Transilvaniei<

Ea nu p6te fi na{ionali, va sL r}ici rdevdraid,
nunrai peutru un[ polrorii, gi pentru altulti
uu. Ci sari e rdev6rali pentru t6te, sai
pentru nici urtrilfl. Instilu{iuni biset'icesr:i,
in cari se mauifesttlzi, credinfa qi se sbe in
sufletulir polrorului nobilitflndu-l[, gi efi:r:teie
ce Ie prodrir:e lu riiverse poprir'6, potri li na-
[ionale, vt s[ {ic5 ale unei na[iuni, nici
odati iusi crediri[a, care inilal5, ce e decherali,
tie na[iouall, a unui siugurft popurfi, iqi
perde ltird, puteren, totir farttrecuiil asrtpl't
suflettrloni , qi-qi port5, siurburulf disolu-
-50-
{ionald," este o bisericX lipsiH de ori ce putere
morali asupur sufletelort. Cd,ci credin{r
din firea ei nu p6te fi na{ionald., gi
poftesce base multri mai puternice dec6,tu o
hdrtie sad unf manifestri ona{ionalf" de alf
,,sh'dmoSilord. nostt'i" , daci, e nqll.rir si stri,-
bati tobu siifletuiri otnului, si s5,-i dea t5,ria
rnoraii" de lipsd, sple a se ridica la idealuiri
rnoraiit[{ii inspiratir de leiigirrne. Chiarii
nice sciinta. anai6gd, cir crediuta, nu p6te ti
n'r[ionaii,'va s5, {icd, aclev6i'atd, numai pentru
o natiune, gi penlru aita nu. Ci sciinta este
runiversali penlru t6te poprir'61e. Iustitu[iunile
de sciin{i,, rnoduiri curn si, culbivi sciin[a,
gi cfectele, ce le produce la diverse potrr6r6,
potri fi ntlionale, va s5, dic5, si se ntanifesteze
in 6 fornrd, anurniti, nutnai la o na-
{iuno. Sciin(a iu sine insi, nu prite fi nicl
cflndri na[ionald,. Chiar aga e ;i cu eredin[a.
{,iuuii in sine insf,,-rsi.
I)est.rrlri de triste eseurple tleslire actista.
ne subnrinist.rd, itteeroiri nesur:cese pe ia alte
pop6re tlr,: a, fA,ttri cd,te o credin{f, na{ional[.
I
t
L.
I
Elisabeta, regina Arrgliei ln 39 tle trticuli a
prescrisfi Arrglesilorf credin{a na{ionalfi, a bisericei
Anglicane. $i ce s'u intimplatfi'? Pind,
cf,ndi credin{a acdsta nafiorral5, fn susfinuti,
cu pulerea s[atuiui, s'a conservatri. C6,ndri gi-a
trasu statulfi deia ea mfltta nuntai in parte,
mrrite suflete nobile insetate de religiune ari
lnceputf, a o pir[si, qi a se tnt6rr:e la biserica
catolici, a c5,r'ei credin,d, nu e national6, ci
universal5,. $i procesulu acesta in Anglia qi
Arnelica decurge tolf, mescdndit, aqa cf,tri [6-
rile aceste a[ eip6tatri pe dreptuhi nurnele
de : [6rile conversiunilorti. Aseurenea a pi-
[it'o qi esaltatuhi Ronge irr Gerrn6,nia cu credinfa
sa na{ionald nurniti,: germano-catolici,.
Asemenea le-a ruersri si Italieniloril esalta[i,
cari aii fundatd a$a numita : chiesa libela
italiaua : biserica liberS, itrliani, eu credinta
nrifionali italiar:ri,. 'femplulfi lorri sl5 astidi
lnchisft in Roma lflngi Tibru, liindfi cd, nimeni
uu-hi cercet6z5,. C5,ci credinfa reiigidsi este
unri ce muitii rnai inaltri qi durnne{eescri, dec6,bri
r:a sd p6ti, subsiste, dar:i e lt'asd, in vlrlejulI
frecf,rilorii trecE16r'e dintre pop6r'6, qi
priu aueea in hcult sigiluiui eeresct, ce-lir
p6rti, deJa originea ei, i-se irnprirn[ sigilulti
olnenescu.
De unde, d.rcd, s'ar realisa vre-odati
ideiie dlui Densuqlud, at,uncY arnfl put6 cJicer.
ci dirr un[ zelfi tnorbosri n;rt,ioualI nirnicindri
credin{a a nirnicitri insi-gi biserica, de care
na[iurtea ndst,r6, va concede qi dinsuhi, itre
cea mai rnare lips5, acuut ,si irt viitolif totdeuna.