Transilvaniei<

i1,:
,1
ir
ri
1it
ll
l)upri cc nmfi vd{utfi, cd, tesele sinorlulul
provirrcinlI tinutir sub Mitropoliluhi
Vuncen lu 1872, lrrtru cAt[ se ocupri rle potestatea
nriuist,eriali qi rle regirnir a Pontificelui
Ilornei, nu cullrindl tn sine nimic[ nici contrariI
praxel vechi a bisericei resd,ritului, nici
vrit6mtitorirl de ritulI qi riiscilrlina n6strir
res[rit6n[, se nasce lntrebarea, ci pentru ce
totuqi s'a ocupatfi acelir sinodu de ele?
Dhi Derrsuqani basatd pe ,,alian{a,, sa
sus{ine, ci, numai pentru ci Mitropolituhi
Vancea a voitri in sinotlulir acesta sX, potenleze
,,alianta" la gradulfi ,,rle., o rtti.e cle ori,
ma|, tnaltiiil alir unei uniri rlogmntice cu biserica
Romei.
Cd ,,alianta" dlui Densusanri este numai
o niscocituri, oliginald ln *rlevdrfr, ln.si fd,ri
spiritfi, credemfl, r:d, ai pututri sri se conving5,
cetitorii rlin cele espuse pdn[ acum
atf,tri pe basa, dor:umentului aflatri tle dlrrsulfi,
cfltfi gi pe basa consciin{ei publire bisericesci
de driub v6r:uri.
Causa, cI -qinodulfi s'a ocupatri rle ele,
trebue si o r:i,utinrir rlarfi cu totulri nirea, si
rtdeci ln legf,tura rlogmatir:i,, ce il{itroprilifuhi
Vancea cu sinorlul[ a voitti sd, o pf,,streze
atf,tfi fa{d cu biserica Rornei,, cfltri qi fa{[ cu
antecesr.rrii nostri. Ca irrsd, sd r:un6scenid lnlregd
spiritulir ac{,iunii acei}teia, tre}rue sd premiteniii,
cE tesele acestui sinoilI cu privire la dreptuir)
de_ legislatiune qi juclicaturd supr.ernd, a Pontifieelui,
cari I'air t,urburatfi aqa tare pe dl[
Densugan[ . sunt[ tesele enun{ate rle conciliulI
ecurnerricI Vaticanri, precum se vede
lnvederatri de acolo, cf, ln sinoriulfi provincialir
din 1872 sunti citate chiari cu 0uvintele
Vaticanului intre semnele de citare,
ceea ce nu a voitl s5, spuni dlfi Densuqanir,
ca nu cumva spunendri-o sI mitlqoreze spaimn
in cetitorii sirnPIi.
Acuut chiarfi dupI, manifesluhi aflal[ de
rilil Densusanri sbrimoqii nostri la 1698 s'a[
decheratri ,snddulari, ai' sfi,ntei' catolicesd, bi,-
serici. a Rometi"'. Decherd,ndu-se,,tndtlulari,'t
ai acestei sfinte biserici ai primii,ri ile ale
iorri tdle acele., prin cari cineva devine ,,mci'
d,ularid,k alri ei. ,,Xldd,ularitt' alil, sf,ntei, cutolicesci,
biseri'ci, a Rotnei! devine insd, dre cirre
nu prin observarea rituiui sat disciplinei
latin-e, ci,ci acesle suntfi iucruri schirnbS,cidse,
ci devine prin mirtulisirea credin,tei, ce o
nrofesr5zi biserica Romei, carea p6,ni la canetuhl
lumii ,r6mdne neschimbatd, cdci ,cai-lrrt*
q; p:imtntuLil' rsot'tt trece, drd cuuintele
nule ttu uoril, I retet' .
Dard, unil punct[ cardinahi ln credin[a
bisericei Romei este, c6, Pontificele Romanri
este Capulfl bisericei. Nemirturisindfi qi noi
ac6sta, nu putemri fi ,,ntdd,ulat'i, a:i' ei'", preculn
dlil Densuqanri de pildi nerecunoscOndfl pe
regele Rorrtflniei de capi alil regatului, nu
nole fi ceti[6nri ahi acelrri regatu, 9i miriuiirioUn
adev6rulfi, nici chiar ,,aliatfiu alfi lui.
Ba mai multu ! Nerecunosc6ndri dlti Densusanu
drepturile, cari dupd, constitu{iune
competf regelui Romdniei ca capt al[ regatului,
nu pote fr ceti[6n[ ahi RomA,niei.
Clriar:il agn sti lucrulfi cu ,,rnd'd,ulari'i s/intei
hi,sarici, catolicesc:i a Romei'" . Nerecunosc6ndl
ii t6t* drepturile, cari dupf,, coustitu{iunea
ii,
ilr
t,l
ir:
iii
iil
i,
t:
I
i
lr