrlf ctr, dlf Densttqanri '-4it-9 ' ^":: este I 

fnvnfnr,urir--rlespre .infttlibilitatea .Papei ' I 

in'u[ti,f ,,tl t1; contrrtr[icero- 9]t ,t=l'i'l,t:l:,,3" i 

itr ti'ii" tr,, 

" 

;i;;i;i! rd siri trr lui u:"u n * 

i, r o v ir c i u r ir t t u t n ti t 

"'\9^ 

" .t" :r; I;;''J'r; tit il'r-'it','# 

ain cat'i se vede, 

Pontihcelui in tocrorliit ti""tt"tiitt1[ a csistarit 

in biserica r6sS'ritului' 

tnriliir t n s u-Ei ilicltl io n u I it rec111o;i-e.1i 

,ino.ioru lii ri-i-" + alir V-lea euunrenicf, numar 

'Oepo"Lificeie 

Romei' 

dup5, ce fure apLob"a't 

furi rer:unoscute iJ"J*u**ni0e' ' 

va se {if 

l"''r[#";'^si,iiiturui srirrtr l'" q'.i:.-?'eea tn- 

I;f;i;il;. -bintr* 11 Plrintii rbsiiriteni ne pro- 

;;t;; ri,,r,ui t't S'-Tebttorir- Sluditulf,' ceffiilffi 

iu"i€*e'iLu la..rl 

care 

\'19*,b:o' 

dice. cd, in casft tle dissensiuni dognratice 

..surttii LL se t'niitn "itllu| , 

kt Pott'tificele 

'ii;,:;';, s"i' 

't'" "'utu"";;; '!' i'tit,'tds"'i ct'ettirtta irtlulibiki 

(ti t'i't' niorett;)a' t) 

"o'1'"i'i':" 

' M'oi 

'Jlffiii"-'t" *.- bitiii oir At"tun'lriei celebratil 

itt biset'tca 

''e"''iuioi la rb Tanrtar i[' eare 

lii,,;l';,i'"; ,irii* rii'lii"t'; 

trebtt'e sd' ittirr.lr,tt,rtt't-r, 

cti tLDc'tLti st-l t'l'e(LatttrL ' ,!'1,'!,li 

) 

Din e[r[ile''t"i'ttt;-iilualc ne provoclulI 

,tu,uui"io mii'liu, ^*'ii" i"- z tanyl;,t1,9:ilf 

tltlllrirr tdr rr^rrrv'"t "-a' 

"'i'' 

ftt'e i'ttuit't'ittu'ri p'tt- 

['iurrr Silvestrtt cant 

rtti'eu ittalibile" , qt ll'tt' Spi'' tulit' S.f't:rtit' u lur:rttt[r 

itt. eL[t", OLe "la td Februariri tlesltre 

fi:;:#:'i*;;['wro,.ir*'*.,aoil' cx Du'm,eqte'il' iE 

" 

', n,aaliou ru uu[a lir' ct-'uciliuit, eettmeulctl 

- I^ uu,le tleqi iotorto'd'""il,to" u"ttdi utt"tc".firi' lo- 

Ll.llifu lfi ;1*;il;i!r'.#i#tr:!ll!.t'fi ,#li,lo"* 

'i Eiistota c{tr:6 Papra Celestinit' 

o(- I 

tnsufla d'ogmele" , -c5' "e columna d'relttei' cre' 

dinte,, si ci e ,,ru*ii'i d'e Qori- la apusit'" ' la 

ii'ulhiiiu p* fup" Gregorifi Marele^llil numesce,,orgattil' 

puin-t-"inigcare de Spi'rihtlil 

'rii,iii",'\'J tz '{ptiiu 

rlesp're Papa Marbinfi 

r:flnli. ci ,,, ,or'7ii inful'ibitilâlil' doqmeloril 

cltunned,eesc'i"'. Ii t*b-6 -in dl"i Densuqinri mai 

rnultt? Er[ adev6rfi Pontificele 

',tttot[ ' 

ffi;i uili'.aoon n'a r6't['r:itir dela oredinta 

atlev6ratd,, retonosc" mui inlhifl in rEsiritt 

l;r*;i-iltiorn trt*r*rtltti rotnatt[' I'a in- 

',ji:iltii 'ce 

;i'ilr o"iisi'qanri. la acade;nia din 

liti;" ;;.i; co'i' t"lt' de summa rrinitate 

iu"i"irilt-, -a uou' o'-iu iut*potf 

' 

.sus[iue''ci 

"';t )ir.r.o,'' Pi nt fiul,ui llo mei' a tna insil' e. t ot:i' 

i - 

1t 

Xi;;i;i;i:: d;;';;;;; ProLestan{i' ca'i de buui 

:;ffi",,; ";;";t ,,rnolipsilq d.e stfrltuti iesuitic[". 

citS,rrrri n"toi1''t He.rder' care {ice' ci 

"'lo' 

',i' ii,,ln",,),7 i:)'i' 

t i rl i n a h i e a n i ci' un ei' er e s ii' 

i'r;;';";i";i, 'i " 'li"'o'it' tot-dewru tlr'eptcredin' 

'rilia"'titiiird'u, ceeu.* p* protestautulfi NIarffi;t";ilfi 

pune in uimire'- cil.t[ nu scie' cunt 

;;;i:;".;;il.' oopx ce in privin{a morali nu 

ild'i-r,ii ri-'to*tt *um se cuvine' 1) 

I tf' 

t 

i 

i 

t 

i 

F 

Il 

r) liuiversal-l(ilchenhistorie 

l' c' 

d-F 

..d*Ginldli' 

I 

\ 

I 

I 

H 

,t

V. 

" vinciale din 1872 9i 

1882. 

Leaalitatea canonici a csnciliilorfi pr0- 

ln capiiuleie prececlertte s'a pututi ved6, 

el,t[ de slperficiaie, ca si'. uu dicern[ utai 

*ofto, iuntd ltite cunnscin[ele, ce. le are dlfi 

Deusu$anfl nu nutuai tlespr]e ttLeptulfi biseri- 

,,*ti.' .i chiar qi de istoria mai pr6speti' a 

Ui.*ii'."1 n6stre, heqi rlinsulii voesce seriosil 

** tt6.l tn lueruriie aceste de istoricfi lnainlea 

pubiir:ului cetitorifi. A scrie cu cunoseinte- 

aqa lnanoe qi defectu6se ca dlu Den- 

*o**ou nu'insdnn[ nurnai o prea tnare ln- 

-iJJ*t" in sitte, ci insdrnni qi o despre[uire 

i;;;;lt a pubiicului cetitorifi, fiindfi .ci' q-i 

p* prnfi.e iifl pt**upuue neuapabilfi de a-i 

observa ignoranfa dlnsului. 

insdi nu nurnai cunoscinfeie istorice qi 

canoniue ale dlui Densuqanri suntii cA'tfi se 

Ou superticiale, ci chiarii si cunoscin[eiei 

frfru 

f,ioso{iee despre natura religiunii' Nu .poftiurfl, 

tiesi s'et I cirlutU, ca tliri Denstrqanii inainte 

J*-." i'" upu*tti ' *i, scrie, si ti cr:tiLri gi 

iotr*ius,l vre-uud opI tle tiiosolia religiunii' 

pufrioOU aqa ceva, aurfi pofti prba nrultf clela 

dinsulti, dupi ee irnfi v6{utli,. ci' s'a apucatft 

si scrie despre lucruri de religiune, fir5' si 

fie"resfoitn rnai intS,ifl barEm manualele, din 

."ri u invlfatri religiunea ca gimuasistri' Pe 

dieptuhi irisi aurir pofli, ci inainte de ce 

I 

i 

I 

\ 

t_ 

-r- I 

s'a apucatti de sct'isti, bardnr s5, fie rneditalii 

singurri asupra nalurei religiunii qi it credin[ei. 

Cirqtigflrrdu-qi atunci prin rucdita,tiune 

seridsi gi d,dflncL concellle tnai curat,e tlespt'e 

aurind6ud, n'ar li traclat[ afacerile religitise 

de credin[i tiupi noI'ma afaceriiorI civile 

sari sociaL,. ci,ci insu-qi al fi v6{utf, t[ aqa 

ceva e un[ nuttsetts. 

Diri flensuqanii arlecd, I-rureetle din prirruipiulfr 

de t.olii gre.sitri, cd, unri sinodfi. numai 

alunci p6le aduce dei:isiutti cr privile la 

cledin[i, crrri s[ fie obligitrire penlrtt poporti, 

daeil ,,sinodul&, e corttpus?'t' din to(i ltrotopopii,, 

ltreo(ii gi tlepututii rnirenilaril'". Cti ircdst,a nu 

face dlti Densuqanir riintieir aila, rlecit,ii tf, 

deuopitizl siabri natura par]atnotttaristnttiui 

,gi a constilufionalisrnuiui mutlernI eivil[, qi 

o aplicS, la Iucrurile rle creclin{d, I'iri sd 

rnli intrebe, cd dre ttinteresce-se ori ba. 

Pat'la trt e nta r i s tn u I it qi c o n sti I u { io rr al isn u I I 

acesta civilii iqi are ba:;it itt lrrincipiulti deurocraticii, 

ea insu-gi polioruii sl,-ryi frici lcgile, 

cdt'orii sd, sc sttiruni. $r in stalele celc 

rnici din Greeia atilir;i,, qi chiani gi irt ll,truta 

la inceput.I insu-gi polrorlrlir lr: fir:ea intntrdiall 

tn atiunflr'ile sale. In stitteic riraii tie astritli 

alali adun{ri ii inlregir poiioruiLi ru mai 

sunlii p,.;:.ibile. De ac€ea s':r introdusti sislettiulti 

repre;enltttivti, tirrpii tilre popoi-uiI 

iqi alege tieputa[i, qi aDoi dupui,l{ri aceqlia 

frrcfi. iegile ln pulerea. inanCatu.iui, ce-iI ai 

dela popc,r[. $i friudr) td, tir:putafii a[ ficut[ 

legiie 0a rei)resentan[i ai lioporn]ui, de tueea 

suuLrl qi obligi,L(ire psntrtl polrolri. 

Se nasce i;cuttt ittttebareit, c5, uufl atare 

--T

ott * 

rrirt,t:ttrrI t'tlltrtlsottt,itl,ivri- ptittr-se aplictt !i lt] 

i;i;;:i;;i ci,' 1,r'ivir.n lir lrtirt'rr'il* rlo credin{i'i 

f;i;:;,i;;;','i, tictistrr, t',r 1i'n ltttri'tt dlir Dettsustrrrti. 

I)e ttce()a o lrttttelttu &culII nol" rit El 

t''6st,,ttt,l,t,r,I t:ltlcgut'it:tl, ci'l Ilu callollcle' cl 

;ilii;;''nitut,i-n i1,u""'' ed' ttu Le l;6te apli.a' 

Orici trrui irltfiiri sit sc irtt'rebe dlI Derlslt$dnu'' 

Jf',,,,"i,,,rt"tri,'r''rn lrtilrrttti leu9i1 civilL adusl 

i,i i,,,ri,,,t,,'rrtI c[*t,'"f i''''ttt't''ttrIii .1roIoltrlrri't 

.lrrrli'cirLtt'i s5,u6losL 11o ilrrnL sltttta' lt vlr I'es1ru,,de, 

c[, itceca poitt:"'u tlelir pr'rporri nunrai gi 

riunrti sllpullere csbertti' uecondi{io-nati' va 

.l',ii.l in'tlilitlirea cs[ernf,' a legii'fir'5' hrjsiiut*l 

- ilo.e ittsl tttt o itttpliitesce, aLunci ptt- 

;;;;; ;i;it'luiiin torqe 2il,'ta s[ o irrrplin6sr:fl' 

P,;ii;t;; insd, 6re leg*i' civili' adusi' de rept'esenitru{ii 

Jroporrrlui irr ltat lametttrt [t :]*- 

irertsi internfi, iiupun*re in[ern5', sait, convtelir;;; 

.f, log*u uc,,e* er;le bitni- qi a.devdrati'' 

*l d.u,,r" llund,tatea ri atlev6t'ttlti.t'i tttt este 

i;;;ii";;;t;; ,; ,t, \1111'i'i lrc sisr''ii ;i dlr 

I)ettsrrqattI u,t ,'i111t;t'rlt" 05' t-sa 

""tl* ]l-1. lio-1; 

tcscil uiti o lt'ge pe lttttte a'tu;ia de vre-llntl 

t riu'llrlttettt,il ' 

'"" ""!;';l,li,-[rnri lcuttt iucrulii la . 

credin{i" 

1;o lloflrlsce tl','lir popot'ti Iegelr uttui.sirtr-r.tlit ore 

r:urr: titrrrtrt 1,c llas,r rcpresettf lit'iva' llrtn t:are 

r:c stutttl'esce untt arlicilrl 6re oat'e de cl'e- 

,fi"i;'l '$i ,tii, DeusurSanf vir rdslruttde' c5 

,lrfi*s,:,' d jsullsli rttlerltti, uletiirl{[' e ortvi-tt'irrne 

i;;;t;, ,'l ,.celti aLticiilti clu cre'lirr-t[ estc 

i,tf.tUt.tU. Ei binel dnrl dacf e[ brtsatf pe 

iii,tit- Llenegii acelui ariiclrl[ assetlculfi ttter't 

ii'i"i"*. .uoii.tion*a r]1ea ini'inri, cX' l':ela 

"'"1,i--;a*i;i-'Ci; s[ se intirnnlc at'utrcii' 

i 

{ 

t ti t l 

a 

I 

t I 

I t. 

*9l) 

Frica tlc ceva llerltlps[ 

rn6.,1td'tr: facc si tucti' 

:;'; iorbescu, si ttu scriir in cout't'a acelui 

llr""ri A. ,trAinp' Assensulir itttcrni' con- 

.,i,.tiurteit, ln[llna uetil)I'c actcvdruhi acelui ar- 

;i;,li,i';;,;qi ii" "'i-u 1rrilr: fr'rr'!u'':ilt'iui: 

P:tl 

i,J, oti-,''ut: 4i.9, cd' trt:buescI sL fiI cotlVlrlrrr 

:i;;,;; adcv6rulu acelui art'iculir, clci {u adusri 

ln""fioi,*Jutuau, i1 carc -q-i eir fostri re- 

-atu 

rirpierltatit pt'ttt del-rul-a[rrlir alesri tic ttrinc' ii 

Yil;H;;;,'lt*, ca iic6srr e ariovdratf' ins[ ctt 

;il; ;il;-inintca Ineil nu rnd lasi si {in[ 

.r^ ,r,-levEritLu aceltl trrtitluiir de credin{i, qi 

"ffi- 3'l,rln g-L^ t egi clin biserica ac6sta' 

iltitu"ti't,?"itt*,i iri ea, tiup{' ce.nu aur de 

Iocri uouvlctlullu de;pre rtdcv6rulii iui' E 

i 

, 

,i"Jci vorii ti trrulli, cat'i vorii rcsona Df a' 

,rt.uuci uttI aLan:'sinutlt representirtivit irr 

;;;;r",i tirulrir v* pcr.d" l6tri Lurtttit' 

iisi 

Uc ttruteza rlc 'a'-i'i Irrvederatd, ci lu- 

,:rurile tiu crcdirrtd Ilu poLu. ti u'act&le l)e 

i'uru".,ti.",,'rtti reprcsetrittt'ivii' ci 1re o ait[ 

ilffi ;;;fbiurfl- natirei lnrtl, va s5' {ici' pe 

tr nrrr rs'lrtnstlltll ilb6r"tl praubicitt'ii in bisericir 

Jl.l,ite,tt;ltr irreepttlrrhi e.r'eqt'initntultii' (:irIc 

iî,i*i ut ti fusLir' e ttviinciosu sd'-lir ;Ltttlieze 

l-ll?'ti''iii,i tiiu De,suEarrir' Asserrsulti a0est'ir 

iif,c,n i,,o.ticarri in trisericd, a statii iu aceea,, 

lii tiogtriattue "lr",iur* f urX' !inube, ciLndti cerca 

iilr;;;";; ;* tuo'' -qir;Letnului relireseutariv[' 

;1";it* ,,,, ua afla tlili fteflsuqarrtr nici t.r ur'ttti' 

:rttiri.*;.I, ei ilr. i-lartii canonelorti. Decisiunile 

r,'rruni it:c f util iipoi pfolulrigitte 1;o1rr-'t'ului'-tsi 

::f,ffil;t"ur".'ti' si'l., trui ttt: atl., vElaLc' Cei 

'i:'::"-'; .ui" s'a[ c0nt'insti de aclcv6rulu 

i,l-i.t"",i-titiuul, "* 

le-au priurilu 0u assons[ 

!:L. :.-:j:.;i1:. - 

.'. ".,{..' 

&:'., r.i . 'l - 

1.-'5:r .1S-{r, iI. '} 

. r,-r:..:::r. ,; -1 . 

I .'"- l .- 

d,-. r**, l. 

.iJt ..,,!, 

''rif I

* 1r,0 

- 

inlernI ca lucruri descoperite de Dumnedei 

si prolrulgate acum de bisericd. Oei ce nu 

s'ari pututri convinge, Dunine{eir scie din c,'t 

cause) despre adev6ruiu lori, ac,:ia afi egitir 

afala, diu biserici qi au folrnatft secte, qi 

;ri,rti ue n'atl fosti dr:plinil corrvirr,li, biserica 

trici ttrr i-t rnai relirimitri. (lhiuru qi ceie 7 

sinotie ecuntenice ale bisericci r6s[r'itene a 

dlui Densus;.rnri arya air i;rrrct:sri) (lor-il.ll'e ce se 

irot,e ctinvinge lesfoindri rlurlai cfltf de pu{inI 

ori ce islor ie biserictisc6. 

DlI Dclsu;anli este otrri frjrf,e liberalfi, 

i)r'e0uill se vede din ,, ceroeti|ile" sale, qi cu 

atare s'ar cid6 si, punil mare pondri pe delnuilatea 

omen6sc5. Sistenruiir repitrserrtativri 

insi in' lucrurile de credinti, degratldzi de 

lotti tare demnitatea omendscd. Ciici ce poftesce 

? Poftesoe, ca eu sd, erb{ir:u ile cuget,are& 

rnea: gi s5, alegri pe alttilii, care alroi 

s[ decidd, rru asur,ra unei fapte esterne, ci 

asupra conviefiunii rnele, cI ce arn si, cretiI 

gi ce nu, gi eri s5, fifl siiitfi a rnd supune qi 

n crede ce lr tler:is[. Si din 0e lnotivu? Din 

simpiuhi molivri c5, eti i'arn alssl. in rlte 

Irir:ruri me p6te represr:nta altuhi, In lucruliie" 

ce-ni atingri couvicfiunea, nu rnb p6te 

rcpre;ieni.il nimcrri deciLri eri. ciUi nunrai ei 

lrotii tieciLie, ci, de ce lutluri ti fiii convinsI 

si de ce nu. N{ai degradati nu 1;oic fi iiber.- 

ialea t;ugetilii ca tn sistenrulu reprr:sentativir. 

Cu totulir alta gi multft rnai d6n:rr[ e 

I)raxa bisericei ereqtrne irr iur;rulile de credirrtd. 

Siurjdcle dognatice tinuf.e pe l:asa 

cantlnelorri decidri in iucrLrri de cretiiuif, rru 

in nunelr: altora, ci in numele lolri, gi-apoi 

----t - 

I| . . t()l _- 

Irr rlecisirrrrill loril lroltt'sr:ri sii cLtidd, nuurai 

a0t'il.r,, cnri srrnlir i'rrnvirrsi rlo-rpI'e atir:v6i.rrlil 

ioru. Pe r:eialaii,i pe tuti ii lasi in rrace. sd, 

fircd re Yrlrrr vrd. Sirrgurri. pilr(.ticr. lr,ist,ir 

estc iirkrvEurtir lihei;rIir,. t.;rr.e I'eslreciizi" (i{_,n}- 

nitirten olnenririrti. Si:;ternrrlu lelrresi,tttu.iivri 

p6te li llrrnir iir ;rlf,r' irrrl'irli. r:hi,riir si in liiscrricir, 

drr lrilda in iiilmini'ira'*a rve|ii bisr:- 

ricesci qi irr rielrliurlere;r a.ltorri dreuturi biserit:esci. 

in iteie rle r:rtltlinti iu,i, f:rce riin 

otnit o mrrrirrnefii. Sirrgrtrri pll,,ri,311 crtql.inL 

in lrrlrurile rle clrirlintii esfe (:rllfrlrmli li-berti[ii 

qi crrgetdrii on]erresr:i. 

Ilnci rllri I)r'nr;usunir lrr' fi st.rrdia{fi. tiuril 

se t:rrvinc ist'irirr S. IIrriri, s'ar li r:orrr:insi. 

ci, si S. TJnit'e lrr, rroi l:r, Pr,cntf,.ni nu s,ir f:icrrrir 

pe bfls:t sist,ernrrlrri !'{lrrc,setrt,[rt,ivri. ,ti 1re buslt 

ltrrtxtri aliii(ic 0r'r'sl.irrr'. Cri,:i nir:i sinociuiir 

tlela I098 nir:i ci.lir dtrll 1700 rru fur.d !inut,e 

pe base lelrresent:rriyr: ,,din tril;i itt.otripoltii, 

preolii. qi rleyrtalii. utir.cttilaril,,, rii,.i pr,.',,litsrr, 

rLir:i rntr:i ieqi icrtrri"ol:i',. ()i iur:rulii d iieurr.sri 

crr totulir ait,lurrr. Anr:inc i\Iitriirrolirulir Aitnasi'i 

, ,L plrtopogrii si lireo{ii Jrreserifi a ri 

riecherttri._ rlar i nurnai irr rrrutli.ltJ lolu, rii tri 

lilirnescri S. lJnire. rilrd, rrurrrii llt.lrr{,rrr sine. 

Nlergdndi airirrii ft[ uorlunictiI lri,:rrriu aeestir 

lroprirului. Ar:eia riirr lloyior-[. ciiri ai voiiri. 

ati det:heratu, tti srt urrescir si ei. Cari n'aI 

voitti, air rErnlsir ;i nrri derlrri.e, cllln ai 

fostri, gi rrirrierri nrr i-r siiit,ti, ili pr;inr6sci S. 

Unire, fiirrrlri ci u al fi lrrimiti c,ei,;lr sinorlu, 

in r.rare si-ail trirni.q[ si ei deprrta{ii, ca sii se 

ocupe in numele lolu rle crerlinti.. Ba si 

mai tAr{iu. rili ce air ci,riutii riele unire. nn 

I 

I

ir r:i,{uti in ttrmit vre-ttnui sinodri adrrnatil 

1re basil rr-'presentativS,, c&l'e si fie deci'sri, 

c[ aeum nu tnai crerhi in S. Unire. Unil 

atare sinorlu nu va putd nici cAnrlf si arete 

dln Densuqanft. Ci a rd,{ut[ dela Unire 

fiesce care, cd,ndir a voiti, qi a cflefrrtri ntrmai 

elii pentru sine. 

I'urce{OndI rlhi l)ensuqanti diti principiulii 

irra{ionairi, t:i nutnai sin6de conpuse 

pe basri represent,ativd sie potfi ocupa rle cestiuni 

rlogtnatir:e, rt comisri uni atentatil asullra 

dernnititii ;i liberti[ii omenesti in cestiunile 

cele rnai rlelicatr: si'mai int,ime nle ct'erlin[ei, 

si in rrrrnrr unui atat'e irtenlatI nrsrge pf,'nd, 

icolo, cf,,tu at,aci,, condamni, ryi n6g[ legalit,atea 

sintidelorri provinciale {inule sub 

llitropoiitulfi Vrncea ln 1872 qi 1882. SpunL 

ircurn clinsulil cn juristf,. ce vai6re are condarnnarea 

unei ar:{iuni pe ltasa urtui principiir 

irra[ionalri si degrnrlatoriri rle 'lt'tnnitatcn, 

omen6sc[ 

? 

lllomtrulri Dettsuqnttri ittgd ittt se rnul{imesce 

nuurti cu rrtfltn. Ci voiurlri & se discretlitt 

crt totuhi, contlamrt5, sin6tlele nmirrtite 

basArrrlu-se si IrP iritorirt friuriti tttttnai de 

rlirtsrrlrr, rliir' t'aroa qi-lr ;lrtttntl irser{ittnel, cd" 

.,sinridl'1.t, rttpstc mt furr.i. c,tttrlt.nnrrlit nir:'i dultti 

rnul'it n,'r:/iii rrld ltispri,'r,:i runrtnc dc Alltrt-Irtliq", 

si ,,It,u f ttt'i r:ouqntse r'l.itt lot:i, 1n'ofopapii, din 

ioLi, prrrolil ,si rlin tlelnlrdii. ttzir'r'nilot'd,", ci,ci 

drrlrl rlhi I)ensuqrrtrti ,,ilftt, sp ftirnr,ser(r tn,n:i, 

ittftirttc titr: sinddr:l,r: il,oqnt"ntice(' ln biserie n 

rornAnii rlrr Alba-Iulit. Va sd, tlici dlir DensusanI 

sustiutt cu tdtd, seriositttea. 0eea, ce 

,r'i*,i fi creif utri, cd ln arier'Erri sin6rlele 

noslt'e dogntalictl si tletlogtnltice ab alti'irlrrtt 

ari fost,[ totnpt,se ,,di'tt' tol:i 7tt'oto1topi:i, 1n'eolii 

si deputati:i mh'enilort{'- Arnir t}is[, ed' stts' 

iine nurnai. fiirrtlri til de llrlbittir nu iI I)l'obatI 

chirtr ttittrici, si ntt va l)ut'6 iirobrl nit:i 

oJuie, cu t,tite c[ tlacir, s'il incutndtat'it a stlslin6, 

ar ti trebrrilfi s5, pt'obeze urtnirlolele: 

l. (li ilelll ttliit'c ilttl0t:e p6,ni la N'til 

rouolitulri Vattceit s'a lirrrrlir vre-ttttI ilt'ar{] 

;t;;i;" ;L'grrrrt,icfi sa['chiarri netiogrnat'it:ri 

i,,,mpu*U ,lrtin t'ot', protoptolti:i,, to{i 7n'eo.{i:i'.;i din 

,/,,cititatii itiirenilo,ri" . S t facutri erruirtlire de 

,iulju,*i (irrr5, rtrrtnli in trticdtii si ex incitlenti 

J.i* utiito ittctire pii,nti lrt illitropolit'ulti Vancea 

nuitrui in sinoduiu deltt 1739 gi i868' Nici 

urruit itisii n'a fostI eornllusri pe basf, t'epresentativd, 

in uroduli itttiicat'il, ceea ce I'e0u- 

11s5gr: si tllri DensuqlrrrI itt ttoti" 

2:. C5, barErn tlu ocasiuttea rrttit'ii s'ad 

tinubi atlri sinode 1te blise lept'esetttative irt 

i:hiuuiri poftitI de dinsuhi. Ceiri' dela 1698 

.uideuru' tt'o fostri pe basi representalivi', 

.Xti ,t. deputatii mir:enilorit ntt se face nici 

o arnintile iu lutrrrifestri, si apoi tltrpir' 

'llu Dettsuqalr,: 

sinorlrtlit atlcstit iriti n'rl frist'ti ntitlSnrdtic[", 

r;i ir rt,irtnxl'e politicii-bi'serilisr:ii sple 

,r- in,,tri,i o ,,aliatlti"" - Ct'lI rlin Stlptetttbt'e 

ir-oo Crlli ri;a, fbsrt pe ba:;[ t'cprtrsetttat'ivi' 

Se vetl*1, cd, attrnci t fost'ir si poporri de ftrti, 

Jupe un'ii nobiiii rii irbrrinii.eottttrttclttrit' Ctt 

nirnicrl ittsi lttt e prolllriir' r:a lioprlt'ttlri qi-ar 

fi avutir dsputntii ,sii prr .ltrtsrr 

ttttei it'gi elerltorale. 

si niii ttti vt lrtrtd tllir Dettsttsit'ttit proba . 

ni,'i cf,.n,lir. ilr,r ;1iroi ,ittpI rllir I)crtsriqrl.nti 

qi slnadut,i &{iest,rt u';i fostir ,,sinorhi dogtuitticti", 

$

-104- 

ci a fosiri o iirlunare politir:[-biseritrdscri '*pre 

a lnchia minunatn n:tliatt{[" :r dinsului, 

3. l-l[ brirdm irlaiute de ttnit'e s'ati 

{inrrt[,,sintide dogmatice"-.saf, gi nerlogmalice 

ire bnsl replesentatit'i _rlirt ,J.ofi 7n'otrtpolsi:i', 

i.in tnti. 2trcotii .,si tlin deltu'frttiE tttil'eni'lor'il", 

r'0nriir',le pithe fu primitii cater:hismuhi r:alvinesci 

alti iui Rikotzi, snri cfi,urli furf, 1;r'itnitt: 

con iliti*ni lt' cele r:a l';i n e:ci p u st' M i t rotrr:l i ti lo'rir 

Burlni qi Simeonri $tefanir' 

l{ir:i unttlI riiu ar:este lrei lttcruri nu 

le-a protratri rilfi DeusttqitnD, gi nrr le vn ltroba 

nici orlati, r-'i a, lrratit nttrrrai riin vlntit aserliunea, 

ti itt biserit:a romfluf, rle Alba'Iulia 

sin6tlele rirtgmatite era,ti trtt,-rieun*' colnpuse 

pe basi t'elrresentativi ,,d,ht toti ^.ytrolo1t.o1ti:i' 

in'eol,ii. si rlcptttutii rt'it"nt.i,lta'{t'". $i p1: btsit 

irnt:i'r,sL'tiuii lu,ite tlin vlnlri, neriov*dite trrt 

nirnir:rii, :rus[inute insi cu o emfasd, ririicrrli 

sti intutnetii cllit f)r'nsu$auit :t ai;trrl li'gtlitatelt 

-qirr6rlt'klrir irrovincirtle rlela i B?2 1i 18,92 ryi 

pe ilIitropolitulti Vrtttrlea laolaiti tjtt ct'i tnrti 

ilistiuri li u];ti ttl"rit:rti bd.rbati, ce-i ilvea,ir 

tle,rtirni'i (telP 4 tiiecesi',,5i cirri:rit ittlttit 

irurto l,i itct'lc :;itt6de' IIai intf,,iil il irfil{iarii 

acele sirt6de I)e bil,fiil ittrtii 1ti'itttlitiirl irrnIionirlii. 

clrrph l'"reeil ;te i):tslL titirtt'ti sc'tt'ttitttri istol'ice. 

Juilcce tcrittr tlelit,-ti'ii, drrci, rlli 1)enstrqtrnit 

p6te ti nutttdt'lt[ trttrt-' srlriitorii :;erioqi, tirri 

ionrbinii, portrler6zil ;i jrrrler:6 cu scrulttiositate, 

tttai inlirtte tle cir s'ltt' ftl)ll(lil. si t:rtmbati 

ni-,rce at:te rie virltireit sinriilclorfi provinciale 

rlela 1872 qi 1882' 

lr 

Dld Densusanti e for'le nrtrt'e tietnoct'atri" 

pentru aeeea lloesce s[ estind:i sistemulii 

I 

reDrestntlrLivfi si lrr Itrcrulile de t:reriirr{i, tlu t6te 

c,i prin rtr'dsta srrbrnin6zd lnsli-;i- demotlralia-. 

Pe i6.ngd totu riernoe.ratismulI dlnsuiui ins:i 

in sistilmulfi sdir represenlativri rnest.rrcir qi 

ulinliirii ..al'ist{lrll'it,irle", c,{{:i lte brsn sisteinului' 

r'elii'eserrtativrl nu s,r:itttti penlru (-le ln 

sin6riele ililrsnlrri colnllu-qe Jre,,llase elet:toraltl4 

suntti at6{ia ,,r'irili;ti" ;i ,.regaligti", tlttpil rle 

rlu nunttrl ,,to{i prottiprrpti", r-li chi;rrti 1i ,,trlti 

ureoiii'l air votu vilihi. ;.re r:flndti lttllrot'ulii t: 

i'euresenlltit nttlltiri pritr nrteputati aleqi"' t'ine 

sr:ie, pe birslt lrr r:rl ,,1e5;e -eleetotalItt' r'd'r:i 

ir{reet- tncir riit o rr ptttt-tl,l"t uflrr tllri [)r:ttsttsitnil, 

nici tit r:ine;r rletttitltiiI atfl1in.,,viriliqti" gi 

,,rega.listi ". rle {'ulnvir ar:,'stilr furmllti in 

iinoii" ',, :;1ieeie rle r:asa ;r scttitliiiorii situ t 

rnaguttilol ti, Citirrlri iir:sii :'lrl :thltte omttlit rltlllr' 

adrivtjr.irlri i-rtolir:n i'a riiit I)eu'sii;Iirnii, ittttltti 

aga () rr[[esre, r.:i ile ?nr]ltt'r:i in ilu;liurri Ei 

t'isrtti, rIi11 r'lrti r'tl {rtrtl ''t' fl'p7r';;r'e' 

I)era, riirl IJ':tt'lrlrlitttti :;e liliii incttrtrli 1i 

tlt errrtr. I) u ti* tlittsrtlir i n bi ;ieritrit,, t'E'-r5.ri t ttltti ", 

(le {'iri'p,r trit,it nrrnrei riirua riilsulit s'ir r {irrd 

si irisericr t'ottlfltti, rittiii" rlt'lvoiilrea {i{ig}niiit:ii 

s'ir htrlriltit'li'tiirrlil'ii t'tt sittudtiiti Ll(1ll- 

Irtt,nicit r-.1[ ?-letr' i-]e lilr--a il t'ill;f.t"t rlat':i sI' sc 

inti tirri ,,'rirtritltr ilng,^tn:tlir:e" iti biserir:lt ronrf,,rre.seir 

,,din lttli rtt'otttpol;i !, iti'rolii;i le1ttr' 

trtii:i nirctitiloril" ? N.rrlltli l]t, r't , 

tliile (llfi 

1)ensttqatti, ti,,silt(ltltlle drlgtnatitltl" s'itI 

arlrrnlt.d nttnlii ltentrtt tlit:'5' se pt'onttnIe, 

ci. lirr nuri pritntrstlit tlitli o rlognri. c5,t:i ,tirt 

bisericrt, risd,r'ihtltd, tlcst'oltctrc't tlorlnmtitd s'tt 

1)rlintd, rlelini'f,iail''i'tt sinrxl,ulit, 1'' I 1" . 

'Iotii esemettrtl str irtcttrt':i iiin [)en- 

I 

ij 

l) 

J 

f 

t 

I 

l 

I

frut1ttnil 1i cftrrtlrl srrstine, cd, e artticanoniti 

ltrrrrrireir'tlc,,r:orrr:iliI ploviut:itlri", ce o p6t'tI 

*111[116rle tlelu 1872 qi 1882. Cuvltitulfi ,,comcil.iil" 

1t(tLa cri nrt i-ar fitce tllui Dertsuganri 

rutilrct gilnduri, cici tcesta ploplie e sinozace 

rrumiti in eceea, ci, acela e terminf, 

latinu, tird, acesta grecesci, si in inse-qi clecretele 

sin6deloli tlela 1872 Ei 1882 se folosesei 

amirrddud, chndu unulit cdndi altuiri. Ci 

gf,,nduri ii face tilui DettstiqntrI ailibutulti 

,,1troui,nciald,", pe care dirrsuii lhi considera 

ra impntrnutat[ del.q rotna,no-catolici gi neusitatri 

ln biselica r6si,ritului. 

Se vetle, cd dl[ Densuqanri a scrisri 

tott cle rost[, flrl sI cerce ninticri, cu ldte 

ci ar li fostir dator'I publicuirii s5,-qi studieze 

rnai intiliri birre t6te aseltiunile, qi apoi si, 

se apuce de scrisir. Dat:d, (ll[ DensrrqanI 

rleschidea rrutnai dreptrilri canonicri de $agnna, 

iu' fi aflatri, ci atribut,ulit ,,7troainciold," 

se folosesce qi in r6silit,f l6,ngi cuvintuii : 

conciliri safi sinodi. Acolo la pag. 105 at 

fi aflat,I cuvintele urttiiitot'e i ,,fiesce care pl'ouiru:i,e 

(tre a se rtclntinistru' 1u'irt, shrcdulil' pro' 

uiru:iultt" , tjlii in. ntltri : .,7trorirs6ifi tnsetnndzti 

.i\'litropolie". R;t si statrtt,ulri r-rrganicI alI bisr:r'icr,'i 

ronrAnc gr. or'. dirr Arrl6lI qi Ungaria 

folosr,sce r:rrvintulir provirrcirr itt ltlcu tle ,,ilIi' 

t,ropolie" (vcrfi tcelir stltutI pag. I si aB). 

'Ierrttitrul[,,sinodir tnitroltolittrrl", e:itt'e dttpI 

rllri I)tlnsu;artri c celI nluuot)ic[", nu-lit v& 

tfh rritliri lolosilit lrt Iegisil{iunea fundnrn 

glrt n lii orientttl[. 

[)urrt,trt rllii DensrrqartI insii ceea ce nrt 

scie, peutru cd, n'a cercatti sd, scie, ci Ei-a 

luatri iotfi elin vintir aser[iunile' esle ,,ant,icanonicri". 

Nu plitrcipiile tlejosit6re rle rlemuit,atea 

omen6sci, nici stlorttitrrrile istririce ale dlui 

DensuganI srttttti hoti,r'ltore in judecnrea 

sin6deiorri provinciale rlirr 18?2 qi 1882, ci 

candnele bisel'itrei rdsilituitri. VolnI arEta 

darl rle tci inr:ttlo dlui I)ensugnnir pAnd, 

la eviden{6, cd, sin6rlele provinciale dela 

1872 qi 1882 frrrd tinlte rirrpi trlte lrresct'isele 

etnonelorir bisericei r6sd,rittrltri tlttprinse in 

,,Pruuilri," si in,, Pi rl.tl"iotrtr,"' 

' ()ii l,e omti serios[ voinrlri t r:ombate 

iegalitrtet sirrtirielorfi provinciaitr tinrrte sub 

llitropolitrrlil Virncen ln 1872 qi 1882, dacI, 

nu ar li fricutti mai tnrriti.t, irr fi strrcliatti mai 

intfliI celI prr{inir }egisln{iunel hiserit:ei l'es[ritene 

cu privire lrr sirrtitle. aga rltrpI r:um 

aceei.r se afl[ irt codicii folosi[i la Romd,ni, 

eari suntti Pravila qi Pidalionulii. Asta iusl 

clld Dettsugtttti, tlesr:onsiderflttrlu ctl totulI 

trubiit:ulu cef itoriil, lill a fd.cttt'o' Penlt'tt 

oceea ii srrtttit frtlr*e gi t6t'e atacut'ile intileplate 

asuprit itt:es:torti dduE sirrdde rlin pllnctulir 

rle vedeLe rrlu drepttllrti, pre(:um nnfi 

vEtirrt,rr rlejit, r'ii :rttttt'it falsrr 1i riirr prtttcttrlit tie 

verlet'e tlit rrrirrtii stirrilt6se;i alri istoriei- 

A. Astlelti intfliri rtnirnt[ NlitLopolit,rriui 

Vtnceir, r'i la sinddele arestea, a chptnatfi ctt 

votri rler:isivu nutnni pe episcopii srtfragani' 

Cuvenin{a adttce trtt sil}t',, ui dacir imputtzi 

cuiva cevrt, ittrtnr:i sn'!i ;i ntotivezi itnputarea. 

$i dhi Deniiu$itllti ttttmai riqa-qi lttttea tnotivit 

i'lnputalt'4, rlrici tita eanonulu tlilr PravilS,

l()'J 

stfi tlin Pidalionfi, crre impune ]Iitropoiitrrlui' 

t:a lt sinorlrrlI provinr:iahi si, t:heme r':u votti 

clecisivri gi 1re irl{ii afar5, de epi-seopii sttfragatri. 

Urtti atare (ralrollI lrts[ nri vl aflir rilI 

Dtnsusattir nici in Prlrvili, nici in Pirialionfi, 

lici iri toti corlicii bisericei t'6sit'itului, ctl 

Sint,tgrnn tiler:ilor ir . Zirttiuir:ui[- 56r'bilolri, 

Cormceaia Ruqilorri '.si lrga nrrLi rleparte' Si 

r.:a sd, fie convinsir chiar[ rleplinti dlI I)t"lsusattI 

tlespre Irrt:ruii acesf,a, ii citLrnri aci 

tdt" ein6rrele diu PravilS, qi Piritrlioni, 

",ui cari volbes,rfi dg-'rpre lur:rulir ai:esta) si . 

cari 

0u volit deci,oivir - nu r,l'-rtttto.-"r:it itl sintideie 

provinciale rlr:rAiti I)e epistlopi.- Cari6rleirl 

acestea sunt.it: a) Crrtiotrttlir 37 rlir rIIJosttililoru, 

citt'tl srtttS, : ,,1)c rl'irti ttri' ilt an'it sri' 

-*e fu,:d, 'sinodd' tLe elti srolt:i.'/ t) h) OarrrrrrrriI 

;r alU sittodrrlrri I -deia Nitreii I L:iIre stttti: 

utr, tutii nttttlil tle diui ari itt' liesre 

(Q''e 

)parchic sti sc tinri sino,l{t, rl ile oltqltt- lo{i c 1t i' 

s' , 0 t, i t' epui'tii"i arl utttin'!u'-tu ltt' ?iltil' loeil ' ' " 2\ 

c) ianorirrlii 20 aiI sittotlitlrri de]it Aniiochia, 

.or*, r]ice: ,,Plriru frpltu,iutele. lisericesc't ;i 

pentr u, desl egi iu',:r r' 1t 

t' i t i t rc! o t' it r:.c I u'il' ttt'thsvtet' ite 

's'o sar,:olit'ii" a ii, ^!,inr. ti,' 'lottd t't'i - 

in' atr'i(' 

sd, se fwd si71ndii dP PP;sIt)Di itt' fiesre cru'e 

r) ,,J t.t,rr.,!,,t' rt,tt i'r'tu: ttitt'ttiittc )'tt,ioi,'ri 

ri,t'tr i., ,.it rt\ t t,.tt'.u -)r1r1'1. II' 50' 

e) Kafl" i:v.ti.ortiv inctttyittr');5 reii 

'r,,1,; oi,vudtry i'i.vtrrttr 'i t'tr,zr,tt'i1 t'it'r,()" r:;it: 

ittttzi,l.rrtv rii : i:rttLtTtu; ii ;ri rti oci'Tt) 

6t:t'r:t),oylvtr)tt. . . ilq:r. Il. 124. 

en(u.chie.'t | ) +. Dlci, dinsulu nai voeliLie) 

ritunci ntai ;ltite ciutl: cattonuhi g titiiit' 

0alcedorrri. ctrilonul[ 8 Tluiltuu-, canonriiii 6 

alt sirrondului Il tlela Niee+, Oau. ll, 19, 

127 dela Cartlgena. 

De sirr6tlr-J nu utttnai provilciaie, dari. 

tie ori cc *lta citteg()l'ie, la cali si tie chernati 

eu vot,ft dtlutrsivI qi ll(ii lfat'5, de episrol,i, 

uicd,iri nu vtl lrtla nici o tirtnS' nit:i irt 

t,oclicii, uir:i irr islot'iit Lrisericei resiritului' 

!lrr{,. cc e dre1rt.u, }Iitropoliluhi sai Patriat'- 

clruiri iudrepl6trit,i a chenta la sinod'f, ;i pe 

rrreotii cousiitui{i in ofieiile ceie mai inalte' 

Acegii,r insi av,iuI tiulttai vubri cottstrltiltivti, 

si uiirn,ri rlrrr:i erati irrtleblti. Se vede at'6sta 

invtrderzrlit 1r din sub;crieriie act'elot'ir siudtlelor 

ii tinrri,: itt lesi,ritfl' Dirr e eie lnulie 

ller]lru icurtirtr'-' tte lrLovoei,tnil uumai la &cieie 

sirrr.rtlrri'ui tinui[ in Constairtinopohi ia 

a4A srib I'at,t'iirtichrriI Flavianri, la oi]re a[ 

fosrri de fatn 28 trpiscopi gi rrrai nrul{i pleoti 

distirrsi. Lir sul'scriclea aclelorfl episcopii ai 

iolosit'ri foruruia : i,f ioas t'riygttrpa - 

definintl[ 

sair tlccirfdutiri aln subscris[' Preo{ii 

lreseuti itt:,:d ail sLrbscrisI folosirrdI uuutai 

ior,r,,,l,, ; ['ti;'1,rttrTr .- alrl srib:cris[. t) ]Ili 

delrarte in aceic acte episcrlpii s0 llulliesc[ 

,.-/tti r((c izzt''!''itt';rtz'i; Trttitc:, 

" 

rt,itt, 11ttt1 trl,itltot',uit't.,1.' t .h 

*i.i:ott ; 

zctlit; ilTt' i' rl)rrlr,' o't,v,6lot,,: zt.i.{t' i,r.i ot 4.t' 

. 

tu) tt L:r t. o )1, r.t - 1r1 

i;tttoTiul t, 

1' ;'it'toij ut dti'' 

ri(rD}' r()l' iT()lt _4. " I'r,r'r. IlI. l{i2. 

,) llirlte tttrl docrtueute se potfl r-ed6 in 

r&/tt(t (ilecilolri qi iu ltigne Patrologie.

i,oif,,t,rr';: rlr:t:irltlt'0t'I, pr: t:itttlti pI'e o{ii nulniti : 

''r, rl,',','i,,' i *,;l;,;''--'o*it'u''i, 

ti rlI- s i uoil ul ir de I a 

l,ii,,,r,l,,,tri r!icrl itlrrill'ti: r) rltit',r) t);. L ir I 6 z o' 

,,.,t';;'-;i;;, 'l " ,,,,7i, ,.i''1si'i'' .: - sinodulir ilir 

ii,,ii,,i,ii"iiii, ,ii, oeialirltri clct'ici' v3' s[ {icI 

r'pisrrrtpil sllrgrlrl îiu"in 

dcci--iv[' Cd"rrdI 

llrsl ltt irtltlttt ',t,,utlit 

rrrtI pleoli jt cultlzatf, 

u"i,,,r,i,''iiii- 

" ti i*trebatu, llurtci ,u9'r1 

altti 

ulrrotiti-ur6sptttrs[' i' i u' "' 

n t zrtil ilittt'rut' 

'ii,r"it,, ;i,i"";L--i',ti"tis't : episcopii riedti in 

j,,,.i..ote, qi c.u vorbusci ? 1) 

.ru . 

-iu 

Vo[u tlecrsrvri sinddc' aveafl preolii 

nunrtri't"tl]rti, .atttif carevil tlintle e.i 

'uiti 

funcliona 

04, rcpl'e$enlanIe ut*-ut'oi episeopu abstlntfi. 

2) 

'*, rr bi- 

Ac6sta esLu ltgl'rlatitttte;t- cilnotllt 

**ri..i-i'l*iritului t''u pt:iuitt la votul[ deci- 

-irl ti ^.ui,ir"irt^tiun iti i;ittocle'. Ei o aiLd legi-rrtL,t-";;--;* 

uflir tiirrsulii nicairi' 

- ' CuurLat[tnit eirr[ rcsrrllaiulti : 

i. -ij,.r,i, pruviio qi PiLialionii votri dccisivir 

ln sin6tlelc pit'i'i'itiut* ail Ituuai elriscopii. 

Nici trnti r:Iuuttu lIlI rj'it cf,lcatu deti 

itt sirtoritrlu provrnuiaie tiela 1872 

-qi 1?:3 

ii,,,it,, ,;ur, vrn,,.o lrriu irudeu 1 .ea nuuri,l 

;:t;ir;;',;i-;u avutu vt-it tt i"i" 'it'e 

ii' . 

tlirr cottlrI 

t,iliti-o.A.to ri't obseLv;Ltil iegea ;+i praxa itnli,*..fi,, 

biserica t'dsit'ttulrii' 

2. T'rrti drrli[*tirelttuld olientiLlil iit sir'6,ieiJ'proviu.ioi.' 

i,'tu it :h:11'"1!= 

{i lrreo{i 

tirslingi drn pro't"Li-t, iu:i tttttttiri.ctt votti 

."lt*"lirtitu. Deui [lit'ropuiituiti \-'rticeu c]re- 

;;i;,;;-;i l*sa'rou ie h; eireura{i la acelu 

-- - t) i{"i-tlouiu Ct'll" eorrr' iI' 8f ' 

;) Hiiro*o" la rau' IS Calt" 

d 

F 

t: 

l: 

I 

t: 

i 

i. 

l 

a 

t 

I 

i. 

-rl 

: 

I 

t-- 

sin6de ctt cott';ttlbori '1i lrteoii d.istingi 1i]l,16.l: 

e^Ji.tt*.t,r, ,t put'cesI in deplirrS' arrl)onIe 0tl 

dreptulir oliertltrlir' 

" "n"1'.' liuul rit',rptulI ulierttaiI dn voLit 

tlecisillfi in ai,rrri *inotlu nuttrai preo{ilorfi' 

;;;"'ripiesinrx l)o ttttri episcopf. absenlfi' 

il;; ;t,i;:- pruc'tii a fostii iri celfi dela 1872 

;';,,;;;;;;tlcle Ep iscou rrl ui absertt[ de ()mdea 

ill';;.'"'l;;;i,*u-1.*ttit s'* i'tinrpialf 6rigi 

;i;i;-*;t" tirrpd' tlrclrluhi orientalf' 

'.'^'-"';.'^--Vechi:a i'raxa oricrrral[ .poflra' 

ca 

si in ^subscliertla 'act'elorfi s[ se iudice' 91 

'l"i*.u,,ii"*irig'rri ari votri decisivi'- pe cd'ndfl 

;i*#i';;.^^'!i *ui"'r'ierile in cele dotrE siilffi;';;';;i, 

V.ttt*'" s'ail fircutfl chiitr.in forma 

;;i#-,'d.Irft6rril, rle (]area tm atiusi uttil 

lt"iri,r" ""Ji; sinorlrrlir ConstirntinotroliLanil 

dela *" "" 4,18. 1) -g^.- ,r v r\ 

X,i-i plu.* tnai tleparle ciiui Densuqanl 

ni.i #*r,'-cri si'rotielc accstr:a s'ari ocuprrl[ 

;;".l.-j;;;i','i 

cIci. dupd' dinsulfi 

;;;,,;;;i '1" "'''.'iin!d" 

,,ttsril'ii uacli'i' ulil biseric'ti' rom'dne 

'a) ;ji,r't,tiio", u'a esistatfi nigl otlatfl' 

""'":'" 

lli J Art'rrrlir li 1,,'u*' lriselicci rdsirilulrri' 

ilr'a,,ai tt',,t'e irici rder:, poftesi:ri' ca Iltilllal 

ilttO,i.i" trcele s5' o'li'1ie rle.lrrcruri de t:re- 

';e 

,iiuia. .,t.i sutrtti colnplise i'*- 

b?s* rept'est)l]- 

Hff; f,iit^ tf i-urt,,trii l"rliorrri'ri !l it c.leLyili, 

i;;ii;, diusuili {.jil-t" uit sir strsttrrit Tt 

-to.ltl 

i"',i].)t "tl 'iiL"tt'ii't'r cttilot'iluLti' t:t t-t'i 

t 

tlla"ir t,i,t ,.tut"'1i' Urrii ontI se'ittsit s'at' 

rl ",lt',.,uf,r.otii bar'€iu la o sitlgut'i legc ciirt 

='-ltu*scopii 

subscr:iseri i* amb.etunntrlal 

i{1i'iii'i'-.t"tt;ct'i1t"i Ue caudir 

formtila : sttbscrttisz' 

siuodele 

preo{iI 

cu 

crt 

-T 

t 

; 

.__....-!._'l'o,

--- 112 -- 

dr'elliulflrEs[ri[6u[,ririluutrrisingurIcrrs[ 

ii""it,.t i"";i;;;;;"i rduir it ulrri' riI sr at'ete' 

;[';;;;;"tiooi*ro tuu'pu't* cuttt, Ie -poflesce 

iitt-"it, -n Jrel'tii u *' utu1"t tie iucrrrti tlt 

;;;;;;i."'A,:tlsia'n*[- "'u 

I'icut''t'-''rVa fd'- 

,,,"i,.'1l."riu- cl "''o 

"p"ii"'' 

.0rt:i 

t'ic ur li 

.a-i;tn-"i-'lo'l ri,*iî"ii' ;"' itiic[, 1i isloricl 

" Iit"tf",i iltxtit"itii, ntt "ut ii ltlatii niciiri 

,li,ri"r.rr"i"al rnici uririi tle ur:ii. sinot.lu doglllitti0d 

coutpusu ttupX' 1'ofla dlnsului' lJin 

c;;;;;.-t r*- piultr' rieituii tt rt utt ttosue rirsolulit 

-Jinotln ';omuct'enlri tl ije ot:ul)a de 

;;;';; 

i"rr,,ri'if*"cieitiiltrn rjecitir de 0ele colnt)use 

,rtt,'tl,i*i,pi. rttit''t tturlittrc,tte lttovttcittti' 

nuittai la unt Oii' tele rltai vechi' 

;;ffi;, 'i-,t':ll "uitt'nn :riI A1'ust'rlilorti' trtre (ice',t:5' 

':,;' :;, ii,ri sitn'\il' t'lc eltist:u.ti' qi sir se iutlrce 

.ttt 

;' i ttui n e 

'r','r),', 

p,:,r' J)'i,,,rtu'l'i"'. r; "' D i ui,. * ::l 

lrruvtttd,tttir uuillal i*!ugttt.tu' ctL,: itt tllelrtrrlI 

ireii Uir*, i*cscti :iputre apt iatii'- cit cu ttogtttc 

nu se polfi, ocupa tlecat[ cotttrrttse ditt 

11n6ti1 

Archierei. '?) Eri itrlLniuiri ot'ganir:ri ltir bisericei 

gl. or'. ruirf,'t'es'i, 'Jciii rl sirnlrii' copie 

{i3 pr u t-uu.,,"t"u"*o 1''ut*ttair{iiur 

ii' Cu ltt- 

:: tj o':tti'c 

tiriii- de crudirrta tru l/-l'iltile 'i 

,jeciLti sino,lcle at'chiet'e;ti' ") 

Luerulii u**ti*'itu *:t'e nittriai si11i'li 

'1 

tii;1,r-rsi[ie biseric6;ci' I uirr: uuI at'rlculu ue 

e 

crettin[i aliilri "trit*tlto in aiius'.,.lui'êitn" 

i1t 

"si 

-' ttr{"i"ii,i Ocupi'udrr-se epi'sco;'ii in sI' 

I 

* -l 

,,Jlirre)e; i'it'ittii'''' tti''t' i ;t t' c i1 it ;t r't t', 

z'i' u'v fg g1Q ru'l tii'i'iil'u; rrl. it\i'1rr'.ttz." 

j'r;r,r. II. "xg"1t 

50. 

. i-'ttreutulA Lriselie csufi pDS' -"-]3' 

"t Statirtuifi organicir' Art' llt' 

i 

I 

^4- 

il 

ll 

',1' 

.l 

: 

t 

i 

n6cle cu lucruri de crerlinfd', nu represiut* 

"I""i*.t i ,i ** folosescd de dreptulfi lorir 

ii;;;i;4;;icil qi dc ltttet'ert tIi':.!i":" $acrani*"t*f" 

hirotbnirii tle a putt! tracla despre 

;l;;'i-i;.t;ri, si eelf ce vre si fie tnetnbru 

uit-tituti*ei, este obligatft in consciin(i. gi 

i"-i"t-- f"i Durnnederi a se- suptlne, detrisiu- 

;i;il1"g;atice aduse cle ei' Se pdte despre 

acrista colrvlnge dlii Densugand dirl ori ce 

;t,,1'td;uti,'fi. t" catoliufl,' fie,,ot'todoxti"' 

"t"^ *Ji^l;; pLrnctulii atesla de vetlere sin6dele 

Niliropolituiui 

Vancea dela 1872 Ei 

l6ai -.unrir ciuoniee, erd ereusele ci!ui I)ensusanii 

."n*"?1.'- surltd anLl(ianonloe' 

Nii pntine gandrrli ii nai. Jtce tiltrl 

Derrsugtrtit qr'impIejril'11.*-u, .q',1inri.r-fele l)r'ori".i-li' 

,i-la 18711 tsiul rr'ari !iurrtri petlin[c 

;;bl[l;. "Cia".luti]"'si '-'" lrrivit'e la lucrrrhi 

acest,n ii provtnu din letrtutrscilla carl6nelorit 

;i'J;;i '-r'6si,ritultri t:u -pt'iviLe 

la sinritle' 

ij".n r'*i"L a* ee s'ar fi apucabii.de scrisil' 

;t'.ti ;;;f;ilti 1'u1inil dreptuld bisericesc[ 16- 

sdLit.6nu, tt,lunti cu. privlt's la lrrtlruhi tcestu 

ui it unitf urnritdrele: 

-' ^- 

l. C* t:andlele lasil itt voea- Nlitropolitrrlrrr 

r:;r rieditrt,elr: si' le {iui publirltl' saii 

;;;;,1; crii*a sufir:ient5', si'. Ie (in[ secret't:' 

- '- ;. Cg, in t65;i1i1'1i r;ele tnai tnttlte si' 

roode ;ovirtt.iale ntt aii fo;t'u irtrillitle,, ei setrrt:lt:' 

il'"":,i; -lr.ctistn si ilin irtrprejurat'ea' .t:ii se 

lint:ail. de ,ru"'uo'L in eCiticiile laterale :rle 

ii**ticoforn celort utaLi nttttrit'€ gt'eoes0e 

" (ltl 

;;il;;. iatinescr' : c'e xgr*':'- sai. dex. .{':t(t ' 

;,;;^';i- 1;iidd, sirioriuiti Conslanlino.pulitrruir 

ffl,, ilil f,r 5inutu: il;' rrJi o*girr1t toi' intozrt' 

; 

"tr, t 

I 

L.

I l4 

rrl.u,t 

'= irt !rr:rtltrlti r?r crc(linuiosii sd ttu tfle nimica despre tlecisi'rnile 

sin6delorii :lce:ltorr nici cd'nd[, .cicl 

srttrt'r't'ti, ltlri ':il!i':\lllt-l; 

ilili",il'ii,,;il;;;;;'r*uri,sti i'i, t""-t1l[.lll 

t it'f lll (rrlr \/(rr r'rrh\'rr'"'' 

)'nt''t'ti"; Ittot'r'Tot"'ttlq' 

!ilrrrl.iir'1, r tit ot r'gi1t tit " | ': .r:.,1i,,.,y,:i,.;lrru.i.ril.l.I 

;: "i,;;i;il;i'ti ieutru credincioqi tuli, [ilrute' .-Oi 

a fostfl 

,"ui ttistinqi 1i t;rltrgs'rilor'r 

nll Ii-ttrr !rtlrtllitel J"teiti loitr.l r'rLrir si tiitt 

(:i.rso tor te ";' -h' 

gl''r.vt-r tin tuqe ca silrruli 

,sne rjl,itt ol i. 

ratllj{) Sl itvu r'atl-tilt--1" dispurrri 

a) 

rtpriut I qi irspru. t'n S'irrt*li' sd' he :ctrt'tc' 

Nitri rrttrt tto""'ii' rilientalit tttr a- t:a'itrtttI 

ntotirriti {inelii 

Uit,rupufliufU'Von""tt" "iti'o 

sedintelor[, ., u 

tlreltt'Lrlui' 

1'u*csii'l'rttfot't'ttii 

re i-li dait clnrinele' 

Tttt€ttdrt-se Scthn[ele rrilturltt]rri' srltrt''te' 

a fostii'i;.il" ti' 

"t*ii' t"l t'[i tttctnbi'ri trt'e;;t'nti 

fi " l,''r"tii* ,li*e reiiir"'a ':ttverrith' e[ pflrri' 

i* tl"u,,uln se[t tru'vot'ir tiescr;]reri pert.,:";;;;;;; 

i"*oin. st 

'cele 

'* netttbt'ti rtllorit corr,rt"ii'i"t. 

.nri nrt qirrtiqerlirrt*i lrttblit:t" 

ttu stttttit 

-o 

ll;i'tlliT"';" t,'** ui*r" protnisiune'i Difi 

I ) ensu$rtnir inse,'; litr'rc' irnu ire atit-:vii rti' efi'n d[ 

;1;:"U";'i*'i'r"ii''*i'oJ':lorr 

deia,16?2 q'i 

'i;;; ffi itt'rd'rrtirtt{"' td 

'ilit;'"6 'ie1'uu[ 

,,,,' n",,:ii-,r,i*(l()tl 1:i I i';el e'l' i: l''LI'atitii l'e ilr si nod [' 

()ilr:i 1n a.t,,le suriiit*' t"l u* aila. uicriili nici 

trtlii cuvint.,i desf ie unu :rlute . 1 utd'trr't':t:,: 

,ti tru,,,,r,, dt:siire u it t'n tir' i s i t" ': 1. 't" a n$ 

,f ,,r.,1,,.t:i tritntca',pIn:i ceol]tt ';or'd n l:lOlt:t:ll, 

tiecisiirr,ilt: 1,e caii:tL ';a' Irrll''i 1l t' u tn L s L tt .tl.--e 

;;"i;;', ,:i'rtt''i)ntzZ va' eortt:c(L: $i tllii DoltsY$1:l:' 

cd, e t,otusi ntare tleos6bire' iii. apot ijl l'i9- 

,,iini,,ti-. .r.dsra n'a-iosiil' ficut{ uti scrtp'rlit' 

r1 Can. 5. Laorlicea 

ricesctr. pa,g. 592- 

gi $aguna l)rcPtul[' bise' 

ff,crrt,i lit'()lllljlilllea ctl scopttlti , ca nici 

iiiin u,.n lrr,, altr sinoclulrri sb nu-gi ar6gc 

*i"-si clreut,uiir tle publicarea decisiunilorfi, 

la*i o.*t*i a,veair si. lie publicate la birnpulti 

,gU. .uo, s'ait r,ri priblicatii. O tttrlre promisiurie 

Lreb,ria :;d, farfl nretnbrii sinddelor[ in 

iEilrittl, de eflle ori r;ectinfele ntt c:rad prrblice' 

Intentiuni tnesthine cliu procetiura ae6sla cairni,,x 

a Nlitropuhtului Vancea ntl p6te deiiu.n, 

A".atu diir Densuganfl, eare in inchir;;;';- 

sa si-a fut'tna,tu o bisericd', ttni dreptii 

ilis,rii,r*sci't' si o istotic bi.ter"ie6sr-'[,':ari n'afi 

esistttt.I rrrci cand[- 

D- T6te legrle brrnei cuveninte, totti 

i'e:.l1;rct,ttltt r:uvettitti pers6nelor:ii iii. cltract'erei,r,',: 

itn t,alcd, tilu Densuganii lu pitiore, c6'ndI 

snstitte. tri la ;lntidelc prrlvinr:iale din 1872 

si'fSE'J firra chemal*: pers6rre de acelea' 

il*u1rr:u cirt'i se st;iir sigrrr:ti, ,ad.nu- uorit' face 

),,iri ,t opttsilitr,ne d'e,ti:;i'tuillttrrZ sittotlq'li" ' L)aci 

*linrnI ti ,'t,iirii cu urrhii lrloprii. a,rnu fi statu 

,,g a;sgeLti. sa t I'edr:tnij- sati t'ltt, ed' diri I)ett- 

1,,*u,',1. r, irtrtrltii scrie a.Eil cet'a' Pl'in actlsta 

,;,r,1",,* diri. Dt'rt=,lsatlu attisa rle sl:t'viiistnu si 

i';;l ;- , r!ir.r;i6: ti rit-trtu In fai'a. ':t:lot'ii tttrti 

iiiri*t,'.t,,lt birb:itr tiirt ceie -1" rlitcese' 0a 

eetiloril'no.;rl'l si,-si i';old, fLrce idee, td' a'ttlrra 

;;i rt iidit:ut.u. rllu Densusa nu iriiusa atldsta 

oidi,rt*ri, vottlu ettuutet'a nttnai pe--cflliva' dirt 

irxiUoqii acesl'la baijocLirili de dlti. I)e,nsusiattu' 

,titt*fii air tb,;tu dr fa{6 ir trert'rirctirile siuitielt.,rt 

g! trfi sub;clisit rLctcle : Tirnoteri 

L.

*116* 

Cipariri, Constaniinfi Papiaivi, Ioanri I'ekeie, 

Elia Vlasa, IoanI iVI. Moldovanri, canonici 

rnitropolitani, IoanI Antonelli Ia cehi dintdirl 

ca vicariri alfl Fdgiraqului, Ioand Alderco, 

Prepositri de Ghella, $teianfl 

N{oldovanri Prcposil,ii 

tie Lugogri, Teodorri Ktiv6ry Preposiiri. 

tle Orade, Alimpiu RalboloviciI vicariult 

Silvaniei, Gregorifi Moisihi vitariulti dela 

N[siuclir qi altii. Judet:e cetitorii. fbst'a[ 

aceqt,ia bi,rba{i aEa timi{i, cfltri s[ nu cuteze 

a faee niei o opus6tiune tlecisiunilorfi sinodelorf, 

dacil in adevetu acelea ar ii fostri 

anticanonice'/ 

I{ecuviinla si lipsa cle resper:tul[ pers6nelorri 

insi, r-r riut:e tllil I)ensuqanI pfln[ la 

est,remi, cAndt l':iri, a se puti bas:r, absolutti 

pru nil;i,-:ir, sus{rne, r:il }Iitropolitulti Vancert 

'pe. u,cei hrirttal,i sii, 'uoteze i,n. nntru 

,,t:tinstrinse 

uo'in{ei lorti dogm,rY ,si dea'ete". Judece publicrrlil 

cetitoriit, dre bi,rbalii ntai sttsti aminli[i 

a[r foslil nisce caractere &$a slabc, cunt lt: 

descrie diri Densu,sant ? 

La alte popord unil omfi necunoscutfi 

1;flrgii covirsi16r'e a pubiicului r:etitoriri ca 

rlhi i)ensrrganti rl'ar cnteza a at.aca in lbi publice 

persriilc asa distinse, gi daci ar ftce-o, 

ar slirni nuurai risu. Siugr.iru la noi e I)osibiiii 

aSa eeva qi tnci in o 1'6e, care 6re 

etndil .rtvea trecere uare. 

DaeL insi tiiri Densuganri, voindfi a 

trece de scriiioriri seriosli, s'ar fi infbrmatf 

rnai intf,iri. cum se cuvine, atunci ar fi aflatri, 

ci bi,r'batii aceia ari lbstri eherna{i la sinod[ 

in in{elesulfi can6nelorri dupi unu principif. 

din cele urai practice qi mai dsmne. Can6' 

I 

-- 717 -- 

nele r'6s[ritene, precrrrtt aruri v6{ut[, lasd, iliitr:opolitului 

dreptuhi de a chema la sinodfi qi 

preo{i distinqi ce colsultori. Ulitropolituii 

Vancea insi nu s'a folositri rie dreptuhi aeesla 

ahi. s6ri decf,,tri nrrmai ln arehidiecesd,. in 

diecesele sufragalre a ld,satd, ca Episcopii si 

cheme pe preo{ii tlisiinqi, pe r-:tri vorri voi. 

acum t:ine au l'ost[ chema{i? ilIai intd,iri 

$i 

t6le patru (Japituieie, cari au qinutri qedinfe 

electoraie, qi tn ar:els si-.6 ales[ representan{i, 

qi anume Capituluhi ilIitropolitanfi 

trei, drd, cele episcopesci cAte doi. Protoc6lele 

qediri{elor'[ at:estora electorale a Capitulului 

din Blasiir ie pote ved6 ori c6,rrdu 

dhi Densu,lan[ !n archivrr]fi capitultrr:i[. Dupi 

aceea fulii chernlti b5,r'bafii din oficiile cele 

mai insemnatc tlilr ceie 4 riiecese, curi sunti 

Vicarii foranei, apoi Protopopii cel tnai rnteligenfi 

qi nli ar:livi, si in urmi profesorii 

gi ai{i hnrbn[i sp+:cialiqti. To{i aceqria la 

olrrkiu cu Episcol.rii qi ilIitropoiituiir forrn6zL 

o corJlorttiune egt uen,crcn,d,d, cflhi a pl'esupune 

hr ea ignoranld,, rea voin{i sari lipsi, 

de firmita.t,e de cirractdrfi, cum presupuue eliri 

Densusarrit. estc rt r:rrteztrre aqa lrare, r:A,tI 

Itisi,ml si, o cr.iliiclrriseze prrbliculri cetitolifi. 

Este venerantii o arare rorpura{iune, fiindri 

ci a fostil contp'rs[ 1te hasa sfintelor[ can{ine, 

a c6,roru inleiepciune intrece tol,[ ce e omenesc[ 

in lume. Alegeri agitale safi turburate 

din partea masselorfl nici c6,ndri nu sunti irr 

stare a proriuce o corporatiune asft venerandi. 

Cici gi rllfi Deususanri va sci, It ce resultate 

sinistre rle necrerlrrtu ajungfi tie utulte ori 

alegeriie. Pe mernbriisinridelolri proviuciale 

i

lrr$[ l-rril rtlrxri lrrr vdcrrli ilrtirrte .qfintele 

trdno l'[cttlc rlu llirrblr[i slirrl,i, rlcfecrti qi 

c[r'urr(,iI ltr lt'rrpirrld,rihr rlirr lume. 

l)tt:ri r:rrtovfl,r (:()cit, (:e r)rl r:retlemil, s'at 

mui turloi dr suptl'fit:ialit.att:n leg-errtlari, cu 

curert tllI Dtttstulls1,,-l trtctdzil, cesl,iuniler bisericcsclryi 

trr slrecialu siu6rlele provinciale rlela 

IU72 qi l8fl2 lu ,,cercetirile sale", r.rrrirrci sI 

r:ettist'fi cuvirrtele rirmS.trire ale iliusdlu\ :,,tnsci 

t:t)ncluselc rr,r:e:le rli.n 18'i2 ai 1882 mr, ajmtserri 

lu, r:mnscinto Ttoporulrri si rr. Tsrh'ti,:i, eelei, mrtt.i 

rlin cln'd. rtit'i cliol' la tr,ttu,h1, 1884, ::i, si nta:i 

r.Le'put'te 

fm'd, tirnfie crt rutt"t, sccrr:tit t'el,i11iostt.." 

Va si rlic5, dlil Densusauri su;i{inr:, r-,d nici 

cltiarfl la 1884 si r:hitrri si 'iupd, l8B4 afarii 

de participarriii la riin6dele provintiaie nu 

" 

_ 

avea nimetri r:uttnscin{ii dr., decret.r,lc lrriusr: 

in ele. 

Daci, aci.im cliii L)elsusarrri a avutri voirr[i 

burrd, r:inclri e sr.:risri bJbilonuhi ucelu cle 

fa,lsitlti istorice, irrrirlice si rio.qrnatice rrumiti 

,rcercetil'i(', irt,riuci mai intfi,iri s'ar li inforrnatir, 

cum t,rebue si se infolrneze ori ce rrmri seriosti, 

cAudi vre sa srrrie cevn. llforurA,urlrr-litt 

;rr li aflatri fiirte uqorri urrnittire!e: 

l.,,Ctiltt:ittse-lr:",-;ilrorlului llrovirrcitlti 

intfliu tu frrra, publicate numai irr siuoilrrlri 

pt'ovincialI rlela lBB2, ui in nrc]ridier:e;;[ fulii 

publicate in siurtrir.rhi arrhidieu-.srrrrir din Octoble 

lB82; in rlieces;i Orndci-rlari in sinoriulri 

diecesnnii rlela 7-12 Nor'. lBS2, in il 

cirui rler:rele tipr{r.ite irr Omrle ir 1883 la 

pag. 39 se eetescri rilmitrirelr : ,,fn sosittnert, 

'pu,ltlicri a tl6urr, o sinotlultti rliecescr,nil, br, iliuu 

,ln 8 )lor. \nill.it:finrJu,-sc rler:retcle c.onr:i,l&iltd 

i 

-lle-- 

'prouinciul,il, tiruttil, in .lll,a;iti ht, u,'nt\il, 1872, 

delu Q,iurt rttcntot'ulti inh'ti t'n uiyirc," dlri mai 

la vrtle : ,,I)r,cretelc t:otu:i,Lfu1,rfi 1n'oainciu,ltt, d,'in 

18'i 2 ilnpdrtirrlu,-se. pen.tru, fiesce. earc Ttrn'ochie." 

ftr rlier:csrt de Ghtrlltr furi publir:ate in 

sirrodulu dier:esanf {inutu rlelt 12.*14 Nov. 

1882, 6rL in rliccrest de Lugosif in sinoduiir 

diecesarrI tinLrtri tlelt 12-19 Nov. 1882. 

2.,,Corrciusele" sinotlului provinciahi 

ahi II leri frrrf,, publii:ate in confelirr[a episco- 

JrrSscd, {inut5, in tslaqiri Ia 15 Nov. 1885 pi 

apoi rrumai deciitri prin circulare in ttite patru 

diecesele. 

3.,,Conelusele" anindoror'[ sin6delorri 

se afla aprdoe in tiesce carr) palochie 

tiiri cele + tlic'r:ese, si in speciairi a celui 

clinld,iii irtczi ilela aitulir 1882, cAndri furd 

publica[o in siudrie]e'riiecesane (lirr t0t,e patru 

tlir:cesele. a celrti tle alir tioilet iucd, delt 1885, 

c6,ndi fts{.lnenea in tdte 4 rliet:eliele fulii publicare 

plin celcrrilrre, desllre r:e f'orkl usor[ 

sr., prite turrrvingr-r rliri 'Dtlusu,;alui. ' 

4. I)ela lirrbiicalc iu sinrjtlele rlieceiiiule 

(lin i882 ryiin 1885 prin cilt:ulirre clr:mlil 

din t6r,e 4 rlier:esele folu;esce decletele arnllrdorolri 

sirr6dtrlorI provinciale irr t6ie afacerile 

biselicesci, Ei in eausele plocesuale se 

face in corrlirruit provocare la ele, clespre ce 

tilii Den.suqanri usot'ri iqi putea cA;tiga infbrnurtiuue, 

dacd, voia si, afle ltievdrulri qi s5, nu 

scrie falsiidti. 

Ca cetitolii nostri si se convingS, inc5, 

qi mai bine de legenriala srrperiicialitate a 

dlui Deusustrrri. sd, mai ceidscd si cuvintele 

urrndtdre irle dinsulrri: ,,ilhia ln 188(i se ti- 

I

-+i, 

* 121 -- 

rtirird uctde smbeLtn'd' acestot'il' cott'ciLii'" Cetu 

r " 

informatfi' diii Densugrrnfl 

cle eu dlllgtttta s'a 

,i".ot"l,rciulil" aues[e] se pole 1g1[s rie a't:olo' 

ii"l.i,;i.- e,rirciliuiui irrt6'iI fuli tiplrite irt 

iii"-ini- issi,6t[ a celui rle al[ doilea tolri in 

;ili;^l--i,lbn, 6rd Ia anuir i89g se ivi 

iiutlr--*u '** tiplr6st:ii tn Rir;iir eriitiuner- a 

.iil; ; ,ruriJruiitn ambemrr ':'rucilii' Suiltfiti"riiuiea 

ciiui Deusuqrnfl iqi tjrrrtgc culmet' 

;it,,lU -ii.titi*. tl,,rleri'ctclr conr'ili'iltmi ahi'r' 

ti nAS sc lipri'rir'ti". si apoi irt nuti ril)ullu' {ia: 

',,'ete 

rt,htii in fntu' dntd;A onoentntrt'rt' d'e ed'i' 

ii"Lttr'"-ti-"" Noi' ensd' rt't'mii t\Q'util' Tthnd' 

';;;i; iaip,,i,on t.. Cine e irt:d' ii' virtr' c5' 

,iit b,,,,*uqetlli ,,?i'tt t'i'thilit 'Ttcinri- usldrl;i- 

'iirirrit j; 

!i'' 

It oL siqurii urttttai negligirrta' 

lii"t-f-i' Dni:i pe erlifiriuea ricla' 1886 erA 

;;;i.ii ,,editirurci ct' fJ-u'", atunci tlela sine 

,ir,"O?e.' c5,' eriiliunea I s''a tip[ritir probnbi]it 

;i;iti;" iit rgao, qi :rtunr:i nttrnai o tritctare sutt.ltli,,i',fe 

,:a a tlius*iui p6te s5' tii'i' r:X' "aliu' 

i;;';Jb6 ,s,c tipdrird!' 'Mai rleirarte tlice'- ci 

ti" ^.,iil, undd fure tip5'rite, .lrr- 

Blaqiir sait itt 

iiutn*. ilesi larl' irrt6'ie tulrr;$ric . 

lrpriat[ lo- 

;il;;:l Liurrur,i'ripi'ririi ln rj.rinir'le : l|I u';i'ri 

il.ii;l- ,q.ili, 'rotn 

uai serio:it ar' {i {is[ rttttttrii' 

ril,,r,, s,,iu. in te ripugt'aftr' fttrd' tipilrit'e' eli 

i*-.e nrt stlie lu te lor:u' tlupr'r' r:e vede pe 

eie : IJ I' u, .Y i'it, 1.9.96, 

""" luid oqu rie birre infrirtrat& este til[ 

ii"o*,,,iu*l qi cAlrrlir {ice, !" ,"|'en',etcle /m'ii 

tinrttc'si ilAnr\ lrt 1581 ';i tlttltd IEE'1 c(t rt?tu 

v*iijii'i"'t1';,i:o*it" , s\ ,,niri i1in":l' ttislrc ncttionu|t 

iriit'"{iil"fir, romibti nu' rtit,i o ctt'n'osc.i'ntir 

'ri"it7rr:u" ''iuzt't'd' 

t ''iiunite atestoril' sitt'id'e piind litt tdmna 

crrr,ultti' 1892, cfud'il' pcntru' Ttrinm ird'.fn'rd des' 

'," 

; ;:;;'" 

i; e;: ub t iL t il t ti p r ii,, G r d e t u' f r''.r n s il a u il a't' " "' 

'"t"''"6';-",,iiir:rti u,isit'o ttulitnnle ;i literaliz 

,urrari'f,, " iu brrn5' s.mi nutnai . 

cei ce 

l:ii;"; ai*nturn rtit:r niei o informatiune totf 

,la'i"tt",-outrt'ai snl nrt crinosc.i^n!fl, despre 

.L -inuitit* de ,,tdmnu' anu'lu?' 1892" 

' 9-t!." 

irarri'l,iii{-- N,,i iii**rrtit', c5' it[ purntfi sd aibi' 

JJtl5,';[ voilir rinrnai, 'c:ir:i nici. cirttdi 'ntc 

ltrd, tittttte (o' rnd' secrelil' rclitl.iosilu ' Cd'ci 

ifii iilffi ,!'i,t" hi'set'i'r:iscti" riin Blaqifi in 

",,ttE,:'iin t6'ir ,lelt Zf' Iuo' 1883 rt scrisu unil 

-t:ii.,,rrr ,i.spr*, .1", ilrlall ee frird tipirit'e' 

;;;;t ;.;-tr tnai rle trtttlte trri frrli aminlit'tr 

si se f[r:rr prov{rt:il'!'e ia ele ln lrrnllrririud P!- 

iio,iti- ',i-''-tisislint[ ri :tce'qlei foi- cn rnnlti 

*iii' iu*iut* tle ,,1'6tntm untilt-t.I 19-t!2- ' IIli 

i",roii. llt fiielt ' ,,lJ ttit ea" tlirr Blrr;iir tlell 

inli*f,iin t".i rle inrrlie ori s'rt f[cutri prttv{)clil'e 

lI l'l{'" iil ala rtti r:itte putelt afl:r rie 

esistintt itlrir irrlririte Ilu ttutnti rle "tirttrtrt 

i';;;,;i;;;'"i,1s?;, ',i ;i lnainte de v:tt'n' primdvarit 

si iartitr aceiui auri, 1i -a ltli utuitorlt' 

t'id ; ave niti cea tttiti uiicd' lipsi' de rlescrlpetit*',,'- 

fl ei T r I nsi i va'rt iei ",'in' trinrna l'ntt'hi' 

'l',ii#'i. " ""e't 

,,iir,'i 'linn'lc 

na{iottttle." 4i "i'itcra-tii' 

l,'om't'(in't'", rSri;i nrirnrri c;rri scliI tle rtilrt'i crr diti 

ii.tt-,,#t,i',--ii*n ilvuti ctnlttricintn de ele' rti 

-*[-Di itnpureze uttmiti lorri,.ca ;i tliir Derrsuqitrrri' 

;';;;';;;; avrrtir c'inos'rin!'i' rlespre-ele' fiintlu 

ii,^"tt * - ,,*ircatu, 0rllll nitl cercat'd si tttt s'a 

iuf,rri*ot,i rlespi'e rlirli riuil Iu{':rut de r:artt a 

sr:risI itt ,,t]tlt'r:tltiitil'1" 

''lalP' - 

Daci', "'].t* r.Y 

;;;;; .ri,,ii,,i rltt itv{r:r iipsd sri.,rrtnbl-e,- mult[' 

..,e,,i'i* ,trt,strli ilr ursri tie otlihuI put'ea si

tlltt, r'[,1,r1'1'1'1,1'lrt sitttlrlrtltti l)l'()vi llcialI intf,.iii 

lirr[ tttlttt,tr lltt:ri, lrr 1,9f1!' vtl sti rf ir:d (]u 10 

ttrl lttitittt,t ilr, ,,lirrnur, rt'rntlui, 189:2n. Fiiudir 

('I trl cct'r:rrlirilc salc rir) pl'ov6cd il Nilles. 

il$& sc vtttlc, t:d,-lit al'er 1i rie acee&_ tlll aveil 

lips[. rl,rclltri sL rlr:sr:]rir!;, triuruhi aiir II-lea, 

qi ar:rtlrt la 1rrg. 691-r ai' fi afllt[, cd, actele 

conr:iliului urovinrlialti intii,iii frrrd, pliblicate 

srui eclate irrt[ in 1882. Drtc5, ittsd cili Densrrsanit 

nu clttttS, rtitnici. r:i lirit'ie totri de 

rurtfi, attinci ric buui samii ci, nrr tr6le a11a, 

dri d'e aei ar ttrmrt itt tltotlir firesr:ti, ca si nrt 

scrie niruica, 6ri nu si umhie rncuipdndri 

tiuteni ttevinovati Jrentrrt ignortn.tll qi comorlitarea 

dirt-"ulrri. si sir vrrrbd-'r:i. in rtumele 

,,liter utilorii r or nhni", t lt t i nlt I' a[ ittt p u t er n i ei bi' 

" 

,,Lit,,rntiloril r'otvu(irri", tle hunl -satnd, tttt 

trttttrori, ci itrrmai r.:t'lot't"l iirr srlriti rle lost'il 

cr tlinsull, lo r'ld unri lestintorliit l'rilte slabli, 

sAnthi rlice, t:f,, tlll ltl-e,il t:ttttrtsrlutti ililnI in 

..tirnna untlu,i 1892" . (15.r:i liierrt{i st,rdini, 

iiali r* intet t'sizd tle ;:tali ltttrrttt'i. qi Iltl 

qt'riti rie Lt):itti, i1'-111'1 t.ltilltirsetttu tltt lnui!i ani 

lnirinte ric lll92. Asl ,.Zeitschrift {iir kath' 

'l'h+lrtlrlgie" tlirr lntlsbrrtt'i< it:-lt t'er:enslrtti 

iur'[ iii l SBB []ag. 187. Asetttetlea iurist,rrlti 

llit:ir Vchrlng, rie I)resellt,e prof'lsor[ 

in Pragit, lc-it t'eprotiusri ilr ,'Art:hiv fiir Kitcltottrettht", 

inrin[[ rlupd, ce air rrpi,nit,ri' Roskovf"nyi 

clirriittrlu epiicopI tlt'la Nyitrrt ie-a 

tractairi itt s,:t'ierilc salo'tttultri inainle tle 

1892, ba lel-ari cerut.ri spl'e toiosiri{L }Iitronolitul[ 

din Lemberg nuntlti iiecA,tri tlup5, ce 

iiI tpxrutu, si ehitrri si eiriscoDi gr"-tlat' tiirt 

Mesolrotamin' le-a[ r:erntii inrlatil duiril' ce 

- 

l2;i - 

furd edate la 1882 ii 1885. Dat:[ litera!i 

sbrdini de prin Innsbr''rck , i Prlgrt, Nyitra, 

Lemberg qi r:hia,r'ir qi lfesopotlntitl a[ aflatu 

riespre ele, inriirl,it r:e ltfi aniirtrtit, pe cilndt dltl 

Dtxsugl,nit Illl) t'itte e 11i: virr5,? De sigurir 

numai rllrl Dett,'luqtrlli, r:illu a ;erlutu, pf,,ni 

ee altii r[ cercptltlit. SprrnS, a0irlll dittstrlt, 

tire nu 0 () rtdr:vdrlrt5, alrnega,tirtttc a tnai 

stir ou rlinsulii tle 'rot'bil'i 

Ca, n'irir sr:iuf,i"t rtitniitt ilesl;re rlect'etele 

ircr:le,,firi Irrtirlrialr,l" (rit,rllazeta Tralrsilvanir)i"', 

se tniri tttttnli acela, cltf e Iltl scie, 

0urrl riesconsidet'd, frierr at:estt llublicrriri cetitorii 

sru'iintli rierii lungi tle nrticrtii rlespre 

hiseliut rrnit.I fuira, (li:r ir 00r(ia sri-qi eiiqtige 

rrriri intf,,iu ttici tr(tlt tniti e'lr'niettiltre (ltlnoscinle 

riespre i:;torirr si drerrtrtlI biset'ir-:t-ct:u. 

Si rltr:ij nlTrtit'ttrt." voesrrr-r lia tt ndrtcli lll orriitte, 

ll ttttt:i sn frr ct: for'lti si parir a,llttprrr rloctoriiorir 

in tr:oltigil. Si pentrrr r:e? Pentru t'i 

aceqiia rtrtnA,nrii ttrtiuttilr-rt'it r:ulte ,i lvOrrdir 

r:rirtosr:in[e tcnteitlit:e ntl vrtes.t:it si rlea creriEnrirrtri 

t,tttttt'ot'it fli:iititilorri istn;'it;tr li irt- 

;;ii;; ,1*,' 1,,'i,, nG,,z*t,,i' si ritr rrtt ri*in, ,rtt 

tnli n imbet,ritii prrLrlit'rtlri rle o g-r'dura,di tlrr 

lrri, cut]l rrtnlilii *{r!lttl sI-lri intbete si dlir 

Densrrganrl, t,itt't' ll'rit'tr ttit:i atfl,tlr t'esJlctltit tltl 

trublit;it, ttiitu tn,ri itrllintrr rlrl (rrl l.l,t' st:rie, blirrjrlt 

t iir tile,. rtc Ic trl in ttti,riii,. sI, le r:ct6st'ii, ctttlt 

-cc cuviu{', si irtt lttttnui r:,t in bllljoclttrti, tluttl 

s'irti Jrntrttti crrttvi lt.^c tlttt,it ot'ii rlei;r uiiuil il,(lu nt. 

Ca sli so coitvitrgri rretitorii ;i mrri tielllini 

dc ard;tit. ne ntai prrtvocitmit.nutnai la 

invinl,eli: illui I)erisrrsrurr), t'd, irr sinrirlele deit 

1872 qi 1882 pr: lAngii tllri-ucopi lit rnni fostir 

r-e*- 

,l*d

y 

i 

qi 20-21 rle pelsone, irisi, ,fd,rra url'u, u,ni- 

'noaru,vnu. Ac6-sta se incunretn dhi I)ensuganfi 

a o {ice avdnd[ in rnd,nfr, decretele ambeloru 

concilii subst:rise tie to[i membrii, intre cal'i: 

Ioanri A_rrtonelli. atunci parochri in F5g5raqil, 

Petru PopI pnrochri ln Hafeg[, Demetiir: 

CoroianI parochl in Sirnlei, Gregoriri ilIoisihi 

parochri in NS,sEuti[, ilIihaihi Pavel[ parochi. 

in Siatina, Guvlilri Pr-rlrri lrarocirri in 

Clugiri, Basilii Iu{u paroc:}rri irr Vadri, Aiesaudru 

Micu prrochri in Figd,raqri, Beuiaminir 

Densuganf (fratele dlui N. Densuganri) 

parocbri in Hatr:gri, Aiirnpiri Barboloviciri parochri 

in Sirnieti, liihaihi Ktik6nyesdi parochri 

in BiLsan,r, i\iimyriri Bi[qiarrri palrrciui alu 

tsla;iului, Georgir-"r lkirrhiqri ;iitro,:hI in Careii 

tnari, toti bdrba li rltn ,e u. r q, o ?t 

,i tn, a r u nt' . 

Spuni acum cetitorii, nu dlri f)ensus;rult, 

tire uu este urrri adev6ratfi sacrificiri a nrai 

sta cu dinsulti de viirbfl? 

Trite mnrginile ie trece insri (llu Densuparrri, 

cfl-uii[, rlesi irr o senlirrtri luugd, si 

fdrlte rra rlirr pultitri de vederr: stilisiiculsuitine, 

cd, articulrrii rlespre r;redinti, din sino- 

,tuiri provitl:ialri rlri* 1.{72 ,)e o 0om;p;lntiu.ne 

prejurliciristi t.i i,'n srt'icrilc celord. ur,ui ctleln.i 

Iesuifi,, si o ntrtfit:u.i'c so,lisfiai, n urtei, md,tiryti de 

cestittrti tlaqtnul,irc si qdministrrttil;e'(, sub t:tri 

iutelege. rlt'rrttIelr:. r:rrilciliului cuprirrse in articulii 

urmi,toli riripfl eeld despre r:redirrt[. 

Nu r:cilnir, u) i;ii riit:elni. perfidia saI 

uegligiuta rllni Oerrsrrsarril ajunge aci irt estrem[. 

Una riirr rldrrE insii de bunri saml.. C[r:i tlncd. 

diri Densuqauu l cetitu rlecretei+-. acele ,1i 

numai lu f ugd mare. a pututri observa, cd, 

rrurl,ivtrt:a ces[iunilonI dugnratice qi admini_ 

strative din ele e cultriusd, in note arserlate 

lrr parlrra din .jrrsu a llaginei. Nici unii o1,ri 

de alri vre-unui le:suitii i:elebru acolo ,ru s'a 

cit&tri, ci cu ftirte 1ru[ine esceptiuny, pe lflngd 

r;. Scriptur[, totir can

'il 

t_ 

rlrtlrt Atttiot:ltirr tlo :i,8 

ori, sirtodtrhi deir 

,l 

lrrtrtrlir:tur tlc 2! rlu ot'i, sinridtrlit delzr Cart,ugourr 

rlc ll() rlc oti, riittodrrlti tiela Ancira 

rlo 7 uti, r;irto,lulti tteia Neocestrrea tir; 10 

ori., liittotlulii I'r'trllnrru oti;,rt.5, sirroduhi tieia 

Lllrrglrt tlc (i r.rt'i. I )u1rI irIt]uiL ije b;lsrizI 

der:relelrt pe rrt'nri,{,ot'ii Sfirrti Pdrinti orientali 

t1rlqi indicii[t in rtot.u: ;\nast,asiit ijinli- 

Irtlit, S. Alatrasiu, S. Io;-l.ttLt Datnarsr-rcnttlit, 

S. Sabt, S. UiLilu Aicxlnrh:iliulii, 5. GrcgoriI 

Nazialzenuiit,'firnoLeu r\icxandrinulti' 

S. loauri Gut'4-rlr:-auril, S. Igna(iii, S. 'I'eotjl[, 

S. tsasiiiti NIateie, loanii Posteiniuulfi, 

Diorri';iii Areo;ragitLrlt't, S. Irrst.iuri l{altiruli, 

0iriiii tlin Ici'usalintil, S. l{icef,.rt'u lllt,riat-- 

chuhi Curisiantiuutrlolului. S. Ptrlt'u Aiexandrirrui[, 

ist,oricli r.rrientali Sttct'ate qi Eur;ebiir' 

Dintrc I'drintii alrtill€lli se {ace l)rovoeare 

odatd, la S. r!ugr;utiuii, oriat.d 

brl,siti, orlatd, l Papa Nrr:ulirii, si odatd, 

la S. Cipri::iru " veuerii{,i qi itr rdsdritri. 

Mai depult,e rie trrlri ltit,';6zd' tletrtrltle ?e 

cd,r{,iie u6st,re rtLtiale did,qi iotiica.tt: itt nut,{'' 

gi ariutnc pe: A.t'chieruiiturtii, Liiehtti,rglt.lliit, 

Triodri sl Prnietost:tt'iu, i,e i,lir-rl'icii ttt's-rl'i 

Sanruilii Ciuin si I'ei.Lri lll"iorti.r l)€r sjulirieie 

biselice! l6,tt,l'e 1"1it,,.' t otnA.tii;ti titi ttli: la 

l?00, 1725, 1B2i qi tBii;), tre eruditulti cirrluntslti. 

iii ei)i,i(jt)i)il rotttllt::;cri Prt1;"Szllirgyi, 

ciralu oilaii, qi 1re riilaii:;ru]& ut'iettiaif, Goat'. 

Lil dri:pluirL airt:irrtii se faoe ttutttai di: 4 oli 

llrovooale, si ql atuttci irt lltlt'itt i dc i'.cijle1 

cirri suntu la noi dt rtluit.I itlt,t't'dit,;,.', t-:tttlt 

esle de rriltli ilslitltt;uuti, trrir:itt'tttitti r;a1iituhirifi. 

la trrug. 42. 

l,d,siruii acurn s5, juder:e cetiLolii, cil 

rjle perfidia sari rrcgligil[a dlui Densusanri 

ajurrge la 0ulrne, c6,niiti- clicu, ci, rlin ,,o1t'erelu 

ueLorti tttn't celellri lesuiti," sunlii uiobivaie decretele 

concrliilorr) lirovinciale tinute sub 

Vancea. 

Du1,5 atAtea faisititi, ce lc-amI consta- 

Laiti lrAud aculu, nu e tnirare, r:i dld Dens 

r"r l'; rt n ii -uu 

III e s re uo ncil i i I e a,J,t: s teir,, I ntor ocl,tt:t e,,,, 

va si dici, corrcilii, t:lri protesA,ntlii creclin[a 

biselicei ctlolit:e, lll ll] aceea rrir prulesatil tr 

cleclintd, tlivelsd, de cr:ediu[a du pAnd, alurrci 

a, biselicei lornS,nesr:i unite. Cd,r.li dhi Densusalit 

iu irrceputuiir,,cercetil'riorr't,, $ale a 

enuuta{,d, c'i illitropolitrilir Atanaslti cu siuodrriu 

tiela t69E nu t lrriruiili r-:u oeasirine* 

wirii ,,ttir:i o clogmd, catolicti", si r:5, n,a schinrbatri 

triuricu in r:rerlrnta tsi religiuuea tie pf,rr6, 

atunci a Rcrnitiiloru, ci a inr;hiatri uunrai 

,,rliarit;r" t(,euir, I,e c;irca irrsu-*ri dlit Denstrrytriri 

uu o ;cie, cd ce e. Siuddele provinciuie 

dt'lrr 18?2 si 1BB2 insd ;irufesAndu dogmeie 

uaiolic*: ati sehlrrib,ri[. crerlirrIa si re:ligluner 

bis'.:r'ir:el rornAucscl uiiiLe, tre cari nu o schirrrbase 

&litio;roirttilu Alaiia,siii, si ireuiru irceet 

tliLi Dcltsusariu pronrirr[i rir urrf Pat.r'ilrchir 

itriiiiil'i:r- iril'u. veriiir;lulD. ue :,,heterudo:,:e,,. 

. ,,\cunl si)i'e a. riove':ii" cd Nlitropoiitrrlir 

Atiiriii;iurt s clt itnb tr, ttr, r t I i q i, u,n e tt, t' ottr,6"- 

tt. iLu r il un iti iur;i cu ocasiunea urririi , 

asa iucitu sintideie dcia iB72 gi 1gti2 irr lrriririiil, 

reitgir,init au cd,icalu rruurai pe urrricIe 

lui. n'avernii, ir.psd, sd, L'iiililU. nici unrj lraEri 

riirt caga r,r'oi)tie rl dlui DensusrLn[. I)insuiir 

ia 18,-q4 ti ;;o!'i.;ii urr[ upu iutitulat[ ,,Reul- 

r:l 

t.* dl

Iuthmeo lu)i l!11y\1ytt , plinfi qi a{iestit c;i $i ,,cercetirile" 

de deductiuni false qi aser{iuni 

e$agel'ate si rnai muitu lroetice deef,tfi istor.ice. 

In opulii acesta lu pag. 4 {ice tnsu-gi 

dlfl Densuqanri, ci hlitropoliluiri Atanasid 

prin unire cu biseriru Rtnnti" ltrht sclt,intbares, 

clzi,rr,rft t'r, religun.ii'a voit,i a lilibela 

pe Romd,rri. C:rre diri Delsuqand are 

tiarfl, drept,fi-? Celir rieia 1ij$5. care sustine, 

ci Mitropolituiii A[ariasiir prin unire ,,n'ir 

s c/t, itn b atil, r el i q i'u, n r:u s tr ci ttto s e s c ti" , 

olir;elri dela 1884, iare sus{irre, rd, ,,a'schirnbct,t'o" 

,,spre a libera pe Rorrr0,rri"'/ Daci, 

insi, inci I'Iitlopolitulii Ata,uasiri a .,s t lt, itnbatil, 

reIig i,un et, Ro ;itiiniIa rii u,n,iti.'t 

dupr* dlil Densirganir qi inr* cu a bisericeri 

Romei, at,unr:i rirm i;s trriie, c5, tolfl dupd, clli 

I)ensusauu srnrirlele Ilitrololit,ului Vancea 

sutitfl ,,heterotlo$e", r;rr tote ri q;i ele totI 

religiunea schirnirat{, de Milropoliluhi Atanasin 

o lu profesatri ? 

Daeil clln f)ensir-sanu:r, fostri aqa tie 

eomodt, e6,tti nlt a -qtritliaiir. niei t., scliere 

straini, cu t&ri.s'a ft.rlo,;ii,it in ,,cercetcirilett 

sirie, ar fr flsiu iuluii r:lviiricio;;ri, :i,"qi ,sludieze 

bar-Eru srlitrile sale i;roprii. 

M:ri drpalbe rtlr e rlrirart', c[ dlli DersusanI 

lf ungr,: ]l conuirr.'rtneir, cd, decret,ele 

sltodeiorrl deia iE73 qi 1882 ,,suntit si riitntinii 

nule .si t{irii t;tr,l,rire penl.ru, toti secu,lii" , 

SirrdI r;il ,,rtic'i u;nii sitt,o,fil tnt $te iu, clrultttt 

sd schinzbe religiu,nut 1toporulu.i rotnanii" . 

Arnri v6{uld. deja, ce val6r'e aii cuvinleie 

diui Densuganil riespre ,,sr:lt,imbr,rr err, 

r e I i g i tt tt iia !n siildrielc prr"rvirrt;iale deia 

1872 qi 1882. Mai adaugemfi pe scrtrt[ numai 

drmiltdrele. 

l'e basa ntanifestului dela 1698, cu 

care dlfi Densuqanri ar cerca si schimbe gi 

lrolii pirnintului, numai s5, se facfl nemuritorii, 

Rornf,nii uni[i a[ fosttl, srrnlf qi vorfi 

fi ,,vrd.rlulari' u,:i, sfintei' catolicesci' biserici t'' 

Rompi't . Ca alari sutttii d*tori & resl)eota 

t6te instifutiunile acestei ,,sfi,nte. biset'ici", yecunr 

dlil Densuqant, tiac5, curlrva e cetd{rrnir 

alt Rom6,niei, este da[oriu a resl)ecta t6te 

instituliunile acesLui regahi., O.atnre inslitn[iuni 

a ,,sfintei catolicesci, biserici' tt Rornei"' 

suntil qi sindrlele provinciale. De aceea tofii 

Rorrr6,nii uni[i suntf datori cu fidsci supunere 

fati cu rleeretele sin6delorri pt'ovint:iei rrrjstre 

rnittopolitane {inute la lB72 qi 1882. Si cclfl 

ce ori din ee tnotive ntl' voesce si, li-se srrpuu[., 

aeela incdti a mai {i memhru alil biiericei 

romf,nesci uniLe, de ar fi ori qi ciue. 

Inc5, e6,l,eva cuvinte cu privire ia abusulfi, 

ee-1f, eomite dlfr Densugluii cu.,spl't'- 

siunea,,Iege sail, religi'une' siriimo.;dscci". (Jttteni 

fS,rL culturd, catolici, ,,ort.odoxi", caivirri qi 

altil, nrr se prer iudatirtdz* a-rii, p5.r'5,si 

reiigiunea .si a trece il alt'a. llotivulir. 

ce-hi adut:rj? este de eotnrrtrfi, ci tttt voesci 

s[-,1i pd,ri,sdscfl,,iegea strtim'oqdscii"'. Pentru 

ce insd? Pentru ci, drird. suntti c'rnvinqi ditt 

algutntttie soiide, ci,,leqetr' strdtnoSdscd,u 

e -adev6retd,'i Nici decurn ! Ci pentt'rt c5, 

neinteleg€ndii niurica din nici o lege, n'ai 

nici unu rnotivri de & se legt tle tln* tuiti 

tare cri de alta, deuALt[ ci unir e ,,Lege strd' 

nroqdst:rY" qi ailele Itu. $i apoi resllecriulfi

tcr'Hl,l lir(ri 

Irillrl,tl,6i trilr 

lirr:o. 1i ';rr, (,1, 

nttrylttut,, 

Infclogti 

girrrrii. 

'1.'rrtii irs;r s 

f 'u ,,.s11'tiutrsi:i.k, rltri. nltmai 

,1",,,1u r:orrvir.Irune basatd, ii 

j;f, *i, .lege 

-- 

rle ,,legeu strd_ 

pi rrrr. rl.c alr,elc.' Srrb ':l;i"- "i;;; 

trrrnrilI Ibrrrrcle tliu ,rtui:; "ut" ,].ii] 

l* nist:c forrrre gdt. .;i-;;ri.'Lrl 

telesu rl,: y,o1),r,.;" a fi in- 

ele, rlur.ii .prtj,,,;i;.,iJ i3i.; insd tie 

nirrnai liirrjri ;; i;;t,j" 

gesr::i,,t, cici altri rnotivri ,,strd.ttto_ 

,,,i*1,ji.'J,tu,,*. 

atari La 

;ro1r6rd biselica ,t" .u,,l,iui, 

nezd, (:ir l,u ru,,rtio_ 

u'[ ,;r.ganismt. J.i,ii,_i ".i.J;;il;; 

sLribir6ntiI viaf ;r 

td;;-;';;;;'#;ii:' l'!r's|s* il -P{rrrorurui irt 

,,,, r r,,,.,i." "rr,;;H ili*1::i;l,H il l,' il, "l;JlJ3 

n, ** u,.,i " " t 

r, i rli i.l r r?*-, 

spre "r.i 

f i l r,l;: 

adrnirabilulu 

- i,:,u.1:: 

or.ganisrn,i ui,: niri,i.lr.i, 

sl 

le. 

sirn{tlsr:d, .,, u 

si 1,i,.r,: lnr*gi:rle 

chiar rrrirl 

alir lui. 

at:t:t.r*.sd .fic l;,g,;i;-;; i,i.lri,.H] 

9:.:l :li"t, qi dc irrstiruqi-"ii.?i iln"l.,ievenrti 

co.uvrc{rurre irrrirni rresirre o,t*uciutil ei inlr_ 

{rrtu prestc ori 1e 

inito;t;-;i"r..,lpufi, 

nu 6ri" 

I)e basa cnnservativi..uului ,i**ni.i, 

,, 

alrj 

I u y ii s t t.',ir I y,ygi,.,,.,t.,n,, r I s iir.t r, j u. f 

, c u 

",i 

I t ri. 

Ideaiuiri culrrirer ;;;;;;;;, " 

u.eqrine 

lll:1 .r!o,...o fiesce 

. 

care rnembru 

rrcei -ciir sd, tie 

atri bise_ 

asttelri. instL,riLu, _l,l+i tini 

r*ligiu.e* sa de ,,1*;;;;;,-;,;-;_";;" cd, e 

, 

,,slrdtno;dsr:ti,,, ci ;tentru ci t,rli o"*rri{u,nertte 

i.?lil- li baiare, pe car.i le cundice frjrrt: 

0tue, este intimI convinsri,t"r1,i""nO""v6rulri 

ei. Aqa ari fostri creq[iuii cei'ji,,iiir, .",.i 

1i1.!,S_anOu-qi o arar.e convicfiune despre ade_ 

verutu cre;tirrisrnului. nu o,,i,i ,,iuij*latI de 

,,Leqea strd,ntoqiscd," piginl. Si o t[are conuiiliuue 

religirisi are i,oporrtlfi rr-*tI4i ln !6- 

riie culte. 

Nurnai cA,ndri la uni, popt-n'ri tiesce cat'e 

meurbru all bisericei are culbura ac6sta religi6si, 

func[ion6zi qi biserica regrrlalti itt 

rn'iiluc,ilI lui.' Idea qi iroliunea deslrre biserici, 

despre credinla Ei iustitu[iunile ci o ati atuttci 

daci, esre 

;"ti";*;;b,:ii,'qi 'in.; corictl,. $i 

ueva tliverginli intre ei, aceea 

-Ilu alter6zil 

esen{a bisei'ic6i, ci se lnvirte toldeuna tttttnai 

in juiulfi unorfi cestiuni secun-dare gi momentaie. 

Durere !uoi in urma brisbelori iurlrrejurS,r'i, 

ln crrri ue-a adusI schisma gt'et:6sci, tt'am[ 

rnttutt riciica poporult nostru iuc5, rlici baidur 

apr

dutiltte t'eligirrue ldevElati, .cltirrI 

qi dacd' 

u;u. it fostir sh'i,moqesci' I )e aci'ea ntl e 

ii,i*..1. r;[ ittaint.err dinsrrlrri ittr;r't'tiiriir: acosleii 

;i;'"Mit,o;"i'i-i-i Vartcea $i ai. si'odeloru 

,io-rn iaiz'qi 1882, pn"'eu.: din- zcluiI ceii 

ii*,i,ii,tt",',.ii,t corisciinttt cea' itrai uernaculatl 

sr riin iubtrcii ctla tttai iurtttd' i't lruptrrului' ic 

;i;';;;"',Ji, ,,itrcercciri de (t' st,it:cr' lcgea 

It'r"i,itir;Atrtv'. fru-gi :rtiut:e auiitr't'r:' c5' cut'it-ts,ri,, 

,,ii,,.ilriir r:u ,,legaa strimoysuii" 

-itt tott- 

;il;,,d;l;';i;;--;i;'i' e'1sre arrsurtiri' {-i'ci'iaca' 

;;;;'-;;'t niosii," air s[' ne servtlsc5' de itt- 

,r,=,,r#ir irr iucruriie tle religiuue', atunei r-eii;;;;,;- 

.,ri*iii,,rq*'n" pruprle este lraghrrisu'tuln, 

sari chiarri let'igisuruiti,.. r[(]i lrce)Lir i.l' 

, 

iu*t,i i'*figiuttea',strdlnogilornn rtusLti celorI 

'penlru 

,,,"i- an'"itrit'at'c' qSi alroi 

int,re """Etrttr1i istolicii nusti'r, lru cari ttlu.. Densuqanf 

;;';-;f'*ii -uqu .'i"' i''lLti, da de 

''i'llit..va 

B[rnu[f , caie era- tie pirere, ci llornA'uii si' 

il'i;;i H[aui, ,iti 1ii'gd'nisurui[ esie ';'eli' 

4iuneu,^ si ri'trc;dscd"' a ttiisLri" 

Itttprt'luralea actrea [ristir,,cd' itlea vagi 

'L -,,trgil 

,i ,o,,iut"l, striitno;esti". tiin lipsa cui-- 

I;fiTi;.;l,f i;i vialt no'"iri biseri'".escl' pfl'l 

iir-:uur pt'ea lilare ruii' fiti ca.,cupt'insrriI ei 

;,;;;i.-;;- .si Jctennin"tf :? .fit strirbituld 

vre-odata in .oo,.iiuqu lrublicl ' +i f['ri ,t 1' 

t,,rlticutn Ittare s5, aiba curtostirr[a temeiDlca 

';' ^ :. ;r;,;;, t;,, t, ia strd,, t.o s t:sci't, p.r'ec I I rI I ; i. c u uol.il,ii"o,,*u,:. 

lilrsa ei dt desvuit'arc ca lrt po- 

;;t;di; t"ir*. tiista ac6sti !urprejulare esle 

i;;;, tie *unr[ posibile uisce apari[iutti confrrse 

si cutezale ea nceLce[iriie" diui Denstt- 

;';;."^ i,""-1,oporo t1'- culLulf reiigi6si aga 

eeva lltl se inlirnpli' ''\colo fiesee r::rre, t:i:' 

.i'i rrituii.u. (j scin tc6st'l chiarti sl ]l]; 

tn"l.ii .i. N,, ,', ldgb rnembrii rle- ea- nuln&l 

;i;d[ i'u *, ,,strci''nn"qi''''i", 

ti iiirrrlii cr' rr ctr- 

;;;;;; ;l* i,i',lam"r'rtir 13 pe rtttti ce rieter- 

*i"tl-, qi frtnc[ionareli at'mttnit:5' a ol'ganlsurului 

oi ltt r:arrsezi' rnflttgdere,si- rlesfltare 

cer6sc6. I)t-' llceeii irr at'aii poir6rE s'ar face 

ritiiculI celii cet"ttll'i Den:ruE'rrrii s'ar scultt 

.e'^-t"in-iA irrstitriliurrile I)reserrre ale bise- 

;t,,;i;';il ;ausri ci' aceie rdmfl,i neintelese 

J. ".1,,,i ntnetti, cari tliu t'6ti religitlllea nu 

,iri.,",,-,,t r*- n, *i rlii ripcntri t'i' r: no'sistd'",' 

"st.rd't 

*i'Ttfi " i'it"',t l':ii,"t'iro rtcesta "st'r'tirno'

surt'll l)i$r'l'ir:tist:[ se prelindii-,i'otu ti1 basu' 

t,L trt:trltllt srttrtit ,.st'i{mtl';'lstti" ' ctl t6te cd' 

,.strltttoqil4 r,icr i'ri"t''iiotr'ûtttt't rle' ele' A 

iost[ rltr n'irtttstl *"'*t tiitn rle.,unii 1i 

";;;:l*ii;--i,,*t'[ioos**'iu'-.j.1*"'*i rtltji'-r:i 

mnt 

li'liiu 

i;;{l u i"orl{;- t-- "il1illl1,-lii'ii 

t$ilffl:; l*l'i"-?. u- '.lil,,i, {raree cu"rscdioriuir 

sirIirrI r'irlr', 

"elit'ri'iaitii in*a plh'nge' Si 

falsifir:area usta atafu "'te-Oe obstit'itil: 11?jl 

li-:it"irl+-'[ 1i rle Iutez[t6re., t"jn : ll:. 

{:ornunu 

nentieri:rttlii, r'fi'ril ;;';;ltti se trfti nruit[ 

tirnpfi. pflnd'. va- p"; "fr de totrl smulsi din 

trtinta;r opllllttllll . 

puhlice' :rd n* null 

1";1 

- :t'- 

comprtrtnili i'rarr'rt?n'f'lnilui elyt3t'6rrI ulil 

:;iiiit"i: i'*fleeteze'-ceritr-rrii nttmiri la ltntast,icclrr 

Iset firrtti iio " "''d'l'"'tc-rt 'Trunsihtaniei" 

r:tt lttirire t" unoi" l;lt;;i 

rte 

'tindtore iltttt,i;i 

his,ili,,,'i tt6::lre' DrtrI o f6.e,. trancesll ctl 

r)('\,4 trt'rtler,t 

"' oortiiie ln publici' ci Napo- 

It:on[ I uu 

" **inioltir nici orlirti' ntttttei aL 

fi trutirrit, 'tl"'n oluiJut'*'ou*ui tlg rlsti' 'Si 

il, ilJ;i i',?,:"r''ii u n" lo l:-ti'i:1.',1,:' ::Ti ,. ":i,[: 

;l'iilll;i;i,,,r'';;;;;;'8'*ri clriar eq:r tle cute- 

':.'.,' ',,., oi t'inrl[ ;j;;' fiar":tlsa' ar susliu6 

ZiLt,Li, t..r !' .-'- '- '"in ni,ti rrrlrti u,a esist,atil. 

rltt N:rlruii-orru I' ci 

,'i;t,;"'l;"';t'*'iuritii ** sr:rie,,[Jttirean..sple a 

trbt,t fulsir,tt't:a u*l'triuuiiutri .. 

"Ciazetelî-Fl 

*ptl,^,t-o*tn' 

.:i;;;,,;,.. a r6mas[ 'obst'inat[, - 

iitistle. rle;i pre*tJ uri[ secutu publicuin qi 

l;;i,i' ,i- 'ii"n'i se va tnit'a, curn 't .l)1tut[ o 

iii'iro .,,, ii'i i- i*i*iuqi *qa gros'rlnn e' ist ori ce' qi 

;'=i;;,;[' nitl roe *a i contrur[icI" -ba si-gi 

;;i""-ii;. *i o**ni]'"*ii s[' rrr64a' acele 

fal-.itlti.

,l 

.l 

rl 

lu alte sin6de provinciale. Decretele eelorri 

ti6ud sind,de insi linute sub Vancea reguldzi 

totuqi in tnulte privinle viafa n6str[ puhlica 

biseric6sc:i, aqa cf,,tri rlin puuctul[ acesta de 

vedere in tolri rds[ritulir nici biserici, mai 

bine organisati uu esisti,, nici corlice de 

legi mai eot'eetf gi mai deplinitil ca decretele 

acelorf d6ud concilii ale n6s[re ru se 

afli. O a reeunoscutfi acdsta ntl unfi omi 

super'ficirlf ca dlf, DensuEan[, ci unti birbaiU 

de st,atfi cunoscdtrtri[ de intregfi orientulii 

ea gi Carriinaiul[ Simeoni, care v6{0nd[ 

decretelr-' acestea a {isil Mitropolitului Vancea, 

ci provincia n6stri mitropolitand de Alba-Iulia 

in privinla organisirii intrece pe t6te bisericele 

din rdsiriti. Val6rea, ce o are o opiniune 

ca ac6sta a unui atare bdrbatfi, nu o p6te 

pre{ui unil omri ca dhi Denstrganri, care din 

jfera nebultisi a unor[ concepte vage qi confuse 

ca ,,lege strd,mogiscd'o qi ,alianld, b'iseri'' 

ctlscd" de loeri nu prSte eqi. 

"*,-O)p.^..- 

vI. 

Elementulil laicil in bisericl. 

Lr iuceputrtlil neerceti,rilor'[u sale diti 

N. Densugaufi sttstine, ci a luati p6na ln 

m6,nd spre a le st:iie fiindi rugati ,,de ryni, 

multi, bErbu[i, distinqi gr. catolici,t'. Acum daci 

frasL crr ,,lttirbatii' 

'rliilirtyi" 

, de c.ari {u. rugat[ 

dlil Densuqnuir, nu e nttmai o frtsfl f'6rte iudatintt[, 

stct'eotipd, la ounsiuni r]e tcestea, 

atunt:i riiri Densur*tttti pttte:r sl)llncr r:ari sunt'it 

ttr:ei ,lxir:hali, distin;iat . Fiinrlir rili insi rlirtr,iti, 

ii,, i-it spttsit,',lc a,:eea, ne lrrInrii ]ibertutea 

rle a-i spirrre noi, r:i arlei nbirbati rlistinqi" 

suntfl rie buuii sami. rioi slu trei esaltrtti, de 

euilrva, ttrt este rhiitr ttltmiti rtnuiii , ('trre cd- 

(€nd[ lu r:ursa., ln care I'a rltt::i cutezarea-i 

proprie, a srt'igttit preste nruu[i dlui N. Deniugiu[,' 

si virri. s["][ sr:ri{i' Si dti pentlu 

ee'cretlemri rtoi aga ! ,,Bri.rbalil el,istin;:i," gr' 

catr-rlici ar {i :rflat[ de bun[ s:rmi al[i bdrbati 

multi lnai riistir;i t:a tili f)ettsttganii itt 

ale istoriei qi tle tlrepf.ului, pe cari si-i r6ge 

,.sd, ien pirt,r, itt ntinfi sore a tnld,{iga prdrya- 

'itir, tto lnarp", ltt eat'ea ,,es!e tn'uncn'td' biv' 

riea ;i rtutirr,ncrr, ront(inci prin conc'il'iile dela 

187d si i882", daci cunrva bflrblIii nostri 

in arltiv6r[ tliitinqi qi nu esaltati ar ved6 

vre-o ,,prd.pastieu. 

dititorii nostri ari avutri gi riin 

{ise pf,ni acttm ocasittne si se convingi, 

cele 

cili

da ,,wnlirlitt..lti'r ll[t'lrtrt,ri tr rllI N' Densuqattit 

ln rii,t istoriel 5i rrltr rlrttlrttrirri. $i in tractat.ele 

ttt'tttIttit'rt v,rt'tI itvti rtr:itsiutttt sI se c0nvirrg[ 

qi tttni ltirro. Dultl cr: Ie voniI gdta 

ne "t6tti. ltl vtlurti erla separatfl ln urlf tomfi, 

ii auol'ltr vrtttt[ trirnite ia to[i birbatii gr' 

latoiict irr arlevdrI tiistinqi, r:it s6-iil p6t[ judeca 

ue dl[ Dcrtsulilllt"l, care rlin cfltI scimI 

noi, are qi cevit oficiu pe lflug[ acarlemia din 

Bucuresci, intru citir dirrsulti se crede a fi ,,isloric[". 

Chiard pentl'u a(jee:l voml trimite 9i 

tuturorfi mernbrilorri ae atlemiei cflte unri 

esemlrlar[, ca s[ vat]i si s5, r:ugete qi.dingii, 

ore iiraintea dtnt:niloru serioqi si instruili servesce 

auarlemiei spre ol6t'e qi'lnudd, cI farlfaroni 

indr[sne[i ca rlhi Nic, Densuganri se 

piitt--g.,:o ,,u ,,istoriuiu in iurul[ 

' 

-ar:ic]emiei' 

Ce ttt ce mEsurfl rneriti, (llil Densuqani 

ttrtmele tle ,,r."sloriefr,", 1i-r:$.tir de pe netlreptuhi 

qi-i'n usttrltitt'f,, se veele{6rie evidentit 

si ,iirr mJtlnlii. (rtrn) tract6zi riin putlr:t[ de 

ietl,,r,, istorit:ir qi .irrrirlicir r:estittttea eletttentultri 

lticI tn bi:leii,:[,' Iu ',ttorr:etirileu 

stle 

atiuge cestirttteiit rtc6sta in rl6tld locuri' -t) 

iltri''inlfiiii sus[iue la pag. 7, r:[ tn sirrodulI 

rrrovirrcialit tiritrlu,le lVlitroptllitulii Vanceit 

iu i872 ,,ytipomilil evpfliTv:iosil' ftt 

esch'isd' en' 

un& ttntlil 'a i' o I e vt t il, de n ut'rti aui' ctt'uintt\ bt 

ot'i ce fetd, cte si,ntide hiscricesci', fia. tr'cele ri' 

tropoliiane or:i, diecesane, f,e !n' 

cestilnlI' de cre' 

ailtA, fie in cestitttti de sirnpl'd, nthtr'itt'istratiutte 

hisiricise,i", 6t' irpoi Ia pag' 13' c[ in sinodulfi 

r) rCerrtetirile< 

,Gazeta Trnnsi lvaniei" 

parati. 

dlui l)ensu.sanir publicate in 

firrX, etla,te qi in hroqurd, se- 

? 

dela 1882 ,ftt esch,istt' de' u vtt.ti' aod ilt' 

ahrtil, rhiat'd, si. 0n cestiunile cu' priaire la atl' 

r ttinistr ar ia, I onrlw' il or ii qi aa cr ilor'it biseri'ces c't'" . 

Cel[ ce nu crtnSsce tlecretele sinodelorfl 

clela 18?2 qi 1882, 9i eetesr:e cuvintele acestea, 

OiU* A. culezS,t6rel ale rllui Delsuqtn[, de 

sigur[ rlrrt'I priu cuvlntuiri ,,rti.ol,crttd" nu'q\ 

va- inchipui, ci Mitropolitulti Vancea a dttfi 

afall rie spate din siriride pe "poportrli 

credinr:iosti". 

va, t:recle celir prr{,inil, ci citle scie 

c,e o.nutemd, maxtnathu este protitttltati asttpra 

acelui ,,psoporil, crcclinciasd", dat:[ -vtt 

pofti si 

aibi, si el[ ceva cuvlntI in biserici, bar6mt 

si nurirai lu arimitristrarea, averii bisericesci. 

Si to[u,gi rlirr trile ecestea uici tn sirrorlulI I 

jela l8?2 nici ln alir rioilea dela 1882 nu se 

afl[ nici nnI singurti cuvintti legdrratu- 

Cflndri lusd, susfiue dhi Deusuq:tnu ctt 

nrrrlti, emfasi, r:5, sinodul[ ilIitropolitulrri 

Vaucea rleia 1872 ,,tr' eschisit pe poponilti n'e' 

rJinciosd, d.e a mui, rn;i ctrtinttl fut or:i' re /eltt 

ile si,nrkJe bi.scri.Rs(:i,) fie arele m'itrr'tpolitan'e, 

ori, dier.csa,ne, fi,e in t:cstirr'rti tle u'edinld', fie irt 

cest'iuni de sinnplti. ild,minislrql'itr,ne ltisericisccY", 

atunci totodari a 'ius{inut[ 1i rrrmiitrirele 

lucruri : 

]. CA pd,ni Ia llitrorroiittrlI Vattcea 

..LlolrolulI r:rerlirtciostiu a avttti ttltdettna tn biseLica 

n6st ra ,,cttz'tttlds ltr sirrtldele ntitropo- 

Iitane si diccesltte' 

2'. C[ pflnI la ]Iitropoiirul[ \rattcea 

..uopot'ulI credinciosfi" in sinodele rni[ropolifune 

si diecesane na avutti cttvitttti" ln cestiuni 

rle crerlintr[, sai in cestirtlri cle simpli, 

arirniuistraliune biseric6scti. 

- ii.airli|'&i*.tl/hd ir" ]" l*

|# 

-140* 

Dali sin6ile ,,tnitropolitaneu 11ici nu 

s'li tinu[[ pfln5, la Mitrollolitultl 

-i',rtt"...t vancea' 

itin ac"ttea q'a pr,rt'yt-n. sc6te pe 

':";;o,;;; " creliinciosil'" ' In 'sin6tle-le 

diece- 

3i"i.'"".lri,tu octe le rvemf, nici o urtni 

;;';---fl; illI Denstrqartir 

'i.[it'i' t'it "ytopol'"ti" 

rirAnzr.l:iostiu stl fie avuLii , 

itt 

"euuirtttr'u 

.**iint,i nici de crerlint[, nit:i arlnlinislra- 

-de 

;t';;;;';i-;;i.a*,'[. B:t 'rrfirt'a' rle ttnit sinoiiil 

i,iuutl srtb cpiscuprtli Clrriu, la c-a1e lcesi'a a 

in.t""tt-'qi'p. riuii notriii rotnflni.' gi cure 

rlrourie * fosi[ tnri muird o cttnsultare. pii]: 

iutu, nu va rtfla uiciili nici cea nlal tnlca sl 

iri,,i' ,iur,,r*tnnttd, nt*e Oo sindtle' .h 

c:r'ri s[ 

il;"',;;;i;it,,,'n qi',7'opo'.'lt' n,'ediru:io'.iru' 0e- 

;ii',;;; -iiiepr,,rli'i c*'1'rilit'tr la Jroporttlit t;re- 

Aitt.i"t" i,iii**ti"n o votnti ldmnri mliîflrrliu' 

A;i'* vorbi ttttmai tle {lestirtnea faptrrltti 

i.irri,,,i, cL ,,poporul"ir' 

r:rcrl ittci'osr't'" llAna lt 

iil,-trt"u'* lua[[ irtrte qi .$i a-.avrrtu 

".t:rt'ttin'tritl 

iti'tinOd*i- dier:esarie' riiu pttttt:tit de ve- 

,i*r"'l*tici dhi Densuqirrrti ttu a [[cuti nici 

,rro.- titni mici lncer'"nro , cR sn-gi Dtobeze 

tie ar r:erca ot'i cfllf' nir:i 

"r.rli-rtl-',,.i"' "ei 

otlatd. ilu o vil pirt'ti proba i.*t"- 

itsertittnea 

;;;il este sl r6rnflr'e' u scnt'nitttrri I tiirisului' 

i;;;"1*t* ,i. srornitttti istorice se inctttneti 

,liii Deltsrrgan[ .,tstrlt'icttlti" it lt'aca.int't'u atle- 

;;;i i;;;hil vioientfl pe Mitrr-rp'linrlit Vancet' 

on,,rii oin cei miri rnari blrbafi ai seculuiui 

. 

nosirrl. eare nll rrd'u6 Romflnildrri' ci si altori 

natittni {ra cea f.;;;t[ ;i'-g*tmeni 'lt-ar fi 

I 

t, 

* 

* 14i -- 

ffiiltil' unOiu p* rrnil sct*n[r mitropolitani' 

*..o,n au reiun'r';cutl insi-qi striinii' 

t"""-i;.[ qi mai rlep*rt'e nrerge tilf Densusau[. 

c6,ntl[ tlespre sinodul& airi doiiea [ittttlf 

i-'iriiitii"lituiu- Vaucea la 1882 sus{ine' ci 

,,tr, eschistr. 'pe poprtruld' ct'ediru:i'osil' d'e u' maE 

JrA irrul"ta' ,'hiu}n $ ht' ustittnile, .ce yn'iuescit 

i,i,,r"'iiii'lol,'eu fontdwiloril''si u'ueriLoril' biseri' 

t:tt:st:i,tt . si cu littbltcrrlti uelitorI ttu culltva sa 

,l=tf-l t'L ,liristrlu s1-'trne ttnfi' neatlevdrri, l'] 

;;-;';;i; ; t,t uvtica l;i tiect'eLele iieeslui 

I'nurlf it lit. ll. Sect' I V, o' 1)+ si ilag' 

1 80- 1 84. 

i,ruut spuni irlsu ;i tilii Delr'triiu.ttti, 6t'e 

,,,rbticuifr ce[iirdit ctrvirtleie auci[L'rr alo din- 

I;fi-il va cletlc feLi est:eptitttte, c5' sittotiulu. 

acest,a sati a eschisri esUrcsu $l ou cuvirrte 

r:hiare pe pupoluiri creriittt:tosti 'tlq I' 

,r'ro{ urd cuui,rlfi ii i'slitr'rita) t:a priDe,s(:it ud'm'i' 

,r|i"t ,iit,r- Iurulttt'iytrti ;i auiriloiir' biserit:escE" ' 

srrI daci Ilu. atttut:i a inlrodttsI rl l)l'ilxa 

i,Oite,- r,ittt i,ui:e s'ur ti cassaLf n'P''un{t' uecheu ' 

tluui care gi popolulir uredittcit-rlI avea cuviritri 

irr cesliulrile itceleu'l 

Dari decreteie ct-rneiiiului II dela 1882 

nu di,:ri nicniLi ttiti crt unil cuviut'[ legiual[.' 

; ;"i;ti,iiioretlineiosti 

tttt utai a'rti',t;ttvitrtlu 

iu '."irii,t,ik: fonduriioru '1i avtt'iltn.I biseri- 

;;t;{ ;- irite cd, tr lrcbttt si o {ici' dacl 

ui-t 'oO*udratii ceea ce rfite dll l)ensuqaufi' 

'-' - C* se [ine iusri r]e l)r'axit vec.he in adr,tiuisrio.eu 

averilorit gi iunrialiurrilorri bise- 

;:i;;;;,-;;;;a n fosrr phnr la lE82 urmi't6rea: 

A;;;;t; dieuesartS, fu ttdministrali prin Capir,ul[, 

averea par ochial[ prirt t:ut'irtori aleqi 

J" - 1,,r1,utn tob supraveghirtrea pitrochiloril' 

D;t:; ;t ii 'Jcci adev6lat*ri, ceetr ce {ice dlfl 

D*nrrlrnii, a[uttci sirrodul[ tleia 1882 ltr n 

I 

rfl f iftg.I{r!t4$t"r.!,.i. 

I 

t

-- 142 - 

trebuitfi si casseze l)raxil acrjsta gi si lntroduc[ 

alta, prin ctuea poporuiti si fi.e eschisri 

.u totulir' ilela trtlministrarea averii biseri' 

.csci. Despre acr6.'ita lnsl niciiri nu va afla 

ttlt Densuqan[ nici unf, cuvinl[ nir:I in locurile. 

la carli se ilrov6c5, dinsulu, nici airea in 

i,6t" ,t.,,tot.t*. $i ca sil se va{i, .ce cretlin[[ 

meriti tliir Derlsuqauii, cititnri din decrete 

chiaril r:uvinteie locuril'lru, ltr cari se plq 

v6c[ tlinsulfl. $i anume in Tit. II' Sec.t' IV' 

nru. 94 se rtice : ,,()tpitu,lurit ail datorin(a de 

it ",,,rlnuhistriv tdte' londnrile ;i fnu{'a[iwt'iLe 

urchid,iecesane itr, sensu'\fi, litereloril lmclulioncrle 

uLe singuraticelttii fuutda$iu'rti concreQtt'te 

adtnhdstt'd'rii capitul'are-" Er'ta la pag' 182 se 

tlice: ,,,4r'erile iisericesci;i scolastioe se o'dtti' 

itistt'dz'ti iwrtet'l,ial'il' ptin',:nt'atorii' bisericei sub 

controlu Ttarochiloril Local|." 

0c' cuprintlft darX decreteie siuodului 

ald tloiletr aeta tSgZ? Nimicri altcevt decf,'t& 

t)raxt veche coditicati in paragrafi, pra{a 

irbservatl srrlt MitropolitulI l'iulu[ri, erriscopuhi 

Letueni qi Bobi, de cf,ndii erist'i' inst'it'u{'iunea 

capitulrriiri. I)itl ce a fostii riat'i cschisri lropoirrlri 

creriirrciosri in sirrodulft ut;esht cu lrrivire 

la ilvet ile biserictrsei'i Chiart dirt tlirrricu, 

ci a r6tttasii in t

F. 

Inri lllici, urml trici itt lt'axa ltiq.rit:i 

r6siritului. 

Consciirrt* a'6.lrt" . 

c5' iaicilur'ti 

. :"^l: 

;';*i" lii.i uud d'-41,,.1:, * .i:'-ot,l",lL,f 'I 

iiilo vrre ii"t,i.,:r'il;- ra ruLtur.v - d -li .i'*ain1l,, ltu . 1 ti*-*ui*outi' iu l::::,,:: hiscrica 

esle gsle de ue puteruici PtrLsr urwo q o ,.r r r".-....r1,. ,,6nr1rI ca,ndf 

rAritit"rii, th.l[r rnai in tJilcle 

resil,trr,urur. .*"* ^^",,,*ile. !f9tot*j,,. r],, 

it,qiuilot.e din Rofu 

ru desb[,luti ue$utnLu'' iu "' cor.. ""tnfi;; . tu iie'tr}[ 

f.-....ry. tle ,i., rrririr uririr' 

minia lcgeir uu prl i -.itl. r ry -^ . .^,.: i-,,.y .rrl rilrr, 

lll'11i1,' l"H= 1"" i *i*' ii orarori ttl-* d.i. 

lrtllltsLruru LrE Lurlv ,"i,riU si se abingi, de 

cheratfl, c[ ei l]ll e - ^r., r..*ii t., 

i;ll,;';:'o"sni*, ei'ci drcptrrlr acela lorf, ca 

laici nu le cotnPete' 

"""' ;ii"D*u*o'ii"ou iusi' dup5' daliua' sl de ir 

,nrrrtJ.,i r*roiirt, frftil ciiiespre nirnicri dirr 

cele t:upritt** io ,,t"it'i[r.ilu" sit]e 'rtu'are itlee 

.l,rl" -l".stec5, pretutinderterr sirt6tlele' ittt'ru 

l'if ;,,, --,rrU iino *t*rrr.nt[ in organisurulir biserir:ei. 

eu adund,rile ptit*tt 'f' r'tt'"tlt:{ 4q"* 

i'..;';, ;r - "rt.;;; 

; ;','tfr -iiioo*t' it*t* 1 8 7 2 qi l.b 8t"' 

:iT;;;;"--i- o" i"t;iil' co'ferinfit f.'laqilo'rr 

L'!!l'!' uil *li:i il I ;':l :"',1 I ; o',,",'',, li'i: 

td,iri. intt'u ca[u su 

;i:;,,1[' iir-r""i,"'tutx' lirrut'e .i't" iti!-li:::ili 

ilt;;;ir,;, qi {le i""*" toti ntcrttbt'li 

llt'lilll:::'t 

ffiil;';;;iiu obiigatri a jrr.L)rr''r ,se .rl:!(:1:irrrrrii,"',:'1,,r".- 

in eii"l-n-qi ia ror'd ati'lea legi' 

-iottn 

'i*, ;l;;;'rttd' u o con;uliare privat*..a 

iii.i iuuirotu urt;tubri a bi;ericei ctt ['r'lvlre 

iir o ctstiune utttuuie' E't ntl f]t !irruti' itr 

i -rt1-.-ii, .t"oii*r"t *, ti'l e.'t';ee'r d.-ll] ti y 

*:..1i 

;il;^;;';;-1'ut"r.* r-'bligiltire l)ent-ru. nnltsllr' 

ti^tilti.n iu au p"t*i't d": lcgc' .Atari 

c'rtsult[ri 

chil,ru sl lu ]]r'rvll'e iu itrr:r'uriiu de 

creciirrti p,rlfr trne'Jri'cantlu iai':r-r' tsr .dircI 

;;';;;J;''1*in oetioe si *ceen' ei ei prttttescu 

I 

ori nu pritnescit cutat'u qi crrtare arliculi de 

rredintl,. Decisiunile lor'[ lnsi nu ari pulere 

de legi obliglt6re pctttt'u tlimeni, nici chiar[ 

penbru cei ce le-ari adusfi. 0 atare consul- 

[are sa[ corferin[d,, lnsl nu sinodu in irrfe- 

Iesri cauotticir, a fostir p. es. adunarea cea 

urarc delir 1700, in cat'e fu lirinriti unirea' 

Decisiunile ei natr avulti putele obiigitdre 

de lege deefltir pent'ru participan[i gi pentru 

cei ce af, voilfi si, le ltlim6sci, Ei lnci ,1i 

pentru aceqtin nuutai paui cAudI aI voiti' 

Cu tol,rrl[ a]tcum sti lucrulI cu sinddele- 

Cel[ e e se ttrflrLurisese e pe -cine creqtinfr 

gr. ratolic[, *ceia priri ilteca tnI"r[uri- 

Jesce, cd, iu organirinrulI bisericescir re0un6stre 

funcgiottarea sindde lor'[ prescrise de 

sfintele cau6ne ca unir r:e iegalu qi aptrltindt,oliir 

eonslitu[iurrii biserieei, tri de *ceea Lrebue 

si se srrpud,r riecisinuilorri aduse ln ele. 

PentIu a0ee& rcfractririulit, care ilu v0esce si 

se supuni, ese afard, din legd,tui'a bisericei, 

devine aqa t!ic€ritfui revr"rlu[ionariri. ArralogI 

sti lrretnlii in .viafa t:ivilil ir" slatului. Aiti 

lrlunare c ltarlitmetrtuiri gi alta rl conferiu[a 

p,ililici a eetd,{otiiioru. Cea dintliiii e unfi 

eleurentt irt t.rt'ganisrrtrtlti ;i eonsLitu{iunea 

statului. gi tle aceea rlecisiuuile lui afi putere 

oblig5,rdre treutlit tofi. Cele dirr trrtni sutttI 

intrijrriri libere fdrri littt,ete pubiic6, qi de 

aceea nimeli 1u e siiiLri sA si-: snpun* decisiunilrir[ 

stru resoluLiurlilolu il.drtse irttr'in::ele. 

Arnusleculii llesta bizaru aiii r;irr6deiorir 

ca eleureulil itt tlrganir;rnuiu llisct'icti cu ittlruuiriie 

libere titr t;itrgttrtrticilorii, ilri face pe 

dlI DeusugauI sI vrtt'bt!scri, ttirta de drepttrlI 

10 

l-

l,()l)()r'ullri trr sinrirle relativti ia r:estiunile de 

i:rrirlirrlri. l,r sirrorlri rr'ari avulI si ttu vor[ 

uvri lnlcii rrici otlatd, rlrclrl[ de a^decide eu 

privilr: lir, lucrulile du crediu[d. In inlrunili 

libcrr: pot,d facc ce vorI voi. pt-rtI sd iea 

rrlit,utlirro ft{,S, cu covrr articulri de crcdiu.h 

st,rrlorit,ii ln vre-urrI sirrodri, ar]urne sf,-lir printdsci, 

ori nu. Nuurti cAtri atit,udinea ir-rni 

ru'ure nici o lrut,cre dr: 1.*. obligitore peulru 

niuteui, si tiacd, nu plitncscri o der.:isiune de 

crr:din{d, a vlo-utrui siuorlri legai[, alunci incrjtd 

a urai fi rrreurbri ai biserit:ei, Ei suntd 

liberl sd, tr6c5, la ait{ bi$ericfl oli si funrleze 

una nriud,. 

li. Ue se [iue de dreptulu iaiciloni irt sirrtide 

crr privire lir guverrrargn -spirituali, a bisericei, 

in totl Pravila gi in totri Pidalionuhi ;i in 

to{i sfin{ii l'ilirr[i ni brst:ricei r6sirir,uiui nu se 

rrfll rrrrti sitrgulit canonri, care s{ dea laicilorir 

cevu rilt:nt;ir sinotlalri cu privire iir guverDarea 

spiritunl{, a biserir:ei. 'Iot,u aseurenea desple 

rrrrti irt.arc tlrerrt,[r r)r.r se afld nici (]ea ruai 

rrrir:i, trlrrrii rrit:i irt rctele,' sirtrjdelrriir ecurnenice 

rii ltt crlc l,oliict; ale bisericei r6sd,rituiui. Afi 

lurrt,d r:e r: tlrelitri irr r'6sd,r'itii ia nuils sinrjde 

pirltt: si conrisarii liuterii de sl:rtu. Chelliir'{la 

ltt'it trrs5, ltrr era, ca si iut:re irnlrreun[ 

r;u i:ierulu ia a.iiucerea decisiuniiolu, 

ci nutnai crr sd, trthzesci" ordinea ciirt afard a 

sinoduiui, sh apere biserica qi interesele 

stailrlui. 

CS-rrdn llitropoliiuiri- $aguna qi-a Ilr0- 

pus1l, sd tntroduci in biserica sil consiitu- 

{iunea proteslanti dee r.rpiati, urtri tflr{iri iu 

statutnlLi t-rlgaric[, ittunci ln uni opi luti' 

-r47- 

iulatri Anthorisrlos a f;l.cutri incercarea -s[ 

probr,'ze din eandnele bisericei r6si,ritului, 

curnci, laicilorfi le conipete drepiri sinodalu 

in guvelnarea bisrricei. Spre seopuhi lcest* 

s'a provocatri la canurruhi 34 alfi Apostolilorft 

qi l3 alii sinodului deia Laodicea, pe ciu'i 

ins6 ie-a intergrreiatri in unri rnodii aqa de 

foL{atil, c6,[ti s'a eompromisii iuairrtea tulurolri 

canorr iqtilorri e urogrerri. Precurn este t; tr n oscrr lfi , 

Praviia con[iite candnelc biseriuei r'6sdritului, 

iusd nu per extensuur. ei iie scurtri servirrdu-le 

de indleptariri interpretirile rnai virtosri ale lui 

Zonara gi Baisarnouir. Darf, irr Pravili carronulu 

34 rlfl Apor;tolilorri, la care se provdcl. $aguna, 

suni: ,,Episcopii lrirri de mtfi ntttrele lord, (XIitropolitulil), 

ninicir, sri nrt, /ctcti, ttulnu,i clne-qi, 

pe lLt, eyturcltiu loril; aqiqderett si ttttti tnurele 

lorit t'circi, tle rltniiii ttitrticil,, pentnt puceu, ce 

li-se cutle scV tr,'ibti." Eri canonulii 13 tlela 

Laodieea suni: ,,tYettlesit, sd fie, corele e u,Les{t 

cle nt ireni." 

Oetiiorii acurn potri ved6, e fltri de ttre 

S'& c(,tt]i.]r'ouri;u $rrguna iuainbea canorrislilcl'ri, 

riupi ce uiei Sintagrna Glecilord, nici I'idaliouulu 

n'ati esplicrrti, fiindu ri, a fosrfi 

eu uc'puLint[ absolutii sd, {:};jpiioe r:arrdnele 

ireeslea in inttlesui,i iargri alii iilnsrriui, 6ri, 

Fravila uruifi,lidfi iut,r:rpretinle iui Zolllit gi 

r\ristenri, mati auitiritdti qi pL'lltnr $aguni, 

afli iu eie chiarri cuncralitrlI iir ceeir'ce ciice 

$aguna. Arrriurioi inlerpretii rcristitr celebri 

orientaii, Zonat'rt qi Aristeriri, cuvintuiu : iiTi,oc 

: rrtultitn,; ilii e:p'licd. cu: ;to6ltt.xDL lrirneni, 

nrilertl, laici. qi esplicarea, audsta 

- o:r 

plirniili si Pravila in ctnorrulu l3 deiLr Lan- 

iii 

lii 

ir 

lir 

ii 

I 

l0* I t 

il 

t .t 

ti 

il

* l4t) --- 

dicea, cindf {ice : ,,A]ealr:sil, sd, /ie cclir, alesii 

tte ntireni,." Lui Saguna i-aii trebuiti ins5, cu 

ori ce pre{ri candne orientale tn favorulI 

conslitutiuuii proleslaote, ce voia si, o introriuci 

ln biserica sa, qi de acee:r a ehinuiti 

rxtfi:hi ranrjnele. (Ve{i gi Vetrrirrg ,,Drs Recht 

di:r' orientaiischen liirche" 1rag. 665.) 

lri !'a.utele Aposlolilori- 0. VL v. 1- ti 

iis *nrintesce, e uut Arrcstoiii ait irisalfl. ta 

corrrr.irritatea biserirdse[ si, aligi l)e cei 7 

diaconi, qi aga s':rr vcdti, cd, daci in iriserica 

apostolir;i prirt aiegerea actista laicii aii ltratri 

par'le la guvernarea spiriluald biseric6sci, actlstl 

are s5, servdsri rle indrcgrtnriri lrt:ntru trite tiurpurile. 

lrrsd, in biserica aposloiici popr-rrulI 

ir irrdeplinirri rtuii;e iucruri, cari rrrai tA.rriiI 

rrici cAndri nu ie-a irdeplinitri, Acist,t tlin 

cAusa, cri, ln t,impurile acelea estr.rr)rrlittare, 

cilnclt B'a pusri !:asa Lrisericei, ftirte rnui[i 

r;redirroioqi din poporn eraii inzcstrati cr.r 

cliarisrnele Spiril,ului slintii, plecuu] a lirrtbilorri, 

tninuuilorfi, profe[iei gi aga mai de- 

;ritr'le. Cci iuzestlati cn charismeic acestea 

se cousidelnf inr:Atva de apartin6tori clet'ului. 

tsi ce,te oririti iudepliriia[ qi func{iuni extrr- 

,\a0r'aneut,ale, cari lrroprie se finti tlg cler[. t) 

AEa nu ruma-i au aie.qfi pe cei ? tliaeoni, ci 

si predieaii in adunlrile creglinilolti" precutn 

se vede diri epistola citri Ooriuieni. cu t6te 

ca lrt'edicarea se tile tie clert. 

' lncet0ntlu eharisrnele dupi estrirarea. 

periodului :rpostolit:i, aii incetatri ;i func{iurile.' 

cari popoluhi la pelioCuiri acesta ie int) 

Diillinger Christenthum uncl l{irche 

Zeit del Gruntlleguug pag. 329. 

iler 

deplinise iu urod[ eslt'rordinarfi, ceeil ce de 

siguri nu s'ar li irrt,irnplalti, daci biserica ln 

iinrpul[ nernijlocit,ri urntitrtrii dupli periodult 

aposLolicir ar fi avut[ consciil)ta, e I functiunile 

acestea ale poporului nu ari fosti exbrairrdinare, 

proprie acelui peliodrl, ci ditd,t6re 

de directiva penlru toti secrrlii rtt'mitori. De 

aeeea in pcri6tlele ut'mitdre ttu s'a mai indepiinitii 

nici odatd, nici o alegere de mai 

mrrri mrlri bisericesci brserlcescl un prln p0poru. i. lxr Erd, in timpurile 

vechi, ce e rirephi, intrebatri toldeuna qi 

poporuiri despre val6rea ntorald, a celui 0e 

era si se in*l[e lt o rre;tti, ierarciticS., cici 

S. Aposlolu Paui[ tiice, eL i:e]u ale.q[ ,,sri atlhcY 

si, mdrtut'itt lnmri tleltt, t:c'i tlnttt/tt't'd,",, qi 1lilnd 

irr {inlr rie aslI{i 0n ocasitiriea chirixonirii 

episcoliulir ittainte dr: ce ;tr ilnbri,cit fre r:eli 

chirotonitri in ornal.elrt ierlrt:hice, intribii pe 

lrolrorft, cii: Yrer{rticii esfu'? qi ntt-lii itttbracd, 

deci,iir nurnrri tltrr,i, ci-r l)olioruiI i't)sprttrie, c5: 

Vt'eclnicil este ! Ar:eistn era :rtttttci de lipsi, 

fiindti rd episcoyrrilit itu puteit -sii crtrtosci totrleuna 

tietrlinf valdreu moraii a teirri ce era 

sa se inalte Li o trdpti. ierat't;iricd, i:iici aiunci 

nu esistari irrslitut,e tle clilsr:et'e irentru elet'ri, 

ci cleruli se lua dinIre crcdilrcii,'pi, din nri.iloculu 

iroporuiui. Jutir:ciita irts;i 0tl privire 

ia deurnitarea gi citpet:ilateit c:eltii ities[, precuill 

gi asupra valorri rrpiltirtnii lioporuini era Lotdeuna 

de cornpetin[ii sirtgur'[ a episcopului. 

De aceea nlegerea 6re r:uiva prin ierarchie 

la lr6pla ierarchici se tttlutia' rt) tlr11rS,i.{t'oi7rrr, 

testinroniulri poporttltri insi rlesirre demrtitateit 

celui alesit se ntrntil'. rtj ot'r't!,11tS,iito$'ctt. 

Pentru a(:ilea rlice S. 0hristlstrirnfi in cartea 

I

-150 ī&'ii 

despre preo{ie, ce daeil pe tire caleva I'ar 

dori intr6gi comrruitatea, si elriscopuld scie, 

ci respectivult e nedemnu, atunci nu este 

datoriil sd,-lu lnal{e in vre-o tr6ptd ierarchicl. 

De altI parte prurlin{a iuridicd poftia, 0a 

nici un[ eliiscopri ori preot,ir sil nu se lnal[e 

la ac6sti tr6pti, dacd era urltfl nralorit[{ii 

uonorului. 

Irrtrebarea poporrrlui cu privire la val6rea 

tnai cu samd, moralil a celui ce era sd, 

se lnal(,e la o tr6pii ierarchicii, se intlmpla 

tn nrlrrniiri elect,orale. Acestea lnsii rnai tflr(iri 

nI degenera,tri ln nisce nr]und,ri tumultu6se, 

aqa cilt[ lnr:i, S. Chrisost,ourri in cartea sr despre 

lrreo[ie s'a tflnguilti tare in contra iori. 

IJe aceea rniii tf,,rrfiu rlesvoltfi,nrlu-se institu- 

[iunile biserir:esi:i astfelii, rfllu r:pir,copii cresrjet[ 

clerulil in seminariile r]e iA,ngd ei. unde 

cunrisceati llirl* [)e fiesce care ) a inc*tatit 

rurr srrperflrrI qi iut,rebrrrn regulati, a popolului, 

qi a i'Emasir nrrmai unrli iur:rrr ritualfi. 

Crrri6sf, este provocal'en lruora ltr pro- 

[estauti, la cari in unele lor:rrri polrorrilti la 

rllaltI rru Irtof itneu grrverndzi, biserica gi in 

rrr:le splt'i1,,,',1.. Cr'i ce si, 1rlov6c5, fnsi lt prorcsttn(,i. 

ltrl r.lrrur,rscri nir:i natura bisericei prot,eslnrrte, 

nici l. c('lei {)l'iontilie. Bi,qel'ir:tr protestattti 

r)str) sor:rr,lrrs rrcgrur]is, intrn cfltrl dupd 

tlt't:rlintrt ti lrrri.rrstirt,r':t drrrnnerle6st:a de it 

ttc{ilntiti biserir:a qi rle l imprirli tninele mf,,ntrtirii 

lrr. cletlirrcirisi rrrr fu datri rie I)urrnecierl 

runrri icrrrrchii rnumite, ci frr dati cornunititii 

lntrtrgi a credinciosilor[. De aceer ln biselir,'l'1111;6urtanri 

lrici nu esistfl nici preo{ime. 

rrir:I sat:ranrentrrlI preotiei iu ln{elesulI bi- 

-151 - 

I 

sericei orientale, ci,ci dupi credintl protestanLd 

fiesce care metnbru alir biselicei prin 

botezri devine qi esur preoti, si ca itlat'e 

urite indeplirri 'oti cc f1111c[irrtie sitcl'd si 

bcflrmui hjserica' De a(jeeil la protesttrrti 

niri nu p6te fi vorbil rle sin6rle ttlixt'e din 

nleoti si laici. neesist andli la, ei rlt'osebire 

ierar.hicn irrlre pleo[i qi urilerri' Ln ei preotii 

suntfi numai o specie rle riepulrtli rlirr poporf, 

rp.. n ilnplini uneie luerttri bisericesci' 0u 

toruiri altcutn elst,e crerlinia biserit:t'i orientale' 

carea riupi Prtrvili este o soeieta.c 'inuequalis, 

intlu c0,tu ltotest,at,ea sacr5, ntl fu tiatd t:otttuttititii 

crediriciosilor'[, ci fu rjatfr, ierarehiei precisate 

qi cletermirtat.e inc[ dcit ittr:tllrttl'ti ln 

o grada{iutte antrmita. 

" Cri ttit,e acesltl lnsii, con-stii,tt[itttrca sittodal5,' 

stit plint:ipiulit, rrd' biset'icir s[ se guu"rui'r* 

pr:in sinridele r;redirtcio;ilorti in spirituatr: 

;i tt-rtnpttrale, llll rr lost,it.tli-tttt r'lst'e 

nret,utittilittert c()Ilstittllitlltt-'n bistlt'icci prot'eit.*,,t,*. 

I)tlpi, ,:rr ;lt'ottlst,tttrtii tltt itti tniti t'tlt:tttttlst:ttt,i 

pirlLlstatrta llistlrirr6sc[ nit'I rt Ptltei, 

lit:i l epiirtoprltultti, tte tn;ri rtvGudit ltirri unit 

rlrsalrI alir trrrtrlsttiIii lrrrlllit'e biset'ict'st:i spt'e 

*,,.(ti,r.,.,,,,. oi'rlinii, 11'1i i. prrte:;ttttolt lliserir:isr'I 

a riurrsri irt tltiittilc plirrt;ipilor[ [ttttttlrst:i, irtt't'tt 

ce, il s'itit gttt'atti tie itlltird,tori ai ,,tlt'etlin{tli 

celei 11f rr6". [)tl ii,{.:o(}lt llistllicir lrrotestautl 

1re IAngi t6to prirrcilriile ei .,cletnocratiee(, {':e 

ie protts6z[ iri teolie, tor,trqi irr praxl in cele 

mai tnulr,r locrtLi pd.rlri in tiiua de a(i este 

cea mai .,aristocLittic[t' biseric[, ittf,r'tt ch't ir 

uotestatei biseric6sc{, cea mai iulltir' pflnl in 

diua de astldi esle in tnflua capultri slatrtlui, 

t

I 

care se si numesce pe sine in mrilt,e iocuri 

smntnu,s eltiscopus. Singurri calvinii li-ai formati 

dela inceputti o conslitu{irrue 'sintitlali, 

cici calvinismuiI s'a lri,scutrj, p.ecu,n se scie, 

ln republicn Helve{iei, unde ne{iindfi unfi 

principe lumesci, care si,-qi adrrige gie-qi potestatea 

pubhcd, biseric6scd, cllvinii af,' trebuitri 

si, se irrgLij6sei, de altfi organu ahi 

potestitii bisericesci, eare ln iiJrsa ierarchiei 

n'a[ putulfi sd, iie dcrflti sinddele sari conventele 

comunitilii bisr:ricesci , in cari ln 

conformitate r:u crleelin[a lolri n,i **r. deos6- 

bire de clerf si poporfi. Astfelir Calvinismuif 

s'a l,roprigatir' din llelvetia cu constitu{iuuea 

s*,le sin6rle sari corrvenir in Srotia, 

l'rirrcia qi LTngnlia. 

Consciiu{a qi r:reriin{,a, r-:ii liiserica irr 

ccle spiriturri* ale r,i, fie guvernatd, prin iertrehie 

qi rru prin popor[, s'a conseivatri ln 

16sriritri intrri:td, r:hiarir qi dupi ee bi-"ericit 

rd.qfir'itului rlesbinatd, rle centrrilii unititii s'r 

colrstituitri rnai r:u sarnii ciulri, rrafiuni irr mai 

nrulte biserice autocef.lle, l)reL:rlrl a Iiusiei. 

Greciei, Rt.nrif,,niei qi a,ft lnri tleparte. lri 

hiserir:erle itcesle auto,tt:lirie piitestaiea tri,qericisci, 

suprenri in prar[e frr :rqr:clatii irr rrrrij 

sinorlir u unri tu,,sfhiulil, sin odd.,' r :rim p rrs ir d u yri, 

Irorma vtrclrilorir ,riuiirie stnbilc (oi,t'oiiot i)uczgtit: 

ivD4pnlott,.) rlin elrisr:ripatulu biserirei 

auiocefale I'espective, in cari trici vorbi, uu 

este, trd, si poporulir sf, iea ptrte.' Ln ceie 

mai. multe ,sfhtte sinitdc,, participd qi ministruhi 

de culte aiu stalului respe0ritfir in_si 

numai in calitate de representante rlI siatului. 

Dupd, normft ac{ista e compusfi ehiari 

si ,,sftntulil sinodit" rrlri Pat,riarchuIui Consiantinopolitan[ 

organisatI rlin nori in urrna decretului 

numitri: IIttti Ilulnayutn ahi Sultanrrlui 

la 1856, qi totfi aselrlenea Ei ,,sfinteie sin6deu 

aie Patliarchilorri din Alexandria, Antiochia gi 

ierusalimu. ln totd, biserica rd-qlritului nir 

- 

s'a ficutfr abatere tlela guvernarea bisericei 

prin ierarchie pf,nd, tn timpui[ mai n0[ in 

Patrialchia s0r'b6sc5, rlela Carlovitz gi in.lIitropolia 

rornf,,ndsed gr. olieniali din Arddln 

qi Ungaria. Elementrrhi laicf, ln guvernarea 

spirituali biserii:dsr:d, fu ln rEslritri mai lntAii 

introrlusri in biseriea s6rb6sci din IJn, 

galia prin statut.ulii corrgresulul s€r.bescfi dela 

1874 sauctionatfi in l87ir qi in biserica ueunii[ 

din Arriealu si llngaria Jrrin statutulu 

olgarricri alI co_rrgrr:sirlui dtlt lB6B sant{ionat.il 

in 1869. lilea si I)entnr S€rbi si peninr 

llornd.ni. * eqit[ rielrt ]llir ropoliirrlrl Sagrrna, 

eare llrin aceet ll voitri, ,gi,si faed bisericrr 

sa poporali, r:l luln u: a Jrlimitir parltnrentarisrnulri,.rlernocratic[" 

rnorlernir ln orgnrrisrnulri 

s6ir. $i nu se 1r6te ilegilr c[ nrai 

0u sarni ia Rotnfini. rrnile pu{ini orneni se 

ocrrpd . 

r:u i:;triria ;i rlrr.'pt,ulir bi:;erir:ei, Ei 

unrie gi nisce ,molrf,r'rrositi{i istolir:e qi iuridice 

ca rie ,,Giizetei" qi ale cllui f)en:;usan[ 

pot[ eonta. c'i vorri :rflri credirr{d, Sirguna cu 

iden -{a inrruDati irr .,statuluiI r,il'g'irnic[* rr 

causatrj multri confusirrue iu opiniuutrt publicului 

rlesJrt biserici. Sinoduli n0stru electorali 

dela 1868, rnetnoranrluifi rleh Gheriu 

qi alte oliaritirrni ln viatrr ndstrri priblicd, suntir 

semnele r:orrfusiunii accsteia, cle clr.i Saguna 

gi atunci pi arfi de rr tr,{i, ar ricle v6{0rrd[

I 

( 

nln tulr, r{i(lclc st'tltlntel rlttle. Multri de ai 

ttorl,ri tttt ttti ttvttlu prrrt:iinId, sL n;telrte nici 

brtr6rn cn irlr'& lul $ngrrrtn sii [r6cl prin proba 

ist,rtriel, t:i Irtlrt voittI n o rlecopirt qi pentru 

bisericn rr6sl,r'[. lrirl o biseric[ ori cfltI tie 

,,conslilrtlioruil,it," tli ,,li,lnro,ld," , tlacl ea pe 

6rncrti ttit-l frtt:e tntl bttnI, nrni lnornli gi rnai 

religiogl, tlncir lttt lttrlrrk:esce amarttlti vietei, 

n'sre nicl o val6re. Gr. orienntlii Romdni 

irr privin[a acdstn gi-ai filr:rrtri bihn{rrhi, cdndu 

ln sinoduhi dirr estit nnI ttin Sibi[ illilropolitrrhi 

dup[ 2i-l de trni rlr: ,constitrt[ittne iiberali" 

biseric6sc[ a rlecheratu, ci sirntrrhi 

religiosfi scade ln poporf. 

Cu tleosdbire statutrrli org;rtri

Duutnurfefi, qi ct $uguna tr adopta unull "oait 

altulI dirr sistemele politice, cari ln desvoltarea 

politici, a statului se peronddzi r:nele pe altele. 

Biserica, irrstitutiunilei tlurnnedeesci, credin[a 

qi speran{ele ei suntri mai mult[ dee6,t[ 

de ajtrnsil, ca sd o frcd poporal[ qi in 

mijlocuhi celorfi mai aspte persecu{iuni. Se 

poftesce insi, ca credincioEii sd, fie inslruali 

cum se .cuvine in t6te aie ei. qi via{a loru 

si fie stri,b[tuta ca de unri fermenti pleste 

fire de t6te principiiie gi prcceptele ei. De 

aceea biserica, de carea se l6gi eredincioqii 

nunrai penlru i:i, acomodAntltt-se dorin{elolri 

de asti{i, e ,,constitu,tionulri" si ,,liheritl,tY," 

l;i pd'rti simburele riisolri[irrnii in sine. 

cici dorin[ele se schimb5,, Ei tle pilrti nu e 

eschisi posibilitaf,et, ci mdne poimArte aci 

srrI acolo nici ,,constitutional,ismuWt", llici ,,lilteralisnntld{' 

s[ nu mai fie pollrlrthi ti tnoderni, 

ci,,soci,rtlivnul,it",,rcotnttnistttttl,{t't gi 

,enmnci'parea fenteilor'{t, in polititi" . ':i 

biserica, 

carea pe calea ltctlslit voesce si-pi 

cdqtige lloDulirritat,e, d:rcd, llu va voi s[ o 

pdr{d,, va trebui s[ prirnisci ;i sistemele 

aceste ln constitn{iune& si}. At,rrnr:i insl it 

incetati de a tnai fi biscried creqtind. 

Democratisrnulir r:elil adev6ratf in biserici 

nu sti, in irceer. cil ltribrr{irrnile ierarchire 

.q5, se tr6ri lir poporu, cit:i ierarctria 

inci din poporfl ese gi nu e e'rc'r]ita,r5,. Ci 

tiemocrntismrrlI celI arlevdraLir sti in aceea: 

ci dela bun5,td{ile spirituale si rnateriale ale 

bisericei si ntt fie escltisd nimr:ni pe bast 

nascerii. $i din puuctuli rcesla de vedere 

biserici mrii deurocratici riecfltd cer catolicd 

I 

I 

-- 157 -- 

nu esisli,, precurn recuuoscti chiarfi qi iuirnicii 

ei. Nici lrr biserica prut.estantf,, anglicani 

ryi reforntali. riici iu cea disidenti orieutali 

nu esle ca in biserica catoiicd, aqa ug6rd 

penlru toti cei vrednici ridicarea din ciasele 

cele rnai iuferirjle aie poporului pini, la gladurile 

ierarchice ceie tilai inalte. Istoria gi 

tirnpulu de fa{i ne subministri fdrle rrrulte 

esemple clasice despre ac6sla. $i celfi mai 

slr[iuciiri trsernplu este insu-qi Sfintia Sa 

Papa Lr:onil XilI, tiuiri unui simplu genbry, 

ridiealri plin for{ele proplii ia cea mai inall5. 

rlernrritate ometrdsci e u tjulorinlii democrafiei 

adevdrate din biserita catoliei. 

Resurnirndii pe scur[ft acesle dduE gruncte, 

rtinst.ali,utii, cd lici codieii r'6sirirerri de legi 

biseliLresoi, lrici llraxa urlticf, bisericesr:i in 

rdsflritu nu rl5, iaiuilorri nici ttttit drelrtri in 

sin6de eu privire ia tiogure nici cti privire 

la guvelnarca spirit,uali a bisericei. Ce se 

tine insd" rle biserica routi.u6sci de Aiba- 

Iulitr, praxa (,i a loslri in privin[t acrista to[ri 

aueea, cal'eil a fostri pr-eiutinrlenea in t'iserica 

resiritului. Cii tritt' ar:esle iusi nu ntttnai 

lili i)sn*{u$it,nii. r.:t qi rrl[ii 'tnairtle tie riinsuiri 

cugcii a lrulti ,Jr"rvr:di cuntrariulti pl'ovilrendu-se 

ia adrurarrrr ce& lual'e tlrrt Aiiia-Iriiic, 

delir 4 Se;rlettri,.rc I ?00, .la carea a lualfi 

parte qi poporuiu, qr ioiuqi adrrnarea ac6sta 

s'a ocupar"ri -si rie luuruli cirrgrnatioe yrrirninilft 

runirea in ceie palru lritttttt;, gi iie Iucruli de 

guvetnsre ispiriitlaii, cunr lje vede diu cele 

28 canrine iiisciplittarr: fi,r:uie il sinoduiit 

acest,a. A-sa inainte de dlti Densuganii in itrfelesrrlir 

ac,,:rjtu firc'i pt'ovoctl'e la aduultreit

| -r5e*__ I 

rlin 1700, ,llunonrtrluhT ftirnosfi dela Gherla 

rlirr ltl82 lrug. 10, utodet'aiulti vctet'anfi gr. 

cirt,. ltt scrrrt.ulu sdri lrtrctatI iutituiatri: ,siuitle 

bisericuc'i. rtti,rtett tipi,ritir irr Gherla la 

1880, qi s'ar vetlt5, ed, qi riulorulri esallatriqi 

cott f u sI a I ti cdr[ice lei :,, e 1t ist t.,lct, utt u'i. t'o rti,nil 

tru,nsiludnittt. ciitrd, Lntt"r tttniait ultt ;:dil, 'itt ufucer'i 

ecclesiastit:e Ei scolustice" tipdLitri irr Sibiri 

lir 1871, qi nrai in ulmii ,,Gazetl" in poleruia 

sa cu ,,Uuirea" in t6mna ariului i892. 

NoI in trricfltri trr diferite locnri ne-anli 

spusii pii,reret din uuri punctfl sari altulu de 

verlel'e cu lrrivite la atlutrarea saI sirrodulit 

acestir. Aci e iocul[, ea sd, ue pronun{i,rnri 

deplirrri cu lrrivire la e'ld, af f,,tii ,lirr I)unctI 

du vedere isloricir, r:6,t.ii qi iuridici. cd,ti 

lr:esta esle singurulI striotld, la care se pr'ovrit:ii 

urlelitri part.icilrdrri laiciloru la dogme 

;i guvernareit spilituald. 

lnliute de tdte trebue si chiarifir:irnfi 

lntlebarea,0e 6re adr.rnarea a,cdrt,a p6te fi 

corrsideltti, iu in[*iesI c,rtiotticd tie sinodri 

slI nu ? Si la a.c6,;ta, rdsiiuntietrrri ca-[t:gorieri, 

r;5 irtlrrrnrerr ilrtista. ltirti s';l o0upaiI t:u 1rt'irrrireir 

shntei irniri, u'ir f,;srd sitrodii irr iiensrrl[r 

c u)to n i c r) alii nici uttei biseriue ! $i 

6:il irerri,ru ce ! Alte uni dcfinei;i:fi siur.rtlrtlI 

r:atolirii, ait,curu orieuralii riissidenfi din Irurtsilvauia 

qi Urrgaria, si altcum leforna[ii qi 

protestan[ii. In rrrra !nsi, se uttesci tofi" $i 

lucti:;tt esle, ei dupi toli sinoduiir e o corpurii'1iune 

plov€Crrti ctr irrllsdicIitnrc di: a, i-)€]l'- 

trael;r lucrur! [inEtore de bist'riclr, l rd,r'ei 

menrbri bunLf iidrrrati irt sinodri. Niti o bi- 

soric[ insi nu uurnesct) sinodri in irrf elesI 

aunon icft, o utiunat'e, irr care tltettttlrii rri 

couveritri perrLlu a pirisi biset'ica, de cilrea 

s'ari !inulri, cdci truurai Irtt vlt dice ttitttetti, eL 

o biseric[ orl care investescc pe o corl,oratiune 

eu iurisiiictiule tle a g putd Pflri,si foiosindu-se 

chinlri tie irrrisdit:[iurrea acdsta. 

De rccea qi adunarea dela 1700 p6te fi nurtriti 

aiiunarr: gi cotts[iluire liberi, conferin{i, 

congres[ qi altcrttn. La nici unii casti insi 

sinodf in irr{clesir cct,tr,on,ic{r' qi propriir, 

ci rrumai ln in[eiesri i ttt,7t t' rt Tt 

r i tt qi frirte 

largi, inbm c6,lti crrvinLuiu grecescf oiaolo; 

insemu6zi ori ce adtrttlre. l)e aeeea ilr urri 

studiri asul)ra ruodului tle ettttstitrrirt: Si it 

ail:ibo6iuu'tirrii sinddelorri l-riseticesci nrr tste 

icltat,u a se fa-ce provocare ltt atali adun[t i, 

cdci atuuci tle e6,le oli de 1rildf, cA,tiva gr. 

olientali preo[i 1ri Iuireni, stiu qi lutttai cAtiva 

rurireli din o {-lotnundr se adutr{ la o consfituiie, 

ca si tLdci la S. Unire din dre cal'i 

ttrotive, botdeun;r cortsfill,uiretr act!sta ar fi unti 

sinodfi, de care utai cu -ltin* ,,Ga.zeta(' s'ar 

tcifa uuuriti dec6,tri si)re a dovedi, ci laicii 

ari ilreril.u !u s;iniide qi cu privire la dogrtte. 

$i aduuarea. rlela 1?00 rru a lbstri tieeAtti irt 

nliire, (ieeit ce ar ti r; consfituire privatd, & 

rA,trrrva preo$i si tniretri gr. ot'ierrlaii spt'e a 

lrere la urire. Oflie t:ortsf*lLtiii rie aceste 

se vorti li !irrutir de 200 i1ili iit{idce} si duci 

tdtr: ar:ele ar fi sindde, a'uuuci alufi avd luai 

nrulie sirr6rle tiecfliri ldid iurnea. 

lusi chialri qi drrcri, at' fi adunarea ce& 

rnare ciela 1700 siuitdri in irt{eiesI cauotticti, 

toiugl din ea nu s'al' put6 pluba, ci, qi iaicii 

L

-- i6t -- 

a[ dreplf ln sirrrjtie cu privire Ja Iuuuriie 

de ct*UinqA. Curncl. 1te- titnuult.. aiiunrrrii 

acesleia ai fostf in Alba-Irriia qi din 1-roirorfi 

mulfi, nr se p6Le nega. Se nasce iusl itttrebarca 

int6,iI, ci, slait plesenlahi birbalii 

ace$tia din lroporI oa ieprescnLanti ai l)oporirloi 

la siriotiu, ,5i a tl6ul, ci avu['a[ vott 

tieeisivd in siuodu'/ Aeuttr ce alilge int't'ebalen 

iutdii, niti urt[ isloricfi ilu ne va put6 

spune, ci in ce calitatc a lualri lrnrte la 

a'tiunare qi poporulri celit tuultri, ce a fostfi 

de fa$[,. 'Sarnuilfl Clairr (Acte gi Fragurenle 

1,ug. S:l u.) nu ne sptine nirnic[.de poporu, 

i.Iatl e5, iu tinutf ja 1700 ,sobort rlrrre" 

in Belgrad[ . ,Dour,tnentele istorice tlgspr.t:' stt]'t'.:,tt' 

potitic'i t;i ieiaticd. ct Romiinil'Lrfr tlirt, 'fru'n'siluurtiu" 

rie spuuii, ed, rril lualfi" ltatl'e ,1rcbil'ii,;i 

bitrdnii. oraqelur{i" trtag, 163, va sd {ici biirbati. 

r:e au'r'euilii nr 0a alegi, ci in vit'Lutel 

puid{.iunii socirtle. Lauria-nii gi Biicescu iu 

illagazinul[ isloricri 'Iorn. III 1rag. 308, llI'ticuln 

si Nilles t. I pag. 2*7 ne sptinit, cil. air fos[ti 

futre rillii rii cA,re 3 depui,a{i tiirr fiesce (lare 

comuni. |iici unulir ltu ile $l)tlne' ti ftisL'lu 

aceia aleqi de atiir-i, sari liintlii ftjltc lnuitI 

lropurri dc fa{6., c0,ndri fu firjuti. decherareil 

solernni tle unire, diri rlr:cile tio urii 1rt'esenle 

furi rle sinodti ditt fiesee care conruu[ ctr':- 

rutati cflte lrei. ca si se tlechial'c. 

' Astieli tiin i:'tolici tiutnai atA,la scin[, 

ci a foslii qi popolri de fa[i., gi inci ftirte 

multir, qi cii lrdutt:rrea D'a fustI comlius* 

riup[ po{ia diui lJi:n;it,;ant 1ie basa. utrei ,,leg) 

electordlet' , ritl cat'ea tttcairi ntt g !t:ci r) tllitobire, 

niei din ,lofi ltreo{i'i,t'. cd,ci la adun'rrea 

I 

acrista ari fost[ cu nurltir ;lai oufini preofii, 

decf,.tri la cea din 1698" 

Ce atinge insi, irrtrebare;r a tldua, cf, 

mernbrii din poporI sati lairii avut'at votri 

deeisivfl in atiuttarea ac6sta, chiarri qi daci o 

arut nunri sinodt, r6spunsuhi cehi nrai clrrri 

si rnai evirlenl.ri ni-lu di rnanifesLulI adrriririi, 

a rirui autenfre o vom[ lrrobr urnl 

t0,rrf rri. illnifeslrilii adeci, uu face rricl o 

amin[ire de delrutafii nrirenilorti, r:i lrtt:e1re 

n:;tfel[ : r, 

rYo) -s t tbti.nset nnct tii., e p iscop ulti,'pr otu - 

poTtii gl totir, cleruiii ttise.ricei, routdtp.sr.:|, din 

Tro,nsiloanirt",6td, ia calretI ttir,:e ttnfi ,,depu,- 

tatii u,Lti tnirerrilorit" rlri e subst;risri, tle unrit: 

e iuverielalf,. t:il e i votri der;isivti rnl tfi 

avuiti. 

l)rrpd ce fu finita t:aust rrnirii, insrr-qI 

Atauusiir trIitrolrolituhi qi tru totri t:lelulit present.ir 

:ru datii iestintoniuhi celti tnai limulitfi, 

c[ uit;i in iucrttt'ilc, ttrr se tinfi de grivel'nirli,'t 

slriritual5, a biserici,i, ltLiriiurti nr 

ie cornlreLe uiei unti drepiri in sirrdiie, c0,ndri 

sinoduiri fir:6rrtli 28 candne dise iplinarc iu 

celI 11irrtfiifi se esprirni astfeiu: ,,C6,nr1il. 

uo, ri.rttlu,i lll'itli.,tr.r, yi t:u, titoriE, r,tr,ri 'uot'it, /i 

iurtd:i, ld,ngti Vlddicu, Qi de :iobord da tolz 

p r o t rt p o p ii \drei, ttl,uttci tottt yttots116qu7;t 

ui 2 preo{i bitrd,n.i sci sa al|.e lu (.iltu 

g(o tt?t)ttit{t, a soboru,Lu,i." l)c ,,tdeltutatii tnireniloyil" 

crrrrrtrtriu llri, face ttir:i o rtntirrlire.. 

Cu ar:esle ciiusa stuoduhii ,je,la i700 r-r 

cretlend tlestulu rie lf,nturit.i. 

Alii drriltra lur;ru, ia care l;e plovoci unii 

qi alfii ditt u:i cc ascriii ,li rnireniiorri drepturi 

eu privire la gu\'{,t'r}areil spiritualfl tr

a-"Ft|4w?F!L!Fqr 

l6i, -- 

Itirtttt'irrr,I, rrsl,rt sittorlrrlir rlclrr l{)97 {,inutI sub 

'l'rtolilil Nlitlolrolitrrlrl, irr 0;r,l'(j u,,;esLi N{itroyrolil,il 

lr, 1rlo1rrrsfi, r:1, sji, sr; cdri dr,:ltr irnlr6- 

t'rttttlii, t',it ,,lil,ii, r:tirtntt rti rtntluiln preo(,ikn'lt 

sti, /ie ht tlti,st:u1tii, ;i nici tle curt kr, rrtiren:[,, 

uLnt, rt fosti't, ltttui ttttttn", La [)rol)ucterea, 

lut:islir, so ;rrovrici, irrrlorrrlii irtoriilratti alir bro- 

Errrr:i ,, bitrhle itr,itte" Ghr:rlt lBEtt, qi trIenorunrlulit 

tlola [iherlirr cirre pe bietuiri Nlitrogr0lilti 

ilii frlcc lrelr{,r'rr l)l'opull0reii, ircdslLr 

,,ctilcdtoriil tlu ttreptut':i,". Nici urruhi irrs5, 

n'a cercaLri trrui afunriiti 0aro ostc intr:lrrsrilI 

llro;rurtelii lui Teofilii. Dc ar fi cercatf, ar 

fi alialri, cir, irr I,l'ol)i1netei.! rcdstii rlu oste 

vorb:t rlrr ,,,:d,rt)ttt si rhtrlud,lu, preot,iloril,t' , r'urea 

in nrotlir l, u g u, L il, r,:t'a" ,,pe utu,tzci I'r, 1rrlr'nrrr" . 

Cir,c\ ,,r;iirtttu, si rhuLud.lu, Ttreotiloril" in niodir 

Lt:grr,lr"t. ?,t'r qi alrrrrtri lr epir;copir,, ceea ce 

tnd,rLuLiscst;ri inryi-si pliucipii calvilresci. AstfelI 

lrrirrcipek: GeorgiI Ild,kotzi in eoiia{iottalr:le 

Mitrolrolit,rrlui Sirneolri Stefan[ clela 

l(i,lll rf itc^ ,,1 r-lX ['lrti'ripolitulLri 'pulerea ,,d,e 

u, yxh:l):;i qrutl.t;Lc prt:otilorii cu uiul;ii d,eslri.- 

nttl,1'1,'(, /h: r[ pt'iuti (it r:ierfi) 1ter::drrcle ceLe r,l* 

slrt:hr,i.r:r; si rl,,: r.t, tlr\ttit'ltr, ,pe r:ele necluslrinit:e{t. t:) 

'l'ot,li ircriijt;r, r;rt rlicr: si ilr colla{iunaleie lui 

A1r;rli rlirLr; ;\Lrl,r'olrtilitului Birdai la l6S0 ) 

;ii t:lrirrrii rii in collutionirlele guvernatoriLtiui 

liiLrrlli dt: ltr;rtuvt i.!ir"rr: Nlitroyroliiului Teofilri 

liL l(if):r. 11 'I'ol,ii ir,sellri:itea GL'r_ri'giri Rahotzi 

irt collatiourL:le Mitropohtului Sava I la 1656 

t) 

ieraticl a 

Ilouurn. istorice derpre 

liomanilor'f pag. 119. 

Ar:te qi }-r'agmer:te p:rg. 

Nilles i'.-rm. ! lrag. !5{-t. 

slarea politicl ;i 

ti8. 

*163- 

ii di putere ,,ca. sd pedei.tsdscrY yte p'notii., 1tratapopii, 

;i Laicii, ca,ri fur:tr, escexn'i,". 1) 

Ci propurrcrea lliLrolioiibului Teofil[ are 

lu vedere stirile anarchit:e din bisericd, dupi 

cari poporuiu ue tocrnia cu pleo{ii, qi atiucea 

pe eelir ce-lil servia tnai lesne, firi ca sd, 

nrai intrcbe clr: episr:opuiit nitttica. B;t nu 

odati, dacd, avea cilrei'a tlin trolror[ {jevu eti 

preoluif,, igi f[cea clI tlestulti, i.i,,rttt si vre 

a sci nimiefl tlt: judecata r:pincollriui. Despre 

std,rile acest,e anarthitt: ne clai desluqirc cirntinele 

sinrjiiclorri tle pe accle tirnputi. cari 

I'd,curd iucercarea de a clel5,t,ura anarchia acdsta. 

Aqa can. 20 :rlit sinoiiului dcla i675 riie e : ,,nidi 

tr,nil, ltoltci ht Ttrtprtrd,, /iirri scireu protupr1p11fu1i 

scY tut .ce tot:)nd,scd,1/, .(ian{)nil 10 alir sinodulrri 

dela 170(): ))cut'e popci uLt, ilterge pe poltanil,ii 

altui, ltreot{t, satt, f,i uct scd,cld, sintbrict, utela sci 

se tttndri," , crtnonr"t 7 alti acelui siuodri : ,,ccr,r:i, tnrenil 

se uor{r, du'ce ctt, lttttere pe c(ts{t 1topeI', 

str,tr, 1te fetnei,le lu\, su'ir, !.)(t t)xLtrllo lui, fitrd, da 

scires, l4d.diuYi sltit, ct, Ttrotopopu.lui., t+nii cu 

tr.ceeia scY /ie fiu'u cle lege, pdnd tr,-q:r, tkt, str,nt'tr.." 

OAndri tiinenii itri;i vtresi.;I i;u ori tre pretI sii 

liluireze iinposiltiiulit, aiuttti se acafa" qi de 

urniiri{" Li ur tui eiriarii qi sinoduhi dela 

1868" eaire r:& Ei tliu Densttqattu urult[ a 

gre;iiii ln eeie istsrile. uu recrirtdsce laicilord 

nici unii drepiir in literuiiie dogrnalice si in 

cele reservale ierarchiei, cari suntu guver'- 

nal'ea spirr luaii, biseri edsr:d,. e) 

1) Documeute istorice despre sttreil 

qi trelatic5 a RornAuilorir pag. 127. 

' 

:l Acte siuodall L p"ag. it5.

t 

_- 1rj5 

- 

I 

; 

I 

I 

i 

i, 

IlI. Ail lu,i'cii' dreptil' n' ptu'tici2ttt trt' si' 

nthle r,u 'prtr:ire lu tt'tlitt'ittistt'(weu scr'{r' 7n'octt' 

rut'ea rruier'i,i bisericesci ;i s,'olu,stice'/ Acrista 

e$[c a t.reia'1i cea ditr ut'ttli, itrLt'ebat'c in capitulrrlti 

' de fa{{. 

irrainle cie ce itttt[i r6spuntle la intrebrrea 

ac6sta iu il{r-.it;sulti cnir6ttelor[' It]'t:- 

tnitr:ltrii e 6,t,e vit qir'': ttin LrtrI olrii canonicfi 

u,probtr,tti tte 7l;t ropol,itulft' V ancect', 

c,u'i; oufi r;ub tutii derlui'suhi ;risloririi lui iI 

selviL[ tie ttauuriri de ilrelrtti cationieu in 

Scminariuiu tiirt Blaqiti. Opulri atesta c$te 

,,btstitrt{it,t,nile tlrelttu'hd biserice,st'i"r'" de Dr' 

ioariir Ra{ri ripdriti:r in Biaqiii ia 1877 -qi 

detlicalu 

Mitlofolrtrrlrri Valcea-, ()it,rc I'a qi 

lpr ubirtii. in olrrrlti :rce;,ia ia l)itg. 279 se 

sericrr, ltreste 

totti lu'atii stti clin' clerici qi. laici, 

ltrin ultnrlt'e qi lrr,it:ii ttt tr;tleudrulE tnentl''ri tr'i 

'6|ssvirci potti lucr, 1to't'te lu. trtrcle rtf ctct:t'i tla 

nutw'd, ,,iirtr| (in' aqit n'ttnlitele congre$e mi:ttc), 

ceti u,tirtgtr, t;i pe tl,in;ii' Pt'PL:tl.ttl stt.tttti u'dmi' 

tt,i,s tr c,,1,,r' h-urt rt r'iIot'ir, lt is e t'icesci ;si 

scrtlttsl,irr:, r:uusele stolara etc'" Din giLurile 

ircesle le,retl"Jiriu, u[ diri I)eltsuEtLttu. oare l1 

abatatri itr ttnfi rnodti atiltu tio ui ol'ert'tit, pe 

iditrolrolituiu \ir.tttcea, llLlltt l u tiL ,,tt,r li e'schisil' 

pe 1to1lrsnrli, t:rcdincio;'il, tle u truli atd ataht't'tt' 

in;i,'A ,qi i'n rr,tlni'ttistt'u.reLr' ttucriLorii ;i fundutiuttilorii 

bisericesr:i", 1,dic sd, ctttrds''a f6ite 

bini: it{eiie qi eugeLeie [Irtt-r-rpolrltriiti \rattcea 

in ce,sliunea partitripirii iticiloril la adrninistra.i'ea 

nveriiorti biserieesci qi scolastice. 

Ei biue ! va {iue dlir Densu;rnfi. Insi 

tlacfl [Iitropolit,uid 'Yancea. a avutti alari idei 

rl0strre ptriiciltnt'elt lait:iiorir la a'dtrtinist'i'irreil 

on.iilo,'u si frineirtinnilot''i biserir:esci, ntriu0i 

rrerrt,t'tt L1e Illl a tt'itlirlsti itleiie ai:est'e in pa: 

iaerafi iit sirtotirtlit itrovinci:rii dela 1882 ? 

ln" t'hirtul'j tr:csirr, tr fi :it:ipatir pentru t'ot'- 

rlettna ile ltrrri imPritlri. 

I;iL licdstit rEslrrtoilemri dar"i' aS.r' uAl[ 

sX fntel69[ si rl]ir f)r:ttsttgattti f].,tgtl acelal 

cari vot'ii tnai ,lttteziL tr firce uobilrrirri gi in 

veci ttr'uil,lrt,Llitli Mitropolirri Vattcea atat'i 

isruuti,ri. ----' - 

Miirulrr,rlituir"r Va,nt:ea (ltillrlsce& f6rt'e hine 

doring creiiinciogilolri riin int1696' pt'ovirtcil, 

ca se' iet gi ei liir,rte la admirri'it'larea averiioLu 

gi luntlltriuriikrt ir bisericesi:i qi scolastite' 

sarj c,r rrttit rittvirtt,ti lt guvtlrnareil e(iollomici 

sai ,r,nt,e.irilli '1i rrrrltnralli a bi-qtrricei- Sr:ia 

si acr'eft. r'd. ,i llr;tt',f l)ll lir'illilril it eleittettiulrri 

lai,:ir ,l liei'irtitti i:tnoneie' S!. ca' rrnulu, 

.irt'" " 

fosrri rirtrltlttttt gzlt'it' lr itnl'lllri dorin[eie 

irr:;te nl,r t'rtrrlittciosii',t't't. tr si lrl rilrttlrat I rtttI 

'rttrttrt[ 1)t'ttti tt :trlittittist t'lt't'lL lirti'iut ilot'ri '1r 

avelilorii I;iserit:t:s,ri,!i silolrlst'it;i; ilcepdnihi 

iieia rverile qi ftirrtia{irrtrile paliit;hiitle itt sus[ 

ia lrverilrl si ftrrrtl;r!irrrrtie lrrtcieiol it llt itiiipoireo.i. 

la l i r rlie'reit'iori, -si lrirli in viriri iri 

lt.,,i* tri ftrtttlltirtrriitl itttr:trgei liiovintii rnrilot,,rlit,,,r*,. 

Dup5, 5;11'slrrlti u't:esia tdre lrverlt. 

tt frrrrtl;rtitrlill,r biset'it;r:sci qi scolast'ice 

tlelt cele pltt'rir:ltilrlc pitri -*ris[ ia t:ele Ll'ovinciale 

ir"vettt s5, ij(r tdllliuistreze prirr c{)rpola{irrni 

(rorI)prrse din u parte pl'eo{i qi ri6u.E 

hin tret piirti tnirerti. Statubrrli acesra i'it 

" 

Ji rur,,,t,i's,t;,' rl,lsbltt,r,rt'e -si'rimi.e l';inodrrl'i 

i,touiit'li,,tu rl"lrr lsti)l' (lir aqjt npoi tritttehe-

| 

| .----.--166- 

i- 

mflndu-se un[ congresil provincialu din P.reot/ 

si rnireni si se p6t[ pd,gi la dispusdliuui rnai 

iueciale. gi sd, se poti, pune ln praxd" 

-r 

Ce se vedi in-qi? -Unii bilbntri cu va{[ 

din tnetnbrii siirtltlului acesluia, l& cat'e sus- 

{ine tllir f)ensuqanri, .i-t1t fostt.r:he-rnali totti 

ie aceia, riespie cat'i NlitropolilrrlI Vancea 

scia bine, ,,,tri n,, aoril' fuce n'ici' o olntsd{iun.e 

tlecisirutilor#", u;" opusEtirrne i-aI fdt:utir NIitrouolitrtlui 

Vtni:err qi strttrrtrrlrri acesLrrin alI 

;il; ;flit ireputOnthi'rrj*nge la .nici ttnI couclusu, 

a trr:[uiLti si-lI ret.rag[. arni'ritri in 

sufletI si in ittitni,, cii ln irnlrlirtire:i ttnori 

ctorinle aryrr lelltirrti ale t:rerlittt:io;iior ri milelti 

intirnirina' agil" mirtl resistin{5, t:hiarri gi la 

rrnii ilin cleru. ',(ii 6ta ti rlup[ 1l tni unf, 

ontf superficirtlri' ca dlI f)ettsuqirtti, care 

despre nirnicri rlirr r:f ie a sr:Lisit, tlu s'r ittformat,i, 

viue Ei arunci, tjtt Liuil qi petri in 

otnulfl celt mai nevintlvnlir! 

Scriilorirrlfi n(jPS,t{xa, a fosiri de flfd la 

ucehi sinrtriit. Pronti:iiuueil r.le it lrtl desco- 

1,reri cele perlt*trt,lite ntt-lti turti obleg:i, fiindd 

c[ riecreteie siuorlrtirri s'iiti pubiicatir' si protnisitttteu 

il fostfi obiiglrttire nttrnai pd'ni' lt 

publirrrrre. Si ;rr'fi tiin pa.r'te-i o iaqittte. tlacf, 

i,u u,' i[p-scr)1ieri. eitir:i,r ltriL'l rleserpet'i lt(]um' 

spre a minttri ittnilt,iren rtt'qt6rsi' a i\Iitiopolitului 

Vattcel tle al,tri invinrriri nedrelrte 

in grariulil sttpt etni. ilIitropolitul[ 

Vancea itt tirtrta opus6[iunii irrtimpinale in 

sinodi fiinrlI silitI rr letrage lrcel[ proiecti 

de statutri ctt pt'ivire la gtrt'ernaret biseric6sc[ 

economicd. r:rilturalf qi-stolastici,, a trebuiti 

s[ se muitarn6sc[ de 0 cailt datd, pd'rtd' lct 

* 167 -- 

t i mpuri, nm'i' tttr''tt.e,.,cLr 

o?::i:;:-,1; ! l" ili1l]:l' 

drrpr ca[e *uti.i.l.,ili,r;;; ;'; calrituril, t;ua 

tiier-:estrni, se a(tlllil 

rrarotthiltlil ins[ 1rt'ttt t:rttatot'i iile'1i ile I)ol)o]'lt' 

Fi,"ii,iii il. i' .s y r iltr;; 

iJ 

" : ;;''li : l,,u li'? l;'i*i I 

it 

Sultrt-[ in leshttnetl 

Xi;tfii.';' qi"ittt^^()rirriLrrlir pottt)s'r., nr'nitrl ca 

in ad rrri *isL'lrLelr 

rrr rrri,r { iir rtri .slr lt' sa.s.e folos6sci 

iT t..' ;i;;;l u i,irr,,,il irlL ii l riici i l',st,r.i ( ut t iL, i t is 

in consilitLt")'. t"iusi' ir'rt irtcet'atY :1,, 

tn"t de- 

;;;, t. * n'l:llllill:":,:,f l,,ii\l*,1',i1"i,,i,l, ili' ll\l; 

ci ott cottcttt'stlltl l)a 

;1"";;;;it,;it[ it' .'ir d j r' 

" r-?':'-i' ,i: .1t' 

n a I il'sl)l'e r 'rrIta 

rii'ri l)r'tt';tt$irttr-t' 

n u s e' 

cd' riici otlati 

rr,a vOibir a esCltide ,.7'tt1firttlil' n'etLittt:iosit' 'le tt 

"l,r'- 

mtfi' aad''ttui tI it' i'i'' t"im'i"ist'':":' ^,'::::''iI 

ot'r'r' 1i 

/un, Lt q i.t.n i,t, 0,,1.",1,',,'rr' 

r' 

r, f t'ir.t',,,lli " . i,iil", ii,,, rr- 

Si ttitt ''r'",lil cttl't 

ttunl,,lTJ crtrr"ttitrir rlrr [)t" IlrrtI r'prti- 

'ii' 

birtI tlr: ll rtrolr'rtitirlit V*'""tt" :i^ ll]tt ist'rt'icrrlir 

sinoth'f"i 1"t'uiiiciriiI 

tlejrr 13S2 s

168 

p a r ti c i p [r i i rn i r e n i 1 o r ti t:lsll: -.1^*,iiiil 

: :]"1t T i il; 

i;i*';'irl, ii' 

"f -'ii.a l in"n ise Li ce''. * I :$:,1 u,!11 

;i;;i- ;i ;;';;;i;;,li ro'n*uo;'c+to11t3i..11ii 

illi,'""tiit"ii- -.r*ti,rt l* p=ulllllu 

I r t 'luDrr 

*ur'! """ ..^ .olttlt[ :u., 

"uo*ir:i, scoiaslici gi culgnvct'n625, 

{tlrullluz4 taustr e-t "''---. . ' --^ -..-r; r= .,r .... rrr.,lrrlrr 

l;;; -; biserir:ei prin organuhi *oII:31 

r.t*iit ,,Siatu.=gytil6-s" 

qi prin alte orgff'Ile 

iuferirire' 

'"'"""d;' lnqalfi insd f6rte tare - 

to-!i ar:eia' 

,,uri ig*ia,'*e pottitipittt'a irrir:iiord ia gur'erllarea 

e,:onnn-,rc[, Icolastitd' ;i t:trlturald' 

biserie6sci, i'st,e t) tiatina verhr'-'trt biserica 

;ffi;;i;i. Cd,ti rirrpd rirt'ptulu. biserir:ei reffiu;i;;ln 

r,* tri in irir peri'i iti bi zrtn li n [' epi- 

. 

*aup,,fo are tlrellt ir ric 0otttltlr:ere ql lniii)ectiune 

preste tota nveret ltisericti'';ci 1)- (r r) 

,;;;'";;, ,:u -.ru,',7"'"u, z.i t'1uttrt.t {tz'i't1rtt- 

',;,";;;;;',i. si,iirrir,i Irii.i 11p1n'ti irrrpdlrrt'rriu' 

t;;';;;-,il-;irrit,rcei:ta irvertla bisirrir:6st;5' se 

.il 

l 

"',i'it*i-it,i ltt-to*titti in .hiiiuiri rrrmfltoriri : 

ir;;;;; ";;t'* epi,"'pir *tn iiiriigntir' qi 

-i'c[ 

iO**' tt':itit,i, r',u' ,ii'''' t'lertriir srr1lus[ l*i sir' tle' 

,iunie*,,1 ttttii ,:c,tuomi perrr'r1l atinritristlat ea 

;;;;;i 'i.,i''*i**u*i (''o''" Lltltr*rion' tan' 26 

i,i I'6vilil'). l)acb gpist:ripttiit tregltgit- prrllere:r 

.'.,uiuntiiiiii, ir,i sufli.i'i-I{rtroptilitrrlti' tJ.un:t: 

tninrlir t'lit econr-rttiu, 1i tl't'a . i '\titt't'politulI 

ii*gfig,,, rrtttttt:i rlrelrtrrlit tle it ilettuml l'e ec()- 

rtotttI se tlevolvll lil Putrilu'c]rir (Ctluc Nit;' 

ii'.nn.'-r r in pioi'ire)' Ettrnomrtlir athnini' 

.tit*'""t*i*- biseric6st'e' rltrpF invialiunile episcopofui 

(zuri i't'itttlt' ilirtr i;rt'ozrizort catt' 

- : --- Veqi c,'aoita oan' l5 A.ncirau'' can' 40' 4t 

alri Apost'' 'Jan'24, 

if iotlocneofi' cau'' 12 ali couc' 

X'it*fi if 'qi Aristenu la can' 25 Antiocheni' 

!(i 0nlrr. lrt I)r 'r 

vili)' Iilr:rtnrttltltlt"l itrcttsseza 

t tttr: v t,lt i t elc 1*,,r,,,, ti,', ti t li r r i1 t t u t^'r', -,120'') "')' 

rlirr t:lrr.I lrJroi porrii t iit.c sir,'sel,t (ilo)r'r'c)' 

ilil :;i;'i,,i' i.|'''""',,-'t" :'tr::tir;et'eu (t.it'6tt(6L:\ 

ii'"i,irn'riiii*ii 1''ri::r1'"') ir"'r1r'ii' biset'ir;r''sti' 

ilt,in,,tttrriir in nus''l' ''"1:" 

i'l'ir o'iatli slI tnli 

de 11111|[,g oii irveir':;d' tleir t:pisrloDtlltti s:lntir 

li*rur*r"tn,,'ittfo, t'illir lr rrrltllirtist'rat'ii ilvel'eir 

[i;.,]i:t.c;;;,- sad ra{irrr.; .(}'uvttgttiorr.t'r)' l)ati 

rrverea biser i{'e:-{ta'i'r tliecesd' Lrrt ittut'"' itttttlci 

*r,],,ni',ut,,i it" :l;i'1,, ;1;;,,;:l:"tl ;;;l:,J;:l...J 

o{iciaii ii' n urn i {::-t' ".' ;;;;;;;;i,,ii,' a v."e a rt r'*:p r I 

i11rf, ;lr: rltit l'r't t': 

!' 'l1ll':i::.'i.::: ,itl' ; 

'{- "l', -i'1ii; 

Jll :ll, l;t[:X"ii"?i;;;i11,,:, :il j;;: 

tle rtlitltlttl!1 (li ' il,'i 

-]a""tt*l',ft'!li riiierit't'Ii' sllifit:'rirtti'il 11vr'lfti sA 

['".i.,,," ,r,,i,,* i". fies,'*t r:a'r* -lund' -rtli t:eiu 

;1,,i;;'1,11,; rlu1rL riStrE Irtni rie:''pre. trrodttiir' cttttt 

aI arlnirrisilll rr, nu,,t",, lriseiitlti:-ur:li ' Ar:livii,trtea 

un,r',,1,1,rru rlt r'ri..d tlumiti .'1!'"-Q'.1;'"'..' 

),'r,r,t"ii-n otirirli rnr'i inal{i.. nrirni!i : "Ta(it- 

;,,;,r.:'ti,nnrirt'i1i tuli'le irrrirEr':ttrrhi' [l'ertttt- 

,,.;,;it,;r;;;"''t""ui"ului t'r'it itttir I'r'oct'rrrit tlin 

veuilelr,r irtr:tll s,'. lJlr'I inn ltt:ti mrritf, ili 

Iterileit riiirirtltt 

Acdstrt Sl itil tiiirt :i fosit irr irirs[triri geuerale 

praxil ';ttlte lL Plevilei itr biselica resa,r'ii.ulrri 

uu .i)r'rvire 

lt nvelii 

"tl'l'l::illt-:::.-^ 

krisericesrli- l idcci:'il' Iretensittlitlit 

parlie i- 

'tl 

ilel:ii'l-irii,ri.I ie itrluri'iit,r'area at'erii bise'ilesci 

pe b"s'r plaxei ;i riet'iuei vechi ilr bi- 

' 

.!o,' i *u' i*'e r i t' u I rri e: 

;cl'Icil Itj:6r """'i -.rrrr,.,sci'tt !.1- llll..::rnt ilr ll: rlpLului Jill'|,l" 11" gi -i; i! 

o liti;i trrrivi !lt) ' . 

istOlliei irr'e-

)r0cuttl lrut,rl vudd t)l'i t:illrl, lu t'irrrllrtrile tttiti 

iir,iii"ti''i;; th,i.l rlivcrstt' tle irnfrerirrhi bi- 

,uuliitu'n de voniL[ ttcpt'trct'it:abiLi' . 

De aceea 

-ij"""fietir[ rruri tn t^ritc strt'ele 5i lntroc]usi 

lim t6"l tt,uforrn[ inrpt't'julrrilor'I schirnbrtte' 

i,ill""t-;ittoeni ins[' lri resfritii regularea 

"a*iiiitt*i:ii' averii biselicesci rt'a .p.ttrcesi' 

;;i;;l;i;;ice, ci ttel't grtvernttlr civilu' A!1 

iu Iiusia, llortrfi,nia, S0r'bil, Nlont'enegro qt 

*it.o. ljretutintierri irrs[ irr leslril u puterea 

t -Ufile d* o administra avere& bisericrjsti' 

i;;;;tuui *ni. 1-ritrte ntt este nici in md'- 

rtir. i.i:iJ"l, iiici in rle poporttlrti ct'edinciosfi' 

.i'-f" rnflrrile guvertrului 'civilI alI statului 

;;r;;.t*;:-'(j,i ,,t* dur[ si se intimplc Ia 

ir i. tirrtrti ctt l)l'tlx& eel vet'he titt rnai ela 

i,r-'.ti.t'Uirei i',, cilt,fi n l'ost'ti posibi][' . 

s'a 

l,r-u,i pe inr;r:t'uiil muirii ittairtt'e 

i;i;",il;;i 

ilr Ntittop,ilit,tilir Vattt:eir o 1rt'axil ore 0&l'e' 

,;; iti ;t; tiejrr. istoria srt'' Aver.n' biseri- 

;t; tu'",t"i,,i iurp[r'{it[ ct in rttuite locut'i 

i""i.tutit* dupir, praxlr apttsttrti' irt avere be- 

;;fi.i;J;, -,lio ' ,u,ieu se 

'suslinii b*']:t]ti.?l']: 

si in itYere sIrictti lii:;erir:6st'rti' . 

(]ilret al)01 

il'*i f- i,ii,,,ittite in l'itrut'ltiala qi itr tliecesittti' 

c*" ;r;;il;i,ii[,;'ii ruturinisti'ttir p,porull 

"i,it curlrtolii sdi, ilri t:erl diecesrrttI cori,.,:-ti---" 

iurrit,ii,,t*i ' caltr tiirt prrrtctulI 

'uaa*d* tie uetlerc tirle ltlctrlir 0collonltllul 

unii.u. Datint aeti;,itri esisti' tle nrtitI in totfi 

,ruusulir. si isi ou.* dejtr o legisla[iune 6re 

bas"a cohsecin{ei' 

-171- 

tieipe in ut6sur5, tnai tuat'e ttu ttutttrti lrt irilrninistrarea 

averii biserir:esci qi scolitstit:c 

paror:hiale, ci qi la cea tiiecesurti qi provinciaii. 

Si Mitroprilitulil Vaucel a, lirst,[ ceiri 

dintf,,iri , c{u'e n ficutri lncerctrea de a 

impiiui dorin{l acirstit a poporului r:r'etiincios[, 

gi daci l)u el'a oprrsdtiunen 0ea il)are itt sinociulir 

provincialti tlclt 1882, o rr Ii si iutplirritir. 

Se p6t,e 6re o acusd rnai iniuriosd, 

qi mri perfirld, (R t(:e('a rl dlui Dctrrsusanr), ci, 

Mitropolitnlri Vlnr:ca ,,u, escltis{r, yte. poporuld, 

a' ed,in ciosil, dela atltnh t'istr cu' ea nu crilot'd, Ei I urt - 

da{'imt ilord, ltis cr" i cescrr" ? 

Cdnrlir irrsi, rlicetn[. cd, sfitttele caucirte 

lrerrnit[ p;trtir:iyrrir-'ra e]ernerrtului lair:ri la grrven)trrea 

etlorrotnici, scolastit'5, qi culturala a 

bisericei, rtunci nrr dicenrir tototlatd, si aeeea, 

eI particinlret irr'6sta arb sd, st: irtt,lntlrle in 

sindrJe. De eflnrlu;'it ivitti lit ttoi t,erttlinta 

de a rleschirle elernenf rrlni liticti cflurp[ -Li 

mare de tctivit;rte in biserir:i. r:u crrvint,ulI 

si, n,odil s'a fiicuf,ri ftirte rnultil abn:sri. S t- 

ndcl e tn i n.t cIe srtId, 11 

enu,'i.nii r: run ort i cd, 

s e nltnr.esr:d. ttu,m.rt.)i, ;i nu.ttt,a7, rt,rIu.ndr 

ile nre nt,ltr il or il hi ern r ch i oi. 1t etr,l,r'tr, 

ct,f' acer ile. rla (/nt.(tt ie o q i srt it"itu u l,c u I e 

bisericci., ln ertri cletucnt,rrlI laicir n't ptrt;icipatri 

nici orlatl. Atr.r'i sinorle suntI cele 

ecumeni0e, prt,t'ialchalr:, pt'ttvincirlir ryi diecesaue. 

De ,,sindde ?t?,i:rte" din preoti qi riin 

rnireni, t,erntinri atttictnonit:ri fokl;itri at6,ta la 

Iroi rie mul{i, qi arniniitri atdta ca urrri Elrlorado, 

in tat'e rti-se vorti iurpiini t6te riorin{ele, 

Pravila llu voesce si, scie chiarfi nilnica, 

Ei ii .quntit unir c0 rju totulI neeun0- 

I 

I 

I 

j 

tl,:r"",i;!t;rt,,ii, '.,, -.ui"" 1'* 

tilrfrgi.i qi-iogi,:ei jtrridice ne puteanrd ajut.a 

iu i'ni,,ti 'rttai lncrircnte' Astetfi est'e 

-lns[- 

;i;,ti;ii; ;,,;;*i:ira' ca elemertt'iir ltricr s[ par- 

i 

I 

I 

t 

l 

i 

r{*il*i*-

scuti. I)e aceen drcd, voirnil si' rtrnA'neutil 

* f a"s* ,,Praaild," t ttunei adunlrile biseliiesci 

rlin lrreo[i si iait:i pent'ru gtlvernarea 

ni**ti*etce, .r,inoini'ril, scolasticd gi culttrrali' 

l. ;;ii;;tti nurtti rie pilrl6' t:orrgrese' cttitferittte' 

nr,iitoi sin/t,l,c th udcnEru'tulil sutsil' 

t: Q ?1, o 1l i r: 

'- -" t"t, tt tt' 

Sptu a efeptrri qi u riovetli cnttonicit'atea 

parli,rili6rii eletnent,ttlui laicu lrt grrvernarea 

iri"seri.b.cl, economicS'' tlirltut'al* qi scoiaslicS' 

ti"")it,rlJt tni.Dta" cheinrtli qi ner:hema{i s'ari 

',r',i*tU sI piobeze, rd, ]11 bisr:rit:i' toldetttta 

r,[- a,ttt'i ,,sintitle tniftte" ' . 

Pent'ru 

nceett "..itrotn ot'i tlnde *i afllli itr ist'otta blserloel 

ii.lo u,tuntl.* ilrrr preot'i;i din nrireni in 

iitni,,'ir*., r:Atrrlit liniii rlernot:iat6r'e intre sfera 

;;;;';,i;'i ;i ,i bise'i,:ei Iru erA,*$ir p*ccisit lrasi 

,,,r" *,i'l{i, ttutniti rlecAtu tl irI itrrtttitii ,,sinodil' 

,r,j*t;:',tt1 hlsati pe a(li'|tlll. pretinrl'rrrir qi la 

niri ,r,ti r:i ,,sirilr{r' rtr'it'le" - Tu t'ortfttsittnea 

ruaett,i ,u,,i ntt e tnirlt:e, ci' iru. ';6dutli ,,sf- 

'i'dile rnint"" in tlupitularieie re'gilorii francesi' 

iiit,i. .Oun[r i politiee din nobiii si trpiscotri' 

,l.ii lr*. lingl ia'rr:reie civile se ocirpari si d.9 

lrflrterile estertte snil tr:tnporale llisel'ieesci' 

n* turfi ,,sinide tn'irtet' air v6{u-$ . 

qi in diuon*i". 

ce 1,, titteati principii Nloldrlvei ctl 

nufritii'gi iclartjhii tErei, flri s6.observe,. ci 

io,iri,ie,lau,iir lrrcrtriile in t:onftrsittnea ac6sta 

,t*: itiei si cuvitlte firi a le cundsce Tteleiutti-g.n*inr), 

qi cas& rnagl)atjiorir din Budau*.io" 

Ae piltli, tn care gedir- episcopii 0u 

iiolifii ii notabiiii tdrei de confersiuni diverse' 

.i-". ,taitue si ,ie iucnrri, ce ltingri btserica' 

i"J ti,i Jtte'alrI riecflt,ti tr.r,ir ,,sinod'il' rnirtil'" ' 

Br uhiarfl ;i casa tic jos[, unde. lflng[ -pe 

laici nu n,rittni cli;oiici, ci qi caivirri qi jidovi 

suntI si rle,it ui l)rt]oli' 5i tle rrnri lirrlpI inc

--. 174 --- 

rulu qi scolttst,ictt. Pdte cd' Mitropolitului nrinllrlrliir 

ii cst,c les0rvilt,i irnplinirr:a dolirr(ei 

",".ti.it vcrtlti irt biscrica n6iiLli, (jilt'0:I Miliouolitrrltri 

Vancea iu ttrttta opuso[irrnii, . 

ce 

u ti iitti*1,inalit, nu i-a succtsii a o inlplini' 

Si uan[ fi itttpiinirei'l rltl'inlel ace:;teia lnsil 

;i.i.;;ti-iii iai':[ are deia in bii;eric:t' nd-*lr[ 

iriru frum,tsii cil,rnpii tle :rct'ivi1'atc in admini:,t,rarea 

avt:rii biscricesci parochiale, la citrca 

fri'ritipi ca tehi rlinlf,,iti facLr'rr'fi de tinrpuri 

iriure rnilrabiie. in trcltnirtis'"rarea avcrii scoi;;;i* 

"p;;ochial*: Ei in contlucereir nemijlocitil 

rr sc0leiorir. in s"rra,L*:1e lscr-riil:ilir:e iia-ruchiale. Ei 

iltt r*ttut*t* :;cola.;iir:e prottiirrtlter't'i consLi1'tritt: 

iii ,*u tnui tnal'e lrarl* rlin laici' I'e lilttgi' 

;;.;;; rEntittrt clr.iinen';ttlui liiicti trnfl {dr"te 

iiugn .tiutlrfl dr: activitafc iibeli i're t6te tet"tr"*1. 

vir:iei esierrre birlerici:st;i in aqii lttinii*i- 

cotlgre$e iibt:rt, unrie iaoialat'd' cu ciei:iiit 

i" eorisfd,t,uire qi imlrt'cttnd'. ltrclare frii"ri:l 

liut*: irnbL[tiql g11 g;tir-.pIirint:.t itfacrl- 

- 

Ll} .-- 

i'ii,rt:n ',l,,g,r,ari,',, gi' tlrr S'lV''\t'llitl' r ::lririLualI 

iO,.',,'i."ltest5,riir.r'irr afrii'I ri vie{ei religidse 

,i tritor.t.,or,,i. (lua, mai lilill'e pert'e a publii:,,l,ri 

rro,;tru s'irr ttiltti, tiaed' lu afia"' cuut itt 

f,iil,i,,'i". Llirt'tillrnie" l\rrglil. Itrtli'r''Belgia ;i 

tit tra clentt,tlt,ttlii liticu. itr'rtrflt:trl[ tie catlsa 

irtigi,,oii r.ti rt bisr,:rir:r:i. iaoiallh c'rr clet'ulfi ln 

a,,,,gr*,tg iib*r * iut,runilt' ia tie ':at 

e anti t'eg,ri;f 

ii l)i'oirlrlYizi (iiitls?i :;i:rtlast'it;i, - liiatrt'ritiii,,i. 

u,,liulii, riialistir:{, gi literar'6 ir biseticei' 

i),r niide, artiiurirrrri itult)ai, cttln iirin o at'are 

*,rrtt:itul, iibEli eli.:ttteui'uifi laie ri it' olaltir 

c,i" i;i.ruhl iralii:esrf in tirupri sc'ill't"u a ftlntlat'u 

irr Ft'ilncir.;r;r;te utrive;";ititi drl suiittte cu citractdr[ 

religiosri cir ttnti contrtltondI l.t urriversititile 

de stalir iipsite de ori ce cat'actdri 

religiosir. REmA.ne tnai rlepartc eletnentttltri 

laici cd,rnliI f6rte ruult.[ de activitaie liberS, 

in re uniurti cu carae l6rfi religiosI pent,ru 

t6te trr:buin{t-:1.: soe iaie bisericr:sci aie credinciogilorii. 

Erigi cea urai niare parte din 

lrublicuiri celilot'iii r;';tt- ttitni, eindI rtr afla 

nurndrulti gi nuari{ele aiA,roru reuniuni, ryi cil 

ce suntt ln starc ele sd prodrrci in {6rile 

cuite. EL{,qi nutnai de pildH, a.miulinfl, c5, 

lrrin atari reuniuni se adund, numai in ParisI 

irrtr'unti aitfi prreste 20 rnilir5ne franei perttru 

susfinerea qcoleloLri crestine tlin acea ce[ate. 

Si ie lrroducc acrrlo resultate atA,tft rle stri.- 

lueite't Nrr lrretttitliatlele nostre ridicuie, cri 

ilu uvetnti ,,sinritlo trtixt,e", ci ln:ittfle[it'elr 

sfint[ Jrentt'Lt causa religirrnii qi a bisericei. 

Ddndu-ni-sc oilati ocasittne vomri prrbiica itt 

0oldnele , Unirii" pertractd,riie ttnui atare 

corrgresfi sau atlitniri tr vre-unei retrttitttti, itt 

,;uri ca adev6laii frati in Christosri se sfd,- 

tuescd itt cca rnai stirrti, ilt'tnotlie Cert'dirtali, 

llilrolioli[i. Episeopi, rlignilali, prtro{i sirrrlrli 

dcla [ar[ ;i caplani r:t membri din cleri. ctt 

rncrriblii tuireni, st:nattlri. deprrLa[i, tllembt'i 

ai acrudelrtiilorir de sciiufe, profesori. juriqti, 

rlrdit:i. nobili, iudustliaqi qi {6r'atri L:tl pri' 

vire la llrolllovilr'eir reiigic,;rtii!ii i;i a lttturot'it 

causeiot'i tindt.rile tie tnittiifestareir eril,el'ni ;I 

br.qericei. Alunr:i v& a v6 prrblicuhi ttustrrt 

eetiloriii prilejii s[ va{i, ci, fa{"i cu birba[ii 

laici de inittt[, luurina(i qi irrstrui{i ai 1roptlrrll,-rr'[ 

e ulle, clri au adev6ratf, duret'e de 

causa religi6si sr sfiuti a poporului gi ternei- 

I 

i,, 

i,. 

t'.

lice cunoscin!e deslrre bise t'ic[' ce vLrlore 

;; ;; ;ibl nit,:* drneni 1re cfi'tft de s'periiti.fi'ilt'*i* 

Uit*.i*ti' pt insfi qi tle irtdri,sne[i 

ea tilfl Nic' 'rtatl 

Densuqauu' 

vfi' 

Sinodulfi electoralii dela 1868' 

Cflnthi iu trittttttt anuiui tt'cr:ttl[ 1892 I 

..Unit'ea" uumiri .,"llt:itt"i'ttItti o i5'ctrl[tlu- I 

Siii',-'it ills;l'httir" -ct'rntli[iunilc' {jiln0nrcc qi falsiti{ile I 

irioii.*".ur,,lir,*.-' irr ce. se crerlq 

I 

.a"ti.tOiii elet'toraiI tlela 1868 ..1c-t Pu'su I 

ilri;i"iii;oputi,n, l.t"nti s'n infu- I 

-,L\azetu" 

riatir de toti tal'e' t:I' 

',,.i-rt,ittAti ,,lJttirert" i jtt,**';i.lil I 

pe pdritrtii sitt'tluLtti uctLtttt't" ' tlt'$l I 

,:ei Irrri rtttrlli ,pt7r'i"'ti 'ii sit'otltilui" -tiirl t8tj.S I 

erriI rleia lltrtt'!i, li"'nti ntai l'ltteait h,.-"tld' I 

.1",0#rt)i.'*,,t;,i;*i,i- ir) l{iro'iiirrr*lit t'i -'':.1i.'::;'i 

I 

ca. iru v{}dsce 34, i;cir' tI tlorrr]i{iuttilo- pttst in 

I 

"i,rr,r"ru -ie ,:r,rr.tin ,.lL,iu I E6g nriului Nlitro- | 

;';ii;;';',;;l ,iin *ciu l'ibti.,r, 1'11:l .o*,:: ll.:; I 

crrt.ri lu istcrrie, gi uhilrr it f i'rtt aLl{iejt slli'tlsu I 

;'ri';.;; rl.l,r'j"'tiL"- iii"1'u'iii*' De ireet''r tlitch' I 

t:ritit'rt s,-'rio,ia [i 'i";i;''t t-' 

^'"itt gnlir5'{ile 111 I 

;;.-;;;,,;'- ii -tottii,ltil": iiloticc, dtr ,t:ati 

getrli I 

l.-i"" *Joiiiut,i. 'n'i'n'i ,Ga7e111" . t'i, ,'''.:i I 

le sDe';{ rllii, ci, I'itt' tti'd ri'x 

-rl" 

"pattnl,r'i sntt}trtt':tl't |.). I 

,,,,1? 1,riLd rrrilnt,ui 'Ju irrvinuit ea Jlt=tl .:l: I 

a fi "otnis[ 

eu voei] san lar'5' Y(]e.irceir) l!: git- I 

llt"l :r:"i""-,il:ir, "'::;' .i3 ::""Ji:i:uTl: I 

i'*i, 'i. :!; i;-;;;'i*'ti';, qi asa tt'ebue si 

I 

-T 

-r77- 

se intimple qi la noi, de s'ar rni,nia ,,Gazelau 

ori qi cdti. Triumfuhi adevdrului nu-li va 

putd opri ,,G'azetau. nici odeitd,, ori cilt[ de 

neplicutu i-ar fi. Etd, pentru ce ne-ami propusi, 

s5, ne ocupirnil in unri capitulft separatfi 

de sinoduiii din 1868 qi de condifiunile 

puse in elir uouirri iVlitropolitt. pe rari inci 

iqi bas6zi dl[ Densuqanr) o dosi, trun[ din 

rnous[ruosit5,{ile .sale, cu t6re ci, niri chiarri 

condi[iunile areslt:a, atfi,tfi de afine modulrri 

dinsului de crrgr:tare, nu le-a intelesti, pre0um 

vornri vedrl. 

Absllagdndri de o carn tiati rlela alte 

ilegalitl{i canonice ,si falsiti,ti istorice cuprinse 

in conditiunile aceste:r, intilin intrebare. ce se 

nasce, dste-'. ci avut,'a sinodulii a{jesia dreptulI 

de a pune tiitoriului llitronolitir r:ondiliuni? 

Fiindri c[ siuodrrlir s.cesta prest,e totri 

s'a geralri de urif mare apdri,toriu ahj Pravilei 

gi alu drept.ului orienlairi, aqa si intrebarea 

de snb vorbi, trebuesce deslegatd, rJupi 

l'ravilE qi dup[ rirep[uhi lesiritdori. l)ari, 

nici in ,,Plavild," nici ln reiaialfi codirri ai 

bisericei lesiritului, nici in r6ti praxa ei nu 

se nfii niciiri nici o urmi. ci, nlegdrorii ar 

av6 dreplir a {}nIre alesului le.rir conditirrni' 

dela pliurirea qi implinirea c6,rora Lii atirne 

canonicitntea, celrii alesri. Si ore pentru ce'? 

Pentru ei nntl Mitropolitir intri in o sferl 

anurniti de acl,ivibate deterrninat[ ryi precisatd 

prin iegi, rleia r:area nici odat5, nu-i este 

ierta[u s:i se :lbrti],. De at:eea riar:i crrnrlitiunile 

suntti conforrne acestei sfere rie irclivilate, 

atunci suntfi de prisosu., cici ele tleia 

sine se intelegri ; 6ri daci suntr-i contrare, 

i:t 

I

tun(:i 0() iJ)so tt'ttri nioi tl val6re' c[ci uici 

"iroui,,"i.,iI n,, lo c"'ie tett'rtil tt pofti dela 

;ii";i;,;i uiini.* in c'tttra catt6nelot'il' 

""'- :,i;;t'ii'iii tittuiloiui" dela 1868 lnsfi' s'aii 

l,o*n iii 1rosiii,r,re,r, ca gi cunr, ar alege rltl 

l,ti, lii',ii,rii,u, u'..'xiioi act'ivitate e definiti' 

r,riu i.g-i, ',ri unf,, tieuutntd tiieLrrl[' a c[rui 

ac[irit,ale o norurez[ alegdtorri, tiindft cd' pe 

ei ii representi. 

r;r 

liai departe, la constittirea Episcttptl,-rrir 

si a IVliiroluiitiioru ttici otlatf, uu a con- 

.it:if'rittI singurir laclor[' ti. tr-rttieurta lnal 

uruiti. I)e aceea e cev& eotnicii' cflndu uni 

i,i.i;i" puno t.roi "i**n 

contiilruni' ,f5'ri 0a 

.A *.i-,',r1, Ot. pune-vorti auele condifiurri qi 

iii-r-iii r**ti. " Con.tiroi''ea Episcoirilorft li 

l,iitrtilr*iioin i,t iesiritu s'a intitttiriatii lrt 

diverse [ittiput'r rn rnotiuri diverse' ilIodulit 

I.iti'it,ur i,o,l, oopa Lrare se vede a {i cloit'ti 

qi ,truptof n ou*t* electoraiii' esLe nroduifi' 

observatri in ,n,poriutti bizaniirru iu seculii 

"t"i lai,f i, cfi,rrtifl sinorluld' provinciahi c&niiie;';;i 

';,;;;;, 'iint'o cari pre'1e'iirrrcle si- 

"r:î,,f-i, 6r[ mai ifurliiti r:apulf stiilului alegea 

1) 

[)e unir. 

Acurrt Ia noi cleruiu tlarrtliddzd' lrei per- 

*6n*, tlin ca,ri Nlaiestalea $a la pr',opunerea 

gii;"'t,"ir"i rt*g*"'i; ;.nu' I'Y-carei shntria sa 

Porrritic,:le Rorttei ot" Ot*piuiir sa' u -iut*r6'sci-' 

i" iti d,ici' rrei sunt'ii facurrii' cari roncurgu 

I 

I:i ttoi ia alegerei, Niiiropoiirului' 0e valdre 

p"c,,iii.e-oibi-'dai tonJiiittlite puse de unuhi 

'i f,lod. I, 3, '12 Nov' 

dreptultri romauicu gi {-1odin' 

i36 CaP. 2 iu CorPulil 

Curop. c. 20. 

n 

I 

il 

it, 

:r - 

:l 

: 

n 

I I 

1_ 

L 

{ 

'+: 

:, 

! 

- r7g 

din acegti trei factori, de cari p6te cii ceialalfi 

doi nu voescti sf, scie, sari p6te cil aceia 

punri condi{iuni chiar cotttrare ? Dacd conditiunile 

sinodului din 1868 a[ fostri legale 

$i'canonice, atunci legale qi canonice suntu 

$i condifiunile, despre cari se vorbesce astidi, 

id crirci sd, le pund, guvernult) unuia tiintre 

cei trei candida{i din 16 Apriliri, pe care-l[ 

va denumi de Mitropolitri. Se vede de aci, 

c6,tri de pu$ind a[ fostfi ,,Pirinlii sinorluluiu 

in clarfl cu (ieea ce ail. ficutri. 

Sinodulf dela 1868 a fostfi mai departe 

compusri in cea mai mare pa.rte nu din birbafi 

cu votri virilti, ci din representanli ai altora. 

Ca representan[i insf, tt'ali avutri rnandatri 

decflrri si-qi dea votuhi uecondi{ionatfi penbru 

o persrind. Spre altcevit tt'af avutti nici unii 

rnandatri dela niureni. Pun0ndri deci Mitropolitului 

condit.irrni gi dirni!6ndtr-se gr in pertractflri 

de alle lucruri bisericesci, dupi ori 

ce dreptfi pe lutlte aii trecutri presle mandatull 

prinritri. De aceea totti ce ail ti,cut[ 

preste :rcestti 111zttdalli, nu are nici o val6re 

de drep[ri, 6rd' condi[iunile puse nici o t)utere 

obligdtrire' 

tu rrrmd, condi[iunile puse suntI Iucruri, 

cari atingri intr6gi prot'incia rnitropolitani. 

Curl p6te atunci unri sirrodti, (jare representi 

numai o parte din provincia rnitropolitan[, sI 

perrract.eze qi pund, r:uiva contii[iuni, ce atingri 

via[a biserit:tiscd I intregei Jrrovincii mitropolitane? 

Penlru a00ea ,,Pirinlii sinodului" 

cu puuerea condi!iurril0rri au ciL:ntri ,,Pri[- 

vila,'. cum n'e. mai cilcat'o niileni inainte 

tte e! in biserica n6stri.

I 

I 

I 

_ 18r __ 

Anticii jurigti romani {iceari, t:5" ,,ler est 

mltnr$ De'i", ta si arete Jlrin aueea, citri de 

necesarS, este legea pentru n6mulf, orneuestti- 

,,Pd,r'intii, sinodului" dela 18tt8 $e vetie, cI 

qi-aii uilatf, de clefini{iunea ac6sta profundi 

rr legii tlati de slr[bunii ttosf,ri, si rd,pitri de 

runu curentfi uesin6losri airi timpului ar:eluia 

n'u[ nrai cugelat,ri la aceetr, ci tire ce facfi 

ei, leg-alir es[e ori nu, qi tire ntt ermva dau 

ansi., ca tinryrurile viilore si, agrlicr': lrr ei' t;u 

I ot,[ rlreplulit calacterisarea srri,bunili-rrir nosht'i, 

cia: ,,Graeci per Ausonia,e /ines sirt''t lege 'utr'' 

rltr,ttl,ttr.(' 

Tdti valdrea, t:t: Iroid sl o aibri ;lcele 

r;tlnrlitirrni, esle valdrea uuorii tlolin{e esprirrrat,e 

fufi cu fiitoriuifi Vlitropoliti. Si irttru 

r:ill,fi acele dorinte srrntri juste gi tanonit;t-', 

yrrurlrn[a, de guvernii poftia dela ori care ]Iil,r'rr;roliti, 

ca si, le iniplindsci. $i Pdrin{i'i' 

xirt,txlului, eLectoralil, dela 1893 ail at'rttu. uuele 

tlorirrfc fa,[6 cu noulI illitropoiitii. tns[ deqi 

sulrcliori qi in cuiturd qi in st:iin[i celord 

rlrlrt 18ti8, tutuqi uu qi-ati alesti ;titsE[iunea 

irrollrrnld, qi anlicalrouia5 de a le rla forma 

,lc t:onrlitirtni, t:i fortua canoniui qr rnorlestS, 

rlu doritr{e, pe cari ori care }Iitrolroiitri iribi 

loriri tle cleruid qi poporuiti sdti so va siur{i 

lilricit,ii, daed, le va pulr5 irnpiini. 

.Sti trecemfi ar:ttm la cele l0 eondtlitrni 

puric lr.r rruntai Nlitropolitului, ci si episco- 

JrilorI sufragani e u deosebire la capetu in 

rrrrft rnudri efltil se pdte mai itrcurcahfi. Ca 

sii .crrn6seemri condi{,iunile, este de lipsi, si 

cun6scemri mai int6,i[ uiotivarea lorI urin 

lnsu-qi sinodulfi" Cele 10 uotive a celorti 

,t 

10 conrlitiuni so potri crrplinde pe scurtii in 

urmit6rele : 7'endinl elc a,bso'luti stice a 

unoril. btYrbali, r.:r.escutE in i,n.sti,tute 

Iesu,itice,ne- G.ti 

-stri.catil disciplina 

orienttld,, intr od,u,cAnrlr-r i.n ntult'e pr.,iai 

n{1'p e .c 

e {t,.rpu san,d 

;i tottt usemeneu 

i,n st,ituIi u,ni, a7t u,s en e. Ar c h,i er eii n,ostri 

gi, alli:i, rr,t"t, protestatil trt contra, 

stricd,r'i,:i, ct,ceste?a a di,s,:iTttinei, si u, 

i. n t r o cl u r: e r i i d e i n. s t,i t tt t i u'ni, s t r d.'i n, e, 

ba u,n'ii. di,n, e:L Ttentrri frr.otestd,rile 

acesteo, u,il. su,f er itnr. ;i ,.rri" mai arne,?.e, 

pe?'sccutittrtl". S tt'i.crt,re,t. ardsta fl, 

riisr:i.plin.ei ;:u tleosettire cJ,elo, 1Bi0 n 

c r e s c u, t t"r i rt rtt, o rd,il, i n s 7t 

i i, It t n t d t o r i d,. 

Pree urn se porrr ugorir verld. sirrotlulri 

nr.r sput)e) r,iu',:rit fostrr bilb:rtii aceil cll 

,tenrlintele ul.,solu,listite',, c{t?.i, n,i-nil u, Iterq,t.fr 

rli.si i7,linu, si ft1't tin,tro4u,sfi, institu,tiun,i. 

strtii. ttc, eDisr:or,ii uoslri oli 

rlirn alli ttterrrbri riirr glei'ulir nostru ? Din 

motivuhi- alu selrlt'leit s,nr verlrJ, ri acei bir_ 

ba[i tt'itti frtsti eoi-st:oPri rrrtslri,,,i alti rnernliri 

din cieruii lrr;strrr. Atunci iusfr, sinotluli si-a 

uiiard s{, ne sJrrrni., culr} a fosiii ru prrtinhi, 

ca membrii riirr cienr lu no$tru, sunusi eui_ 

sr:opiittlu nost ri. si fie intrgdrisir ilr 

'cont.r.a 

voirr[ei eiriscolirloi'l1,rinstittttiuni, strriine in 

hisericu nrjstrti rci sri ne fie q,lter-atil disciTtl.inu" 

? l,ogicrr lre inrpinge, sii, credemri. 

t;i ep:scopii rrostli ari iostu rrisce imbecili si 

necaprbili rle a. aduce irr r.rltline pe r;npoqii 

lorri, cat'i introtluu.rlri tn bisericL 

',,istittititmi 

strdine si n. ltur orl d is c i ttl. ina',. Noi'insi, 

irst;lr rrrr o crlrlctnrl, rlt,;i il rlic[ ,, 

pririnlii si- 

a 

I

Ir 

182 -- 

l- -183-' 

I 

ttodululn rltlrr llt{i8, r:[r:i avcm[ despre to[i 

opirrcopil rroxl,t'i ptrrerl rnrrltI rnai bune. 

Mnl rlo;lrlrtt: sittorlrtl[ gi-a uitatir si ne 

irlruttl, crlrl srr ttl,[ ,,'insti.lulele l,csuiticea , lo 

r:tt'l lut'[ r:resr:u{i bnrbu{il cei cu ,tendinte 

ulNohttisl,i&".'l'ot,rI r:otrlextuhi notivilii conrli(,iurrilorI 

ne trrrpingr: s[ credemir, c[ instit,utele 

ncestea surrtit far:uitdlilc catolice de teologie 

diu Virrra, Prrst,|, Tilnavia, Roma qi 

ait'ett, pe unde t[ sturlliatri rnul{i bnrbali de 

al nostri. Aqa stdnd[ lucrul[, ar urma, c5, 

ptr rin[ii sirroilului" ari studiatfl teologia in 

,, 

lnslilrrte, crri n'rit absolutri uirnica de a face 

cu cele ,,iesuiticeu, unde ari supt{ invifd,turi 

canonice orieutale rnai curiite. Pirin{ii sinodului 

cei rnai multi insi ari st.urliatii ln serniuariul[ 

rlin Blaqiii. fri pofesorii rlin serrrinariulfi 

acesta cu f6rte pu{ine escep{iuni 

ari lbstri totri de acei;r. r:ari ari studiatf la 

facult[liie t:nt.ohr:e diu strIin5,t,ale, ,,in ,institutele 

i,esu,i.tice" . Astfeli ,,Tttit'in{i,i, sinod,u,lui," , 

cari af, studialri teologia dela nri ,crescuti, 

in instihtte. iesuiti,ce" , uu pricepetrrfi, penlrn ce 

s[ tie urai pe sus[ riechtfl uragistrii lort, qi 

si se r:onstitue ln areopagii prr:ste ei, cil 

preste unii ,,r:r'e.sctt'ti' in, insti.tu,te i,esuiticrt", ua 

ryi curn riinqii ar fi foslri cresr-ru{i lu Constautinopol[, 

Petersburg sau At,erra iu institute, 

unde nu air avutri nici o atingere cu ,,Ienilti,i,!' , 

rici cu disciplina qi irrstituliunile apusene, ca 

sI, se piingirdsei, de eie. ,,7nstitutit, sad, qc6ld, 

iesu,itir:d," ilr infelesuhi, ce"li-li tlau iniinicii 

brsericei, lnsernn6zi o qcolfl pera er sc't,. Acum 

6re a foslf fruntosti, 6re a fostri nobil[ dela 

uni sinodri, cil si tirnllreze ostfelrt trite fai 

t 

cuit[!ile cutolice tle t,crtlo;4ic, t:tt'i rre-tfi rlirlri 

nd,ue birbl[i ca qi l'itt,ttl

I t 

-184- 

rlirr urrnit,6rele: a) cd, discipiina- orienlald' 

"ui,.in*e ln .Pravild," este perfecbi, -si 

c[ itt- 

;fft i; observat5, cu rig6re lnainte de uuire' 

;i-Bt ; iustituqiunile bis*elicesci ale Pravilei 

I"tiiu -peir*cte pentru t6te t'irnpurile, .qi ci' 

ua.fan ie-aurf avutri toie luainte de unire' 

*-- - Nici una tiin acest'e premise lnsd' tru 

-- 

esle atiev6raii, qi ln sPecial[ 

-l disciplinl resliit6ue cuprinsfl in Pravili 

se'basdz[ pe cele qep[e siuorle-ecumenice 

*i .ai.uu iopic'e tiuute panl cetri. capetulil 

;;."l;i"i atri s-tea' Legistatiurreer disciplinari 

in resirit[ lnsl n'a {inutri decAbu cam palru 

vO.uti. fiind[ ,'fl pA,uI, la tntilirrlfi siuodil din 

iti.*u' ,i.fu 325 ilin causa persecu{iuniiort, 

la cari erai supusi cregtiuii' nic-i ttu s'ai 

outut,i tind rnui tle'loc[ sin6rle' Uu[ timpu 

;;;;; i'elative firrte scurtfl pentru rlesvoltare& 

unei legislatiuni tu o bisericl, clm 

l*i,r-.*- cregtiui' 'De aceea in f6rte mulre 

ru*ii"oi clisciplinale biserictr resiritului nici 

;-;; putulri rluce deefltu uumai pflni la 

st ntoriroi unorf principii- Dela cap-e[uhi sei,iitut,,i 

itlI f-iea iegisia[iunea riisciplinarS' in 

r:,i*liiin a stagnulf, tu iotulii' qi u'a mai fdcuul 

lrici unu progresit. Si totuqi iu Praviii 

iiiin,,,i rlisciplina o.6ttn primitivd se cuprinde' 

NIai tlr:ptrte ;i tlisciplinit uc6sra lrrittritiv[ 

tliu cei '8 seeuii cuprinsd in Praviid' esle 

In cea tnai mare parte iutoclnili' liupi imnreiurlrile 

rirnuului cle atunci, aql cd't[ in 

i6rie mt,tte prrvin[e astidi oste neal'licabi]i' 

ile aci vine, rie {rirte multe can6ne din Pravili. 

bune peutru timpuhi, in care s'ari fncdHi, 

astl-d.i esciti risfi in eetitori' Va si 

dic[. ei din llttttc[uhi 

;';i;Iil" tlin Pravild, est,e ciltir se pote tnai 

ircestrl tle vedere di- 

riiiinitivn pi cu totrrlI uesuticient[ petttrn reiutiunite 

ubstle bisericesci de astitfi' 

'"'-----Ci, totulI aheurn std Iucrulil in biserica 

,r,uuruiui. Aci iu cei diurA'iir 8 qecuii a 

iii*ii, t,t*.u-vi tiisciplind' ca qi irr - 

res[riLfi, 

*i*i.ooO,tele sintideiori din Prrvild' t6te ari 

u"utf iriOre qi irr apus[' Biserica apusului 

iurlletu s.r,ilnl,i ai,i 8-iea n'a stagnat[ in 

Jnioit^t.u legislatirrnii disciplinare, ti ba- 

;;t[ -p; ptincifiile 'Pravilei,- pe corsecitr,ta iuririici 

si'pe iririLepttriuiri dogrnatici a pro- 

;;;i in tontindu in mijloculi fluctua-,tiunii 

inn,i,l"t*ril';r'u, qi va progres& gi tttai dep*i:t*, 

.e.i.Lriseriia apuiu.irii tt'ir cuttosculfi pi 

ou vrr crlnos{le nrci odnt'i' stngntlrea evoltttiurrii 

drePtrrltri. 

-'-'--- r'".t*ctiutteir rr,tlmirabil[, ce qi-a cd'qtigut'o 

legirslltiuue* tiiscipliuari , 

in -biserica 

i.fusului,-,r tlal[ ltnsi, ca nici chiarri protr:'- 

siantii. tlulrir, ct, s'ari rup[ri de biseritL,-.s[ 

nii ,i i*p*i.. De aeeea ia ei. p0'li iIr cliua 

,i. a.tlOi are valdre ,)corpus iuris canonic'i" , 

inlru r0,lI tiist;,rsi-tiile ilin el[ se unescf cu 

rlogmele lorfi. 1) 

- 'e Ci protestantii ai fdcu t,'o actista , e 

,ie rniiat[' iu adel]drri' E tttai de nrirabri 

ils*, .e chiar'I qi orietlt'tlii ari tlebuitu sd' 

i..lnOsce , ce iunt[ sili{i si se . 

folosdsci 

a.-f-g'.i-tirrnelt tlisciplinard apusani'' Vornir 

ariucJ s1s1111rti ttnele estltttpie' 

'--Urrti corlictt tle legi-bisericest:i riin cele 

r; Verll Vr:riug rl'rotttctuutisches l{ircheurecht*' 

T- I 

- ;,i:,.11;,",.Si;r*::-€;.a.*:-

nnt l'tllltllnit,tr in reslritfl est'e eqa numita 

Xl,ii'.t',i.i",,' t,,"'* i ii'it el oril' prelrtcmtI ln 

reslrit,ri ntttl tle "rtili*t -tlti' 1f cariea I I t 

il,,.iii,',,r-r,,; iit' r't"xi se rlice alrriat'it' ci 

iliil,i;;il;lu iene..it6nti nu ajuttge' sd' se 

"acoto 

obserue tlreptttlil, i'ii 'iototitce" 'in Rlma'" 

' 6rd 

Pidaliorrrriinuman*'lf 

not'* a il6rta rlin 

- 

tillcrtirea tlela r:anonriif tifl tloi]el r'hi sinotiului 

iJ;iliil'iii,,-'i1'ti''iu'"',t; ttoi eelc dreptc ale 

sinidclord, cel oril' i co" uri'- /'i'rt'i to'. yxlstt' .1.!' 

nrirnimil,-" I)e rttet'it biseiicr t'eri6t'it'ulrti untta 

{i"t",t"iin u r'*r-,uitn'tle nrtrltf^ s[-'se folo- 

*fi-;;."1.[i*ruliunto apusau[ -in 

tote lucrurile 

acelea, cirri i;';;i'B seettli u'ti put'ut[ 

fi safl cle locir r*golult,-s*t nuutai in utri 

moilii t'6rte p'iutitlvn' 'Aq"- "'-*,ril neuuilii 

;iffi' ;il,i;;Ai; srai'ele iqi ieguiezr ru mulie 

1r r i v i nie 0e rtl u n e iI i' - ti* ti iti i r'l t I b"i sel i' ;e s ci thi p I 

rlretrt'rtlit itl)usitlru'" Gi""u-otitnt.lili.d*lo noi 

,;;li';ti:,,i';i,i' i't**. rrfltir r:atoli9i-t'"1 

t"tl,,f 

:ll:,:l 

,,i-,',r,,m t'r'a': t6z'[ ei b e uetici i] e bisert':esct' 

'fot,ti itsetttot,r,u o'tX'*l'ittitit"t qi cu plocesttlI 

ctrrotticfi. 1'rn.,',li''*--icslrii6na a rdmasir 

,ul" u,,,i"tlt,,trn rr":t" irtferiorir ri. rlesvoltare' 

lli',','iiiil;;til'tr c'i pt'rtt:erlrtt'ei acest,tri* 

utltttttt,*'''n'tl"'j'-tii"i r1i bil,e1icd' ar fi 

"jttr"t'it'iti 

Itttttttrler:ttl'i t"' r"iit it''qitin De X1i;"r chiarI 

si rttrrrrtitii ",iii-i"*iqii *tt"tn' iiiii; t. *t ,f?lt':::ll,l"il"j 

lut,f ," tle itle dt'elrtului &pusittlu' 

0frtu'le nlirnit'ivri *tie-'t", J'llli,..l].:t":,?.d:il 

AstfelI srf,,ntiu Iucrttlil' puternri si' 4i- 

uu cd, arnf tlvttt'it ceva disciplinI dtr 

ne Litnuulit .,fititei Uniri, ci r:ii tlist;iiir 

bisr:rica rrtistrl Ilttlniri tleltt uttit e 

l,illli,, I il", l: l,',iili ,,'-",i r n',i'',' i*,, r J, s e'ic esor alri 

.bi 

rem[ {ice, cri ac(}ea l)rl tirnllulri. uniril inii*rrtud. 

'la 1700 eru ollservttt'ti ltt biseri." 

romfln6sci rlin Ard6tri itt t6tI tlttrtlnini*" 

.i. Cici nrai int.0iir lipst arrtI ptrt6 

Eice tlenlind, de crrlt,rrr[ lrt clerttlit romdtresc[ 

din eraetn fdr:ea aprope imprtsibild observlrea 

;i.- n* acee& chiarn qi itt uta rtifest'rll[ rle 

ut,ire O,,tu 1698 airi eilui N' l)ensusarri MifiouoiitrriU 

Atarrasiit qi 0rr Protopopii strb 

disiirrlirril In[elegii rnai inlfliI ttumai (jeer ce 

iiingn* pt:rsotlii-lorri, po{lirtrlit, -tit 1r: NIitroiiofiioin 

,Jitnc sd, nu,-l& lmr;butr'il'nu'i'srr7" gi ltt 

'.-i1.,icei,,,ld" 

si deret1(ttori'ile Protupopilorit' tr'i'me 

'.1,i nrt se ttestecc"', rir:5' rlirr celeailtlt'e lticrrtri 

nu trnint,:scI decd,tir ntitnai ceremoniile bir.t'i.**ti, 

serbitorile, pitslttt'ilt: qi c5'linrlariulI 

vechi[. 'De aci :e ,.,'etle , i.:d, rle eeleaialttl 

iucrrrri riisr:iplinare rnuitti lnai rle val6re in 

viata biteric^6sti r:n d[ pildir poslurile qi. c[- 

iinriariulfl verrhii, d6ri, nici irlee uu aveait' 

Afari, rle aceea si pu{irra dislipliui' re- 

-*irir6ni, iie se va fi obsrrrvatir pe tirnlulile 

uceteu mai tnulr[ in rnodu putliart:]ralir pritt 

i*411i,.n", rleeAtri irt'itt o frtnt:tirtttlrtr regrrlatl 

a orgaltistttttirri lli-*t'ricesc[, lnci' I fost'i eseniiahi" 

alterntf, plirl autestectrlfl priucipilorl 

calvinesci, pritt catet:hisrntrlir i:alvintlscil tsi 

nriu couiiitiunil,: l)use de acci principi mai 

irrrrltrllri liitr,rp,,li[i r'rltlAtres(]i ,t*r iti tttlst ri. 

'x,;rilndh.3l3t ;,''ru x :1tJ{[ 

,.ipfi,,n'nri*ll'totl tuptinsi in Pravili" nu pucelnul 

valore 

plina 

inc

i 

I 

I 

I 

acdsta si aibi, cursuli. saf procesrrhi urmitoriri. 

Mai intf,.iri adeci treliuia si se cur5,te 

tiin ea tot[ 0e era calvinese u. Drr pd 

aceea trebuia s6 ije consel've pu[inn discipiinl 

orientali, ce el'a iu bisei-ica lomf,,- 

nrisci, qi s[ se amplifice priu lntroducerea 

qi a pnr{ii aceleia din disciplira orientali, 

careu tlin causa ignorllltei celei nrari 

din cleril p6,nd, atuuei nu lirrlu. fi observatd. 

L5,r'giudu-se irrsi totri mai r.rrre cimpuiI vie[ei 

bisericesci prin S. Urrire, qi lriscOndu-se 

toli rela{iuni ndu6 in viirta ntislrd, biseric6scd, 

euri trebuiafi normate prin legi liosit.ive, t:ali 

insi in drep[uli prirnit,iv[ olienrali diu Pravil5, 

lipsiail cu totuhi, milna,[i dr: anaiogir si 

eonsecin{a dreptului ari trebuitu sd, prinrdsr:i" 

unele si alteie din prescrierile si normele 

dreptulrri apusarrfi, nu peutru c[ eraI din 

apusi, ci penf ru c5, se polriviair rleplirrri qi la 

rela{iunile n6st,r'e. Pe calea ac6sta s'a introdusii 

la ttoi de piltii regularea relafiunii rie 

dreptir publicri a parochilorri. caret in re- 

Sd,ritri r rernasl ln primele sterlii ale desvoltirii, 

mai deparle tractalea t,uturorri afaceri* 

Iorri beueficiale. cari pe tirrrlruriie originii 

Praviiei nici n'ail esistatu, s'a[ prinrili multe 

dispositii de proeesi cauonieri, cari iipsia.ri cu 

totuiri in dreptulu resbriL6rrf,, s'it regulair) 

impflrtirea qi adrninistt'rrr(ja avel'ii irisericesci, 

ne urai fiintlfi cea din Pravild cie locir praoticabilfr,, 

rela[iunea de dreutfr a pat,ronilori, 

cuprinsii iu dreptulu reslrirdrrri numai in 

simbure, gi alteie. $i aqa cevil, s'a iutimplatri 

nu numai la noi, ei gi airea, gi ilci qi la 

gr'. orieutali, cici dreptuiri atrrusanti cu perfec{,iuuea 

sir sc are frr[L cu drepturile celoralalte 

biserici, ca gi clasicul[ drepti rontanit 

fa{n cu tlte tlreJr[uri civile- Precum din 

tlreptuhi rotrtirttfl lt't-'buescri si inlprumtrte tot[ 

merleI trite drep[urile civile, aqa din dreptulI 

apusani trebtie;c[ sd, imprumute t6te celealalle 

dlephrri eclesiaslice. 

,,Pr\i'in;ii si.nodu'l'td" de la 1868 lnsri dat:[ 

s'ari tilnguitir aqa cie uti anrarit, c5, tti-s'a alteratri 

tiiscipiirra oriental5, u'':buiati. sd arete ntt Ilttmai, 

eari srintu irunetcie at:eioa, in cat'i ni-s'a alterat[, 

ti trebui:rit sI arets, ci in puncteie 

acele* esLe sufioientil dreptulil orientahi, 

;i a. fosii nutuai irrxu" capriciti sari laLinoinanie 

a prlrni i:cv.i din celi irpusanfl. S[ 

fie ar6tatu p. e.t tr:i dupi Pravil.{ se p6te 

regirla reli,{irtnea de dreptri publie[- a pal'ociriioru, 

r:a s[ lrirta adrniuistra astf,{i aver(1a 

biseritdsr![, cd, i'.trrsrtln jnsti{iei biselicesci nu 

e irnpedecarii, si aga mai riepalte. Ori daci 

o decisiunej sirttdald, scurli qi cottcisi din 

firea ei n'a ptiiutti r:uprinrle o atare ttetaiare 

a irunctelot'f disciiriinei trlterale, trebuia toirrsi 

sd, 

'r r-:uprin{i irt*irtte de srnodii o littralul'5, 

r:at,u de trti,:5 ru trrivirs la cest,iuneit 

ace,jtlr,. as;r i:atii ;ler:i:;itinea sirtodulrii si, fir: 

lluulri o itontlsns;lt'e. ilnit pun0r'fi de {lonvel'- 

,r-iuti .r l;uncielsru i;iilll;ar,i: pi tr.iirofundate in 

iirerillur-a dinainie iie ;inodff. Pe calet at:6stit 

se pregriresr:ii prtf.utindeni dee isiuniltl lllorneni6sr, 

ale ndunri,rilorri. - Asta insi n'a fdrlLri'o 

atunci nirnt.rtli ili rle ar ti certatri sl 

o facl, ar ii aj rrnsfi la liriie uiositate. N'it 

f5,cul'o ittsi, 1ii:ttt,rri r:{ tflugLririle crt alti:Laret 

disr:iplinei rt'ari purtesii din rlu reri in arle-

.4. 

vrlrri sim[ittl, tri riin ttnI curett[u, ce-i ripise 

1re rnulfl, firi s[ ctlgete, cI 6re cttrentulti 

ure itt tdcv6rfi barle l'orrie] cuul vorni vr:d6 

mli tflrrfiri. 

b) Sinodul[ electolalf dela 1868 pur: 

ce,le din preutisa, r:L inst.itrr[iuriiie bisericesci 

ale Pravil-ei srtntft perfec[e nenrru t6te timpurile. 

qi pe acelea pe t6te le-arnf avutfi irtainte 

de S. Unire. 

Acurn srrb institutiulri bisericesci in{elegemf 

tu priuta linie irrsti[u{innile.de guvel'nri 

biseficcscfl. Desvoltrtt'ea instibu[iunilolu 

tle guverttit bisericescri iu reslrit[ a fost[ 

urrnS,tolea. Patrinrchuhi drn Constantinopohi, 

ca celI tttai avttl[ gr tnai ctr infltrin{i lntre 

toti Pairiarchii diri resdritf, qi-a tbrmatfi 

lrentt'u guvel'narea bis;errc6;,,5, unri rrumErti 

irutrrosit-tir: oficitli cu sferh de aetivitaie det,ertninlrti. 

Pe ['ttt,riarchtriI Const;rtttinopoiitiutti 

I'a[ ttruttrtii ;i ceialal[i Patriarchi, ]1itropolili 

qi Episcoiri din reslritii, cari insi 

fiinrhi-t:6 nu dispunenf, de atflta avere c3' 

Patria.rchulI din Constant;inopolI trebuiri si 

rrrai resIt'ittgi nrrtn6r'ulI oflciaiiloru unindI in 

cAts unul[ -ifera rle activilate a tnai multora' 

lte ualet ar:6sta s'a introdusli in resiritir 

institutiunea ohuiaiilorrl tie guvernri biserit:r'st:rt. 

1) 

hnpie'jurdLile in-*[ qi ale irisericci surttti 

in o flucluaiiun,: gi valiatirrne colllinui. Bisr:riea 

res5,rituitri insi, dela desbinare inc6ce 

') 

Pe larsf desnre luclulir acesia verll Sim' 

tle Tesa.louica De SS. Oldinatione. Zishman oDie 

}lpisiopaHrnter iu iler morgenlindischeu.Kircirec' $i 

Iiromailsin >;Vetus et not'a ecclesrae discilllina.t' 

?: 

t 

t 

t 

F 

- 191 -- 

a ci,rfutri in unfi conserva[ivismri bolniviciosfi' 

Ni.i'o io*titufiune ntt si-rt.a de.svoltltfi tttai 

iteLart*. ci ,:liiarI dirnliot'rivd' qi cekl rtvtttc 

;;"i;;;i,.'tt,,1 I dccetl6.' De aui a urtnati, t[ 

i" i"teiiir qi institrr{'iutrea du . 

guveln[. hisericescfi, 

ttedesvoltAndu-se tnai deparbe ql ne' 

".otuuAariOtt-se imltreiuririloril, pe lncetulI u 

tlevenitri crt totuiti It"prat:t'icabila' I)e atreett 

asl[tli nici Ilu se utai observezi' rricd'iri in 

iJietUi*ii.a resiliLului, ci pret'rrt'indeni s'a[ 

fortnrrtii totri inslilu[iuni notre de -guvernu 

Li*.ii."t,.,u, insl aqa'cie diverse ttnele de altele. 

c6,rii ast[tfi nilnr:ni rlu mli scle' carl 

--riiii-lri"prie institu[iunile tle guvernil bise- 

;i;;;;,d'.*ui.il,*n*, r:[ci altcum srrnt'ri in Busia' 

-fi.t* i" Tulciu, alt.cum irr Romflnia, S0rbia' 

;i";i;;d la gr-'orientalii tiela noY' Ba institutiunile 

auest,e lriud uici lri furd'.fot'mate 

..iri# """ 

prirrcipiii unifulntu prelutindetrea' 

Asa de piltid., 1'e cf,rrthi in Rusia qi Ronrflnia 

irincir,irrlu conducEroriI tn forntarea 

iffi-; iostii 'princiniLrlu ierarchicri anticri bisericesct. 

1,u uruu"i ia Sdrbii .si 

Roru6'nii gr' 

ori.nl"ii 'Ouiu noi n fost'ri adoptat'tl principiuiri 

proteslanlit:[ qi reformaiu' 

C* cetilolii si-gi ptiti face o idee rle 

couf,,rir,t*u, ce dotltnetce in lirivlnta acdstt 

io-bir,rri,.,u res5,r'itrilui, liid'tn[ "'L 

tttnteze rr(;t 

Jutn pt:uuil5. irrslitufiunilc de guvernti biseii.!*,tn, 

oti drrlra c" le numesce Pravila, 

'lt 

'..,iiiiiitt 

su'{t' cittstile su'il' tleregd'toriiie. tt'r'clt'ie' 

','.'ritlr,lil r; lot'tttirih: I{,ril,," si instittrtittrlilt: 

'o'J'"*ir;1:ttiu"ii..,'i...';ti de astrrfi tliir ttrui 

muiG st,ilte in resir:irfi'

: 

Instituliuniie sai,,boeri,ilek acestea tlupi 

Pravil6, sunt[ : 

1. i,Econ,omulzT ,tine t6te thqtigurile 

bi-*erieei, 'tocmesue qi casa archiereului gi 

biserica. " 

2. ,,Sachelur iulil' tine trile rn5'nistirilc 

de cf,ltrgdri gi ei,ltrgd,ritL'., (.ste isirravnic[ 

qi preincep6Lorirrlil rrrd,n5.sliriiot'ti." 

3. ,sclieuol ito,r tine vas6lu qi l6le 

odljdiiie bisericei." 

4. ,,C I't ar trt I it ux es[e isJrravnicuif 

luturorir lircrurilorir, o ttrA,nI dlipti it arcbiereului, 

[iu0nciri 'gi inlorc6turile (intrlrcerile dela 

pd,gAni eretici) gi nunbele saii iogotlneie 

(grur:ta o specie de uratriculi)." 

5. ,,Saclt,eli ulil., care iine sacirelielr: 

qi ale biserit:ei." 

' {i. ,,Protoclectrt'|il, 

est,e folosit'oriri robi{ilorfi 

si"judecitortfi [u';ruriloru de gregele, 

avbndir iub dinsulu qi pe vinova-ti (o specie 

de jude de pace)." 

" Despre ategtia {ice Prtvila, cd ,;e'dil' 

Itt, sfintu' judecatd, ut' u,rch'icreu,iil." vlr s[ dici 

s,rnit asesot'i ia tribunaluhi ile jrrstilit: a ':piscoptilui. 

7. ,,Prof ortof ari.u,['it' esl'e tl$ri celorri 

'ie 

afara" (prin care cttmttnicaf to{i ctt archieretr}[). 

E. ,Lrtgofiitulil' g.rtt': de scrie rjtrvintele 

luirurilord troeriiorri cele tie cittsle" 

.' 

(purt,a protrrcoluiii donatiurtiloru)' 

g. ,,Cct'nstrisirilri schiruba pe archieierlfio 

(iiri imbra,ca in ornatele sirere in biseri 

ri). 

M:r 

10.,,11e f eren,rlur iu,l{r se trimitea 

la irnpEratuhi gi la boerirne." 

ll. rfli'pomrt.i'matogral'ulil scria 

luerurile gi le aducea aminte" (o specie de 

archivariri). 

12. ,,Ie,r otn,,nintu,lil \ineu liturgia arehiereuluL' 

1:1.,,1'potnnitn.niscu,lil, aducea aminte 

archiereului ln taini." 

14.,,Dasct,lul& -U'oangeliei,, tlus 

caL ulil, Ap o st olu,l ul,, d,a.sc aluld, P saltirii, 

cari tf,,lcuiaii Bvangelia, Apostolulfi gi 

Psalbirea." 

ue 

sir, 

lfr. ,,Epitoi:t'i,seu,Id aducea pe cei 

vr;r[ sL se judeee gi ii punea, untle vori 

stea" {o sper:ie de r:rrrsorfi de tribuualfi). 

16 - rP r o t a 7t o yt u I ii (.:rour onctt ccg) este 

nrai marele alt,aliuluiu (r;upiinia pe archierei 

iu sacris). 

17.,,trrrr1,itor iu,tit b is e ric elrt rd, 

QlnViu tdv ir.x)"t1oit'tv) lua sama. ior[" (o 

specie de esactorfi). 

Pe ld.ngi aceqlia mai auiniesce Pnrvila 

tnc5, rnai rnulii. 1) riri la bisericele ratedrale 

fur-rgalc era& inri gi lnai ruuiii, pe cari nici 

nil-i r;tai :rutiu[esce Pravila. 

ln decursuiti timpului insi aqa de tare 

s'ari schimbatu ilnplejurlrile. cflti t6te institufiuniie 

acestea uu mai erar-r practicabile. De 

aceea irr resiritri a qi incetatri pe lncetrrhi 

pretutindenea instir,ufiunea oticiaiilorri de guvernfi 

bisericescri alir, precum o arnintesce 

t) Ve{i ,Pravila* la capetuifi pnr"iY I uumitd, 

indreptarea legil. 

I 

I 

i 

I

95 

I'rrtviltt, qri s'itii itttrodusI ltletutindetri aite 

irrslitut,iuril. I'retutindeni lnsd, a[ irnitatf rnai 

ttrultit irrtl tttui lrrrIinri 0onsist6rele aptrsanilorri. 

lrrituitrrlI lrt tnulte ior:uri chiaru si numirea laiirrtr 

rlt: (ltntsistor"iri. Asr,felu 1n Turciafiesce 

r:rirtr t:lrisctt;ru are lir,ug5, -sine vuil protosinceld' 

analr,gfi r;tt vica.rirtlti getreraiti din apusti, unf 

ernnnntil', t;arc in;L ltu adrnirtistr ezi, averei'' 

bisericrisr;ii, ci fullt:[itln6z5, nultlai ca controlorir 

alu elriscctlrttlrri in atlminislrare& averii, 

si urrI uur'LokLrri,: sari rrolariri. Ar:egli digniiari 

bisericesci iaolait,[ cu cA,tiva iaici de 

frunte forurtizi sinoduhi episcr-rpuitii' 0ausele 

curatii bisericesci ie resolvtizd, sinodulri compusfi 

nttmai din dignitari. Causeie civile le 

iesolv6z5, sinoduhi Jonrpusri dirr dignitari qi 

din iaici mai rle Irunte, fiindri c5, in Turcia 

episcopil ari qi o jurisdic!,iune crvilS' I're$[e 

eieOioi,i,rqii lbrn. "In Giacia fiesce oare 

elriscopti 'are lf,,ngL sitte unu lirotosinceiri . 

qi 

uir:,trcltidittconi, ^"rrr'" 

corilrasigu6zd' trite 

act,ele elriscoltest;i'. iu Rusiu ate episcopuhi 

vnu 2tr ot,o1topri (p ro toie r e it sa ri archi tr l e sb i te r[), 

uni,' Ttrotixli,tc,iitt gi cirfivrr ci,iugiri, uari fr-rrrrt6zi, 

corrsistoriuhi Lpiscolrului. In rt a rtd,n i tt 

fiesce carc epi-tcc,pli are ultti colegiil de pt'eo[i 

iirrga sini:. "Gleco-orienlalii iIt,'.5, deia itoi 

qi-ari organisatu guvernulu triscrieestcf du1'I 

uroretLoiti. Neii'indri a$a dar6 institu[iuniie 

[;;;;;;fi b;:;;i;.;r ti' Praune ,ie locri 

practir:abrie nici penlru iinrpul'ile tnai ntiu6, 

riici nentru imprejuririie n6str"e, ca qi pre!u-- 

tindenea in bisel'ica resiritului, 6ri de alld 

parte neputdndu-rre submiuislra dreptuiii resiilt6nu 

nici o altE rnstiiuliune generali de 

guvernfi bisericescfi, amri trebuitri sri ne 

creimri qi noi pe vrc-o cale 6re core institu[iuni 

de guvernI bisericescri. La inceputI 

s'a ficutri irrcercarea (iu rninistirea de cIh:g5,ri 

din Biagiri, cari formafi consistoriuhi 

episcopului, gi din cali $e luafi oficialil ct.I 

mai de frunle, cu t6te ci nici unf canonl 

resirit6ni nu pre.rmie, ci consistoriuhi episcopului 

si-hi ftrrrneze cfllugirii, nici cL din 

ei sd, se iea oficialii cei mai de fi'rrnte, l)recum 

nu prescriri- uici aceea, cd, episcopulil s[ Iic 

cilugir'fi. lnstitutiunea acdsta ne'fiindi prar:- 

ticl penlru guvernul[ bisericesct, fu mai 

Hrdin inlocuiti prin iusti[u[iunea apusani, 

practici, qi desvoltatf,, a capituielorfi de canonici, 

earea esistase in diecesa Oradei mari 

inci, rlela inceputri, in archidiecesi se introduse 

ia 1807, 6rI tu riiecesele sufragane de 

Gherla si Lugoqri de-odati cu fundarea lorri. 

Ac6sta esbe instiLutiunea apusani cea 

mai insemnaii introdusi in biserica ntistri. 

Acuur dacl t6,nguirt:a,,7td,r.inliloril sinoclu,lui,u, 

ci birbafi cresruli !u irrstitute ,iesuitice" 

ai introdust in biserica n6slri ,institu{iuni. 

strdine" , ri fostri in rdev6r[ seritis[ 

gi nu nurnai unii verba,lisruri de nrodi, atunci 

sub ,,instiiritiriniie st,rdine" aI irebuitri si 

tngeldg{ irrt0,iri u

..5l 

cu oulintil. sd, se introduc5' oficialii .de 

gu- 

;;.tl;;il;tices.n din Pravili' in iocult lorri' 

."'TOt- .e aceqtir, tn tol[ resd'ritrrlir ari ai91s1i 

i; J;-tudittd din cnusa neaplicabiliti{ii 

i;r[;-iirnpttrile nrai tflr'ilii' Ori .daci 

si 

..ll.i"iii sinodrriui" aI fost[ cottvittsi'- ci 

iii"i* uu se mai pohi int'rotluce' . 

atuncl sa 

ce in- 

i."'"rbLoto . .n i)e t'inrpuiir ttrririi . 

stitutiutri trrirr't,it orietttale amri avut[] \il 

-;."il^fi';;;l-" culn 

reintroduce 6riqi in ioculir 

"-"iffiftiu. Noi scitttti, cil' si bie:tcle insti-- 

tuiiurri de guverttI liisericesci, ce l-e ;]veitmu 

'#^;i;;,"rrltf sfintei uniri, ile{'rurn sil fi fostri 

[; -;;;"';;16r'e, aayx iucl nu nutnti in esen-t[' 

"i ri itt nuuriri erari calvinesci, precuul /'ui' 

"'i 

ii'^q i -, t iior ii s c o' u n ul u'1, .Jte 

ctri ii 

intiluiurri prlrl st'aiulcle ealviailorir 

' niciiri 

;;;'i;-Pd;il5, qi Pirialionfl, suir sctbor.ulil' micd' 

t\ snltorultt l'fl,a?'e, itsetnenea insti[Lr[irrni cali;;""N;;"ai,,Pirintii 

siuoduluiu, aga zeloqi 

;;;1t"-i;.;ilut'iunile orienlale, nu vorti ti cu- 

;ili in-i*itittoatr{.rerea acestorti institu{iuni 

ualviuesci'l 

"*''^*Atl.uto in,tlitn{iunea capiiulelorii il 

Irrrusil si a oticiaiilol'u elriscopesci iit resa- 

'litn i*i'ati ttna gi aceea'Ei rflddcirri' in prestii.ri"iu-,ioii.u'uu 

i6.'gi episcopil' DeosEfrlt"--i"tt* 

ele esle nimai in aceea' c[ l-n 

r--eiitn s'a desvoltatu pflu[ la unfi puttctu' 

si attoi a stagrralri, pe cflndri itt apusfl s'a 

iesvoiiat[ in urntinuf, ';i pe li'ngi a .aceea 

;#;;;t; 

" - L?r"tuto ni.i odatd' aIIume. drrec{iunea 

;"- *"-i;;;gini ri"t*tea episcop6sci in ntai 

*"fi. privi"nqe, iurn vomfi' vect6 mai t'i'r{i[' 

direc{iune,'carea in re';[r'itri ru 

De ar:eeil r:ltilrir ;i lrt til': rrrit'ttt'tlI s'a itttrnJriu 

,tttsrtiu, tlc aI prirnitri rnslitrr[iurtea 

;;i;;i;,,;; ,iiu a1'usil' 'As* ciirrdr ],' anuiu 

igbs"iii i'itiirr[llir 'e f iscopatril[ . $t' 

ot ientalf 

;i;Z-;; in Daiuratia. n'tttttci cu binecuvittlaren 

iuit:i"':*"fui 0onstarrlinoIolittrt[. lingn epi- 

5;;;,;'i'u i''ninfut,l qi un-ii r:apituiii cateilralt 

si*taturlu din '6 t:rrrtonici' 1). 

Srutttla I tirgattisali lii-*er:iea lonlilrt6std' 

nr. uri*,it"ia ,ie strsI pdnrr jusri.{"i'1 pt'otel',;";i'i;'; 

l. nr;ri ni[i o t:ttn:'id*r-ittiutte l,t, 

;r;;;ifi-" tlt"uit*i. Biserica nostrd' siliti 

ii;";;i;;;.,o,ri,,,r.u Pravilei a pliurit[ insti- 

H,ti"".- ".rliiit,utelorir apuseile isvorlti din 

tt t';.uii. tl,iiit',,nri,,il orie ri t'alir' i lrsrl' desvoltal[' 

i;;i;il;;,,t* ii rj'*rn 

"ittutnstrri:*i, 

,n'a 

fostti 

fi;i;i"; in i'':s[riiir ttiti o'insrituliung' $i 

il;;l;";Ptt'l.,tt,i tinu'tirlui" tir:lrr 1868 ffr-i a 

fi in stlre lr I)rol)ulte 

tjev:l rntii btrn[ ()oni.oiri, 

iir ',n[^rnorhi 

a{l r1e rintlir I']) bltt"l1f 

no.tti ctri tlli ntaii, uent'rrrci Ei-at inir^t'piiiilile 

spre :rpuseni, r:ari sunt'fi de o 

,*"tfi"[n ctt tloi, si nrl spre prorest'att!i atfi'tti 

:i;;i;il,,;1'' ,i,' i'''i in t:ritiinti" '1i irr mtrdrtlti 

;; ;;;;;-t-. rudsla ;1i avf iirt*iesir' ritrr:[ 

niiu Jupit,,tle s'rr ti aite-'ratir vl'e-utti prttrct'[ 

iit.rf irii,i'l Jtr- 11i*rripiirrd' oriettt:iiii'. Asta irrsI 

",t ?ti'"i"ttniplatii,' clti priu. trilrittile lllr fu 

uii*tuir-ttiei prilitripiulI rtosirrr celI mui insemnatf 

tie riiseiplini', anulllc eas.atorta pre- 

"iiitiu. r"tru eAtii afari' cie slalurile bobiane 

;i;t";t;u;;;i,ilu-'*itto1;oiilanri, cari srtutr de 

I ) Vehrilg >[)ag Eecht del orieutalischen 

liirche

funda[iuue privatl, cdsitoria preolilorI nu 

e^ste pedece pentr:u canr-rnicat[. Erd riaci' 

vom[ -considera lucruli istorice, putemi sI 

rlicem[, ci, din fulrdarea c-a,pittilelor[ nit'i unit 

116[ nu'a urmthi pentru biserica n6st,ri, cle 

cutnva nrr vom[ rtituti unfl rE[ funda{iunile 

eelea multe fir:ute de capitulari mai cu sami 

lrr capitululir rtin Bla.siri qi ln celir rle 

Orarlea mare. 

0 alti institu{iune apusani, tle valore 

irr biserica nd:rtr5, este institutiunea seminarekrr[ 

r:lericale qi e celorit tie bie{i. Pflnd, 

ln o ingri.jir:e aqri deiicatd, tle uescerea clerului, 

cum se lniirnplfl acee& in -stlminare, 

nu 

o a rxttutti tluce biserica res[ritului nici odati' 

lu leslritir cei ce voiaf si ,';e preoldscil, inv6{ari 

c0be ceva pe ln m[nistiri, dar tle comttnti 

frirte pu,tinir. Aga invd,[ari si la ttoi. in timpurile'mai 

de cie rnultir pe- ln .m[rl6stirea 

tleln Strimba Ei pe airea, apoi func{ionau cdtva 

timpri ca rliaci safi can[ori qi dupi, .at]ee& 

se 

preb6air, cuilI se vede clin cauonuiti. ? ql 0 

atn iinoitutui dela 1700, rlup5, crrri t6ti pregitirea 

preo{ilorf stil in a(]eeil' t:i si fie 

iuuctiorraitr efltvir tiutpir ca diaci sad cantot'i' 

ln apusri iltsa ltt,'d rle pe tirnpuriie slintului 

AugristinI s'aI fot'nrntit i0ngn episcopii .o 

tp*"cio cle seminarie pentru crescerea preotilorn. 

Iustilu[iunea serninarielorfl in apusi 

s'a desvoltatt din ee in ce totfl mai tare' 

ufi,nd ce in ttrtna conciliuiri Tridentiuri o a 

nlovddrrt[ qi crr o legisla[iune de organisare, 

.conilucere qi sus[inere , desvoltati, qi perfec[ionati 

pr:irr decrete -si oldinttiuni papale 

nrai ter4ii.- Putemt dard, si {icemu, cd insiitutiunea 

sentiuarielorfi de clerici qi b5'tl[i 

..'.i i"rHtofi,,n*u capitulelori esre o instii"tii*.'l*iouniot 

la tinl' si de- tnare valdre 

. 

nentrtt urosl)erarea bisericei' T)e ac'een "Pd'' 

ili"iii" tiliiit"t. rlela 1868 tilnguin'1*-se in 

,,"tiit* ..itt=titrr[iur,ilorti st'r5'ine" introduse in 

;;;,il""t';;ii'a trebuit'ri s[ infeJ69-I' ,si serni- 

;;;;1;- ut-*t*" ",i rle cleritri si bitti' Atuuci 

ffin;; n ri.utitn si ne art:te, c:tt'i s.untfi in- 

.iitutiunif * rrt'ienlale nle ,, 

Pravilei" pentru 

;ilJ;;;; clerrilui, pe t'r'i- lr-afi irrkrerritit se- 

*iti"ii"f * latine. Celt'Anilti insi' sd' arete 

lucruiri atlestl, ar fi ajtrnsir in -o"co.nftisitlne 

;;;;. vdtl0nrl[, r:L iri rrrmit defectuosit[1ii 

iir-ri.t ,'it;;,I si greeo-orientniii riela noi si 

;;;i;;; *ii t.',t,uitn in lrrivint'rt nr:6sta siu imanr 

;;,;;il; il r'iti ui in st'ii*ti' n ea se'mi'rt'ielori 

pettlrtt ('r{'sr1(rl'rf rt . . 

clerttlrii' $j, i'lli-l nl'n]li 

.:.yinstirrrfirrttllr 

sclttitt.flt ielrrt'ti, tt t;-ht:lt t1 t;t ?l'- 

ntii*"i",, lrtt'ti, lrirrcipii rle etlucntirrne dirt 

:i;:' ;;' i'n,litii*,i teologici in tiiv'rseie tlisci- 

,rliriel si iieurtr ln trt'lnI qi ittstttrttttll)eft tlltllil;;;;r";t;;;n* 

,t* ttrctoii in tt'ologie' Daei 

il;;;:,,;;';iutii a,,ia noi al ftce unti st'ciiir 

i"*u*inritir itttre seminaliele ioru qi intre 

;;iiilili';",i lii'tenti'rI qi pitpalr, r:tt lrrivi'tr 

la setninirl'le' &r stt uirniti vEr]0n11u' cf,'tI cairii.l_"in 

estc ln biserica loru gi rlin princrul[ 

aoesta de vedere' 

*"""'-inntiruliune attttsa'nL este mai departe 

institutjunea'e-"actoratelori diecesau.e in fornta 

.i*,iinire de astidi, in rid6cinS' ins[.qi actistrt 

o iustit,utiuue orient'aid'' In tirnpttrtle vecnl 

;--;; ;";; dieces;' era o Paroohie' Averea 

ills-ericesol, a diecesei o acluiinistra economuift

eelesiastic[' care din venile piitia pe preo{ii 

il;;;;ii';i d" fli"ll episirryului' - Fiindi 

administrar.u o*u"[ iOtt"'grea' riupi ce die- 

;ffii;;ii;;;scuti tare, tn apusr -s'a lntro- 

;ffi"instiiuliunea paiocniitoir' cflndfl apoi 

- 

s'a rlesplrlitn averJa Liserit6scl tn beneficiali, 

din {larea se *uttiouu parocbulfi s:: :* 

*i"iJf- ell pentru sine, Ei in aYerea sau 

iiilii*"ur*tiJ"i o**t[au irentru. celealalte 

iir*-"f- Uisericei, careo o adurinislra paro- 

Ji.in i'"., poporult' Atunci a lncelatri gi 'anti.u 

iortituti,,o. a' e'"onomului' Despir{irea 

l.*t- - fbsrfl un[ progresf - 

insemnatt ln 

;ili;r; ndnu"ititerii a"verii biserir:esr:i' tle 

aceca. rlegr ue uttgin* apusaufl' o.- a[ prirnitfi 

i;1;1*i;'moi oo'n ;i gf'-orientaiii pri' multe 

i;.,ffi.t-ilt'"-*u* inta i-n tin'purile veehi ecoirr,t*ru 

au ,lutioui'-*potopotli' fiintlI r:5' elI 

ari*ioi*ttu averea, aqu El ."d*fi ,:.9p3rttre'a 

;;;;ii bi--ricesci in lieneiicii gi fabrit:6' 9p'tsr:ouulil 

are tireptii a pretiudl . 

ra{itrni deltt 

;;i;;; l""ua'ni"it,'x l'obtitu bisericei' Nel,i;ietJu 

io*a "1,it"opui[ 

ln diecesele mari a 

i;;;;;-';;,;;rr' i6te' ra{iuniie .bisericesr:i' 

& 

it.fr"iiu "*"tt- iotot*t* o' iust'ilu{iuue annmiti 

sore scopufu acesia, ryi institrrfiunea ac6stl 

"'*t* *r*u,ltoratulir tlier:esair[' 

Gr. orientaiii clela noi in partea' ee 

ating;;er*u nu*nti'ili, s'ttfr ainmodrtil dupfl 

;il;;.; catuiit;; t" parrea . 

insi' r:e alinge 

fffi; rri*oti*ui,' io'itu'tutui[ otg.]nt^t:^.:: 

- 

lil;if,i pti".lpiiitu protesiantic[' cd.. subieti;i;";.i;* 

*it* coinurriratea credincioqilor[ 

dilr parochi* ,'etpttriuii, care o adrninistrdzl 

i;;i-il;,1;til. cri toit t,l' rlupfl Pravili' sub- 

ieciuhi averii bisericesti nu este cr'rmunitatea 

.it,iii,.i";irutl paruchiei, ci esie scopult pif 

alf €i, a car-el replesentlnte, legalfi esle 

Ii,l*."i-ru. Hi 

reirres-entalte mai^de 

*i,t6u* ct tuuriitatea "u'oui biseric6sc6, gi-tle.aceea epl- 

;i;;;iti rribue sd, i-se riea satnS' despre ea' 

ili;; gi.-orient'alii si !'(', " -teleueli acesttr 

zacil rle o par'[e torte 'afrin'][ irt r:atrllicisln[' 

A? tfrul,"ttJ, ca biseritra s[ fie ,,constitutionald'" 

' 

;il;ffiii;'r,ii'i*ipil* t'ravilei s'a[ .cufunclatu 

iri'it.i**'i,'iiiuit' rliset'ir:a rrdstrri irrsI a 

tgntl*n firieli, principiiior[ Prnvilei desvoltale 

i"'t-"Jn *intil a* itptrsitrti urin instituliunea 

benefreiiloru parochiali de o part'e'. rle alta 

;;;* - estrci,itrlt'elnri tlit'lestttte' si ."rsa 

itt 

i""il'l,itoi.o tttr a si:hitnbatu eu intlotlur:trrea 

ffi;;,;;;iirri din priur:ipiile Prrtvilel r)'- - 

O aitl instituliuue i*tiu5' tle val6re 

este iustitu{iunea nlatrir:ulelorf- introtiusd' ltt 

;i;;.i;;*ltie a* episcopulu cl:ri.' Ar esi- 

;;;;,';"-; rlrepti. 9i ln 'resirri'f,::.uu matri- 

;;;.' Forntr f"=l' i* carea se. tlucit aceleit 

il;di iu Iturnai rie noi, ci gi tle gr"orientrrll 

;t'H- r-elealalte r:onfesitrtti' se ba#z[ pe coll- 

.ir*il"f,:i,i."rirn qi pe -nrui trtulte decret'tt 

;;;;;, ^qi ' 

;-i-l- esrP 6r iqi o inslitrr{iutre 

ctninenter lirttua gi rlr: rnat'e iusetttrt[[rte ltt 

[i--ii.e qi tn st:rt'ri' l)rtci iristitrr[irtrtPa actist'rr 

;;;'il"- t:ontlari si st'riiul rie biserir:a resirit6rt5,. 

&tttncl gr'-brienlaiii rle bund' sami' 

{) iusuql YitropolitulI Saguua..irr rlreptrrlir 

s6i hisericescir prorerez5i prittcipiuit'c"-dt::::l corcctir 

ali Pravilel,-.,, p.,nt,""l*' a'ilmirristrarea- averit biseri- 

;;:"i ''i;';"iiifiin ntgunitf i*a este ileja introtlusfl 

r:eli protestauti'

nu o 0r fi lntrotlusu, qi- rlaci',lor'f, nu le-a 

Itniliu nimir:a, atuni:i'rle bunI samfl nit:i 

n6u6 rtu ne-a strli)aiir nimi':a si nu ne va ti 

nici cflnd[ sPre st'rit:iciune' 

'''' "3','|| 

*li puta uurni mai departe iatind 

qi institrrtiunea conferirr[elorir paslti; ale sari 

sin6rleklrfl ltrototroliesci diu t6trl-rlieces.tS T 

;;"ii;'i -i;,'tractlle Sti l,luu rrr groton993sll: Ll",13",i; 

;;.;t ;;"i; lrosin'rl aiir- pent ru q*i, tt" 

ô::;:,t1 

Ht d; r';''ffi ;ii" ; ;ii i"-.t t1. g -,t': - 

of,1'^1:'j 

ta 'r.ltru54 "' """-'- J i,t,,[ nrtmai in diecesa 

mai bune. intrrttltrs 

Ortdei mari. 

"""'"4;;i;rinlele pa'si'orale lnsi' au esistalu 

rnci a]n"iimpilrite'tete n'ui vechi in orientri' 

;"";;; rletisebire,- ci {iintlI atttttci nrai ln 

fiesce care cetate i:fi're und episcopu' conferinteie 

Ie tirtert eni*couutn io clerulil s6u' 

ilrJii,i,,rn Arir trr i' ntaie cottf''.r'itttl a pl'qitI 

"',.i"ittiiii,:- ci,- *'*'i* *o' Decirienrifi in resi- 

;i-i;i;i;-biiori*ds''e' tri eqitr tlin.*su si conferinteie 

acestea. il; ;;;; i;iroducelda lor[ 

i" ni*ti* lio-iie esle nttmri o. t'eactivare a 

"ti" i"tiitrr{iuni ver:tri orient'ale' pe carea 

i# -;;iliiii reint'rorlus'o qi gr' orientalii 

"u 

tlin But:ovina. 

'frttit asetnent't sti' lucrrtitt.. qi ctt esa- 

,no,tuli"'iro'tii'o'inttt' ltt timptrrile vechi 9i 

i""i..*lt,itii e li scop ult su p-u n eC ltlty :1*' :ô, l^' 

il.;iii .ui il esarnent g.:l .::;':l*1,,t.*o,ll,'; 

l"Tiili' ;;;' ;- - r" .'i,l,a"gt pl:-ll t'. 

lnar r-rr odrr'6 !rr".''- I " ".1 - l,T": 

i irn[ oficiir mai lnaltt. 

sil {ie proutovatil I 

^ v--- r--r.-: a r^vifi 

t,'h"."jlui';' ;;;' i; 24 a -im 

per"l"ll'-ll:::: 

6 * n * tt,ir ii v o r b e s c e p e I a r g ir. d e s * 

P-t : :'T]':? : : 

" 

: 

ac6sta a Preo,timti il;";;i;;Jrocuii, Prtn 

qi P.retinde 

at'e$La d Prvvu""'^ "ioti*pta mai'de rnulte 

aprialti, ca sa, se 

,+ 

ori. r) Cflndrl lrrsi, ilr resirit[ ati lnrreptttu a deced6 

tdte institu[iunile bisericesci, atunci a dec[- 

clut,[ si llstitu{iunea acrisba a esantiu5,rii preo[i' 

ior[. In a;rus[ ittl'd, s'a rlesvoltatf din c'e iu t;e 

mai tare, -qi fn lncarirat[ qi cu o legisla{iune 

f6rte at:onioilat5.. De aceea qi inst,itutiunea 

esamenulrti prosinodahi ln r'[dir:iila ei est'e o 

institu[iune orientali. Ce inst'itu{iune prtt(]- 

ticitnii este esentenuhi prosirlorlalit, se verle 

rle acoio, ci singurir prin ea se 1r6te rleldtura 

inconvenientulI ar:ela' ce irqrl de:;[t se intlmpl5' 

Ia noi, c[ nist:e irtioli se inftrndi u$* .q.icOntlfi 

iru pttterea ttu orlati plin bent:irciile 

cele mni bune d0ndI in id,luri pe barba{i 

meritati din cleri. La eflte iutrigi ordintre 

qi r:orup{,iuni rr,ie poporului prin c0,t'e uni 

iaintn nu s'rr ptlne tlapetir prin esamenrtiI 

orosiuodal[, care ttttrtrorti i:elurI nedt'tnni 

ie-ar inchitie calt'it tle :r ajurrge la benelicii qi 

oficii, cari nu ie rneritdz[ : Cet[ de t&re 

s'ar ridica rriveltrlit cultrrralir al[ clenrlui nos[ru 

prin esarneruli pro-sinodalit nttmri ln d6uE 

irei rleceuii ! Si rle r:f,,te gicanilri n'at' scipt 

consist6rele, piotopopii gi alfii, cdnrhi prin 

esamenulf i,rosinoilliri lr'fi eschigi delt unele 

beneficii ;i oficii toti, crri tlu le nrerit6zl ! 

Chialu gi' cinrlI eslimenrtli ltrttsittoditlt-t n'dr 

fi o inst,itu{iune ln rf,,d[cina ei eminenter 

orientald,, tiisciplina u6stri, totugi lrll st[ itt 

iipsa de 'ori t;e rlisciplini ln oblinerea benefiiiitorf 

qi a ofit:iiiori" in carea in rnulte prir) 

Kui pi1 il;tai i1 

6ui.ict rt, ztti. ,tccPaYTtf ia 

zo).).izrc ytlioil'o. 

inuq t,tt't1rtxi1 airil 

1'rv'i1rut., rifi'lt zai 

:'q,rfTii l,i lhlii,r.ad*il. ,

- 205 -* 

t:rrlte n,le l{rrropei. I3asa organisatiunii militare 

a armatelor'I ourotr)ene de tstirli este 

francesi. [i fiindf ci a fosti buni gi practici, 

o a, imitatri dela flnncesi chiar Ei unu 

lloporri ei-r celri get'tnf,ttri, cnre cu et'lti frances[ 

tr[esctr rlr: vit:uri in ntare antagonismfl. 

15i inci nu numiti atA,ta ! Lli puternu dir:e, 

ril dduE diu lrei pit'ti din instituqiunile qi 

terminologia rniliLa.ri ia noi gi in celealalte 

state eurol-tene esle irnprumutatd, tlela franresi. 

Rev6ce-gi cetit()rli io ttteurorir: ttttmai 

cuvintele: regintenl, bataillon, ese adron. lieutenant, 

general, irtfanterie iii afti mai departe. 

$i aii penlulii 6re lrrin ac6s[a p,.tp6r6le 

r:ulle al,r !,rrropei eeva? l{irnicu, ci 

dirupotrivi Ei-:ru prortrovatf, muilii causa mililnr6. 

Bunii e Dumnc{eri insd,, ;i pe lncetuhi 

se va irnpriqtia gi iulunerr:culu qi se vor[ 

deiilura qr preiuditiile iif,elfl de daunicirise 

progresuiui ttostrtt culirtr:alfi, eat'i ari eqitri la 

ivdid, in un[ rnodii aqa prrerihi irr sinoduhi dela 

1868, Ei 

qi de atunci inc6ce din r:inriu in cilndri, 

p6,nd, c-e in ncercetiriieu dirri Derrsuqanl ;i 

in pote cir cea din urrlti sforiare 

"Gazetas ati erupti r:u uti[. rrdevEiat,u fanat"isruri. 

' 

AiL[ irisi.iru{,iune *utisaui irii.rodus5, itt 

biserica ntisrri e-qtu institu[iunet vicariului 

r:apitulari[, care guverodzi dieces,r in timpuhi 

vacanfei :;caunului c'lriscupescir. Nici instiiutiunet 

act!sta irtsi nu fu introdusa.firi nurnai 

ilin necesit.ale. Anume in biserica res5,ritului 

in tinrlrulii virttantei s'jaunului erisr:olrescI 

rthniuist,t'a tlietcsa I)e [inrpurile sinoduiui deia 

0irk:cdonri (451 d. Chr.) in eeie spirituale 

rtrt:hirliaconuhi episcopului, t!ri, in cele temi 

I 

il ;l 

I 

I 

vinte ne afl6m[ qi ast[di. De c6,le ori cd'te 

;;;-p;;tffi tin8ri instr-ii elt sai. prirt altii 

sumull poporulfl in cflt'e o parochie,, tL sI 

sco[6'din i:a pe cAte unti preotri desteutri, 

abiiri, zelosfi $i cualificatu, llentru ca apoi si 

se aqe{e el[ in ea! $i tiindf c5,-ob[irrerea 

betrehciilorfl l;r noi nu este regulati prin disciplina 

esametteiorfi prosinodaie,..atari incerc[ri 

rle iosri si succedu uu oriutl spre vit'drnrro& 

sirntuthi ntoralfl ahi r:leruiui qi trl[ 

uonorului.'l)ltca,,Ttd.rhttiE sitndulu'I'" delt 

ie'6g un avutu dureid atlevdrati rle progresul[ 

nostru cuitural[, atunci fle6rrd[ o revistd 

uumai preste stfirile ntistre deplorabile ctl 

obtinere.a beueficiilorri gi a oficiilorri biseri- 

;;;;i, "t: 

fi-avut,l motive arlev6rate de a se 

lrlf,nge nu ln cotttta alter[rii riisciplinei prin 

irirrlx-rti crescuti in ,,irtsf;itute:i,cst+itice" ., ci asupra 

lirrsei Lrlevenriit t,itriurchiile rle elisciplini in 

rriulte priviu{e sub masca ln arievEril ridiculi', 

r:[ cut,are iucru nu e rtrientaiit, tri aDusa'ntf' 

OhitrI fi gr. orientaiii lncepfl & Be irr[6rr:e 

lt pritxii viche ririental[ tle a supurte esamilr[r]ii 

pe cei ce voestri si fie proinovn{i la 

berteficii qi oficii mai inalte. $i noi si -*titnir 

(:u nrA,uile lrr sin[ totl le l6,ngi, annrchiil 

veche, 0a lru ouulva prin ordine.qi rlisciplil[ 

sL rri-se schirnbe ,,legea strrirnorsis;cci" 

"t dlui 

N. Densuqanu Ei a ,,(iazeteiu ?- Cirrtlri este 

vorba de in-titu,truni bune, salut&l'e ql collforrne 

prinr:ipiiloiri bisericei n6stre, atunei nu 

a.vernri s[ iritlebi,ntfl, ci de unrle suntfi, ci 

ci urottlovdz[ eie plogresulir Ilostru religir-rsri' 

rnorlln qi cult,trralu sari nu ? Avemf piLid' 

exrinenti despre acdsta la pop6L6le cele mui 

! 

E 

+ 

f 

I 

I

pot'ulr r)(:onountl[. 

') 

" lOri --- | 

IucetdntiI insi mai 

t[rditl irtsiitu[iunun urt:hirliaconului in resiritt, 

gttvr,r'rrulil lli$t:rir:csr:rI lrr t,irnpulI sedisvacan!ei 

u r6rttnsri tlrt,rlgil Ll cconornuiri ? 2) Schimb&rtdu-st: 

pc luce[rrlu r:u tolui[ irnprejurdrile, 

qi cuslnrlu-lre ;rrirr r:cle mai nrulte locuri institrr(iuttcn 

ct:onomulrri, chiar'I qi gr. orientulil 

ari trebuitri si se inglijdscS, de albe disposi{ii 

cu Jrrivire la rdrrrinislrnrea diecesei in tim- 

JrulI sedisvacari[ei. (Stat. org, pag.4l.) Dupi ce 

irrsl la noi s'a introdusfl 6riqi din necesitate iustitu.tiunea 

capitulelorri. a fostri lucru firesct, ci 

deodati 0u ele se introduse gi inslitu{iunea 

vicariului capitularii pentru admiuistrarea 

diecesei in tirupt de sedisvac:rnti, .,si inei cu 

nt6,tri rnai vir[osri, c:i pus6$irinea qi sfera lui 

de aclivitale prirr legi este f6rte irreeisri delerruinata. 

D:u:[,,pd"r'iriiii siuoduiui" dela 1868 

lrrtle institu{iuniie striine introduse iu biserica 

ntistrl tri in[elesfi gi institu[iunea vicuriului 

calritularri, atunci totuqi ar fi trebuitri 

s5, trele, ci ne rnai fiindfl astirdi oracticabiii 

institutrir-rnea auiiei. orieuiali a economuiui, 

pe ce eaie s[ se guver!€]ze diecesele in timpri 

de sedisvacau{i. 

- r) Epistola sinodrrlul dela Calcedoni. c5,tr5, clerulfr. 

Alexarrdriel dupi. deputerea lul Dioscuri, ;i a 

siiotulul lo*nii Guri-de-aur-i c5,tr5, Papa Iooceu{il. 

') Goar. IIL Eiyoi,. ltii'u pag. 687. 

'Yzo,xgccri,t, zcti rilu 

, i:rn,zoni1t,- lts.rtL tiy 

rccoi.Ltt,t tv roi' ao1ngiu,; ui7;gt.; i)"edou,t,; toi 

."lqgo,rrn'or,. Leo AIIatirrs: ,.A uror[e eriatn episcopi, 

quond aiiris sulleclus fueril, etriseopalr:s 

res aduninistraf,." La Zishrnan l. c. pag. I03. 

*207- 

$Iai rnultri in nunrire der:6,tI in fondri 

este o iustilu{iune apusanl qi instiiutiunea 

vicariiorI generaii. 0ficiutri vicarilor'fi 'guuerali 

de astd,di este sinr-rnimri cu oficiuh archidiaconilorh 

arrlici rlin biserica orientai6, 

cari supliniari in guvernuiu bisericescI pe 

epiiseopul*. abserrtu ori iinpedecatri ori prea 

ingreuulL[. hnprrjLiriirea, ci nu foiosiurfi 

terminuhi anlicu grecesru, ci pe ceiri iatini, 

riu pote fi mare greqdld, in contra instiLutiuniloid 

orientaie, tie-6rece cliiarri qi gr'.-orieutalii 

aI pirisihi terrniuuhi grecescri qi folosescfl 

pe celft lalinri. Ye{i Star. olg. pag. 41. 

Cu deosebire Saguna in dreptuiri sdI 

bisericescri se siiesce a ardta, cd, dr.eptuhi de 

patronall nu este o institu{iuue orientaii, 

insi, firii si ptiti aduce nici unii argurncntfl 

de ceva vai6re. In realitale ins5, lucruhi sti 

cu totuhi a.ltcum, dec6,tri cum gi-l'a inchipriiui 

mitropolituiu $uguna. Dreptuhi de 

patronatri a e$is[at,f qi in biseriea resirituiui, 

ea qi in a apusnlui. Dcoseliirea este nurnli 

In aceea, c[ iu restiril[ a r6masri pe o tr6pti 

plirnitivd gi netlesvolcatii, t'5,r[ L]a, si se tie 

detenuinatfi ea iu apusri rnai de.alrro;re lrrerrriseie, 

dreptuliie qi datoriu[ele legate de el[, 

si inri ea si se fie deosebitri speciiie iui ;rrecurrr 

{i condiqiunile ,sr rnolivele fenierii. hstfeiI 

iutii in novela 57 tirrr anirlf 537 ryi 11.1 diu 

arrulil 546 a irnp6raiului Iustirriauri, ceiorri 

ee edificl o biserioS, qi sus{inri pe preotri, 

ii se dd, dreptuiri. ce treue qi ia ererfi, ca sl 

propunl episcopriirii persdne apte spre denurnire 

la aceir biserici. Eri, urai mrqiu fu 

dal[ dreptulI acesia chiarri qi acelora, ciiri

y 

:,( r!l 

_**t 

numai lfi restauratil o biseriei, ori a[ dotat'o 

nutnai lu parte. 1) Ba la gr. orientalii 

din Bucovina pe basa reia{iunilolri dint re 

vechii boiari ai- Moldovei qi bisericele de pe 

proprieli{ile iorI s'a foruralri unI drept[ 

rle -patronatfi analogri celui apusanf,, gi tolu 

asemenea qi in Dalmafia. 

Astfei[ nici despre tirelrtuiu de patronatd 

nn se pr5te {ice, e[ in biserica nristri 

este o instij,rttiune str[in5, de institrr[iunlle 

biser.icei resiriirrlrri. 

1)uiri s. Unite tnlimplfi,ndu-se in biserica 

n6stri dona{iuni qi funda[iuni llarte regesci, 

parte de alti naturi,, insd in cont"orlrritaie 

eu lrraxa apusanL legate r:spresfr 

rle tireptuiu de pltronatri, amri njunsri Ia alternaiiva, 

c6 sau s5 respingemi acele funria[iuul 

qi donatiuni, sa[ si Ie .priminrii 

cu 

drepbuiri pat.ronat,ttirri Iegatri de ele, a.qa l)r'e- 

.*ni s* rlesv,;ltase acelri drept[ in biserica 

apusuiu! in inpteie indelungate pentrtt libertatea 

biser'icei purla*"e secuii intregi cu monalehii, 

eu tiilast,ii gi cu nobilii. Rer;ping6rtdu-se 

aceie irrndafiuni gi donatiutli, progrersul[ no]Jlru 

biserir:e-*tri ar ti fost,[ ulult.ri irnperlecatI din 

tsusa Inirrel miserii, (je dotnnia ln hiserica 

n6sir5. De ail,i. parte priruindrr-le laolalt* 

cu rireptuhi de palronald, bi-*erica n6stid fu 

f6rte nrulif, ajnta1d,, 6ril buni,vr-rin{a donatorilor[ 

gi a fur,ilalolilorri fa{d, ctr biserica ndstri. 

a fostfi *gn de tli&l'e, cirtri nimeni ntt s'a temutu. 

cd acehi dreptu va li dauni,ciosfl bisericei. 

r) Acta Pu.triarch. 

tom. [. pag. L68 qi 

c. pag. 476. 

Constart. etl. Miiller-Miktum. 

II. pag. 4'J7' La Veh- 

. r\stfclir llrt,cnrh sii rliccrrrI rlc o parbe, 

ci, rlt'tptrrlI rlr: llttronlrtri irr rutlirnenli:i,l ]ui 

t:ritc rsrr)uttlrreu o irir,t,itrr{iunr: or.ionlalir, dri 

rle altii, 1rall,g, t:€i lrrr ,rlnit.ltctti ct.t'st_'uti ht. inslitttte 

it:sttititt:tt l'$i irtir otlrilrl, t:i irrl.ereseie 

binepricepule irle biserii:ci. 

Acesi,e suntii instif,utiuuile t:ele rnai insenrna,t,c 

int,rr,.iirr.;e in bis;:rigr ndsii':i drlli 

11{.,r"rr)i.i. r:eloi ii itouijr,rrle. lIt,rii.rrlil lold inse 

l.re uiru {triii,rii.'r qi pri;gresrrlii lo-rtrrr e jr,i,j asa 

rJ';r rrlare, cit,ir d*.-si ,,1tcir.inii:i sinutlu,lui,, deia 

18{13 srrh iustiir:tiLni :trairie irr biserica nristr.i, 

pe a(jssi.c ai' fi ti ebiritu sii lc irrteidg[, 

t0lttst i.:tt Igrr:u tii:ijcrirti. Cii lr.,-lrir irr{elesrj. Ei 

trirreI Aiuni:i irrsri cal.i sirilrri nr.iiiiutirrnile 

lir:r:i,:tt sq,r'liir;,: iriti o'.inlr irl ilrserii:1. ridst.r:i cle 

,,litirlttti crust:ttt'i. ,itz institute itsuithe,, Z lnsi-si 

,,pd.t'ittti'i siittt-lu.lw:i." iil cl;-i cirn rrtneli si at. 

riicr.', t:6 tluir I r;i ftu ;i:iii, i:ili ! siiiitu. Semnir 

inveCeiii,Li-i. cd. trrr drirereii resli i)eri[t'il irrtrudncerea 

cfu in;titrr!iunI str[lire li fosi[ isvrrrtriii 

t:onrlit!i:r:iirirt diri sin'-rdulit tiela l8{jS 

gi a e urid;iti ir;i ii rii,..ri,ir'6:'i. r:i r:ir loiuiri ulf,r:evu. 

Siiirirlrriii atlrsta arier:d :ii) tinrise r)o 

tiur;rrriir, rrinriii iislrttr,raiuiil si iriei;g,es11lrl 

s;is*'euui r;riiitir:'Jt iirntrilti,,lihtrul,,isiitii,,, rretlr,uiu- 

lroiitirii dc :i-qiricli irlii JirJtivinrii'si alfi. 

n(.ittzilt.tiit', eril ill te;r lr)iri rrri;,i,t fl'jr.e,' rlela 

s51'g ilrii!.i, irir'1.c tttriil.i, r;r'irrti d,-: liii,irliel,: 

frumos'i sriuiiidrrl " ln i.ai'i e: a. irrrbr.d,i:af,ri. 

aqr"eptr:'ii $ st{,)cie rle ciiii,s de iitrrii. cf,.tti 

celI te irl fi cutez,rtii a. riir;e t,svil iri r(intl.a 

irri. tlt'ii (ti)tt::irir t'er.it ,it illlu lrE('Al(),'j iri conrl';r 

ornerrir ii. lJr ii cirr],1 ryi nrrrlt!, desi lrlevecieuI 

rlesastre i,:, cill i lr vir a,iuce, totrriii iIcearj. 

I 

-T-*

tl 

tismultr.(t catolicri, ce atflta-lI trutinarj cherna{i 

qi riechemlti, cdtri de ,,constitutionalii,, 

este bisclica lrri 'Saguna, fnrij'a stribate mai 

afundri cu seriosiiiui. in esen{a Iiicrnlrri, lnr:epurd 

a crede cunr se cade. cd nsa a tre_ 

buitri s5, fie biselie ir l6siri' inainte tle S. 

Uuire. gi irrcii ntai uruiLil, a trebuitri s[ fie 

incircat5, de irrstitutiuni e irri tle; cali rnai 

,rlibt:rule". Rr crecle.aI l;erit.rl;il, cd biserica 

lesd,ritului rlin tiurpurile cele mai vechi a 

foslii ,,comst,thftiotutlc'i" si plovEdutij, cu acelea 

instit,tr!iurri adrnirabihi rl'-; ,,lihercile,, . $i in 

crediu$a acdstir era atflia lraivitate, cAtri ceiildri. 

uneie lucrur"i de lre lirnpuriie acelea. 

i{i est,e iai"e grefr a. nu suride.- 

Cci irrrbetati ry! arneti[i r]er irleiie acestea 

f n iloriir fth'ie iir,escri . inlepurd , -.iuO*, cil 

riuruti S. Uriire si cottactulii cn biserica iatiii6 

rrr:-r.ril niinicitLi iirstitutiunile iLuelea ant,ice 

orieiiLale rrt[[ii de ,,iiberal,:,,. Creilinl,a 

a.cdsta iusil uu ctu eredint*. nici a sl,eciaiislului, 

nici a celrri bar6rLi bine inf'olnratii, ci 

rrra credinfa virgri., rolfril;i., nebul6si qi scn- 

Lirnrtilaii ii. lnii,jseir (:al'uil nr.t si-o a ;rroCrtfatti 

lrlirr . 

siLrdiii qi rrredttutiune iei itisd, &$utr)ra 

irrcrului, r;: rruuriti lrrirr .*irigunrlri contactI cu 

at,rr-irli;feril nifer;t.ir,t,* rl,: cli. De ac*:ea se qi 

tititnift,sta nti in lclltili t;ir lltclesli precis[, 

ruu lil doiirrfg ciiird formulrte, r:i urai multri 

in cuvirile bornbastice si de modd, chiarii a5a 

uuur..scrie ast6{i diri Nic. Denstrganri qi ,,Gazeta*. 

I)aed, insd, o drr:ectiune rnai sin6t6sX 

i-ar fi lrrovoeatfi sari fbrfl,rtri. sI, arete cuprinsulti 

i'r,aiI rlI iraselor.I gi e uvintelorri, 

ce rtita ie 1;ulttd in grili,, si arete cu rioi 

r 

4 

;;i nu cntezari a-qi ridica versulii in contrn 

Sirrgurri biserica ca-loliei, aclevErttd, iu- 

fui. 

bit,rlle t orrrerriurii, 0are rr cuilivatfi tr,rttleuntr 

libclnlisnrulil, irrsi urr ceiI jitloverlrir do astitli, 

ci r:clir rirlevdral,ii si uobilii, lr'u voit,ii 1,,rcilt 

cu clri nici cilndil, r:i i'a corntldt,Lrt[ 0il '.r 

tot,e 

at rtele posibile. Ilc ilc'ieir t,otir ociiulu ,,lil)eraltit's'u, 

desci,rcaru tsulil':l ei (iu tutrltri 

,, 

iibelalismti ". Absolulisrriii ob;:cii ranlisnri, 

sclivia r:rrgetirii ryi r:ilI,t: qr rnai r;flti: i-se 

itrunc:if in flifi,, eu l.rjt,o cti, qi celri ce are 

nuntri cr.lri,tsein[ele ceiu illrri eierucnLilte i;ilorit:e, 

treltue si scie" t:it, biserica catolici, t 

civilir;atir I{rrrot;a.,,Uoltutt,n,ir,r,t,c tmd.ar:ter' ! 

ul iqui,i 

'9eitt1,et' 

ltt,eret !t( a- trsbuit.ir irr urruli 

sd-si tiltii cfet:t,u ld. srl&, ci,ci irr rrrlevEr.ti bisericr,. 

catrilicL ajunse tn ocirii f,jr.le rrrirlior':l ri(rsliusd 

rlc orlids5,. Si {iinrlu r:li,jur.rralisr,icii nrjr;trd, 

pe al.unci ela. friltr: infer:latd rle iiLriri idei, 

qi cea mai luare pai'te ii ;;ubliuiilrri lloslru 

jura-I,e ea. eurn tr ciori .,iltztia,' ryi aeulrr 

s5, jdre .puirlicuit=r pe rnolstruo.;iidl;ile ei, aqir 

nu e rrrilitre, ci ura ar:6sta iati cu biseriiti 

r:atoliri a iili,rr-i,u olritlri sr iri Lrnii rncrubri 

din cieruiii 1r0si,ru rnai cLr ".,trriii din Arddhi. 

De aitd, parte cliiirrii pe rii-'iri(.i Eiigulllr cilcd,rrdu 

in picioi'e t'jLe 1,rin':ilriiic ii -tt;lii lre* 

cut,uiI bisericei rerid,r ibullri isi i1g,.'1f1,,a; bir;erica 

sa pe bar;e,,u,tisiilti{iarmlc" i,.tiltt-rirrtrriate rjeia 

proteslanli, fd,r'd, ca s5. iri fie lliatti rrimeni cut,ezatea 

a-lLi dernasca. 

Consciin{a riublici, tn bise;rir:a, ndstri, 

el'a) ta uuirea rrristrd :i tb:;tii rir.i rnai dog- 

'tnatic5. V6{6ndn :rcurn rnuiti. crri credea[ 

in iarniir eea IIlale, ec se tat,:a tI ,,ubstilu- 

r+* 

,,,,,-,'-ou.i

- 213 

vedi $i falrte lndrttlrtJ,!ireit tengtririiorti qi a 

tloiirrtreloru, &tttltci unii at'ii lritrnsri in cea 

mai mare oonfttsittne, a.l[ii 

--rnti 

sarrguinici qi 

faratisa{i de atfliit rimpri 

- Ixite nici de vorbd, 

nu l,l: fi voit[ si liteet. 

Td,te larma e tl coridi[iunile sinodului 

riela 1B6B uu e"qte aii;a decfi,tri matiifestarea 

irrr:ortscie a spiritului zrcestttia' a r:rirui timbrir 

iiir p6r'tri pf,nd, chiarfi si in sbiirrii celti deorlaili 

rttnfittir qi rtaivii, cal'o cai'acteris6zii 

spititulI epocciorfr analoge. Mai rnultS, v!l- 

Itirr: nit le va ascric ttirti odall nici urril omfi 

scliosu. Si rir ii gi ftjlte dtrrerosii, cfi,rldii 

billbrrtii nosi.ri cu jrtrlecitti tnrtturS, si instrrriti 

lr:-a.r'a,scrie lnai nirtlrd I'al6t'e. Ai,trrrci I,e 

rlrcpltrlri a,tnii put6 dite. cri nu ltt-ttnai nu 

lrrrteuru li nurnElafi itttttr p'.t;;/-tt'ei'l crrli.e, dard, 

irici btrEm itti.re 'acelea, cari tindri. seriosI 

lrt t:rrll,urd,. Cd,ci e.qte ore detnnf- cle unii 

l)ol)on't tu a.*pirili.iutti cuiturale a cuirrinde 

i,,tirrit tiesvoltdrii' tittei biserici ca ri rt6stri 

lrr utril rnociti aqa falsri, n jutieca originea, 

nilttrrt si valitrca inslitutiunilorf, utistle billrr'ir,rr:rici 

irt utt-"t lll0ti'n ati). siltislt'it, cuil1 s'a 

int,irttnlatt'i atristir, iu sinottuifi. rlela 1868? iiu 

r:r'erleutii. t:ii in iritd, lluropa se afiri urrI siugririr 

lroporii. er i:Lrui eii15, .qi t:ourit6, ttisce 

gregeie aga copiiiresti. 

unti sirigurri scruiiuiI I]e inai restfl, 

qi ar:e.stii este, culrl a fostri posibilu, ...+ ..io 

toLii srrroduld sil rru ssl afle urtti sillgLrt'ii b5,rbatu, 

rare cu iuttiina rrrinfii qi eunoscin$elorf, 

s*lc si, imuristie in[unereou[[ ? I)*rd, nu s'ai 

afl.rtti ! S'ari aflat,ir itt sittcelfi, harit I)otntiuiui, 

qi bnrba-ti de aceqiia' 'Ir:t'ettt'ele irrsi' era aga 

de mulu qi vehem'.rrtri, cii,rii rk: frit:t iui ari 

trebuitir -ui, tucri. cir nu r.:umv:l si-si p6rdi 

trecerea iniriut,err lnui[imii. ln l,uii tre,;nii 

nnil. iniit'c ot:ri.orii irr riuulri Llirr 1r3ii;lplentele 

celea rlirriAiri ale Europei a su-q[inrrtir cu 

muliri adevdt'ri, ci, a vEtfntir qi l arr{itri dr: 

hd.rbnti irlrui rlc eui:ljii pe cArnpnlu de bd,tae, 

ci.rrtlu irntrriit se srriir, suluri sure r:eliir Si 

sdrrgele {-r!rrgi:jt, uiliri p,e tiLrrrinbu. fii iotu$i 

aL:eqli b5,rl.r;t{i rI rieveniti tinricli, riinrlI a 

fostfi vorba. sri lris6sr:ii t'e-soluti irr contra 

pd"ret'ilol ri niiiriitt ir ntir-{sel()rii firnatisnte, 

Cit nll 0ilutV;1 s1f-5i 116r'tJd, popula,rlrlrt,ea ittairttea 

lolir 

' 

Atftilr r;u trrivirti ia ilsiitutiLirriic strdine. 

Sd t,l'e(reuti il(:i-lirl .i;i .,i;ir:i,r"trrli". 

,,htst,iitiIittrtilt,' sh'iirte", tlt: r:ari se 1r1flnge 

sinr.iriulu ticlrr, iEUE. lirrrn6z5, r)rilrea riosit,ivd 

a tiirrgniriloiii;,,s1ti,r'trii'ile" tii,crrt,e in inslitu{,iunLie 

nri:rtt'r: 1)isr'ri,tesr'i, tie i:ltr'i irsrjir]pnea 

se plf;.rtgt+ sirrotlrilfr. folrn6za pultcir negativd,. 

Ilac5, pt'irr acri:leil s'ir intrr;dusti in biselica 

ndstr'il cer:t, ttriii. at,tttrti prin ::lcr"r;ie;r s'u ci[- 

srili {:eya vechiu {iudioriri tle.lisr.:ilrlinrl qi 

instit,r.rti rr li trr o! it) n i;irlir. 

ilId,rf,urisiurti cu tdt:i sii;rerit;it,il* sufltit,ulrii 

nrist,r ii. ,'d, rrnrir rrrt diliitii rrrriltu .tsullrr{ 

,,sn{ii,ut'iIQrir'r Hr;r-'strx'r[, bl anrti ]uatu ttunctii 

tie punctti riiscilriinl si irrslil,rtf iurrile orientale 

deIiuse irr eei llriti insr;tttrt;.rti r:otiici rle legi, 

t:ir si, vedenrir, r}rri srinl,it ,,s1ti,rt,nlile( ;ir:r:lea. 

cari pe ,,palintii sittodului" se vede, ci" i-au 

nelinigtitii est de Lare. $i duyrir" mult5, rneditare 

qi cercare anrfr ajunsi ia lesullatuli 

urrtr6loriu.

- 

2r+ -- 

(L' r;c {irtc ttttti lnt,iiir cle tireptulil pu": 

blir:il bisclicr!sr:it crtprinsfi ln Pravild,, tt'atnfi 

pututu ufll, s[ so Ii ficutti ln eiu nici o 

l,splrt,ur[" de cova tnotnent,[ ln biserica n6sirf,. 

AsttetU ct sI, ittr:epemil rlin cuhne, dreplurile 

gi tlatorirr{ele lVlitropolitului gi rela[irrnea 1ui 

fa{C cu episcollii, t:lelrrlit gi poponrlt. supusri 

lui este lrr biseritxt n6strI, ;i astfufi aeeea'' 

erre o presct'ie Praviltr. ,,Splrtttn" mni insemnati, 

fi,crrtI, in ynrsdfiurtea de aeli{i -a 

Mitropolitrrlui esle, r:d, elI e rl consi.qtoliuiri 

sEri func.tiondzd, crL fotri tie a, rloua instanti. 

pentrtt ciieceselc sufrngane, prl cfrrtdir ,lqPil 

Fravilil forrrl[ dc a ddut inltan{ir esle Mitropolituhi 

r:u sinoduhi prrivincialit cttnst,[t5,- 

toriir din to[i opiseopii siifraglui. i) Drcd, 

cumv&,,1;5riri1ii sinotlului" sub rtip"irtttrile" 

ficute ari tnlelesri si ,,spiirtttr[]" :trl6$tn, atunci 

ar fi fostri tlatori a ardtl crlen- pe carea 

trebtte si se mdrg[, fXr[ ca iustilia biserricrjscli 

s5, fie lmpeder:ali, riar,:i qi ast:irli frirulfl de 

a d6ua inslan{ii ar fi utt N{itropolitulir 0u 

r:onsistoriuhi lul, r:i Nlitloporitulli {ru sinodrriri 

llrovincinhi. 0,tt.e 0a11fj() ttrgêttl,t'l nu a,r trebrti 

aturrci sri stngneze ltrri itti.regi, pSrrii t:ilrrciii 

s'rrr 1lut6 prouttttlrr frll'rilri tlr: a. II-a in-*futi. 

Crici -sirroriirlft ;rrovint:ittiit tttt t-rste ^,'ri nrr pdte 

{i rrni tlicasteriil sttbilu, r:i ttttu rlit:;l.steriri, rle 

nu se adunii riecA,tri nlttttrti rlirt r:f;,nriri ln cf;,ntlrr, 

qi qi c0,nd[ se aduni,, ]iti pof,e sitr adunaltl 

rnult,ir timpir, t:i,ti eliisr:opii nr.r poiir absent'r 

rnullfi tirnpi tle po ia riiect'seltr iorfi, Pe 

tirnpurile nriginii Prar:ilei, fiindri cliecesele 

t) Cau. 15 Cai't,. c. 2{) Antiooh, i:jint. III 16?, 331' 

I 

{ 

$ 

-215- 

niici, eJriscolrii nut,crti lbsentt t,imlrir ntai indelungrtir 

cle aciisii 1re lrt sitt6tlele provinr:iale, 

gi aftri, tle aceelt prot0s;r:ir: se firriaii alunci 

mrrlt[ rnai iitte r:a astii{i, fiintlri it[ttnri I)rocedunr 

iulidioi, l'rirltl siruplS, ;i ltt:cicsvolt,atd, 

o specie dc procedurri fot'ic suttt;tt'i,, qi rtc ilccoir, 

plocesele qi iti a tiourt iustarr[i, putea[ li 

pertrnetate qi th:r:ir;o fdrtc iutc. 

Afari rle a,cee& itt tirnlrrrlilr: origirrii 

Plavilci inlrcgfr rireiltuiti apclt{ioualft qi rlispositiile 

cu ur'lvit'e la ordittea iustattfelorir erruil 

f6i'te prinrii;ivo qi tiedesvoltale, aqil ciitrl tinOndu-ne 

qi a-si{{i de ele, ori cre utltrtinist,r'r.rrc 

promptf, a jrrsti{,it'ri l:is"ricesci ar fi l;rrripe ittrposibiiri. 

A.*t,feiit, 0n sd, nu utli aurirrt,irnrl 

de alt,eie, inst,rtttftl il 1,t'eia tnai ttu o cttttrisce 

Pravilr, al A,lti ei'iiit ltc .tilnltut'ile a,t:eleir tlu 

pr,imitive sli lile iiisericesri. Pent,t'rt aceea 

putenlu rfrct:, ntt cir r: unit 1'cgrc:iri, ci ohiarrj 

dirnpoti'ivri rinri proglest), c[ lsiirli ca folri 

de a d6ua instrrrrtir, nll rnti ligur6zd, Mitropolrl,ulf, 

cu sinr-rtlulit prr;i'ittt:iait, ci llitr-opoiitulil 

cu r:ottsistottttiit ntitlolrolitarri. 

Ce se tiue rlr: rlrepturile bist:ricesr:i de 

ondrc rie ilIi1r'opoliiuirri ltostru, I)e lfllg5, 

drel.rt,ulri I't'oerit'itti, ce-1it aro drrpil Plavild,, 

mai ale i:r nrri qi tircptrilir 1i;rlirrlrri lttilropolihitrii, 

cf, iti{l fttrtitit otnotbt'itltri ellisrtrrpesct), 

si este sinti,xriulii lrrtt,estiitii. tniit'olrriltt.nrrc 1i 

a, conrunirrnii c;iltcttiit:tt r:it Fj. St',attttt"t A llrtstoiit:ii, 

rle ulrtlc.: ilt'r ryi prirnc!j(:(t cil, ttttii strtttttti 

rie ou(rre. 1,'iirrdir 1;a lirriI rtlrti rireltt,it tlc otttit'tt, 

curn urrrir tlirre, rr tlistinc(irrnr) rlelrr S. Sclrrrttlr 

Apostolirri, tlela, sirte urtrt6zii, r:6 ltt fttlo-rit'trt 

lui Mitropoiituhi litllrtru si, $() itc()tttotklzu rli-

| -21c'- 

I 

sciplinti stttorite rle S. ScattrtI Apostolicir, 

care a conteritir rlistittctiurier. 0hillrI analogfi 

st5, lucnili gi r:u 1rs1'f'1re;i {-:rricii inaintea 

i\{itroliolitului, cat'e incii este urrd dreptri de 

on6re, cc-l[ conferesce S. Scaunir Apostolicri. 

Atf,tri dreptulfi paliuiui cf,,t,ii ryi aiti tnttrii lrurtate 

inaintea ilIitropolilului. iutrn chtI suntfi 

drepturi rle ondre, n'air talfiro pract,itrir. cfltir 

,,gtdrinlirr, sinorlulu:i," dela, t E68 inlre ,,spirturl" 

de butri sitmi n'tr.t intreles[ i;i aeeste 

d6ud dr:eptuii. 

Ce -se tinc mai dr:prrte dc rlr:epturile 

si datorintelt: trpisc,olriilir ir, ltrer:rrm 1i rle relatiunea 

iorI fa{i, cu clerulu qi _popol'uhi 

diecesanu, 

acelet siintii ia noi astl),rli tttt,ii acclea, 

crri le slatorr:-srje Pravila,, ii in elc ttici o 

nslr:it'itu[( nti ti'it, flir:utit. qi nir:i llit lj'it, pll- 

Iuli flee, itir:i in privin!'r ilrd';la nrt r'sie mai 

lici rt dr.osiiirire init'e ee't'a tti-] lll'{r.'i{irie 

vil:l l.'t-l- 

:1i itttt:r-' rlispositiilr: rlreliinlrti rptti;lnti. 

0rr ttirrge insfl irnpreittnrrt]it, t'it epist;ttpulri 

rlrtpil drrlttulti resiirileinri aI' trebrii sd, fitr 

riilrrgirii, i:*ea, itrt l;r lt'ri ltrt lniti c itt ti:it"l , 

rrlylrel'v1i1'v.11-1. cil. iti,:i ttttit rtnnq;tti,lirl iiletrlt,uiir 

ot i+lttiiilri ace:iiil irli {} ] I-i irr rir). t'iurnai l* 

i'r 

lrlrrrlu rjTi) :re {;ri'g amirt{,ire irr fi: rje ri.ii,ittn a.c6.lta 

Irr ltrsirit.ri 'itt rr epi.'\tol:i a e :iintttlrtl,ti topir:ii 

rlr.iir. (.)oitst.iirii,,tropcilri clitii, Pirl;n Lr;tttti. Sirrorltrlii 

in:lir Tlu :]'i! tiritulti Iti'{)v(x:,'1. ln rriei 

rrnr-r elrtonri. {:Are pi"erit:rie. la. eltiscopulii s[ 

fio r:ir,lug:irir. (Ve{i pi ['idalionii plg. 41]). 

Cnm amit foslir siiiti nu si, o f,ruenii, 

oi . sii imlrlern[ ,,s1riltura" oficialilr:rri de 

guvernfi riiecesauri crt inirodueei"ea capitulelorfi, 

arnfr v6{riiri deja mai srts[ in ar:estf 

."2t7 ---. 

tllrii"rrhi. ()licirLlii il(lt'st,lrt l'tlrrrrirzii t:ortsilittlu 

sair sfrltrlir epistoprtlrti, trtttnitu f)oul'i1 cu ternrinulu 

ofitriosri. Irri,t i,nrhi lt noi cn pitulele 

irr lor:ulir ofirtilliloru tnliti, clr: la olalti, crr 

rlti rrreoti f rtt'ttt6z;i :tsld,tii t:,rttsiliulu, fiott)"i1 

alri episcoltuiui, llent't'u r:ll'tl itlsd, s'a ldoptatir 

terrrtinrrlri iatinri iie colrsistoriu intrebuintrtI 

si de gr. olictlilrli (vr:r]i statutuiil 

1rrs,ini,'i, iiag. :J9). Aslie.bi lir:i iti privinIt 

c,rirsiii,rlui episr:olteritit nll puiemit tlictl, ti 

s'a fd,cut,ii vr$-u ,,sDi,f i'ttt'i,", tli,t:i ttiei nu s'tt 

cassalir, ltici iru s'u trlteratit in spre rnai r6fi, 

ti fu snpust sthirniriir iiorI rle torurI cerut.e 

de intprejurir i- 

Dupri sinirri,eii: tr6slt'e rlrlpit,rrlilre staliirile 

canoniutir,l stl rieoslrbcscit in digrlitir{i si 

irr ofrr:ii, tlitttre e*t'i r:eie riin{ftiI li si t:evrt 

jrrlisditttirrntt sitit :lrirnirristt l'.iitltlLt, o 1re. cAnrlit 

i:r,lie tlin ur'tni tllttitli frrnrrtitttti. Iusil gi rlctisdl,ririla 

irc6st,lr r:sltl irt r:rlltlot'tttittre cu dreptnlrr 

orientalfi , crtre ittrii rleosEll ett',e : a'lr'ittrtt tt 

: iirgrriti,ti (in l'rt';ill boerie) ,1i o(fq)t,a(lt 

-_ 1111],ii (iir I'r'avrla il"t'r'r{I iot i")- 

li)sisi:i lrt nrii in;ri t{epat't,e riistirrr:fiurri 

+1. rllt irt'elitii, l:tri prirtti 0l'llc()) 

1)r,rr:rrirriiltt" 11. 

i,l-ot,uuttiri ottr)t'nli. i'lrttt.lltitii lttt0l':tLi 9i altelt:' 

ittsii :;'tti1.it iu t:oiitirrtttitit.t,el'ctr tlrcllt,ulu 

urierrt.;11i1, rlrrlii, r:nt'e si itt ot'ientti "ii,,,:cste t-'sislltt-t 

.1i esisi.ri rtt'cilitttiititit'iti ullorat'i, srltvrrtfrlti 

irrrri titg;i rii- cttici eJrisiltllttlsci f){:} peptri). 

rrrilriifoli (l,irt,ttilori rie nlifre {ja crpist:opii') 

si aitele. 

' 

C* se tine de pus6[iriuea de th'eptI tt protollopiioni 

in biseriea ndrstrS. votnI vedd tnai td,r{iu. 

Ert c* atinge pusE{iunea de dreplri prrblicir a 

l._ 

a

L 

l)ru(,(rlriloni irr bisericu, ndstrl, trebue si pr:errrilenr[,,,i,]1'crpiulri 

parochialti rrcput0ntlrr-se 

rkrsvoltu tn oliurrt.ir pAni. ln rrni'r agu gratlri, 

clllh lrusti{iurrrru parrichilorir sd, fie regulatd, 

pf[rrii irr urndnunle, curn s'& desvoltatri in 

apusir, consecin[a irrlidicd, ne-a silii[ ;i ne 

ue va sili totderrnal ci.r s[ lre acorno,lirnI qi 

uoi qi ilr. orientalii tlul;5, disposi!iile clregrtului 

puror:irialir apusrnfi. C{ci pulce{Ondri 

drept,ulir a prrsartfi qi rit ir:rrtrrlri din acelea-si 

prirrcipii, hL aeelea-qi cousecin,e trebuesc[ 

sd, r,jrrngri irrninclrinE. Deos6birea zace 

numai in aceea, ci, consei:iti,tele inritiice in 

formd, dr.r legl ntiud le-t t,nsir mai intAiti 

dreptuhi rpusatr[, cA,t,ri r:elri oi'ientalii ie-a 

afithl gatl, qi nu are dec$.tii si, le acloplt-'ze. 

Anaiogir st5, Irrcliiiri si 0u ilegtilalititile 

pcnt,rrr iltlalea ln stttulri elerir-lali. Di'e1r- 

Iuhi orienltiir ln plincipifi qi in sirubule recrrrt6sce 

fuiie ircgrrlLrrit.i!ile acelea. r:at'i le recun6sce 

qi dreptulir apusauir. ,\'rrnei c6,tfl 

legisla.tiunr:a lpusanii cu privile la elo este 

mult[ rnai inaintatti, rlecA,tii rjr]i.r t'esriritdni,, 

aqa cflLir dupi a*:txr se potd l'esol'/;i rnai iote 

r:trsurile tibverie:nte. le cAnriI rlrrpli ac6s1.a 

rlu.'l'r5,g0uili.r-se clirr pririlipiili: rirttptului 

orientahi i:rr plivil'e l;r ilegrriririi;'i,{i 00nser:intcle 

logicc rie clrelrhi, 6L] ri,irilrgt: ln tI{)e* 

ler-rsi resullate cll tiielritrlir *ntt:rriltit. De 

a(jee& foiosiurlrr-ne irr t,raet;rv6;1. ilegulilritd,{ilori 

de dispo:sifiile rireptuiui itiitt:rttiit" llrt lle 

folosimri ile unri dleptf, stliiurl rie slriiilrriri 

hisericei ldstle, t:i nuntai priruitnri cousecitt- 

{ele principiilorti ntistt'e, eat'i le-ari l,rasf aitii 

maiirrainte il,l tioi. Aqa dr piicli, tireptuli orien- 

1 

{ 

talI purcede rlin prinr:ipinlii, cit ttumai tttjeltl 

rlefecie trupesci conslit,ttescri irtlgulLrlitti[i, 

cari pe lt-spectivttlir ili ftcri inctlrabil[ dtl a 

Irersoivi fLrnt:tiLrtrilc sil,(lre, se intelege dela sitle, 

ii, cu glatia si tler:drell crrveniti Ia altari[. 1) 

I)e orblu de ochirrlI stingir nurniLil^ citttonicfl 

rrrr rrresct'ic itt speciitlf, itirnieir' Irt:rd, drrp5, 

ce olbulri de ochirrhi stirtgri nu p6te la altariri 

celi tlin cat'te, cale astiifi e tle-a stinga, 

clecAtti inlolc6rttlrr-si calrul[ .spre stinga, prin 

ce sufere cleganln cultuiui divinfi, ast pe 

noi cie 

tireptulii se r:ottsirlet'il, tle iregtriarI rlr:1rii drepurlfi 

apusanir. $i consitler'6,rrriti-hj ';i 

ilcgrrliru, anrti tl'rtsti ltuutrti con.qecittta din 

qrlinr:ip;uiir rlt'eptrilrti orientalu, c5, e iregrrlarI 

relfi cu unti ticleciri trtlpestlti, c&re pe l'estrectivrilri 

ilri fa,ctt nr:rc:rp;rbilti rle a itnptini 

funt:Iiurril,r sit(11'(l iltt gratia gi riectirrllt 

i:uv,,rrilil.'Singrrrir ircgrrlrlitiitea, prtlvcnitrire 

din IlllsLloI'04, nt:legirritii esttl o iregrlltrit,ale 

introdtrs;ir lrt lliserica nristri, 1lr: 

t:rrel dreirtulii resliriitjuI nu o nrtlttdrd intt'rt 

iregulalit:i,[i. (.]ailrrrile ius5, sttnt'it agrr tlo 

r:tri, cii,l,ir llttLr,'trtit sii ditltlnu, t:i, ttt'e rlrr trltti 

irrriruir, r:tlrile 1ir':t tli,ici,, ;i afir'rr'i, rlrl :t(l{}(;lit 

priir inil'otirrltlc;r t'i s'r tinlitir l;r, ttli,rireil 

der:irlei tlct iclit' 

0e se {,inr: ittai dtprtrte tle tlleyrltrrile;i 

oblig;rinrinleitr stettrlni tlr:tic:rlit, ltttttltttri sd, 

rlicernit, cii l;';i 1'5,rrttl it rl,, :llriii'tttt'd,", itrf rtt c,1t,it rr. 

?2 rlin prtt'lerL I- a Plt',,ilci, cill'e obligi I)t] 

preritii rssi[pittrni la, iit)rsol','il'ett drrclot'ti cil.- 

I ) L,au. 70, qi 77 A p. ?i interprcti,rile liri 

Tonnra'si Brlsanronri ltr, lr"cstc sx11rinc. Beveregiir I 

pag. 51,' Ia Yeliring I' c' pag.437 qi C.94 iu Pravil5,.

n0rlirre irr fie-qc{i ctrr..r di. llt $r} rnli ribservdz6". 

., Pirin[ii sin,;drrlui" insij, dar,d arj ln- 

{elesri ,,spir'l,ullr(( ac6sta, a,t rrnci :rr fi tlebuili 

sd, pi"erndrgd, rrr: eserntrrlu in urnplerea ei celindir 

in fiesce c[u'e cli dlele carionir:e. Cu 

greti itredemi iristi, clj. s'ari tnsrrfletilir t,irr.e 

de umtrlt:rea,,sit5rt,ulci" uc':steill. Asemenea 

,,spilirrri," s'a f:icLrtfr si crr ;rreea,. r:i rru l.;s 

nrei observezit t:. 3t irlii sinodrrliri 'I't'rrllauri 

din,,Praviid,", ojlt'e rlsrnfi,ndii, iJi preo[iiorri 

orientali-prrlhtlt,a tonsrrrr'i, o,potil't; in lirrrbrr 

gri'ci. Iu cr'lea.llilre rlrtlrtr inie itle stuilrlrri 

clericaiu uu s'it f5,r:rrtti irii:i o .,spd,r'tuLd,{(, 

ed,ci si a:sidtii snrrtfi tctii acelea. cari ai fosLri 

l,e iiirtpurile Prirrilei si r:irri suutu in yir.inci;riri 

,sirrorriilrc ,,rr a,le dre;ituiui apusailti. 

ln sliet'ia.lil iu:.ii, re lrrrve_rce liorlLrii cler 

icairl, ceiu t:rrlar,u oliritf ulrj lrea e rie dellrlrte 

rie grrsi,ulfi eulrtpdnri, cf;,iir nu nuntai ia loi 

ttu so obsier'.rezi,, 11'rr iiici lil gr. orienia,li. Ci,:i 

taiaiulri g^r. orierrtaliloiii t,rr bunrbi J;Ani lr 

capetrrlfr peltului rru e ori,litriri, ei o irrritatiune 

a tala,rului laiinri. llr-i, pililr.iile cele 

tl:rri tJe gr'. rlrir,tltiiiiluiri srrnl.ii rrir.atir i,i iiyt0, 

desprc ce ss lxii,r: c{-ili,,itr$r-r ,iri r.irrtl a vdrltrui 

liieo[i iralieni si sp rrriuii. ia r:ari s'il 

tli.)Itsi.l' \,:ttrj ittr Ilr f.ii 1r0t't,u i ir lieri,:lll [ ir []r:.qr ni. 

l',)t'tniri r:itti'iclrlii irn*nt;ilri $f5 riiu r;rsii si 

il()lcal,ii. Sub ru-id ptirii, irlco{ii iu rer:d,riftr 

ri tr rcver'6rrdti ca l:i. rr,ri gr'. ',r.ierrt,lilii, 

ui p{il.ii 

Inierirrlii cclri greces0t) {)i)t.e lot,r: ti rie or.i 

r:e coirire. I'oiri;r.sernllle& gr.. u:.ierrittlii fttl 

irnitali 1ie latirri riu cilguluirj celI r'osu. i 

Aiotnodf,,ndu-se gr. orientalii priri.ului apusanu I 

spre r av6 o aparinti, mei eirropdnd., ee rni- | 

I 

i 

11. 

i 

- 291- 

l'Are ma,re? e[ rte-arnfl acom0ilrit,fi si uoi port,uiui 

rru celui turr"l[ iatiuir, ci celui din {6rile, 

cu cari sunletnli in coa{,iirtri rnai de aprdl;e. 

Altcurtr rccurt0sr.t:rnri brreurosri, r:5, in privinta 

ptirtuiui cleric:llir lu nui se simt,cscr: litrsa iie 

inai tnat'c ttnifr;r'rrrif,irte. 

llai rieparie 1.,us6{iunea, rlreptul'iie qi 

datoriu{ele iio.lrorulrti srirrt I irr biserica ndstr5, 

intr'u ttite in confoluritirte cu Pravila. si cevu, 

,,sJr{,r't,urir,". carelr si, merite u fi luali, in 

corrsiciela{iuner lu s'a irrLiurplirtri, de cuu}va 

rru v0nif rl:rlri ,,spdrluld," irnprt'jurarea, tl6 

canouul[ 68 t'l irr ,, Pravil5,", clre clemfludS 

l$pi'u tinerc:rr, r:eiol'fl 4 prrstrtli. nrrrlti nu-lI tnai 

observtiz5. Irr c,i.uounlii acesta in,.i si ,,pririrr{ii 

silodului" gi-tit fd,t:ulI c6,te o ,,s;idrt,uri," si 

Inr.:d burristii'ii. Tui,[ .iselnel]ex .,spdlturi" 

s'a ficuLir sJi irr rublicele crrle rrrulle din 

Triodi qi tiin cr:ietirite i:d,r'qi liluale ale ntislle, 

cali pi'escriii iinil lrrtn6:'ii cstraordinar[ de 

mEtdiiii. di'i r-lu Pi'ivii'e lrr posiri contini nisce 

ilicstrieri ci,r i! resl{-ii : ,,Lc,, mu,sd, indncd,tnd, (tob'ft, 

fertil", ,,drrZ pesce itici cct crutr"." ,,,Jtttd, lu,alil, 

!rt, PLtLestinrr., r:ii irt aL:d:sld, slintii t!i u Vinerit 

it ic:I. rtt ct sti rt,tt lt l*iett ti." D e,, :; 1;i, r iul'ii e t' aces te ir 

trrsri s'iiri foiositrl rie LrrrrtS siimi si ,,p5,rintii 

sinodirlui" qi lga in Lrontl'a k-rrii rle buni, 

sirurl rltt i'a,ii pii,ii,;Lt. 

Sd, uirrg,-*nti ricurn ia sfinteie taile. ln 

eie spdltitid, nn s'it prrtur I ftcc der:A.tti ia 

cisd,iorie, ciile .r lre o iegi,:la!iuoe fril te vastt 

cu privit'e ii:. itnileLlirt)1.'irtr). 

Atiuut itt iriset'ir:ri rrol;tri, ari vairile tdie 

imlreditnertt.ele iru:leu cle rrdsitotie. ctrri se bastizd, 

;ie iegi,ilrr!iurrclr birrti iri:cd, a re:ld,rilului.

223 

Ar:tlle irnllt:tlimerrt,e ins[, cari r]n se irasezd, 

pe lrrgislatiurtrla biseliciscii. ci pe cea civild, 

bizantind, preounr esle rlri adullcliuiu!, la noi 

nu vord put6 av6 ccvrr .,'alore nici odrrt[, edci 

tuimica rlu ne p6te obliga la sutullere rrnei 

Iegislatiuni civile in lucltir'iir,: l;isericr:-*ci. At - 

sit'agdndri insd, deil uctj.;tir" kti,e itrperliilentele 

cie c5,sitorie inhorirl;c priu legilo eiviie 

biz:int,ine, cle r:ari se idg5 gr'. orienliriii t,5ir 

tare, nici nu I.)tolll{ivdzi riroralig,ilfua, uici nu 

tuilesrri sta,bilitrrten cis[lorir:i, ei chiiLr'fi din 

contrd. o cl5liri{ chiarir rlirr lcmelii. Se vr:de 

acds{,a iiuruliLir din trnprr:jurnreilj r;L l:i gl'. 

olientali mai uici lru vinti ilrrLirrts ricstrriiltiri 

de cisitorie dec.,tii rliri' lrrrrri:i.rrlir iurpedirneirtelor:I 

lulroduse prin ltuilr.; rivili; biz:rnf.ilr:" 

I)i'e0urn alt adulii:r'iulrri, rilei nerlurn,,,ritr:, pi,- 

risiLii rdut6cidse si aiielc. Ohiaril trriitir-rii 

aceea consltierfi.ndI luciuiu riii1,8 11yqi1,6i]tiuii,-,,r 

uuntericd,, cu rnultu mzri iniille desliin't,iri de 

cdsd,torie se fuiirnplii lr gr. orirntali ca ia 

noi. qi de iiceea puteilrri tiici:, c5 lLi noi crisitolia 

rstr: rurrlL'[ uriii ltc;rrsi-qicrrtli si nr:ii si.aitil6 

i:ri Ia ei. Erd, (-rj r,: ;ii,irrgi t)ij n0;, io 

tittulrrrile, uride saii nLl :iiiirlii gi. riiierirr:ii de 

iocu, saI ldrie 1ruf,iui, $i unde si poirolniu nu 

plea, al'e oca"qirrre li,5, vlt,iii desiiirrf,irile r:ele 

tttrrlIt: ;i uqdi'e. t;e so irr itrnplS, la gr. c.;iieEtttli. 

tlcs;1liirIiiiic tle ci,sS,lolie surriii- fcirtr: rori, 

[Irrde dirupot,i'ivii ai riostri Lrriescii nler.\ieca1,i 

cll gr', orieulaliY, ar:rtlu ticr;y,rirtiriie l;r_inLir ltrr.i 

desie ca ori qi Ltittlr. 

Lit ilcesi,eir lriri atii.r.ugr.trtrii ttuurai, 

set'v6.udu-ne rroi tii,,cipliria ol'ieutzrla c,.i 

siuric:r SfirrL,.'i Uriil i, ni:-:iluLi- rese lr.it"u. 

Lra fe- 

t!isr:i- 

I 

I 

I 

Srul siolia 

I 

I 

'_i-* 

piina orieulahi bisericdsc[ recrrnoscuii 0a 

coler:tf, si rie biserica catolir:i, t5rd, n u riisciplina 

basati pe iegîslatiurrer r;ivili din Bizantir, 

i)e care* nici cAnrlLi nlr o a i'ucunoscutir 6iselica 

calolitd.t) Ai;{,felii eiirninflndu ciin via{t 

udst,r'ri l-riser"icrj,rr:ii irnpr:cliritentele de cdsritorie 

iutlorin.;r-+ irliir i.,gislatiLtnea r:ivilrl. bizaniinri, 

tttr liul.crrrii dirii.,,.[i rj':t f:i'.:Lil.Li vl'ri-u ,,spIrturd," 

itt ciisr:iplirilr urjst,r'i. 

Ce se tine rnrii departe de tlispensa{irrlile 

iriser ieesui riolil ireguiaritd,ti qi irnpedimerrli:, 

lirnrlri ner:(illiiiati t'io logiea dreyitului n 

n e rLcurnorjil rl I suosr tii loi'ti a 

lrusele, cal.i plolrrie 

i)il suntfi rlr:r:Aiii consetiutrr clin Jirincipiiie 

dleirtuiui r:iielri,rlri, a lost,ii lur:r'ir fire:;r,ri, ca 

s* ne rcotrroiiiuufi si rlisl;o:;itiiiorii cu l,rivire 

;a tiis',c:,ij;riirtrri, iir;liii. r:il 1i 

'ii; 

1;rivirr{,1 

jurrr 

dleiiiuli- ui'igiri.iilri u'a lijunsri sL sr clesvdlte 

uiai d-.parie tieell,ii lrarri Iir st:rrr_rr-irea unoru 

lirincilrii vrgi:. 

Ariaiogit si:i. iur:r"irli; si cu drctr;tulii peualti 

bi:;ei'ieesrti. t:arr,:, {,ri-: se tirie de foruhi 

esternii. la. tioi i,i as(*!i er;te r*tlir anticri 

r:rielrt.:rlu, i,l riiit ri sr:l- adarrsri dirr rlrelltuiti 

iii)urji.i.llu sirlgulri lillilliri inleidiel,ulri, oar.e p0 

litigri,i':ctlii, r:i irr i::ir;ltti a6tttttilc cste ftirte 

I)l'iiciiljii. ;;i; fi,,i13v;1.rrJr; riLal,i'r rle rirlii, t.fitu artt 

fdli,e liuiinii vairjr',; Ill'{rctiiid,. $i dar:i in 

irplitat'cir.,ir'*;r,'riiir;i lruriaiii nrj iololsirrrii de 

tiiei;lulir fti)r;i;.r.lii iiirr r:[i.rrdir in cAndr), crusa 

este, c{ ii(:e,jLii. e sitr lti'cril;ri, det,crruinatir Si 

cletaiatti, c(-j(iit re celfi lesririi,duir liu est(,, 

r1 S. .[]itra ,.frrlis ecclesiastici glaecor.urn 

et rnorrunrerila., i. IL pag. 431.

- 22L -- 

fiirrdii r6rutsfl in unil sl,tdiI prirnibivu. Ctiii 

(:e voesce s5, sc convilgil, tl'al'e tlecdiri "sli 

cet6ic5, can6ltele tct:lea tlin PravilS, tari vctt'- 

bescti despre susliensiuliea 

va rnit'a, citI de nepretiiatu 

es-le lucluifi. 

in ururi ce ;rt-inge litulri rilientairi grecesrti, 

alroi eu ntfludrii: uuir:mrf clire. t5, itt ,ticela 

nu numai l!ll :j'a 1?ieuhi llii:i o ,,spiitt,ur6". ci 

iu trit5. i,riserica i'csii,i'itului nrciir-i lri se observI 

cu rri,tjn pre eisirrne. t'tguiaiii*le ,;i 

elegan{i, ca la noi r:n dcos6bii *-l in bi';et'ir:ele 

caiedlale" 0 iiu rct:tittr-rst:ttlti :,t,t:tisilt $i I{r. 

ot'iertt,alii, c,rri lii. livtrti. t.rtit:;iuiie sii, lii ,rlrtli,. 

Ui, rle piitii ruili-qlra"rrtii pe unrrle iouuri rit 

oluat,e iaiinir, ilrs6mnI Itjr-i,e plrtiriii. tltrtt i 

li;ciuri iqi ari origineri irr eonti.:r'rinlir r:orii.iltiiit., 

ce esle intre rit L;ri, tn uluta rS,ruiit r:itiar rf .qi 

liitinii ari luat,'i luci'uli riruir,le r-leia noi. As,r, 

ca ""i Laceinu de itll;eie, Iaiiiiri rie t,r ia uoi 

a[ ]uaiil rlela nui daiinir rie a iln'rblir iiii 

cl'u{:ea, ia boiozulu I}ourrnilui, cti'i. datilii, 

l,r'ir alte {6r'i nu se aiii,, sl 1l,r:la le-:i:rpi'r-iilrrit 

datina. A-+eutenea oruaicir ritrglc irr 

!rrurururirrt,iri Ei iri r.iie cufetn,;nii t.rtsti, iiri'li 

irrtlorirr;se prin unele joruii 1i i,r lr,'i si lli 

qr'. orien{.aii iu iocrriii r;,'iorri. rtt: r:oiiil'e r,,ri'., 

coitirea cle jaie in r-es:ii'it.ii, l;ineulu clin )rr,.!- 

iivuiI ca cokjlea bis.:r'ittised, de jrLie sri rru ii.r 

ln contrasiri cu uol6rtir. civilS, tle jrric ciin 

t0H Euroira. Tot'i,.iin iisrjurr.jnt:1, rrtr-rii';'[ 

lidrlniiie ineeiyi a 'jii din usu q;i a fi inlot:uite 

r:u tri'1ecti'er tn,iruliii ;i t;u inge nrriri:iiiaroil. 

fiiirtiI rndtiuiile o dritiuii irrea iisii].ticii, ur*'{:ir 

ciih.urei ntisire er;l'opeire ;ru-i nuLi e,Lnviuc. 

t_ 

t.tft 

$i uVl prrt,crnti sii rficem[, ci nici ln 

ritri rru s'rt lbcrrt[ uici n ,spirturi", carea 

pe dreptulI sri-i (ie pututf neliniEti pe ,,pIrinfil 

siuotlulul". 

Chiarri lrentrrr aceea tmil fi aqteptatil, 

r:a npi,riufii sinodului" dlci au aiar.rrialfi tara 

cu ,-*pirt,urileu ficube in diseiplina qi iristitufirinile 

bisericei nostre, atuuci sri fie spusfi 

;i ardtatri lirnulitri ddud lucrriri, qi auuute: 

i; cari suntri acele ,,sp5,rturi", {i i; ce prin 

acele ,spirturiu arni avutf, in adev6rri daund 

culturali, morali, sari religios5,. .,Pi,rin{ii sinodului" 

lnsI nici una nu o ari fdcutfi. De 

aceeir nici nu poll aslepta, ca tinguirea loni 

si, fie considerati de s;eriris[. 

h'ost'afi pe t,irnpurile acelea ca pi asti,rfi 

alte nEcasrrri qi dnreri, raLi itL fi trebuitri 

si-i rtelinirsttised. pe,,piri1{ii sinotlul'i". 6rd, 

rrir fictirrli $i inririprriri prejrrditidse qi tf,,rrguilile 

cu oinslitufiunile slrd,ine" qi ,spirturile" 

fd,cute de bnrbali cresurli in institule 

,,i,esttitice" . $i ca si, se vacld acdsta lirnuriti, 

ld,sini0 si. ril'rneze riici o reuguire ln 

atlr:v6rri realI a rrnui birbairi uraturri gi r:rr 

judecatd,, f;icutii nrrrnai cu fj airi inaiut'e de 

1868 ln o volbire lostifi iu eateclrilla diu 

Blasiri. 

' nD" c:iutirnu la qcdle," {ice aceifi birbairi, 

oabia afl.irnii ie i colee cflte una, qi 

acelea nici cLr docenfi desrrrlI i:ualifica[i, niii 

cu lefe de ajirnsri provd{ute; uele mei rnulte 

er)lnune rnai niei rru vi.*d25, de crrltura pruneilorri. 

,,De ciuti,rnI la statuiu preofeseri, acesta 

ihi vedernri lipsihi gi apesaif de uriserie, de 

a

unde provine aceea, ce cu durere afl5urri, cii 

preo{ii afari de pulirri, tu-qi plinescir.oficiulii 

de r'lnvd,[a pr: popor'[ credinlt qi datoriile 

citri Durnrre(eu qi dc aliropole, -- nici pe 

aeeiil iuiutdu-i af'ar'[, 1tt'ttlru cat]i se faef, mat'i 

$prlso ir) setninarc. 

n 

Discipiina iLr clerir qi popoi'it e ttr 

totulI ucglisS,; ct,rltulir drttnrtet]eerstti sc ftlce 

nuruni lir, tr'6[aru, fdri, cle niei o pietate si 

rlevotiuttc ritjrnud do rlfinterria iut-ll'ului, e d. r: i 

ii i'i ,rtclrrlir itustru'prinr{e a ie fnctrilru, 

i tt ri i fr: t' e ll t i rs rtt tt I u. 

,,lliserit:ele n6st,t'tl ,;err tnai tn;lre parte 

V*ririLrrlilrr biselicciot'I ilt 

Iucrrii lo inghitu itu rgoiqiii firi 

de a fi ti'aqi la rdslinrtdere, 

supcl' 

ea 0u 

Precum a pututfi vr-'d6 ori cine din ce]e 

cfise pAni acum, ttiti, rnotivarea celorfi i0 condi- 

!iuni puse noului Mitropolitri este o {6sdtrrrL 

naivi, de fic{iuni f[rd, de nioi o basd realfl. 

Si trecem[ acum la inse-gi condi{iunile. 

Ins5,-gi introdnr:erea condi{iunilorfi este o ilegalitate 

frirte bitdtdre la ochi, cici in eil 

sinodrrlri se nulnesce pe sine: sin,o rltr, (r1.- 

ehidiecesonir, ceea ce evidcnti nu a fostfi, 

tloi tr eiri nu a t'ost,ti represerrtatS, numai 

architliecesa, ci qi pdr'[i insemnate din diecesele 

de Gherla qi Lugoqri. Ce se tine lnsi, 

de inse-qi condil;irrnile, din ceie rlise in motival'eir 

prernerg6t.dre tr crede omuiri, r:5, condi{iunile 

voru cuprinde r:f,,tir de cdtu mai in 

tletaiI institutririnile e ru'rt,I orie nt.ale, cari 

vorft a.16 sd iniocudsri |e cele ,,str.c'iine" introduse 

de ,,litYrho,tE crescttt'r, tin institute i,esn- 

'ittce", qi princlele cural.ri orientale de disciirlin5,, 

ce vorir fi a se reaclivir, ln loculfi disciplint:i 

,,r,tllet'tttes . Din motivarea premdrs:i 

nutnai conditiuni t{e unri abarc crrprins[ I)!lteari 

sd, uru)ezi rlupd, t6te legile krgicei. ln 

iocf de at:6sla insi condifiiunile r:orrfinir saI 

Iucruri, cari cieil siue se intelegil, curu esle 

p. e. rondi{iunea 7, c:lrea edicr:, t:d, urirerrii 

nu vorft 1rul.6 iurr liaile 1a. lrt.rrtracturca 00- 

stiuriiiorri strinsf Llogruaf,ie e ; slfi rtorinfe ino- 

(rente] eum este punr:lu 6, cir la, afiacer.ilo, r:e 

privesori admiuislrarea loudru'ilorri qi iuslrur:- 

fiunea rinerimri si, ielt qi Iuicii parte; silu 

decisiuni fonnale, tnsi, basatr: tot,ri pt fit:tirrni 

islorice. ile va vedti at:tistt esanrinAnd[ condifiunile 

pe ririciir. 

' l. Conciitiuni:ii I suuh asbfehi : ,,Autrtttt 

i st, t'lt lli lrl. 

cclc trritl tttttlle 

tltt ttir:i o t,titttti, 

ciuci lipscse 

IotulU. . . 

,,Lir, cat'i se lrrittl adaugr: si aeeea, ci, 

polrorulii lrrr:tirrrlOndii a-si alege elI pe pinl'ochi, 

aurenitr[ri ctt trecet'ea ia, alti, cotlfesitlne, 

dacl rni i-se face prt v(]rj. qi tlqtt cie tnulle 

ori e sili, da ilarouhir ;1i cu daunn, 

biserit:ei. " 

Diic:ir, sinoduif s'ar ii or:rrJrulii de iianareir 

reielrrrI acesLoril atd,tir do ciauld,ci6se 

1.rro5^tet;ulrti ttr,tr;t,rtt, fic (;l,l a,jutoliirlri rinrideloru. 

lie iie aitil {.:ale, i}1.ttttti ar fi irrlimpinaiii 

in adevdrti retrunoscitita luittroni tirneniior'[ 

de bine. 

,) \iolbirea I'r'eposiirrhii n:iti'oliolitanri \'-asilit 

llu,Lri lrurrt,ii in lij Augustil 1862 cu oua,sinuea insi,al{r'iI 

(.lopit,rrltrlul lrrrrlrlilit:rrtti, irr >['5r'[I alese tlin istaria 

'Jl'rr,rrsilvauill, pttt'tt:n, Il rkr Ci. .l]ar:l{it pag. 148. 

a 

li I t l4*

nontift, cl?xstittttiottald' +i sinoduld' u [,iser"ice'i. gr. 

r:rtt. r'omhnesci este ;i 

'uu" r'btn'&'rtd' r'estaur"atd, 

'pentrtr. toli, seuili| tntru iritelesuld' crufin'eloril, 

itnanate clelu, cele 8 conciii,i' eclnnenice, 1te cd'til 

uceleu, asecurci drephtrile dieccselrtrir, si ule ar' 

rlirlieceseLoril,, cttnl qi d.u"pd, antr,Iogia, 'prane\ 

nristre bisn'iuesci, obseruote cJitt, sctntLi:l, 'mu,i, tnuirie 

tie tt, se li cdteru|it uceerr' prirt' rttciestriile 

nbsolutistnul'u\." 

Des Jrre a,u totionti a, bisericdsci Yoln[ vorbi 

in unfl altri capilttlfi. Aci voml vorbi numai 

despre autonotnia bisericdsci aqa, precum o 

inleiege condi{iuuea actista. qi in care in,telesi 

esle an[icanonici, in natura ei, fict;ivi itt motivalc 

gi euralfi proteslat]te. 

Din irnprejrlrarea. cir in condiliurtea intiiie 

sinodulil l6,ngd, tuvirtlulu : cr'tttttttomie 

irdiruge trtribrrtul[ : constitu'fiort'alii,, tlnpa Lute' 

iesrtii, Lrc-lu are cuvinlulI constttu'{ional'it in 

vialri civili, si in lirnba politici, moderni, urmazi", 

ei sinodrrlI ii ettrtntatii pl'incipiulir falsfi, 

anlirauonieu qi yrrotes[anl[, ci potesltrtea bisericisc[ 

e]ji,e in u$,ua tof,alitfltrii credirreioqi- 

IrrI it rir;i. r:are sprc di:lrritirlerea ei .si fcrrnrdzd, 

urlri slalirLii nutuihi: 0onst.iLtitiitne, qii in utlna 

au:stei 0(,r)$tit,utiuni ioli t:ei {ry guverntizfl 

biserita, lr:ti cari:iti funt{iuni prrbliee bisericesci, 

dela episcopir pAriX, la celu dirl urmi 

e apelanri* sunth delegali ai credincioriilor'&, 

ehialu prerurr) in stat,ele eonstitu{iorrale dela 

tttotrartiru pA,ni la cehi tliu urrnfi oficiahi ttLfi 

se corrsirlclii, cle delegati ai ;,ropot'ului. De 

.alti pane adaug6udri sinodul[ lflngn ctrvintuhi 

eutonotnie gi atlibulrrLl: -"inodald', utn6zil, cL 

i-irganuiri supreruI nlii Sroiesti,{ii bisericesci 

este ttlurrtrea siri sinodulf, totaliti,tii credincioqilorri. 

Si ca lucrrrlii sI fie Ei nrrri barocil, 

sinodrrlu cirrdri enuntd principiuhi acesta 

falst Ei anticanonicir, sc provdci ia ,,candnr.le 

ertanctte delu. cul,e B conr:ilirt, ecu.rne.ni,ce" si ln 

praxil ob-qelvirtii in seculii mai dinainte in 

biserica nostri. De ridrrE lucruri ins[ pi-n rritatri 

sinoriniri, si tcoste srrntri : a) sd trete din 

Prrvili,, cari suntit ,,ca'ndnele etncntate. delu, r:ele 

8 conci,lil, ecrnnen'ice", irt irrielesulir tarora se 

poftesce,,erttonrnnirt, constittltiartald. sinodald,", 

qi b) cari sunt,[ seculii tcr)irr, in i:ari autonomia 

acdsta fu practicatS, iu Lriserica n6stri? 

Nici una clin ai:t-.ste ilSud insd, nu o a ar6tatfi 

sinorinhi. $i peutnr ce? Pen[ru cd. a intreldsaiu 

ryi orrrisri l cieschirle Pravila qi istr;ria 

lriselicei ri6stre' si a c[nta irr ele seriosri. 

Cdr:i tie ar fi cirrtatil seriosti in ilrleslea, t[urtci 

in Prrvil{ rt'lr fi aflirtir nici urrnd, rie atari 

1111;f 11p, dr'f, in istol ia bi:;elieei ndsi,r-e niri 

urm[ de aLare irraxd,. Aturici rr Ii aflairi, ci 

Plavila cu ceie E contilii ecurtrenice itvat[, 

ci potestatea biselirescl nu este in mAnrie 

tot&lit.5,iii credintir;srlori, ci in mi,nile ienrrchiei, 

c5,ci Apostoliiorf si nu creiiincir;qiloru 

le-a tiisir Vlf,ntuituliuhi: ,, Preaam ,m'u tt'i*tisil. 

'pa mine I.otd,l{t., si ett. ui triitr,itit. pe uo:i." 

De aceea ttternblii ir:rarchiei nu suutri 

delegrrti ri r:r'eclincioqilorri , t:i titittis tt'i 

a:i, lui, Dum,n,eQeil., si cn Lt.tn.r'i. mi'jlocitori,6ntre 

Duytnede,il. si ont,il,. Atunci 

ar {i aflatri , c5, re i* line tie biserica 

n6stri, tlela unile inr:6ce nit:i cdndir n'a practicati 

&cea autonornir: lrrotesttntii; inainre 

de unire, pe tirnpulii principiloni calvinesci, 

I

ql igtroltrr[rr gi rrurrlrrsiuucr ln biserica romd,- 

ttdlrlil rlirr Artltilir u lirst,ir aqir, de mare, cf,,tf, 

tttt glulotttll nr:i, r:ii l)t'irxt co uutonomie a scosfl 

ln ivr!l[; drri trr tirrrprrrile mai vechi intunerocultl, 

0rl,lornll(lJcc lrresl,e istoria bisericei 

ttdstt'0, cst,c tryu, tle uruLe, cA,tri cu siguritaLe 

trtt put,enr[ {icrr rrirnicir rlespro l)raxin bisericdsc[; 

po basl rurulogiei insi putemir {ice, 

ci ryi ln triserica r ourflnriscl vn fi fosifl acea 

pllxl, ce n lirslir 1le airea ln bisericn resi,- 

ritului, vu s[ tfici praxa detlus[ din pr.incipiulir, 

cI potestat,ea, lliserir:6scd, este in milniie 

ielulchiei si lru in rle totalitdfii cretlincioqilori. 

' 

Lucruri acester aqa tle evidetrte, cflt[ 

este genantrj a irrt,irnpina contrariuiri lor[ in 

rrni siuorlii. De aeeet daci, sinotiulu ar li 

llsatri la o parte fictiunile istorice in punct,ul[ 

acesta alii conditiuniior[, si si-ar fi spusri 

voinfa clarfi, francri, la infelesfr gi firri a se 

folosi dc rnasclr cuvinteiorii, atunii ar fi disu: 

Nlitropolitulfi nostru cu plivit'il la guverlarea 

bisericdscd, va fi rintorir a pf,r'isi princripiile 

Pravilei gi a plirni irr totl trrtreguhi iori 

prinr:ipiile plr-rtestiln[e ,i cuivirresici. Acesta 

este culrrinsuhi euratfi ahi contiifiunii intAie, 

si in girulI lor ii intA.ia fic{iune. 

Vr-rrbesce sinoclulI in condi[iurreil actista 

qi de ,snrle,striile absolutisrnu,hti,". Diu toiri 

spirituli. ce trirnspir[ -si in rnotivare Si ln 

inse-gi contli{irrnile,' te uir,Iu,, c5, sinocluli lub: 

absolu,tismil, in{elege guvernarea episcop6sci 

in in[elesulri carr6nelold apusane, ca gi cum 

13\rvornarea acdst,a ar {i absolutisti. 6rd, cea 

ln lrrfelesulr) canouelorft resiriterr e ,,constittttio- 

nu,ld,". Acum,,cottstitrt[iuttukY" tltl esttl gttvtlt'- 

;;;;; .pit,,o1,iit,; rrici cea apttsrtnti, trii:i r:.n 

resd,r'itrln5,. I)ar:i"l irlsri tlstr: vttrl)tt dt) lt lrt)ttil.., 

cnre iiint,re eie este ttiiti t'tlstt'itts[ plitt ttlto 

institu{iuni qi prin catt{int:, qi l,ll'l'f. tll tllllrrr 

mri apr'6p,: de cea,,coltsIituIitlttitlItt, tt,t,utttll 

f5,ri iovAire tlicentir, cd oea aptrstnfl '1i tttt 

cer res[rit6rri,.' 0itci dtrpi, drcptulii rostit'i' 

t6nir episcopulir in gtivernare& biseliccl srtle 

riu este resirirrsri clecd,lri numai pt'in cnttdtttt. 

De o inslitu[iune diecesani, oitt'etl sti lJer' 

vdscd, de r:ontraltonclI potest,i{ii episcoltttst:i,, 

nu i;cie nimica dlelrtuiri olientalf. Scio tns[ 

rireptulfi apttsanit, care r:apittrlelorI r:aterlt'lle 

ie-a rlatri o aiar*-, orgatist-ttittne, c6"tti prilt eltl 

sd se rndrginriscir, irl tn6strr5, insctnttati, l)tlterea 

episcop6sc5, in tiiecesd,. O atare ot'g'tnisafiune 

tt'ari avtttri in olientri ofrcialii episcopesci 

lrici odat5. 1) Toti asetnenetl este 

1n'apusri rni"r'ginit5, pLiterea episcoptisci, qi 

uriu fixarea pus6[itrnii de dleptu t iiesce 

r:arui beneiir:iatri fa!i, otl episcopulir 

' L:eeir 

0e in orientfi, stagn6nriir desvoitarea drept,ului, 

nici t:A,rldri Ilu iJ'tl, lrutuLir intimpla. 

Si asa llut.emri s,i dicentu categot'it:e, c[ rieqi 

cuvir]trriri tt ,,ltbsolttt'istntf itt tlist:usiuttet inst i- 

tutiunilorri bisericestli rirr se p6te inlrebuin{4, 

ioiuqi luAntln-lir iu in[elesuhi lirof:rtlf,' -,,40- 

solu,iisrnulil'" est,e rnr:llit tnri tnat'e dupd, dreptulil 

orienttlit, ca dupi, celI itlrttsRttit, si ,,11irintii 

sinodului" tnullir tI greqitir, trflrrd[ aI 

esousri lttcrtttti chiarri itttot'sti. 

' Anr[ {isir, t:h cuvitttul[: u'bsolu,tisrtt'tr, 

1) C1'. Vehririg r:. c. pag. 625.

!! * 

rl 

I 

I 

I 

I 

vorbindri v(rrolnou de {le institu{iunile rnsfitu{iunile biselie esei nu se 

*l1 I'f:"!uin{a. ^ Mon**hfi ;;ôl'uHrri 

acela, care esre 

are in 

sre.ren nrrhri,..r -^-.-it:ile sale intr6gd pole- 

L!il:*. l,luicri ne{6rm rrrirr t;i" -';;;;:;" rrrrurud' 

biseritri insd 

:"i; 

nilnerr 

rrr 

.i'y irr hi.,,-i,,: - 1 n: o 

,are 

atare potestate, 

:,':l :l..ll::'i.d, po.restarea ;-;;;;;'";h;; -*d; Iirnftatti 

::"? pri; sacre, 

".,_-.u,":l,yi..:1.r--, 

"ii';;';. l?::_:F [_.te-a,s u pra. t u t u.ori, ;*' i; 

lf :.:n^*_, l.:l=.' esisra,, i,t- h;'*", 

niei absor 

absoiutiimi. 

u tr, 

2. Conditiunea .a tiouu cutrrrinrie 

cipiuhi, 

prin- 

ttd, uniu'ur:a nusl.ri est,e uniune nurnal 

dogmatirri. 

g. Conditiunea a treia volbesr:e de 

pen 

de- 

di nf a iera rc,hl ei norti* o.i JS.;ffi;ii 

crrea€r non ei, 

fi cere uscrisi prin *unrinrte innr:iliului 

:1:11 ,Fiot:,o{rr. gi-a i,iraru . ru*i-si;0auri, se 

lPgna.carl suntd candnele acelea ale sinoclului 

dela Florenta. crri c,ereuseriI rlepcrirlin{a clelt 

ScaunulI Rornei. X,,i i,]i,nt lr,,t*oi"rr, 

decretri rrlr.r 

de rrniune txcutt iii-pir,,rl*,]ir, 

srrut'f 

'ae in.oru 

cuprinse 

"rfli,erginte 

r.ele. 4 .;r,rncte 

Irtre cele d6u6 biseriei. ijo -ro,ijo* t;i; 

5l:1.::i*: ,y1:i $ cercuscrie a.p*nJint,, dela 

Deaunuiti lloiltei, n'arnri arrditri, penu .e n,am[ 

cetiti eorrdi{irrnile sirrorjului ,ii,ilf.6;; qi nici 

noi nici altu rnuritorii nrr fu u" og;nic6iri. 

Asta este a driua fiefiune iiilrlii."-'" 

4. Condi6iunea a patra opre$ce membrilorri 

biserieei uristre apelatriuiea"iiJ cousi_ 

sttirele -rom. 

carolice. D;*p;--;;;r; acum 

l]:r:l,y-,1_,,1rdrin,tii sinoriutui,i rigu.i,-.1 ori 

:-" .^::lr.r.:.p:lrr[ .nrr vu suferi, sd se irrtirnple 

ro provrncle, gr fdri sE i_se prrnd ca condi_ 

trune, Ei ilIitlopolitului Vuncta- c,r iuctori_ 

tatea lrri i-a qi srrcces_fi a 0 cassa ctr totui[ 

lu provtncra de Alba-Iulia, rleqi nu orjatd se 

tAnguia amaru lri _eonti.lr 

'acelora, 

car.i prin 

aduliri .qi 

prin t'oi .vortriarj- ,o u.]rre ,ieip.e 

arrtonomilr n6st,rri biselicrisr:d,, dupl eulise: 

insi subministrat ajrrtorir) cn,iri*tOietorri roll-li:rilllil-* 

rl,,inrlecarea causeroi[' apeiare 

la ete tncolnnetpnter riin provincin ndsird rle 

i\lb*-Irrlia Itegelu,i*ii."'i;;"'yrrrn,:r,,iI 

aue;ira ,prin 

nc.teu, (.d pof[,,s{:(}. ei} .if,i""o'oi 

ilpera lir r:ortsrsl6r.ele r orrl._r.arolir:e, 

,sri yie 

tra,s.il..l.a judecatii *inofiuld,,,. Ci. riln atar.e 

individfi rnerird, t:l ulri ,:d,lcttoi.lri airi orOinii 

ieralcrhice a fi tr.asrr lrr .irrriecati. * i,n,: lurnr, 

ce.se in!elege dela sirre. Se lasce ilrsd, intrebaret, 

cart-' trsie, _fril'ulir 

.,rrn1,aiontU,*l,t.e 

11i,-,::.9*,la .jurlecatr{ ? Siri,r,tui'u'fice, ca 

tre rrasu ta s:i 

lrtr{erntri sittod,nl,d. be lrci 

ar ul'rnl, ci fbr,ulrj competenrI rie 

in 

iudet:ali 

biseriea n6srri este si norlu.ld.,' qi noi 

ala cretleutd, -t:d, ,,!ttit.inlii ,sinorluhdil ai ilrletesu 

srrrurlulir rliecesartu. Acurn silrotlrrlrj 

plovinciahi constitdroriu din ilIiiropolitult 

qi Episr;opii s6i durrr{ pravil[-f,,ir.iio,,Ort irr 

unele t:asuri ea forir ile lnif,,ia, in ;l;;i;'ca for.u 

d9 -a,r.ltiu.1 

irrstrrrrfi. Nici rinri .-"r,r: insi, 

nrdr ilm ri-ilvtld, niei rlil toii coriicii bisericei 

resilitrrlrri nu prescr.ie, cri, qi ,rlnorfrf,i die- 

::l:ll si^ fi.gur eze in hiselied, ea toi,: rle juoecara. 

Asta e_cte a treirr 6ctiune. 

ln conira atteyd, uirii ;il;;i; ctar.d qi 

evidentri.din. dreptuiri orieutalI u,,ii ,i,it,, .,,r. 

provoca la sinoduiri ,,,o:rl.o git f ZZ5 ginrrif 

sub presidi ulI Rect o rrr I rri iesu i[i lo,.,U,iin Ci,, pl,i_ 

ilIdndgturri, in care sinodrrli' ,i ngi,rot,i (:it"

forri de .iudecat5, in causa lui 'I'ourt Szvidirovics 

protopoprrlf, Ulitdgturului. si la sirrocluli 

nost,ni dela 1742 [innt[ sub !luiscopulfi 

Clain, 0are &sernenerr l. figurati ca forri cle 

judecati in mai nulte cause. (Acte sinodale 

de L i!I. Moidovanir.) 

La acestea insi, replioi,nrri: 

a) Sin6rieie aceslea n'a[ fostri sin6de 

diecesane in intelesulfi cuvintrrlui, cdci nurnai 

protopopii au fostri de fa{i; 

b) Cele mal multe crtuse judecaie ari 

fost[ cause de ale protopopiiori, cari chiard 

nici ast[{i nu se juclecd, de forurile protopopesci 

r:a forir de I-a insta.ntl, ci de foruri 

nrui inalf e; 

c) Neav0ndri atunr:i e;riscopulfi lostru 

consisloriir regulati, locuhi lui ihi [inea in 

urrele priviu{e conferinta Jrrototrropiloru numitfi 

sinodu nnnrai in i;ensti i'tirte largri; 

d) Tot[ periodulft acela a fostri unil 

periotlri de t,r ansifiune dela sliriie n6stre 

primitive biselieesci Ia stilile rnai regulate 

de rnai tf,,Lrliu. De aceeil surrogateie de pe 

alurtci a urrort institu{iuni nu po[ir selvi de 

ttorrnativil pent,ru tirnlrurilu rnli tii,rclii ; 

e) Ouvinluhi sinodu sau soborri in t6te 

tctele udstre veciri nu are nnf in{eiesri detelrninatu. 

r\ql se uume.cce sinod[ i. adunarea 

eirist:opului cu protopopii (sinoduiri 

dela 1728 gi 1742); 2. adunarea ureo{inrii 

ir instalarea elriscoprului (sinoriulir din 1732); 

3. rdunarea cfltorva protoporii qi preoti (siuodul[ 

din 1725 sub Pataki); 4. foruhi protopopescri 

(vetfi in sinodtrhi dirr 1833). 

D0 ar:gea din ackrle nristle estc chiarfi 

imposibilfl a da delinitriunea elsactl a sinodului, 

de uude trebue si se ntsci, o confusiune neindatinati, 

rlacd, siuodului, pe care ploprie 

in biserica ndstrd, nici nu-hi seimi, ci ce o 

foslil, i-se mai ai;criri qi func{iuni de adnrinistlarel 

justitiei contra dlept.ului orientrlfl 

evitlent ii. 

5. Prrntulu is,6, 7 cuprindri iucrrrri 

inoceute cu plivire la parf.iciparea mireniloril 

la unele afaceri bisericesci. 

(1, Interesant[ de tr.rtri lnsd, este punctuhi 

8, care aduce irrchiereilori nostri aminte, ci 

prin can6nele biselicesci suntfi lndatorati a 

!in6 in fiesce care anri sinodri. Arlev6rat[, 

cd, nu spunri, eI ce sinodri. Din toti spiriiulu 

condi{iuuilorri insa se v{:)de? c[ au in- 

{eiesri sinodd tliecesarri. Cu puuctuld acesta 

,,pdlintii sinotlului" fdli vr.rell lorri furd ajunqi 

de ironia aceeil, a i'atului dup[ 1rdgflni, a provedin{ei 

dumne{eesci dupi creqtini, ce ap&re 

in unfi morhi asl sublimii lrriu tlagicii grecesci, 

ilonia cea inalti, dupf, care greqalu ln 

desvoitarea $a {ir6scri se baie qi irr' urrni 

se desvElesce err pe sirre fns[-qi spre t tleveni 

sat;irisati. 

Sinodulir dr:lil 1868, ilqa se vetle din 

tol[ spiriruhi .iui, ptrlcecle diu principirrhl, 

ed, sirrodele rliecesane suntri o inslitutiune 

orientalS, si numiri coutact,ulI nost,ru cu biserica 

apusrrlui, care nu cundsce sin6de diecesane, 

a[ {d,cuti, de la noi ail nrai egitri din 

usfl sin6dele diecesane. LuclulI lrisri sti 

chiarfl din conlri. Sin6dele diecesarre suntfi 

o instibutiune curatri apusani, uiscuti qi 

ciesvoitatd in aprrsri. Dreptuhi 'olientahl din

FFgli 

1l 

Pravill q! rJin ceialalti codici nu rumai nu 

cun6sce sin6rie diecesane, dari ie si opresce 

ca pe unti ce antieanonicri, si nu pe!'lnite decfit[ 

sin6de plovinciale sai urnitropolitaneu.l) 

Sirrode dier:esane iueepurfl a se .tind rnai ini6,iri 

in apusir in Spania. prin secuiuhi aiI 

- 2e"8 - 

I - 2it1 - 

attulI l5B0 1) tiuprd, norlna sinrideloli caivinesci, 

ce ie-au iurprumutatfi .si Calvinii dela catoiir:ii 

apusani, ari prescrisri gi pentru elelLrlir 

rour6,nescf tlin Altielfi [inerea unorf felti de 

sinrjde tlilt toti preotii in fiesce care altu' 

lnsd, aga, ci, in iuerrrr:iie religi6se urai grele 

4-iea, qiln apusi nici u':ui lneetltfi nir:i c6,ndri. 

rjX se suptirti deeisiunii superintendctttelttt 

Praetica lnileiurrgatS, rsi legisln{iunr:a biseli- 

calviuescir; Iie aci se vede, cd scopulil 

priucipiloril calvittesci nu a fost[ iutrotlucoren 

iin6ttetoru Liiecesarte irr biserica rotttfln6l;ci, 

cAtu mai tttuit[, ca cu ajutoriuiri adurririlori 

attuale ale tleiului si, virdscf, pe incettrlf 

calviuistttrrlI irt suflettrlI lrreo{ilot'ri ronrflnesci' 

',,Pirirrtii sinodului" rlela lB68 insi ttumat 

iiu uoru asr,rie va,ldre cle ,,caudne biserieesci" 

riisposi{irlorri acL}st{)ri'r a " principilori calvi' 

viuescl. I)in mai ttiLe actcle sintidelom {inutr: 

srrb 

principii crtlvittesci, ce le tttai itvetnit, se verle 

ins5,, ^ci, ia acolca u'll luatti narte intregi 

elerulii, ci uutnai grlol.olropii. 'Aqu sinodul[ 

deia 1675 {inut,ri srrb Suva Nlitropolituli sc 

iu i:e 1.r 

e ctr r: l r v i l l,e I e :,, R:httl ud,lu sohwu,lufi, tn'at' a, 

il t u; zi n t, u i z t-t I,i i rt t t t, u)q rr y1.,ri ii,1 1, : .ir 0 L Li6 {.1' u r. 

r)yu rti :r€.rrt,1\f,€.t:uir.tt,'rti.: utltuond/,etg. 

)'uvt, III. 162. Nu se cade elriscopilor[ 

a - 

tin6 sin6tle fili dt; l'Iit,ropoiirulii. vt si riic5, 

nu surttri ieriabe sin,jtieli: diecesaue. ci numai 

1- 

provinciale. Eri intelpletuiil Tanirra:, ()r) zuoetTugti 

iii 6 ztit.,r'n' udvrntg roi,c int.oy"onoag, 

ouvtdrttv {ir't1'r;ilsv, u) nioavrog roij u4tog- 

:rd,irou tiiq i;rera7i.6aq. * Nrr perniiru ean6rele 

sd, {inn episcrjpuiil sirroriri fdri, Niilropolituhi. 

La Zishrnan l. c. 

') rlcte gi l'ragmeute de'Iim. Ciparif-pag.65' 

r) 

216. 

Acte Ei Flrgmeute pag. 145 qi 148. 

2) ':) Peiru l$alorri Ist. bis" pag. 85. t. IL l\{oldovaufi rActc sino{ale

clerrrl{ r:r'lnltlt[, vrr srI rfir:d, sirrrjde diece_ 

slnc brtrdlnrl trJrroxirnut,ive tluJrri nonnlr celorf, 

:rl)ustutc, _cu .singrrrulri cugtltti curatrj rle a 

lrromova birrele bisor.ir;ei, iu inceuutrj a se 

{,in6 uumal d_upi, S, .Urrire, gi noi' credernfi, 

cd ln urrna irrfluintei teologrriui iesuitri, care 

pe basa rudimentclorf, sirrotlale aflate deja in 

biserica ndstri ca restuli influintei caliine, 

sinrjdele diecesane aJ)rrsilne ca uui r:e f6rte 

lrracticri a voitfi sii, le introdut,d, si in biserica 

n6slri. De aceea iut.ie candnele sino_ 

du.lui.dela 17.00, in clr.i t_ralt;tpil,d. deia spirihrhi 

bisericei a,pusane chrarri canonrili i ahi 

sirrodrrlui rlela IZ00 tlice ,,Cd,nd..it, aa r,ind.u,i- 

Vlddj.ar, 

;i .cu titorii, curi uot it li .jttrttt-r, |furyd. 

V.lluliut di de sobot.it jlt: tttli 1,i.uio1,r,pit |d,:ei, 

tr,tttrr,c:i, totti .protopolntlti ctr, ,lbZ n',.i rt ti,' b d_ 

!, A?i sd, se ctfle lu Qiua ceft nitmitd a so_ 

bontlu:i." Influint;r id'eilor'fi apusnne riespre 

sin6riele rliecesarre, in cari rA fi; ;;;;;*senratu 

lntregd clelulfi, in cauonulti acesi,a- cu gleii 

se p6te nega. 

Oli cunr va fi insi, acee& e cert,u, cd, 

sinodele cliecesane suntri o inslilutiunrr apu. 

snn5, q.i nu resirit6rri. 1) .Si apoi tirc nu esle 

o irorrie falald. ci, ,,p6rinf,ii ginoduiui,' al,At[ 

de 

. 

irrferbinta,ti as'riir,, ,,l,rirbutilortt u.esnftE 

tn irtstitnte iesuitiat,, fd,r[ voca.' l,rrn l,ofttsc'ri 

ollservalea cu rigdre zr. s in,tjclelo t,il,' di,rc p,- 

s o,ne, institrr{iune adusd, din ,,ius[itutele iet)..$uguna 

in compendiulri tle tireptrrlI cano- 

::^y"ûltt]lu,tu despre siuddele diecesaue uri s,a Puturfi 

provocr, la nrci rrui cauont rc-s6rit6uri, ci se piuvticd 

!.lll,]* candueie, carl.vorbesc[ despre siun,ti,te pro_ 

vrDclale san rnihspslitaue,,, 

suitice" ? Acesta .estr: it pal,r,a fictiune 

corrditiuniie in 

sirrorlului. 

Si rnrri ma.r.e fic{.iune este insi,, ciirrtlfl 

dil siridtlcle nerlr te.r.rninltc {iirute in bist:l,ica 

ndstri in urrnir irrfluintrei m'ai'ilialu a Cal_ 

vinilorri, *_ clli iOea !inriAeiu,ti'J.e_qi 

cittt.rlieii 

J;i; 

apusani ari lrrat'o, ._ ,irp,l aueea 

ru'mrr in 

inHrrirri.i:I rlrrrr;rrril,rlii, s(j,i,..,t,,,,a c()n_ 

clufJlunpa t:rrt,ezati, ca biselica n6strd singurd, 

in rcsf,ritri cu ,,sirtodulci,,, a iostu t,ot_ 

oilirtii ;i,,,crtttstilrtli,ttucki" irr irrgulasrrln rno_ 

cet'nu l)olltlctl iiiI crrvirrLului, cu tdfe cd, bi_ 

serica n6sl,r.i in tiuririi,,ro,,riitotjotiitisntutui,, 

uu a liutul'o riuce uici lrdrri, la'o legislaliune 

ciltfi de prirnit,ivd, ,si ia ri 1.,raxir .atif ,i, 'caii 

runifbmri, eare sa regrrleze' ti,,.r:"a-".inorlelorri. 

Cu cdrri mai constiruiionald'tr.fr,i" "Jarl s; fie 

bi-serica .alrrrstrrd, undo lrrrltil,n,iiliiutt, silrorle 

s'a[ [rrrutD c;r !;r rroi ! 

, , , {oi, desi .sinddeit: riiecesirrre cuntir 

lll_\[ltutlun{j 0 

el}rittr.:nt.ei. alrrtslirtd,, rirtrilrrI 

ne.ea,iorri Ii_ 

ryi _rnai il,,r,rir,tc, 

(el'rl 

Ji;'r;l;'il 

lilisa. Brl 

;; 

rlt.rriinri nlrpiiticar:ea lo.ri 

l111l,1 i. e orl{!'{,,:rr, iri cali # 1i"rt,.,g,u- 5l 

i.rlcti la cir ll,-;0Jr.r oi,0trg;11ig,,, rrultttt,ltiu ,it Sco_ 

lii,..,tice. 0u celi:rr rlis+: 1,Arii,,.,,,iuii-,i*ry,r.e si- 

*6rlele diectl sarir.r .ririr ''it,ti 

u,,,ri,,i ri" Iiurr,erli 

Cesl.iuueir ir-ii'u riin iriinct,ulu de U,,Ao,:r'' *iii 

u.r'igrnii i{i irlri i-.rurli..; lrir,[, qi * iorrr'ibui 

ottua ;iuIer t lir rlelAturill'eit. urror.ri prejrrtlcIe. 

cari nurniri ondre nn ilr facii i,,oiLri.o -Uur0l)ei 

{-1ulte. 

7. Pirnctulu alLi ndu6lea 

niloru srrni ast.feliu: 

,, trur. i stlictiuircu sctnmektrzi 'protopopev:i

nst(i t'est(t?trutd'' rsi o?'' ce tlisqtus.dl'iurt\ luate' 

'ir)r|, ,trtn*tu're'a irtr'il,, fir'rd' de .- 

scii'ea qi |ti''! 

:i;",,;:;;"",''ili'uliz (da t:e nu qi a.poporului?) 

';;,';i;;t:tt 

ii u,ttur;io ndstrd' 2te uale u'nticunts' 

nicd, t'hnd,nil, rrule." 

'"--' i;;;i;le ,i0 a inlr'a in ttti:rilulti iucrului' 

,,-rr,,o*,rt"i,',rttitiun.to cet'itorilori ustlpra si'ii;i;ii;;;- 

nt.giesri. itt uare u co*cipiatl cott- 

Ji ii,; tt.;; "' t6'sLli',,' D i s pttsiti tt tfi I utt'te i nt r ttd t tse 

- 

i,n'"i,iiiri'tr* nrjstrii," 'e 'ic6st't Iirnb* romh'- 

n6sti? Dilei e rolnilutisc{', 1-trlnci 

rotnA'nescr-r 

;;";i' " 

introdttt:e tiispositirrrri luatrr' 

- a l'iintln ci condititrnea atisra se ocupa 

A" io.i*di.tion.u torurilorf proLr'ipopesci' -aga 

d.e vet]ere 

.i",illil,t,n ittain[c' cL tlin liunctri 

canonici llu uu.nifl ninricii iti t:untra lor[' 

il;;^;.i" l; coutiliuli ttostt'n prov.irrciahi I 

I""""ot."r. si de S' Scaunri Airoslolicri' 

""'"1;,]*.,;* rtr* ved6 uqoru gi .9-r'i "cin*' 

,tu,t,i,ri,,,iea o.rrt* ca qi cen rJintd'irr ttre forntir 

;;';;'ii;;;;n tinr,i-ro' Dc ir(:eett dela sitte 

;;;t;;; i,rrrebarea. ci rit'e irr virt.rtLea legiiu.o 

trio*rir:esti avu!"t sirrodulti drep|u I 

aduce atari tletrret't', trlr:i tilic5' si- 

'ltdrittlii" 

,riiiirrl" ari rrrai pu:u uevit troiidu p'.: legi, . 

*i*nci inlair qi m''i intiliri tiii f't-*rit tiaiori 

;;-;i" tot', actele cu tn6:ut'rt' Iegii' gi 

il.i ;;;"i-"i""i "t;;;. virto:;ti, t5' s'au geraLri de 

utari ap6litoli tri legii' 

Oa sdi o irul':nfl 

sel 

lips[ nrai intiif si scitnf, 

'acesbir ? Praviia tttt 

de jurisdicfiune, 

a t,"1uce decri:te 

a,:t!slti, este de 

re sinodii a fostri 

cunosce alte siuode cu drePt[ 

rrrin ut'milrc ert dreirtI de 

obligl,trire, decitfi singurI 

sinride.provincille, saii,,mitr.opolitanen. 

sinoduhi electorai[ ".lid*ot,i Acum 

.riefa f s6e 

fostrj n,a 

sinodri provinciaf u sari,inriiropolitan,i", 

cdci nici n'a fostu 

Mitropolia, -conchemJru-"Oii intrOge 

ci numai 

Dreptulu apusanft '.jin;;;tii; [""0r*. Jroutuou. 

dele "i"i Ei sind_ 

diecesane ru "ii _atare ar.pi,i, precum 

am[ vd{utfi, sin6rlele ,tieceiuul 

a =indatinate 

se [ind la noi suntf-o inrtii"liro. apusani. 

Sinoduhi electoralri tiela fA6d ir,a*]ost,f 

nici sinodri insn 

diecesanri, cici -in -Lii 'an 

representate trei fostir 

diece-se. a -; 

Fngnraqului,- 

Gherlei qi a Lugoqului" 'Fosiu"iu.,t sinc_ 

duiri ucesta sinoir:' Oiuee*oi,i" lifi"*ar:chidie_ -ri,:'ul,l 

cesei,_safi ahi dielgsei Gherlcli, die_ 

ql :'e.:1,LiFlX,l1i? Evittentd ce pe 

irilici uneia, 

ranga aceea, a]ri . diecesei Gherlei qi 

Lugosului nrr a r.ru.tur.r1, 

ra, diecesele aceste* nici 

1 

n,afi ".ir3 fbrt,i'*preseolu.tg 

intregi, ci 

-n;r;; rceea, 

- 

rrumai pdr{i Oin 

fehi sinodulf elu. Ast_ 

electorahi din'- tS'68 ;;,* Ibstfl 

nici sinodu diecesanri. rle unde uici"pe 

tituiului basa 

acestuia ta avutri Or.frif'a 

nici adrrce 

und decretri obligdrori[.-At';; 

la i* 

sinridele 

0..*u 

diecesane este inomirse nece_ 

iilS.ll si,_ larti,_,ipe qi iu.i*Oiciluo"a epi_ 

pri n episco;r rr 

I 1?1"r.i.1:_ 

tri d i 

.I.:,.,_ etesa n 

prrn ri, fie 

vrcarrulu generai[, iie prin ui*uJiuil 

eapitulariri tn rimpri cie. se,iiwocr;F:"1; 

sinoduhi ncesia ln# a lipsitii *i*f condili,grrea 

.principald, anume prrr.[iciDarea iu_ 

rr::-orc[tuttu eprscopesei. A fostri, ce ê tlrepii, 

tle fa[ri la siur_rdulI a]-:esra eg,is.olrulu Lugo_ 

q.ului Dr-. Alesarrtlru. Dobra. 'X,"'"u",it,n lnsd, 

drepti de a rienrintle !u .iuotiU-nlci*o luris_ 

:16 I

| -243* 

dic[irrrro olriucolrrlnt:[, cflcl nu sl)re aceea fu 

l,ritrrisii, ci sltro u futtcfirttttr ca cotnisariri regoncil. 

$i upol ce .iurisdic{irrne episcop6sc5, 

a pututfi ol[ ct episcopri ahi Lugoqului av6 

drept,ii sri duprirr{d usupril clerului dirt archiditrcesfl 

qi rsrrprir celui din diecesa Gherlei? 

A fbstri presentfi mai rleparte iu sinoduiri 

acesta vicariuli capituiarifi din Blaqifi Constantiu[ 

Alutanri, care in timpir de vacan{d, 

deprindea jurisdic[iune episcop6scS, in diecesa 

s&. Ce dreptri sinodahi insi, a putulri eli 

avti asupra cierului din dieceqa Gherlei qi a 

Lugogului ? 

Astfelf, sinoduhi acesta n'a pututri fi 

sinodri diecesanri nici din lipsa participirii 

jurisdic{iulii episcopesci, firi de care nici 

dreptuld apusani, nici ceiri resd,rii6ni nLr 

cun6sce sin6de cu dreptri de a aduce decrete 

obiigi,tdre. 

N'a fost[ dari sinoduiri electoraifi dela 

1868 nici sinodri provinciahi, nici diecesanri, 

ci lu6,ndri cuvlntuhi siuodri iu infeiesi tnai 

largl, a fostri unfi simplu sinodri electoraii 

constitd,toliri singuru din preoti, conchematri 

pentru o singuri, afacere, spre a crndida trei 

persdne apte pentru scaunulu mitropolitanri. 

Imprejurarea acdsta insi nu i-a irnpedeeatri 

pe mernbrii sinodului a nu-qi esprirna unele 

dorin[e juste, dacd, le vorfi fi avutri, fa{d, cu 

noul[ Mitropolitfi. Cf,ndI insi, qi-ari arr.'gatri 

lorfi-qi dreptulf de a aduce qi decrele obligltrire, 

utuncl a[ usurlrrrtri unri dreptu, care 

f[rd, lurticipurou qi rl .irrrisrlicfiunii episcollescl 

dup[ niril unI ca,trorttl nicl rrpustnI nit:i 

resflri16nti nu le-tr, cotrt;ru(it,11, lxl chirrI diur- 

potrivi, deschirf6udf Pravila ar fi aflatri c&- 

nonulfr 39 alu Apostolilorrl, care {ice: ,,Presbiterii 

si cliaconii, fdrd. tle socotinl.u, eytiscopztl,ui. 

nimicttsd,siu6.rgiscd^" I)e aceea ori ce decretri 

alI sinodului acestuia electorahi afari de 

candidarea celor[ trei pers6ne pentru scaunuhi 

mitropolitanf, este qi remf,ne pururea 

ilegahi qi anticanouict, fd,ri nici o puiere 

obiigii6re penbru nimeni. 

Fiind[ cd condi{iunea ac6sta se ocupi 

de juristiic[iunea seau'neloru protorropesr:i, de 

aceea nu irutemri li,sa nefblositi ocasiunea, 

de a ne ocupa pulinu de cestiunea acestorf, 

foruri din punctri de vedere istoricfr. 

Este la nol f6rte lf,[iti pdrerea, ba putem[ 

{ice credin[a, cd, forurile plotopopesci 

sunt[ o irrstitu{iune anticd a bisericei resh,- 

ri[uiui, qi deqi sinoduhi eiectoraift dela 1868 

riu o tfice acdsta apriatri, triruqi se vede din 

modulf, cum e concipiaid condi{iunea a ndua, 

ci, qi eifl a fostl de credin{a acdsta. 

Mai toli canoniptii rom6,ni sustinf, cFt 

prolopopii nostri suntii urmd,torii chorepiscopilorri 

antici. Aqa $aguna, 

t) Pap-Szildgyi, !) 

Dr. Ra{[ 3) qi concilirriri nostru provinciairi I. a) 

C5, fost'ari rire chorepiscopii aceqtia episcopi 

eonsacrati, sari fost'aii numai preo[i, nll se 

pole sci 0u sigriritate. Ce este celtri, e 

numai, c5, institu{iunea lorri fu inlrodusi lu 

bisericS, numai dupi ce meqtinisrnulii trrcepu 

a se ld[i qi pe la sate, cindfr. apoi episcopii 

1) Compendifi de dreptuhi canolici. pag. 137. 

,) Enchiridion pag. 253. 

) Iustitu{iunile dreptulul bisericescir pag. 319. 

*) Couc. prov. I. pag. 44.

'.-. 24lt -- 

ii trirniteari prirr .tintituri {.7igci1 nlj depi,rta[e 

deln reqeciin.ti. ca acolo si fie loctin6- 

torii episct,pilorri in urteie privin[e. Din urmele, 

ce le avemti, se vede, q:a nte,i int6,iti 

furi inbltidrrqi in resirilti, de-t-rrece siuoduiri 

ileie Ancira riela 314 tl. Chr. dirr Pravild in 

cau. 13 vorbesce de ei t:a de o institutiune 

veche, pe r:d,udd irt apusl a.bia, se alrintes,r['irr'if,ia 

drl irr 439 d. Cht. In resS,ritl 

insd, se v':de invederaifi. ci ittcopuril t {i 

abusu de liirterea ierarchiei dat[ lorri, din 

care eausi cati. i4 trlf sinotiului dela Neouesarea 

din Praviid, nu le-a lS,satrl pe '" i! 

ior:irl decA,tri tlreliluiri de ii supl'aveghia preste 

preolimea diu certuhi i,rrfi. qi drcp,tuiil rle a 

visila biserir:ele iorri incredirr{abe, tiirt uare 

caus5, gi lncepuri, a se nuuli numtti vi-qiiaiori, 

,r,egtoiitirtu. Pe in,:eluifi ins5, a inceralfi qi 

in,.iilutiunea qi utrnirea iorti eu totulfi, aqa 

cdtri canonisiulti Baisutrrott tn se';uluiI ait 

XlIl-lea spune aJ;rialri, eL irtci inainte cie 

eiir a iur:etatir institutiunea cholepiscopilorri 

in res*ritri.6) In iocui[ lor[ episcopii in 

resi,r'itii se folusi*[ de a.ci incoio de cdte 

unri l)reotri, riruia i-se asigna urii. cete ti 

anutriilti, qi se nurnir pro[oieleu snii protoiropu. 

'ljt[ c]reurarerr 5i toru dreptulf ioru erri de 

a sulrlaveghia p!'est,e cereulii iuer'edilfal[ 

ioru, qi de a-iii vi,;ita .si apoi a ttiprlrta eiji- 

.*colrului. llrr! ruultd, pu[ei'e Du amt afl,rrii 

uicd,iri .*6, fie rvuili in resflritri piotopopii ca 

urrnitori ai thorcpiscopiicrfi. Cu deosdtrire 

n'amri aflatii riic6,ili" cd, ei iu resdritfi sd, fie 

5) Balsanr;u ia c. 13 Ancira,n[ cuprinsd 9i in 

Pravili- 

avutri foluri ordinnrtl tlr: judecati de l.rrima 

instanti. Din contri ln reslrilfr tbruiI de 

;rrirna instari!d, dupii Pnrvild este episcopuir! cu 

presbiteriulI sdri ttuttritri: r,) iegdi, xottilotou. 

0u totulri altfelri s'a desvolh*iri lucrult 

lu aprrsri. Aci ineii a incetatf pe incetulri 

institu.tiunea chorepist:opiiorfi. Loculi lori 

I'ad. ocupatri insi in apusri asa nurnitii archidiaconi. 

Episcopii qi-t[ imp[r[iln dier:esele 

lrr mai multe a.rchidiaconate rurlle in frunre cu 

cd,te unri archidiaconil. Puterea archidiaconilord 

insi in archiiliaconatele lorri a.sa era de 

rrare) cAhi era.I o specie de qrrasi-episcopi. 

Aveau nu numai iirepturile protopopiloru din 

resd,riti, ci si jrrrisriic{irrne rontenfiSsd qi pe- 

Ita]6 ilsutr)t'a cleluiiii *si ir poporului, aveau 

dreptuhi de a ridica contribu{iuni de trre clelri, 

poporri qi biserici, rle a tin6 sindde si chiarri 

qi dreptuiri de a escomunica. Bl puterea 

lrrrri de jurisLiictirrne uu odatd, chiald Papii 

o ari dechelat,ri de ortiinari ;i nu delegatd. 

Insi chiari abundan[a hsta de putere 

eciesiastiei a fosi{ causa peririi lorfi. Devenintlu 

superbi *ri egosti, inceppri a asupri 

pe supusi si il nri srj nrai supune eiriscopilori. 

Ile aceea r-'n a;-rus[ incepdirdir rie prin 

seculuiri nlu 13-1ea mai mulie conciiii a[ ineeputd 

a se orupa de cestiunea restrlngerii 

potestifii lorri bisericesci intre marginile naturale, 

pd,'n5, ce sinodulti dela Trident[ i-a 

redusir numai la drepturile acelea, ce le 

aveaf qi le ari pr:oioiereii in resiritri, luflnrlu-le 

cu deosdbire jurisdic{iuuea contenti6si, 

qi penal6, si prin aceea fbrurile dejudecatd. 

In locuhi lorri ai inceputt de atunci a se

lntroduce ln unele locurl ln apusfl a{a nu_ 

nriiii decani rurali, ln altele af, rgmaiU ar_ 

chidiaconii, lnsi cu puterea eclesiasticd re_ 

strinsi qi egali cu a decarrilorrj rurali. 

ftltr'tceea venindI reforma[iunea, Anglicnnii.qi 

Calviuii arl li-p6darri, cb e diept[, 

multe din dogmele catolice, ari tinut[ insl 

gi mai departe ln mrrlte frivinle organisa- 

[iulreu .catrilicl diecesanL din evutri d; mijlor:rl, 

gi lntre altele gi institufiunea catolii;i 

upusarr[ t archidiaconilorr), din care at 16_ 

p6do_tri numul numirea, a[ [inutri insd intreg-fi 

spirituhi ei. Pe timpul[, cindf prin_ 

cipii culvinescl cercarA a cilvini $i credinta 

qi . 

institu[iqni.le - 

Rornd,nilorri arde'leni , acbi 

lrrincipl .re[in6ndri la Romdni numirea de protgnogi 

qi nrai departe, tn insritutiunea jorri 

vjrili pe - 

lncetrrhi intleg& spirituhi institu- 

{iunii archidiaconilorri tatini - conservatfi tie 

calvini $i .mai departe, qi prin ac6sta inlro- 

^dusj.r* qr institu(iunee_ forurilor[ protopopesci 

in biserica ndstrd,. Identitatea ac6sta- i jorisdic{iuuii 

proropopesci la Rominii riin ir_ 

o9rll c.u .;ulrsrlrc{runea protopopdscd, a Calvrnll0r[ 

o recunds_ce si petru illniorri prin 

publicarea epis.tolei unui protopopri c,Xtri 

episcopulfi Robt, in carea s'e qiie I ,,euoatl 

arcnldlaconalem sive protopopalem iulisdic_ 

tionern semper nos iirter et' r.eformatos in 

I'rnnssilvania identitas fuit et est. Utrum nos 

f 

d ab ipsis nccelterirnus, tn ipsi a nobis 

lttnqurm grttec0 r,itrri uddictis, igrroro.,, r) 

. Oine r:rrndsce numul cf,trl de ptqin,: porl 

') 

prg. lllll. 

Potru IVlnlorit rlstorin bisericet RomAuilorfic 

=34?----- _ I 

tareil 0alvirrilorii. 

fr$ cu RornAnii, prlte fi 

"qigrrr'fi,- ci uu 0alvinii air luatu clela nol lucluri 

de acestea, ci noi arnrj fostri silitri rie 

voe, fir'[ de loe a lurt rleia ei. 

Constatilnu deci resrrltatul[. Institrr_ 

!iunea -forrrrilorf protopopesei este institu- 

{iun-ea latin6 a foruriior-ri archiriiacontle dirr 

evuiri de mijlocri ronservati tle Calvrni si 

introdrrsi la RornAnii din Arddhi prin influintla 

princ.ipilorri calvine.*cj. . $i il$& ,perinqri--si_ 

nodului" dela tBTg insisid,nriri cii' atAtb ve_ 

hementi pe lA,ng-d institu{iunea ac6sia, 6reqi 

afr 

.insistati pe lAngd o institutiune Oin bi_ 

serir:a cu ,,instituteli iesuitice,, . 

Dela episcoprilir Bobri inc6ce ari ince_ 

put[ a se deosEbi Ia noi plotopopi, viceprotop-opi 

si adrninistratori protopesei Oupe noima 

ar.chidiaconiiorri, vice-aichidiaconiiorI qi ad_ 

ministratolilorii archidiaconali tlela lafini. 

Deos6birea actisra insd nu esie cleosEbire de 

jurisdic{iune, ei nrrrnai de on6re, puit* ,prc 

a .purli plobl qi esanriua ctrprbiliiatefl neo_ 

htrtoni irr acesrI o]iciri., parte spre a riistinge 

pe plotopopii mal inteligenti, ruai meritati'si 

pe.cei delti ceratrile rnai ins8mnate. lu 'pu-_ 

sd[iunea, de ,drepf 

ir public[ a protopopilorri 

slngura deoseDltui.r acdsla este luatd, de_a dreptuhi 

dela iatini in biserica ,ndstrd prin epis,;opuiri 

Bobri ,,u.escutd tn institute liesuitice,,. 

DeosEbirea insd intre protopopi Si admini_ 

stratori plotopopesci din causir pi.actie itdtii 

ei o ail luatfi dela latini gi gr. oiientalii, iu 

trite. ci ei nu prea ari biinatri crescuqi tn 

atari institute. Acesta e celfi rirai buni' te. 

stimoniu, ci irrs[itu{iuoea e buni. 

.r-_.I 

I 

rl

ie 

2.1e 

- | 

8. Conditiunea a l0-a nici nu este coudi{iune 

ln lutelesulu arievEratft ahi rouintutoi. 

ci este o promisiune, cL daci careva did 

membrii sinodului va ocupa scaunuhi mitropolitanri 

sai vre-unulf dir scauneie episco_ 

pes.ci.,._ va ,observa idte condi{iunile. gi pe fiitoriuhi 

Mitropolitil ilu vorri irinta.' Aitcirm 

asa e coucipiati conrliliuuea aC6sta. cAti si 

dac.I eouditiunile ur av6 putere canonir,[ odligitrire, 

totuqi fir{d, ru unI Mitropoiiti, care 

n'a fostf, rnenrbru al[ siuotlu]ui. niar avd nici 

o putere. 

..,A.te^qr 

Condrtlunl lorit, 

cu privire la e;Jeges& cuprinsuiui 

'fntregi stilulir, iii elre suntir conciuiate 

gi motivarea pi tnse-qi contiitiunile, atitta este 

de vehementir. cAt[ lre mirdmu tiirc, cI la 

eapetf ,,Tsiirintii sinothtlui,, uu ai. adtusii si 

aceea, cd dati ilIiiropoiit,uiri nu va observl 

tote condi{iunile acestea, atunei va fi indecatI 

qi depusri de "sinodil. Cdr:i tlacl sinr]dulil s,a 

pus[ 

_ 

odati, pe- basele calvino- protestanle. 

atunci o putea face ,si ac6sta cu atfi,hi tnai 

virtosir, cL riesi r:. 68 rlin partea I t pr:avile! 

rfice, ,i,,:& nrt -s'ttz). 

tlu,t'il Tirea{itrtr,il, nid, ynirenilor& 

sd.iud,ece .yse 

u.rchiereuiil loril, p*tt,t.u 

cd,.e r:.a1tt1 ;i yristotid. oilor-itk. totuqi Ia'poruuca 

prinripelui r;alvitescu Gerirgiu' I ftekaUy 

Mitropolituhi Ilie Ioresti,,licAnclu-se. soborit 

m,are d.e 

!o!i. ? t o!!!)opii ;! pr.eofii de tegile grc_ 

ciscd, si s4rbdscti r'?) s,ail judetaiil cu ,:otul& si 

sttfr.'rr.gfulir, tu,tu,ror.il .sd, ..se kped,e rlin rteregAto"ria 

sa cea uhid,icdscci,,. tott aseirienea" la 

porunca principelui ealvinescrj Mihaihi I Apafi 

soborttlil ,nore d.e toti protoqtii ;d ,preolii tn 

Belgratld la I680 rd jrrdecatri si destituiirj 

pe ilIitropolitulI Sava. I) Ra ini]i lrr acest[ 

,,sobor.ri(' afi fosl[ gi :nirenl caivini gi romf,ni 

de fa{i. $i .astft:lri casri de preeeriin[{, era 

ln trecutuhi biserir:ei romflnesci rlin Ard6lt, 

adevdrat[ ci nu ln coniormitate si armonie 

cu Pravila, ci crr dispr:si{iiig lalvlnesei. ,,Pdrin{iloril. 

-sinod,ultd" lns5, rn:ii rnultd, riureiie Ie 

eansa f'iri voea loril dispositiile calvinesci 

decdtfl oPravila". Yehemelrta stilului se vetle 

li "ain 

terminii Ei espresiunile hornbastice, ce 

le foiosest'e siuoriui[, tiin superlativii cei lnul[i 

gi frasele incordate, ce se cuprinch) in eon. 

difiuni pi motivare. De pildd adur:ernI nurnai 

ce[eva '. ,,ail, str,f eritit. r: e I a m ai a nt rt ?. e pa.- 

srctt{iuni,", ,,spdrtw'ile nd, o.esnttii ,in ,tmd, tiod,il. 

atiitil. de i n s p r), i rn t n t ri t o r i il, ci)t.il. esi,sthtta 

biseri,cei ndsh'e yte totii ntinutulit, e Tte.ri,ciitatd, 

tn, gradu,ld, celd, m.rr,i ttto?.e,,, ,,itiser.ica 

e cnnenin{atd cu, tti,micire t rt I u I, ri" , ,,u salua b,iset'ica 

de a p u ,1, e r e" , ,,ul?'d ol-tsn.tu, tdte condifittnt),e.pdnri 

i.rt uIt,imel e Ior,*, cansecinlt.,. 

Stituhi irrcl igi are iisichologia sa. 'De 

acee& stiluhi bornbbstir:ri, piini ie superlutive. 

de- termini esiremi gi de frase - largi 

cste totdeunr semnulI ccnvietirinii rnti rnultir 

basale pe iritarea sitnfulrii riecAtu pe calcululfl 

rece alu mintii. 

Dh: N. Densirqanri dupi datirra sa ehiarl 

n:ci condi{iuniie acestea uu }e-a intelesri preeum 

so cttvine, cir:i ia plgina tg iiin cerce- 

1an]:_ r"tr sustiue, cd sinorlrrld eiectoral[ 

t) >Facto aon,xerxtn genera!i universorum 

geniorum et pastorum Yalacborum.< Etd ctr eoboruli 

mare este gen eralis r.otuuent'us all calvinilorir. 

-_=r

lclrt lfllili rr rtrlrrsrl I)entru fiitoriului Mitrofx)litii 

rlrrr:isirrrrot obligritrlre, ccr s it, nu p6t cV 

Ttrinr,i nicl, o doqtntt, catoli.cd. Cirie cetusce 

lrrsil crr ut,rlllt,iune toIir sinoduhi acesta, 

observizi rrrrrnti dece,t[, ci sinodul[ nu s'a 

ocuputrl do locir de cestiuuea dogmaticd, ci 

tottl de cest,iunea institufiunilorrj de guvernfi 

biserisescri qi cle discipiind,, aqa p.be ,,,n a 

iuteles'o elri.' ln condiqiunea 'o J.*o', in carea 

sinotlul[ se esprimS, astfehj : ,,Uniunea n6strd, 

cu, lsiserica ro*t,. catolicd, este si ua rimd,nd tn 

seutli, nm.nai,_ dogtnaticd ht c'unosadele patru 

ptlnc.te,.. si altu nirni,cit.,,, cuvintele : ,,;i alta 

nin'ticd,t' air in{elesuhi acela, eii urriunea este 

numai in dogme, insi nu este in ritri, ln disciplind, 

qi insritutiuni, dri nici de cum intelesuhi, 

r[ daci 'biser.ica catolicd, in decursul[ 

seculiloru va mai aduce vre-o decisiune 

dogmaticd 6re t:are, atunci noi la prinrirea 

aceleia nu suntenril obiiga[i, Cici daci, ar 

fi aqa, atunri uniunea nOitia cu biser.ica rom. 

t:a.tolird, n'al' ti, qi precum dice insu-si sinod 

tr l[, n'ir r rd rnd,n6,,u,ni u,ne tlognmtic(t, 6ri seculi,, . 

I'e timprrhi S. Unirt deosdbirea dogmaticd intre 

biscricu ertolicd, qi cea resirirdui desbinati 

r:rl numai in 4 punr:te. Desvolt6,ndu-se insi in 

hisericrr, catolicri dogmele mai departe, deos6- 

birea pdte fi iu rnai rnrrlte punbie, c6ci biserica 

catolicd nrr esle o bisericd amortiti 

1n tlesvoltarea dogrnatici, precurn este 'bisericu 

desbinatd a resiritului. Ea progresdzi 

in conrinuri, qi va progresa pdni la cipetuhi 

lrrgnii ln desvoltarea dogmelorfi, qi la desvoltarea 

acdsta trebue s5, lud,rnri qi noi parte, 

cu at6,tri rnai virtosri, ci, biserica catoliid nu 

I 

I 

I 

va primi nici eflndu nici o tlogrnd, care implicire 

-qi nu fie profesati gi de biserica resdrjtuiui. 

Sn vedemri insi Ire scurtrj. cuut s'& 

purtatu frt{I cu . 

condi{iunile aces-rea nobilrrlu, 

de trei ori nobiiuiri Nlitropolitri Valreea. Ca 

si le considere de condi$iurri cu putere canonicd 

obiigd,tore, nu i-a permisf nici addncuhi 

Iui sinr{ri religiosri, nici conseiirrtr lui tleli_ 

cati ca firi credinciosri alij biser.icci qi supusri 

din inimi candnelorf ei, chiarrj si dacl,^n'ar 

fi fostl eiu Ulitropoliti. Cu trjte icesrea insi 

nu le-a ignoratri, ci intnr cAt[ ari fostri juste 

gi cano-nice, le-a consideraii de dorin{e' ale 

clerului. I)e aceea si-a pusri t6ti silinta in 

acolo, qu s.u imped_ec.e pe viitoriii ln infrdgd 

provilrcia de Alba-Irrlia ori ce recrrrsI la coir_ 

sislorirrhi rom. catolicri ciin Slrigonii. De 

flceeil a tinutri cur0ntli rlupi in jtalzrrea sa 

sinodri diecesanri qi dupd, iceea lucri alLele 

d6u6 la 1882 qi tBBg; de aceea a {inutri 

d6ud congrese rnestecate rjin p..;tiqi'mireni; 

de ar:eea a apdratfi arrtonomia bider:icdscl in 

contra la ori ce arnestecri ahi guverrrului ; 

de aceea a cerutri rie repe[ite oriautour_unia 

bisericei ndslre pe bnse mal Hmple decflti 

cum o avernfi ; de &ceea in ddud conr:ilri 

pr ovinciale a codifir.at[ institu[iuniie ryi ali. 

sciplilra biserieei ndstre qi a intlodusf,' prin 

aceea o uuiformitate irunrdsd in intr6gd irro_ 

viucia mitropolitani, de Alba-Iuliu; de aceea 

a aprobatil in archidiecesi institutirrnea {'onrriioru 

protopopesci lntroduse in riodfi ilegahi 

pe.timpuhi sedisvacanfei drrpi m6rcea Mii,ro_ 

Srolitului Sulrrtd, cici principiuld canonicfi 

,,serle uaccante nih,il innoaehn,,,- are vakile gi 

I

dupd rlreptultj resiriidn[ ($agrrna {). {i. pag. 

410); de aceea era tot_deuna cu cea mai 

mare aten.tiune in tofi paqii s6i, ca uri cumve 

prrn yre-o innoire sd esci[e ieva suscel,tibiiit{ti. 

l,'l : .ttaie lirrrtare a fosiri t,;;;; 6;;;;: ;; 

rn scurtu trnrofi a cd,gtigatri stimn si ininrile 

tutulorii, chiar[ qi ;'u,,irnrL,"'.;.i tveaI 

multe .srrsceptibilitdti, cd,ndrj o'' ocipat,i elu 

::.::l*rl:, rnitropoiirabfi ; dre consrern'area ge_ 

nerata" $r rmnosantulI pirblit:ri, r:e ,r uiergritri 

la Blaqih din td,te pXrtir"i- Jir*Oru tui irr_ 

:i::,rlljlT, clri biserica catedrati iiin nra;in 

nlct can(lI lr'a vEdutri iotre.ziduriie sale ca 

3l:,1:i_',li lubiicu'rom8,nescu us. nu,nU,".,l, 

orsrrnsu ql rlustru. .a,. 

foqtrj- omagiulri iuilnei, 

omagiulii iubirii, cc.i.l'1 datri lafiirri.o 

ca 

iut.eg; 

rr.nrri prea vrednicri pdstolil. tlino si-a 

arlusri atunci aminte, cd, preste .atJr"" f ;,,i, 

dArrdI 

--unt'""onr,: 

semnalulrj oGur.ruu asi] 

llt!::i li,jlgr.ttu, s,ublicului,' uqi, .,,p;;[,,i,irh, 

!l Sa r:uprinsri de b6la graudomrrnili ca tllu 

N. Densuqanq va cuteza cu at6ta cinisurri sd 

&l'unce cu tirri ln unri atare bd,r.batil ? ,.(i 

scie irrsd, dln Densuganri,t:e S.".rrtiunea 

cresr:utd sub aripele iui Vrrncea "*i*. - t:nuut*_ 

nsututu sacru de a nu ld,sa necolnbdtutu (:u 

trrma adev6rulrri nici . 

un[ . 

singur[ cu,rintri, 

lrrcd, odatfl, nici unf singuru-;u';nii nirl,tin 

cele ce. le-a scrisfi, niei -din ,*i* .J uo cu_ 

Leza, zltt.mli scrie in contra lui gi a bisericei 

nrislre,. gi -apoi 

vorri tesa tucruii* inaintea 

l1il,,?ll:l:i ig113ii qi arri irtoiiel,-*u asupra 

otul uensu$anri sd prolun.te verdictulu, ee._hi 

lgritdzd, ti^ r? fi; ae iirvi.trdririli"ii,,,,.oru 

ceroru ce sufer[ de grantlomania riinsulrri_ 

0 pusE[irrne mai grea qi mai critici, cum 

are biserica n6stri, pdte rrd are rriciiri nici o 

b i s e ri ci p e- p dmin! ri.,, D e tn' ur. li o c d,rt t il, ini nt i c ul il,, 

uq:i f. rd,t)(l,atir,," f;ite psairnistui& David[. Multi 

inimici ai atacatir biserica ndsrr[ rieia inceiruti,, 

qi rnare t fbstri durelea.ei. O a suferitri 

toiu-gi cu ri,bdlre, cdci a proveuitri 

dcla inimici. I{espusri rle rnare insi i-a fbstri. 

cA,ndI au atlrcal'r.l in;i-qi fiii ei, cum s'a intimplaifi 

acista in sinoriuiu eiectoralu dela 

1868. Sirroduhi acesta insi, spre on6rea 

lui lie rlisri, n'a licuL'o cu irrlenfiuue I'ea, ci sedusri 

de ideile auelea false:, euii dhl N. Densuqanfi 

se simfesce destull de tare, si ie nrai 

susciteze odati, iJpl'e a produce con{usiune in 

srrflete, f*r'e sl-qi adur-.li ainiute, ci ,,fnirnus 

Troes, lu,it lliu,ttt';. Catrdi creritini,taleia ser.ba 

I)rl,imile si invierea lloriilrului" tdudri tot[ RorninulI 

uo]iihi eld ingrijutfl de sortea sc;runrrlui 

mitropolitanI rlo Aiba-Iulia, cflndri cleruhi 

*rdeldnI se pregir.ia sd, aidg[ un[ vrednic[ 

urrnitoriu lui Vaucea. care pre-*[igiuiti biserlcei 

uaite sa-iri dur:i 9i nrt i departe, atunci 

afld Lthi N. Densusadri bineverritri lirnpul[ 

de a *iara eu o efronteriu oldinari memoria 

lui Vancea qi :r ioi,i iri inirna intrdg:i biserica 

uniti, fala naliriuii lomane. la sirruiri ei,reia 

fu ld,ulairi gi cru,;r:ut,ri qi ciilsui[; ;iga cf,,tri daci 

a'ar ii esistatu actjsid, bisericd, sfint5,, atunr:I 

triie niei dhi N. Dcnsrrqaui nu ar fi astidi unri 

at.rqatfi pe iilga acaderuia drn Bucurejei, ci 

pd'te unq_ eiobanft dre uude pe {ara H,r[egului. 

Heii dal dht Derrsrrpanri qi-a uitaiu, 

cd, dup{ 2iJ rie aui de pislorire a rrnui ilIilropolitri 

ca Vtueea cfl1i birbl(i suntri gata

,,.*1,'j lu Iupti, tf iua nriptea lrentru apirarea 

snnrcl olserlcl urrrte, 0area ne_a datri u6u6 

l11i::!iti:i'Ji Sirq, imposanra gaierie de ate6ia 

0arDrttl llust,l.l, riecorea n6lnului romd,nesifl, 

gi^ carea siugurd, e chemati gi capabill a 

mf,,n[ui in na{iunea ronr6,nl idla ..figiuoii, 

carea in ceealalti biseried, rorn6,ndscd, ijunsi 

de .laufragiuLri pricintritri de vinturile qi"viforurile 

uecredintei qi-a- perdutri, puternri {ice, 

tdti p-urerea dd a rnai'nurri qi il,fdiAi sufle_ 

tele. Daci qi-a uitatri cle acdita dlfi N. Den_ 

lullnfi:-ii aciucem[ aminte, ci to{i aoei birba{i,, 

vii nu vorri relila dinaintea bli qi cirui 

atacri asupra bisericei, provini, gi dela b,i,r_ 

ba{i de mai mare valdri ca dlfi N, Densu- 

$Tnl; nu vorfi fi laqi .chiarri nici la casulf, 

c6,udri sfinta ndstrd, bisericfi uniti, itroresu_ 

ratd,,de^ruulti fii.,nerecurrr.rsc6tori si 1,"rh4i ca 

diri N. Densuqanri, va fi p6te vrle_otlati -_ 

ceea ce sperdndri in Durnne{efl nu credemfi 

.l 

--1. Iu trrtiurp.la -- in cliinurile agoniel, 

cr qr. atunei vorri fi gata Ia cea din- urnri, 

jertfd,, 0e asa frurnos[ o c6,ntd, clasicri]ri poet[ : 

uUud weun del Altar, vom Hauleu preisgegebet, 

,Auf mich stiilzt, du rbeules Gotti*irri.l 

,l?3r,_lli:h gelehrr urrd.iiberhd.uft mit GJben, 

"Umklarnmern rvtird' ich deine letzte Slule ' 

,r[iud uuter deinen Triimmern mlch treg.iben.* ,1 

^- ^,rj)-.jt.-.dar,i ..altariuti, pH,rEsiti cle mulqime, 

ar cade pe mlne_, scunrpa mea bisericl, care rn,ai in-, 

:it"ll.!:g:iT^[d]{ cu tlaluri, si.atuacr m;iqr prinite 

ce columDa tr, cea rlru ulml, qi m'aql ilmoiminta 

sub ruinele tale ! 

VUI. 

Autochefalie 9i autonomie. 

Cine celesce nunai oda,ii si f ngitivir 

pamfleruli dlrri Nir:. Densusanfi nJmitri-',,,,ei- 

-cetare istoricd,-criticd.", i-se 

' Dare, ci dili N. 

Densusanri nu e condusri deciltri de durerea 

pen[l'u biserica, uniid. Ci:tindu-hi insd rnai 

desi qi cu ar,en{iune, e cu neputiu[i sd, nu 

va{d, ori cine, cd dhi Nic. I)ensusanf nici o 

duiere n'are Dentru biserica romAni unif,i,, 

ci sub rnasca durerii urnrd,resee scopuli tdrle 

condamnabile, eari iusi, fie dinsuiir siguru, 

nu ie va ajunge nici odrrtd,, ed,ri lucruiri, de 

care s'a apucatri, este prea gleri, 6ri dinsuiri 

prea uricuti qi neinsernnatrl penir:u ei[. 

Dlfl N. Densrrg;anri {olosinrli.se de frase 

intunecate, tle terrnini arn-bigui, tiari rnai cu 

samfl de cuvinte c.rpfi6se gi migulii,dre pentru 

omeni rreinsti'ui{i il eausL. espr}ne nrai intd,rI 

astfeifi iuerrtlu, clt ,*i tntn inlrs biselrca rrlitri 

qi intre ccr\ nerrnit{ yiini, iir Vancea n'ar 

fi fostri nici o dcos€,bire tle (,redinti. ce,rt 

ce chiarri nici tiiusrriir uu o ,:rede. 'lie aci 

apoi deduce corrsecin{a, c5 ltiserir;a unit6 si 

eea ueunitl sunii una qi aceea-si biseiic[. din 

care o llarte, iutulne L:ea uniti a inchialir 

nutnai o ,,aiion{d," cu (1ea catolici, rre care iusd, 

o prile ab{ice ori qi r:d,lrlri cu at6,tir mrii 

virtosri, cd, 

_dttcuincntui[ ,,;riiarrtei" ar fi ,,faisificatfl". 

Dupi &riee& se uptici, si arele 

din,,istoricii n0stri ", rd, ,,cr,Iiu,rttrt', nu ne-il

ll 

ir 

l, 

I 

25ti 

I 

folosirri 

fffith;*tnw 

nimicu, ba 

i!U, ?:'X #:;:,:,:" 

;J'"' Iiil::i' gi,ff :; 

ff',;;;. li;'[ f,il*j":' 1, t'ft 

':.:iil . * I f;: 

credirrta ;-;rf. "r"tt:: efrontd tu r.ni.rll'in 

tlj::,i ei i",?i,ffi,1i:::,.1'',X,riJ: 

;',::i,*l: 

f;l;8ii; -*T':i'-$'':1i" :1 ;;;;'; i'"'i *ingu''i 

cu a tentri rr;;"il1"rt,#,l?Xllil,:XT 

#i:t: 

*ntfiffil',,k'l,t,i+t:dr 

u*n'rfi***fiq**fili 

verr n ri. ci sco u;i,i-lt$Tl 

t 

i'#ljii'Tl,ll,::';l i,"-,,i'i ,l,ii,'j::,; i,ilJ i",*,iu,u 

;_i;: 

Ihtllt+j ccstirr'i -bi.]'".""' partC, j;1"'{iilh;li:::,,::i,,i'),),!|ii,.u;,}H: 

ar tt'acl,a mai 

;x 

I 

::l:':l:, T:=,nR, cari nu 

i 

..eae,n,n,id, r* 

J nega uo 

t 

nici dti De's*qurt,, Ju.g";;;# fi ;l 

I 

ti;t;i,;Jw_:,,,fl I 

i*_?rh:r,rir 

a 

i 

, n , ,,1', i,'! ,figTi:i'i?11*it *";;i;t 

iii 

pq recunoscerori. 

*p;;rffi $:iH,# :.T;: 

pq nurunoiriin,"i"'i3^,:.::- :? prin{d tn cursd, 

:.t 

I 

toche/alia,,(jAr.nu scirj ce notd eminenti 

.1 .,,jrgi biserici, fdrd de- perduti,, si 

.;;..;"; 

^ biser.ici arroi e 

.su[in6rrtlu, ,t'li"ruri.,r urritii 

toLi ,,autochefuld,,, i r,*u' piri'"ii Vun.u*, 

!r_ .1t,t perr!€ndri acultr,cuttoil,rliti,'r'i, Drserrca 

runrtd nu mai are nir:i rinrj viit,rrir:. 

Crrvintuiri : autrut i/it;"irj._jiu tlespre 

bisericri este urrri .trrrruiriir'--ner*,rri"qi intre_ 

iruinfarti sirrgrrrir 

ri or,,nirluj'io' iL*ri.a des_ 

brnati a resiritulu! Vi,de aceet nirori." uoite 

eo ipso nu ar.e nici o tipra A* .1i."', 

pd,rrf, t:f,,ndu biseritg*,ire.i'lrfui a fostrj 

una tn credin[il eu niseri,ia"'?ro"r,,il,r, pdnd 

atunci n,a[ psislltri niri in ,"r;;;#. biserici 

urtoi:nef,rlr., * ,),1:l_i 

.: ,;,;qi;;"" b!serici, 

t.{?,?.r(Y, cutolicct.ft &pu5ir.tli.ccy gt rn re_ 

rirrr: 

l?i;lio.:i"' h"l,lJ,li:,.111, !i;s;r'i "op,i, 

si r,i r esdr iio"iii,,''l',l,:l,,li:;;l,lli,j.Hild;l 

jrrrisdiclirrn" 

ir,,,*-, 

astli{i, itrsd "i,,,,r" _ 

i,.,i"i;,;;;, (:a ln cc,rrformit.ar" li 

tle 1;, i,np,:*jurd.ril* 

irtuu,-i, curi rru [,oftiriri ,,,iun,ui.i'rcela rle 

ff 'l:i;,l,li' fl:ifl';lv 

i1{11i;;i; ; astirii 

sdritu iDi afli ..,.,11'^'1'l"tialri.gi prcsl'e t'er' 

ui re q; ;- -; ";;,ll;'",i'T, 

; iii"l[Hll;,,,i "i,l 

rieehera rlupd dntirll sa .rieêretici 1re unI S. 

Atanusiri gi unI S. Ioanri Crri-O__J_,.[, carl 

inci ari fdcr:tfi usri^tie otnro-upjuti""_ 

Lur:r.ulri iusi in resdritri ,,n-'r.trlmnutU 

cu rotuiu, dupi ee arnrr;giiiire,r 'p*r,rii,..rror,,i 

Uonstantrnopulitarrri a ruptii t,"..i., resd_ 

ritului de biserica cea o,iuvgiuii. lcopulu 

t: 

I 

rF 

I 

I 

! 

*'

l 

1l 

l 

l" 

; 

;t' 

; 

i1, 

li; 

Prtriarchului Constantinopolitanri in lnarea 

lul alrrb_ifiune 

.a fostri, cu AucX no pOtu n 

capfl alfi bisericei intregi, sd, fie cehi pu{inri 

preste zr resiritrrlui. _ 

Insd legea proveOiirtrel 

durnnc{eescl este : ,,1n, quo qi;, piirarrt, in'eo 

pmrietur..,, De aceea Ja titimljtatri 'chiard 

coutrtriulfi dorinfei lui. ln ioct'de a ajunge 

urpf preste biserica intldgi, a resdrituiui, "a 

aiunsf,,sd, uoql,. curn pe r[ndfr tliveisele 'po_ 

pore dln resdritrj se smulserd, uuuhi ddpd, 

altulil dg lyb jurisdic[iunea lui, iinstit u_ 

r n cl u -_S :i, s c e- c o, ?, 

.l,i e h i s e r i 

.e 

c' ri i n tl e p e n _ 

d,entd, Si rle elil, gi cle t6te celeal'alte 

b i s e r i ci,. Bisericele acestea ari inccllutd apoi 

a se nurni biserici auto,:lrefale, precann 

cea din Grecia, Romf,rria, Rusia si 'al[ele. 

Este fnsd au,toche lulia'ac6sta unri 

progresii dre careva pe terenuir! bisericescri 

NicI 

!) 

pe departe ! dhiart dirnpotrivl este 

semnuhi dissolutiunii qi ahi descornpunerii bisericesci. 

Pe nimica n,a pusI biseriea creqtind, 

pondri ca pe u,nitrt.ti, safi pe legd,tura aceea 

mistici dintre rnembrii'ei din tdti"luruea, dupi 

care ln t6te cele esenfiale sd fie to{i unr: 

cugetr! gi o sim[ire. pentru acdsta s a rug{li 

!i Fiulu lui Dumnerleri, cAndri a {isir: 

,,Pd,r',inte .slinte, Tsd,zesce-i, pe e;i, ca sci f,e e*trr, 

precunt gi t1oi,u Io. 17, 11. Ce unitate priie 

insi si, fie ln biserica desbinati, a res,*ritului, 

cAndfi in ea suntri atilee biserici ,,,r,u,t0ch,ef 

ale", cari nu voescf sd, scie nirnica una de 

ceealalti, qi cari n'afr nirnicfi comtrrui dec6,tfi. 

numai numele ? Adev6ratri, cd trite se f6lescri 

cu aceea, cf, fiesce care sl6 pe basa celorfi T 

I 

l 

i 

f 

I 

l 

i t t 

I 

I 

sindde ecumenice.,dela inceputfi. Ce mijldce 

de a restatori unitatea lnsi *.u trir.i.ira desbiuatI 

a resdritului, cdnrhi ,r" ;ri^;il -d; 

bisericele autochefale ar interpreta ialsi celea 

7 sinride ecumenice? $i an qu uuuni,i esemplu 

aci lntre noi de aga ceva ? Biserica g.r. orientald 

s6rbdsui sr romf,,ndscd dela uoi'rru mal 

stau pe basa celor[ Z sinride ecurnenice, ci po 

basele calvinilorri gi a prore.si-riii;;,i; ryi'torriqi 

se credfi, c5, nu s'ari nrptir Aiu cort,htf bisericei 

desbinate a -r.esirilului. Unii -.1ris.,opi 

din. Rornflnia, cf,ndri Saguua iqi constitui biserica 

sa pe basele aceitca, eiari pe aci sd,-hj 

escornunice. Lucrulri insd, a r6masri intr,atd,ta, 

cici ttite celealalte biserici autochefale n,a[ 

avui[ grije, ci, ce faee $aguna. 

Ce e lnsf, rnai muitu, tn biserica des^ 

binrti a r.esiritului s'a t,i.rpuln "procesuhi 

aeesta ahi deseourpurerii qi ,iissolu[ir,iiii .ni*i,i 

in umputu rnui nori, cfi,ndri in fafa necredinfel, 

ce iea dirnensiuui totri nrai rirart_ --biserica 

treliue -sd-qi 

slringa iotu nrai a;;; laolaltd, 

membrii Ei p5,r,{ile sale spre a iutrunta in 

uomullri pe unri inimicu asa pulernic[. C-:dndri 

arma'"a in fa{a _ilirnir;ulrri' se descoripune in 

cete. cari ope16z* tiest:e care ,ie crpulI sEir, 

r:e speranti prite fi rle invirrgere? 

Cu totulir aitcum s'ai rlesvoltatri lucru_ 

rile iu biserica catolir:6. Aici a rdrlrasu bi_ 

sg^rila la tri.te pop6rdle-si rnui ,,tei,ur{e ,,u,,ne., 

:(,:t!, cntolic,ti, 1i a1tastoli'cd,, srrb ,iot :;,,ig,,.[ 

UapE pusri de Durnnerleri. Si cu cd,tri necre_ 

din[u se li{ia rnai tar.d qi Obvenia inai anrenrn$it6re, 

cu atflra rnembrii ei ,lin trite po_

ptirdie s'a[ slrin"sri $i grupatri rnai lare irr 

juruiii singurului Capu suJirenrf ; cu atAra s'a 

intdrild in ei totf, mai rnultri consciinta uniti{ii 

iirn vitdmarea iudividualitdtii nici rrnrri 

tro1rorfi. eari lirii bir;eliei ulttoclieiale sunr,[ 

tolir:e o vt llrorluce revolutiurtea generali nu 

politic[, cl sociali. 

Ncfericilea biscricei n6stre unite este, 

ci cei mai rnulti mernbri ai ei nll ad oc{lsiune 

si, variii, 'biserica catoiiel, dec6,tri in 

motlihi bastaiclfi, cllrn se manifeittizil ea in 

Ungaria. De ar rvd aceqiia ocasiune, si, 

o cuntiscS, la alte popdr6, Francesi. Italiani, 

Germdni, Anglesi uri Arnericani, ea multri rnai 

nrultd sirnlratie qi-ar cff,gtiga si inire ai nostri. 

Ce se lntimplir insi in bisericele ,a%- 

tachefal,e" t resiritulrri desbinatil ? lncatenate 

in n:iini si pici6re ilc suprema{ia statului nu 

verjemu irr ele tlec1t,rj decddilti,, am0rtire, 

apalie, indotin{5 pe t6lii linia. Biserica nu 

mai atrage, eleluld rlu Iniri impune, religiunea 

nu nrai mA,ngir:, nu nrai qter:ge laerimi, nu 

rnai insufle{e,trle., nu tnai nobilitdzd, in multe 

clase pe uirneni. Ultele, ca cele cle pe lil 

noi, mai esciti, ceva interes[ cu formele teatrale 

rie guvernai[. Spirituhi evangelicri lnsl 

in clasele condueEtdre e 16citri, rnoiesil,ti qi 

chiart irdrii,sitri, qi ciindI acest[ spirit[ se 

va disolvr gi in slraturile din josfi ale societrifii, 

ritunr:i r:e-i rrtai rdmflne, este : sfdrqitulI 

irrgioliosri. Viafa ei er o agonie, qi spertrtfirr 

ei m6r'tel. Oetd-qci dlir Densuqattfi numai vorbiriie 

urinistriiolir gi a depuba{ilorri carnerei 

qi a seuirltilui" dirr Rorndnia cu ocasiuneu 

desbaterii iegii penLru cierulti de mirt, qi se 

va uimi, cu citi dispre,t[ ari vorbiti cei ntal 

mtrl[i deslire biserica,,autochefald" dinRomf,nirr. 

$i si scie, cd, chiarri asa vorbeseri prin aite 

state iri despre celealaite biserici ,,au,tohefale" 

ale dinsulrri. Atnnci se va rnira $i de fru- 

i.otu;i tstd,di in irurrtea onenimii. l_)e aceea 

asti{i necredin[a :rre in birierica eat,olicti si 

clea Jrieptri cu o falangi rdrlirabil[ trrganisatd, 

pe iulregfi lrdnlrrtuifi, Ei intralmatri cLfscutul[ 

de granitri airi rrrriti,tii' in 

.e 

ugeiri ;i _*imtiri, 

aiu armoniei qi ahi r;ar.iti{ii, co p,rne in 'ui_ 

mire qi neeredin{u. Asrrectulri aiesla lrraiestaticri 

ahi biserii:ei catolice i.a irisliiraiu ge* 

nialului istoricri anglesir gi !)roresilntfi Muc 

arr I a y e I e ga u t. a 

i s i o c u e u la e 

",{ 

"* 

ei ar n a t e :,, }} i s er i t u 

r.tatolird ujut,1,' lttind lu tim1sulil, t:d,nrlii fitttultt 

.lerllelor{t rlin P;tnieott{r, se stti,.t stt[,nt:,/, iitt :;usii, 

ilLru.lii giru,fii ;i. tiyrii u1i(fuil, 1tn/trr, ,le prititit 

u llomo.nilarrt ilr tr.ntfiteutrulii'lui, !'lduiil . " . . 

.Eu et'a tltare) pe cd,ndii incii f.n. Antiachitt irt- 

/loria oratrtritt, eliltti, cli.ntid in tentpl,ulii din 

lller:r:tr, t:r,cr,ti i,ncd, ud,ot'ati iti.olii, .si trt, 1;zttd stn 

irr r;edtecr ei iijr.itj si a'tuttr.:i, itiiutti i.,iif.e zffzti 

r:rYldlorid, tli,,. .tuittu' St/aiuirt' irr'ir,,r;l .si rtieitttiitui.tt.,tu 

,pe rt u;l,.u,ntt;t! rLiitt;ttii u ,;,,uLhtiu,i. rihe 

Lorulan nir, r{,,oemna ru.ineie biseritril, Sffurf,uiu,i 

Pr ulil." Fentru idljeca ;re ldngd rdte alacu- 

Iil!. necreriin[ei rlevine pe {, cd ir}ergrJ 

totri rnai slimatd,, mrii preiuiii,'de tnirnici'ii 

rnai iubild, de tii, si asr{tli rnuihe inimi ,,d_ 

bile r^n Europa qi America nurnai rlela ea 

mai. a.stdpii, resolvarea, cestiullii sociale qi 

sc.utirea.lunaii cie b*ea de l.iA,nge, 0e se prevede 

prin negura iirnpuriloru, ii,'nrai curOndri 

ori mai tAr{iri i[rd ajutoriulil bisericci tdj 

.-J

mrisele colori,. c.u cari depingri acegti bnrbafi 

biserica catolic6, cu t6te ci, suni[ striidl 

de ea. 

Efectuiri este, cdin iimpulI rjin urmi multe, 

f'6rte multe suflete nobile, ins[ruiLe qi safirise 

de nutremintri religiosri atlevdrat[, neputdndu-hi 

afla in biserica desbinati, a resiritulrri, 

.disgusta{i de deci,rlinta ei, air alerga[fi 

irr bra!6ie mamei biserice catoiice, a tirei 

fii a[ r6rnasfi fideli pd,n6 ia mdrte. Amintimri 

numai pe nobilii Greci Leo Ailatiris si pi, 

lzip.ios Pey,.qi .dinrle Rqqi Ue principelb Gagann 

qi principesa Gallitzin, din a ci,rorl 

scrieri multri ar putti si lnveie cllri N. Densugani 

Ċe este dari, ,,autochefalia( dlui N. 

Densuqatrfi? Unu episodri trisl[ in procesulfi 

de dissolu{iurre ;i putrejune a biser-icei resdritului 

desbinatr), o risipire a t.urrnei, dupi 

ce ea insd-gi qi-a bltutir pistoriuli, o atomisare 

a bisericei, carea lrebue sd, fie una ca 

qi trupulfi lui Christosi. 

Petlru aceea ii spunemil dlui Densuqan[ 

aylodictice, ci, biserica rorrrf,,ndscd, uniri, 

rtu licomesce de loci ia crztochefaLia riinsului, 

cici nu voesce sd iutle irrtr'unf corp[ putredri 

qi sd, rn6rd, cu rnrjrle lenti gi ruqiu6sl, 

ci s5, tri6sc[, nobilireze, cultive si fer]icdscd 

naliunea rornf,"nd,. Ea scie, c6 biserica lui 

Durnne{eri igi are Capulfi, tle c6,nci[ ilIAntuitoriulri 

a {is[ cuvintele : Tu esfi petru ! 

Pasce oile melel Sub biflncluhi sleptru ahi 

Capului acesLuia, sub car.e nafiunile cele clintei& 

aie lurnii ari ;rjrrnsri la gradrrlil cle cultur[, 

la c]ore n'a[ ajunsri nici unul[ rlin popd,rdle 

cu biserici auiochef'ale, nu ne tememri 

nici lirnba nici n6rnuli, ci cum ari pr0speratri 

lu trecuti, vorri prospera si in viitorid 

spre gloria bisericei si na{iunii rr6stre. 

Ce se tine insil de trecutfi, apoi dlf 

Densugan[ clice unri mare neariev6r[, eilnd[ 

susfine, ci biserica uniti a fostri vre-oclati 

,,uutochefnli". Cici biserieS, aulochefali, nu 

este numai {-rare& nu e supusi Patriarchiiori, 

ci care totodeta este const,iluili cri unri lntregt 

organicri. Acurn biserica unit5, adev6- 

ratf ci nu a fostir Ei nu esle supusi, gi nu 

va fl nici unui PalrialchI din resdritd, ci 

numai Oapului bisericei din Roma, insd, ea 

pfi,ni la 1855 nu a fost[ unri intregt orgarricil, 

oi consh din d6u6 pi,r{i fnrd, nici o legiturd, 

orgauicd, ierarchic[ cu unfi intregu intru 

sine, anutne din cliecesa Fd,gd,raqului si a Oladei 

Ce bisericd, autochefali a pututi fi ac6sta? Aqa 

suntir bisericele autochefale din resLritulI 

desbinalri ? Af, nu forrn6z5, acolo trite diecesele 

unf orgauisrni cu aqa numituli ,,sftntd, 

sinodd." ? Ce amfl mai tiist, sustiuern[ qi 

aL:urn. Dl[ \i. Densuganri nu e in clalri de 

loc[ crr intelesuiri cuvinteiori, ce le folosesce. 

il. SL trecernri la aulonomie, din carea 

ilhi Deusugani pricepe iuc5, gi mai pufinri 

ea din aulochefalie. 

P6te nici,iri nu vorbescri aqa nrulli chemati 

qi necherna{i despre autonomie ca la 

noi, qi lotuqi pu{ini suntf, in clart cu intelesrili 

ei. 

Biserici autonomi, dupi lnfelesulfi, ce-ld 

are cuvinlulri in statul[ nostru, este aceea, 

carea s ingzt,rii ea ldrd' nici, o ingeri,n,{d 

I

I 

t1 

(t qu u^(t'n.2rlu,:i su.il, ct, legislali,u.nii ciuile 

isi. administrizti cr,J'ctceri,le bisericesc 

i, scolastice, f unclu,{ionale ,;i 

tl e u u c't' t'. Irr lntclesuhi acesta biserica 

desbinatl a re-*iritului, atA,tir de iribiti de 

diri ilensugurri, cu ttite ci u'art) "s5.-i 

lnul{5,- 

mdscl cliiari nimica, n'a foshi in trecut[ 

autolromir nici cflldri. Deschidi dlii N. Densuqan[ 

nurnni istorit bizarrtind, gi chiarfi qi 

Pravila. qi va vedti, in r:e ,-lependin{i dela 

statri a ibstft biserica ar:6stt iu imperiuhi 

biz*ntini. Nu este autouorn',i nici astidi, nici 

in (*recia, nici ln Rusia, nici in Romflnia qi 

S€rbia. Singurir in tTngâria itr Romirri qi 

S0rbi qi-n c0,qtigatr) iu tirnpuhi rnai nof in 

t',d,tva aritunoniia ac6sln. 

Lle atinge insfr, bisericeie cri:stine din 

llngaria, t)rilernri riice" ei biserica protestanti, 

cllviniscd qi unitrirS, a[ antonornie forte amplil. 

() atare aubononrie pini acunr nu are 

irr Ungnria biselica cttolici nici cea din 

Nlirlopolit tle Strigonf,, nici cea din Mitropola 

lotnAna iie Alba-Iulia. Llilri rnai lntAii 

ttl rtirigi; ai'ar:oriie biserir:estti, liderElatf cd 

s{,utuiti;iu :itr entesterir uici hi rll}grne, rli0i 

in di,.t:ipiinf,. are irrsd ih'cpt,ulI de a denumi 

rtuli 1,e to{i i:pisr,:o1rii, enuonicii gi o grdmlrii, 

rie Liigaitrrl bisericesci, gi 1re l0,ngi, aceea qi 

tlrept,uili rie pttrorratI la f6ric mulle biserici. 

0e atiuge *facerilr scolustice, statul[ iqi 

arogi drr:ptrriri, anI put6 {ice, ile atiministra- 

[iune ilsupla scdielolri nredie cu caractdrt 

catr-rlicil. si nu nurnai dreptulu de inspec{iune 

asupra lorri ca la confesiunile autonome, a$a 

effri sarciuele mtiteliale eu sustinerea lorf 

| -*265- | 

le 1l6rtd, bisr'rica. dreptuhi lolri de grlverunle 

insi, il[ ale st*t,nl[. Ce se {ine de fonduri, 

stttulir rtdrninistrrjzi, fonduiu i:atolir:it religionarir 

qi tiri studiilorri, qi r:hiarf si o grirnatli 

de fonduri rle ale rr6strc, cum e'ste alfi clerului 

numitri bobinnfi cu t6te frrrrdatinniL: iugletniate, 

alri serniuariului, tipografiei qi altele. 

lrr urmfr, ce se [ine rle avelea, bisericdscd,. qi 

astfl{i statr.riit rleprinde rireptuhi dtl a dechera 

de firi val6re ori ce schitnbare, ce 

atinge substanft averii biserir:esci dieee,"aue, 

datri, aceea nu s'a fd,cutri crr permisiunea lui. 

Pini e0,rrrlri slaiuli are atdlt ingerintir, 

qi atflter rlrept,uri In nfacerile bisericei catolice, 

cari irr celealai[e bisc'rici creqtine nu Ie are, 

1rflnii atuuci en nlr are aut,onoutie rielrlin[. 

Drelitulile qi ilgerinf ir acdsta qi-o basdzd, 

strluld pe priviiegiile tiate tie Pap.r Silvestru 

II legelui $teftuf I airi Ungariei, qi tle Pitpa 

Ciemenle XIII dirte reginei Mlria 'l'eresirt. 

Cu t6te ar;estea ltrsi ntt pulerrtd dir:e, 

e5, nu avcrnI autonotuie c]riarir dr: locri. O[ci 

rnai inl.6"iri ln beleficiile mai tnit:i, cari nu 

suntfi de prri,rorrat[ regesc[ __ qi ccle nrri 

muite belrr:lirii tle ttiistt-e srttttf, tie acrrs[eu -_ 

slatulil nu se amestecd. Regularca, adrninistrarea 

qi umf ierea lorI esle ln mdnile n6stre. 

llai departe tieqi stalulli se vireste totfi rnai 

afund[ in sc6lele mnfesinnilori. cu deos6bile 

dacl, suntri'romf,,nesi:i, totuqi o pxl'te insetttnati 

din cairsa st:ttlasl;ic[, pre0uln dotarea, 

susfinereii, iiisciplina st:olaslic[ Ei biselic6scd. 

umplerea,*tatiuniioru, este inci in mf,nile 

n6sire. Totri a.cemenea cle ttverell parochiali 

bisericdsci, scolaslici qi funda{ional5 dispu-

nemi inci libelY, qi de mai rnulle ftrttdrliurri 

gi fonrluri diecesan'e gi chiarfi qi provincinle. 

Tdte itcestea constituesc[ unfi complexri 

frumosi de afaceri, ce le puternu regula fdri 

ingerinfa statului chiarri qi pe basi, represenlalivl 

cu concursulfi clerului gi alf poporuiui 

cref,udu-ne astfelt peutru lntreg[ 

complexuiri acesta o autonontie representativd' 

Crearea autonomiei acesleir.l pe basele, 

de cari dispunemri, se p6te lntilnpla sa[ de 

jos[ in susri, sad de strsfl in jos[. Mai practicfl 

insi este, dacd, se lncepe de josi ln susti, 

frindf cd se faco mai intd,iri esperinfa qi 

praxa in micutfl, qi apoi, daci proba a succesi, 

se p6te 'merge mai ln susd. Astfelti 

se p6[e incepe mai intAifl cu autonotnia paru,,hiulil 

c" iea mai inferi6r[. Lr fiesce care 

parochie se pote face statulri autonotni apt'obatri 

de episcopulfl pentru adrninistrarea afa- 

de ie- 

cerilorri bisericesci, cari nu se {in[ 

rarchie, a afacerilorri scolastice gi funda{ionale 

gi de avere a parochiei respective, li daci 

iarochianii voti crea qi benefici[ 'su'licierrlil 

gi stabilfi pentru preo[imea tlilt acea parochie, 

pot[ cd,p6la Ei dreptulfl de patrouatfi 

lrr tcel biserici,, a cirui esercitriri inc5, pote 

fi regulatf iu sta.tutuhi arttonomi aifi parochiei. 

Pe crlea acdsta se pdle purcede mai in susii 

la autonomia tractelorri protopopesci peniru 

rfacerile, ce abing[ intregf tracluhi; dupi 

aceeit lt autonomia diecesartfl, pentru afacerile, 

ce aliugl lnlr6g[ diecesr ; qi apoi mai 

in susri la autonomia provinciali, pentru afaceiile, 

ce ating[ provincia irrtrdgi. Unil atare 

proiectri de autonotnie biseric6sei pe base 

281 

represeniative pentru afacerile. ce suuti 

incd, in md,nile nustre, gi ln car.i statuhi 

inci_ nu- 

_s'a ingerat[, u presentatt neui_ 

tat,ul[. _ 

Nlitrrcpolit[ Vancea- sinodulul pro_ 

vincialI deia 18S2. gi o spuuernU Otui 

N. Delrsusanu, ci ilrt.re aceia,'desDle cari 

dinsuhi {ice, cd Mitropolituhi'Vancea erir 

sig.uril, c[ nu-i vorI face rrici o opusEtirrne, 

unii aga opus6qirrne ari fdcu[rj si proiectului 

acestuia, cAt[ mihnitri in sufletu i trebuitri 

si-lu retragd. 

Lucruiri insd, se pr5ie incepe qi dela auto_ 

nonia provinciaid, scoborindu-se la vale pd,rri 

la cea parochiali. 

Ce s[ se intlmple insi cu afacerile acelea, 

cari nu sunti in nrAnile ndstre. errm este dej 

numirea episcopiloru, fondrrrile' arlrniuistrate 

de statri, dreptulri lui crr privire ja avet.ea 

diecesanl qi altele ? 

- 

Ore putem[ suera, si le t:rilr6td,mfi gi 

acestea vre-odatd ln rn0nile n6str.e ? -Viitor.iulri 

numal Durnnederi lhi scie. ln imprcjuririle 

de astd{i lrurernfi dice c,i'ceriltrJili.. ci nu. 

.. 

Este peutru noi forte dureros[, ci rlrepturile 

acestea le deprirrde asti{i cordna ln modir 

constitu{ioriahi prin grrvernulu eqirri tlin sinuhi 

maioriti,fii pallanrentulrri, in care de-a lindulI 

gedri neronrd,rri gi qi acatolici. OAndu rie-amfi 

putd eiupf t vre-orlati, autonomie qi pe terenulri 

ace.sla, atunci fd,rd de rt vd,lEnta drelrtulrj de 

palronatri ahi llaiesti,[ii Sale ne-trnI putd 

crea uni senatri supremri bisericesci rlin 'cle_ 

rici qi laici, ca in provincia n6stri nrin acesti 

senat,u qiJa rrropunerea lui si-gI rleirrindi Mniestatea 

St drepturile rle denrrmire qi altele, 

E 

h 

N. 

a 

f 

l 

$

itr 

i, 

i1 

t, l 

i.l 

:1, l 

J' 

li 

:lil]g irre-cu privire Ia biserica ndsrri. Ore 

aJu-nge*yomir vre-odati qi cf ile de acestea. Dum_ 

rredeu scie. 

Se nascti lnsi tni,rebarea, cd, 6re rl 31,nr€) 

3:::l.gT]: .pe-basa representaiivi n,, pdre -fi 

uecaru saturard nen-tru biserica ndstri? Atiut[ 

rnulru, fdrte rnuiiri d;; ;pi;i;;i,:' r"l*r,: evangelicri. 

Ei dela culr,ura lait,*qiir.,il"."ri ar fi in 

organismele sociale r:olrducdtcire. 116r.fa atrrnei 

e deschisd, ea ori. ci,,e, sX-si-,,i5tig:- rnlre irrfluin[[ 

irr afacer.i brsericesci rle mure irrsenr_ 

n[tate. Chiarir penirrr aeeea ii,ti.iii,fu de cei 

nechenra[i multri r.6ri porr *'i^.e,"ii nai crr 

:o.mi irrrr.dnchi 6meui' irli,.[ti-lii'spiritrrhi 

ininricri ori cd,rei religiuni pn.iri,,;. -?;';; 

ajare easf, antonomji ur pute--fi in scurtrj 

timpri inormint,ulir bisericei.'"incnipuOsce_gi 

cetitorii. rle Jrilli. organrstne autononre cu 

ltn(:t,lunl gr atribrrtirrni insc,:mnirte, in cali rna_ 

ioligatet o folnrdza olneni ca diri Nic llerr_ 

srrqand, cali srrb arrtonomie ingele.gii iireptrriri 

tttf.ut'ot'ti de a irrrlet.lr..deslr;e'aog?,i., afacerile 

litrrlgice si" rl!scipf ini.' .a,.i" j,i ni" reser.- 

vlte iertrchiei suntri' .r.,iliu*",fin 

'câlir.ulri 

arl_ 

torrorniei. amintite, bd,rbati,,,n,:i:o,il,'u.scu si 

scie_ninrici de. legitrrru i.iro..frii,e .i Ru,nu, 

gl I)nn fl,c,eea rie crimrrniunea de cretlintd cu 

Irrtrdgi lrrmea catolitd, qi .;;.;"f;;";r;; 

Irrchip'i Babilon'hi, ce's'i'irr,,u i"'iiserica 

ndsrrd. De aceea iuffiin ql ;;i",riain esre 

de lipsd,_ca in t6te ,str.aruiir"-ro.iuiiiii ru... 

"*d. dornrrdscd, urrri slrrr.rlu colectri bisericescrj 

cristaiisatri de o culiur.d iir*Ori."'Atrrnci 

autonomia reltresentativi pOte si-- fie folositdre, 

si se va putd forma "r" a. _"1"r. Si in 

acdsta- 6rdEi se arati, efitd adev6rri con_ 

!i.qe tiisa MAutuitoriului: ,, Od,u,tatri, itiai. tn_ 

!!;i h:,t * i{iu tui Duttne(di. ;i di.e,ptatect, [,ui, 

;i ncestea ttite se .uor.il attauge arji\.,, I?end 

ciindri insi autonomia repre-"sentar.ivi o cer[ 

in utorlu ,qn1 

a,s;L l.rruscu 

:.': ,:": 'rrvuu d'|)'L ryI trb.Lu ryi ')r bd,r:ba{i u'1t ui"lll de ue principii pl'lnclpl 

I'Jur' tle ,yr anticarrollic{} I)rofei;ate de dlI N 

Den"rrqalri qi,,Gazelil,,, 1rflni atrirrci nrr e 

rnirl6i' fac r

Transilvaniei<

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?