Cent'anni a Monacazzo - versione p. T (prima - santoro rupert
Cent'anni a Monacazzo - versione p. T (prima - santoro rupert
Cent'anni a Monacazzo - versione p. T (prima - santoro rupert
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
- Mi spiaci e mi ni futti.Pippino la vita si l'ha godutu.E quantu mi piaci la traviata.<br />
Beato Alfredo. Quello era in buone mani.E non solo mani.Chidda sapia usare<br />
tuttu,buttana parigina era. Beatu iddu ca ci riria magari la minchia.Ma iu nun mi<br />
pozzu lamintari,ogni tantu m'arrirutu puru a mia. A cosa chiù bella na vita è siri<br />
minchiallegra.Sulu to' matri mi facia addivintari nu cianciminchia.-<br />
- E allora iu in questo periodo staiu ririennu?-<br />
- Certu.E iu ti auguri di ririri assai assai.Iu ora agghiu 'u strummientu pi ririri ma<br />
m'ammanca 'a forza.'U criaturi si scurdau di farici l'ossu na la minchia.Diminticanza<br />
rossa fu.-<br />
- Bene papà ,ti saluto e vasamu li manu.Presto ti porto na bella notizia.-<br />
- E maniti, figlio biniritto,ca <strong>prima</strong> di moriri la voglio conoscere sta nora,e magari<br />
vulissi conoscere l'erede,chiddu leggittimu però.-<br />
E Antonio andò via.<br />
Uscito di casa si recò al Circolo dei Nobili.Tutti mascoli.Solo nobili e benestanti.Ma<br />
da qualche tempo anche gente di cultura e ricchi moderni.<br />
- Curpa da buttana democrazia. - diceva il barone Francesco Chiaramontana<br />
dell'Incolonnatona.<br />
Lì c'era il farmacista Giuseppe Minnaminò che parlava sempre dei suoi studi su un<br />
preparato per attisare le attrezzature maschili.L'architetto Carmelino Munafò che si<br />
diceva sempre pronto per la sperimentazione. Il notaro Calascibetta invece si<br />
dichiarava contrario a tutto, era un pò sordo e sapeva solo dire no.Però era bravo per<br />
litaniare cose stramme. Tipo:<br />
- San Pancrazio Velasquez di Barcellona<br />
fammi attruvari na mugghieri ricca e bona.<br />
San Eufrate martire e vergine della Valtellina<br />
fammi attruvari na mugghiera ca sappia fari pumpina.<br />
San Vincenzo anacoreta di monte Camulo<br />
fammi attruvari na mugghieri ca ci piaci pigghialla no' culu.<br />
San Carmilinu di la timpesta e di la turmenta<br />
fammi attruvari na fimmina ca mi violenta.-<br />
E poi c'era padre Minnazza ,ca quannu a querelle addivintava pilusa, attisava aricchi<br />
e nun dicia nenti.Sintia e gudia.Sintia e pinsava a quannu travagliava 'o siminariu e<br />
facia tanti ioca cu li carusi. 'U tocca tocca, 'u tocca e nesci, 'u tocca e mungi, 'u tocca<br />
e mucca e a voti arrivava a fari 'u trenu.Ora inveci era viecciu, ma a casa avia nu<br />
libru proibbito unni c'eranu li fotografiei di nu certu baruni Von Gladenne ca stava a<br />
Taornina e s'addivirtia a fotografare piucciutteddi siciliani a nura,cu tutti li discursa<br />
,e chi discursa,a la luci di lu suli.E lui taliava e ciancia.Ogni tanto,quannu ia a<br />
Sarausa,sapia unni putia accattarisi chiddu ca vulia.E allura si lu accattava. E c'era<br />
l'esimio prufissuri di grecu e latino , cavalieri Agatinu Italia Minniricò, ca quannu ci<br />
pigliava la scimuniteria, cazzuliava all'imperiali.<br />
- Minchia chi puzza, attuppativi 'u nasu.- dicia quannu trasia 'u cavaleri do'<br />
travagghiu di l'autri Ferdinando Scatà. E tutti li circulini sapevunu chi vulia diri in<br />
grecu scatà. E quannu trasia 'u ragiunieri Pippinu Puzo 'u prufissuri dicia :