Transilvaniei<

0[r:I ti. St:rtuttI Apostolicri in deprinderea
drelrlttlrrl sbri dc legisllr{iuue gi judicaturd
rrict r'0rrrhi nu ln,.r'go tttiti departe decfltI
lr0rrri urrrle lrttftescu sus{itterea unitl.tii tn
t:rcrlin[ri. Un ie rrniilteit credin[ei nu mai
lroftesr:e, ucolo e r:frtir se pote de gra{iosfl,
liberalu qi nrnabihi ln t6te disposiliile sale,
rle uttde qi diploma{ia lui est.e pdn5' ast6(li
arlrrtira[ti de t6td lumea penlrrt 6ne[a qi taot,ulti
cI J)urured nirneritu qi admirabihi. 0 mici,
tlovad[ deslrre ae6sta esle gi modrrifi espusri
actrtn tle noY, cum iqi deprinde s. Scartnti sttpreurnlu
sdri tlreptt de legisla[iune qi j,,-
dicatur[ in Mitrolroliu ndstt[, decfltti eare
diu punctii de vedele alfi uuititii in credinli
ceva mai perfectri nu pdte 6.
Dacri, dlir Densugattfi astfeld at' fi esptisf
lucrrrhi cu dreptrrhi iJe jurlicaturi, srrpierni
tr Pontificelrri Romei, :rtuttci ar' {i ar6tirtu, qi
c5, a slrrdiatti causl, si c5, e dreptri qi iubitoriri
de adev6rri. Aqrr insfl s'a espusil pericrrlului
de a i-se denega anrind6uE aceste
lrrsusiri neilrcuniurate in rintr sr:riitoriti.
' 4. li tuui face tttiti clepaute gfincltrri
dlui Densugrrnri gi tssa din sinodulfi provincirlii
dr:lu lB72 cu privire ln lrotestnlea Papei,
t:itt'eir r[ice, cf, ,, PoTtct ore cl,reptu,lil esclusiuil
rle u prescrie fortna, culhtlui, ytuhlicil' ;i pri'
'uutil," r:hiar si in Lriserica D6stri. $i aci rnt
scitnft din nebigare de satn6, saf din alti,
pricirri, dhi Derrsuqanil drd,li a omisit rr spuue
cetitoriioru, ii, dupi aceiu sirrodfi provincialf
delrr 1872 irt ce tttorlfi pi6culir gi plind cle
gla[ie deprintle S. Seaurrri Apostrilicri drelttuhi
de ir ,1-irescrie forntu, atltulu,i Ttublic{t' ;i ltri;
oatd," ln biserica nristri de Alba-Iulia. Cici
ln decletele acelui sinodri la pag. 25 se slrune
apliatri prescrierea S. Scannri Apostolicu, cd
in Mitropolia de Alba-Iulia ,,ritulil orientalil
sd, t'hrtd,nd. i,naiolutri si sd, fie pd,zitil, czt s/tnlenie,
/iintlil, cd se basdzd, pe aene?'u,ncle littu'gii,
qi cd,rli, ritua,le antice" .
Afar5, de aceea cultuhi pubiicft qi privaLri
durnuedeescri este fr-rrma din afari,, in
carea se rnanifesld credinfa. Pizitoriuhi cledinfei
preste trild, lumea este Sdntrrlu Scaurrf,
Apostolicu. De unde 0e ar li de bisericir,
cd,rrdrj fiesce care iVlitlopoiilfi, Episcopri safi
preotfi ar putti si intocrndsci. cultuhi durnnedeescri
riupi, bunfi placulir lui, fd,ri r:it sL
poffi fi adusri la ordine de dre cine. Acestft
6re cine insi nrai innitri ca to!i, care qi pe unri
iVlitropolit[ s[-lI priti revoc& Ia ordirre, nn pdt,e fi
decdtri Crpuhi biser:icei. Lucruti acest,ea aqa de
firesci, lrrcd,tu nu le ii6te negr det:6,tri unfi orn[,
care n'are fericirea de il cuurisce nici natura, nici
istoria bisericei, gi care in biserica n6str[ uniti,
vede unu aliatl ucpoftit[ gi nechernatri alf birericc.i
Ilornei, dld nu o rnlirli[i, din rnarea vi[d t
bisericr:i catolice -sirlit5, in rraIiunea rornf,,ni.
Acesia e prinr:ilrirrlu, ire cnr€) se rirziuri dreptulfi
srrpreniri tlu Pontificelui Rornei cu privire
la crrltri. I)rt:lrtrrlir acesta I'il deprinsI
S. Staunfl fa{i, crr uoi drtpir ct:ie rnlLi fe,rbirrti
dorinfe ale irtilnei rtost-rr.', fiiudri cL acele
erafl iu couforrnitat,: cir rrnitabea crediu[ui,
c6ndI a deeherttti, t:ir, forma cultului la rroi
are -*d, fie litnl'u olir:utalir, cd,ci tcela oglinddzi
genuinfi cretlinta ,,sfi,nlei, cutolicesci b;-
serici ct Rome:i,", gi prin unnnre iu acela ni-