Cent'anni a Monacazzo - versione p. T (prima - santoro rupert
Cent'anni a Monacazzo - versione p. T (prima - santoro rupert
Cent'anni a Monacazzo - versione p. T (prima - santoro rupert
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
- E tal'è da buttana di so' mugghieri comu si lu accuccia.E intantu pensa 'o parrino.-<br />
- E talia quantu è cuntentu 'u baruni Antonio.Ci arrirunu l'uocci.-<br />
- E mi sa ca ci arrirunu macari autri cosi?-<br />
- Iddu si addiverti e a la criata ci uncia la panza.-<br />
- I ricchi su tutti figghi di buttana, ma di buttana ranni.-<br />
- E talia da buttana romana comu s'ammuccau a du strunziddu do' baruneddu<br />
Giuvannino.-<br />
- E chi voi,chidda cu li buttanesimi di la capitali, a chiddu mammaluccu lu<br />
incantesimau,lu fici addivintari nu pupu.-<br />
E accussì passava la sirata.Viddani, borghesi e nobili avevunu matriali pi ciacciariari<br />
tutta 'a stati. 'A barunissa Curticulò, quannu passau da ciazza ,e visti 'u tiatru 'ndo<br />
barcuni ,si sintiu muriri e dissi a se stissa.<br />
- Dumani ci scrivu a littra.Ci dicu di la buttana di Santuliu.E ci dicu di lu figghiu di<br />
buttana ca sta pi arrivari a Santulio.E ci dicu ca idda stissa è na buttana,vistu ca la<br />
notti di lu compleannu nun potti ciui stari e ci allargau subitu li cosci a du gran<br />
figghiu di buttana di Totò Incardasciò.-<br />
E finalmenti la festa finiu.<br />
L'unica ca la sira do' vintinovi n'avia chi festeggiari era Itria. La mamma avia iutu a<br />
truvari 'o 'Zu Cola. Diciamu ca era l'ommino sou. E lei era sola in casa.Pensava a<br />
Totò.E poi diceva a se stessa che non doveva arrabbiarsi. Il mondo va come deve<br />
andare. Totò putia futtiri cu idda ma nun si la putia maritari. Pinsau a un famoso dittu<br />
popolare.<br />
" I cosi do' munnu su munnizza e cu ci metti pinseru 'a vita ci appizza."<br />
Fu allora ca sintiu qualcunu ca tuppuliava .<br />
- Cu è?- arrispunniu Itria senza arriflettiri ca era notti cina.<br />
- Iu sugnu ,Itria.-<br />
E canusciu 'a uci di Turi.E ci rapiu.<br />
- Comu va Itria?-<br />
- Accussì accussì maritu miu.- ci scappa di diri .E arrussichiau comu nu pummaroru.<br />
A Turi 'a cosa piaciu e dissi :<br />
- Maritu tou tra nu pocu di misi.Ma ta ricordi quannu erumu mezzi ziti.E t'arriminava<br />
tutta accussì.-<br />
E cu li manu ancuminciau a carizzarici li minni.<br />
- Chi fai?Arrimini.Ma puru iu arriminava.-<br />
E ci anfilau na manu dintra li causi.<br />
- Veni cu mia.- dissi Itria -Ancumincia a fari lu maritu.-<br />
E tirannulu pi lu cannolu si lu purta na la stanza di lettu.Accussì Turi trasiu na la<br />
cammira ca finu a ora avia statu visitata sulu da lu baruni Incardasciò.E duranti la<br />
nuttata si ni ficinu cinqu.<br />
- Putenza di picciotto.- pinsau Itria -Turi è vintinu,Totò n'avi 'o duppiu.E poi - e a<br />
lu sulu pinsari certi cosi arrussichiau - Turi ci l'avi chiù grossa e chiù dura di lu<br />
baruni.-<br />
E vinni fora lu sulutu discursu.Li fimmini ci l'anu tutti 'u stissu, pi li masculi si parra