19.11.2014 Views

novembar 06-1 - La Patrie dal Friûl

novembar 06-1 - La Patrie dal Friûl

novembar 06-1 - La Patrie dal Friûl

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

30 | LA PATRIE DAL FRIÛL | NOVEMBAR 20<strong>06</strong> |<br />

[ STORIE ]<br />

DI<br />

EUTANASIEUN<br />

PATRIARCJÂT\10<br />

UNE GLESIE DIVIDUDE<br />

E CENCE PASTÔR<br />

“LA<br />

PATRIE DAL FRIÛL” E PRESENTE A<br />

PONTADIS IL LIBRI DI ANTONI BELINE<br />

“EUTANASIE DI UN PATRIARCJÂT” (GLESIE<br />

FURLANE, 2001) CU LIS INLUSTRAZIONS<br />

ORIGJINALS DI GIANNI DI LENA<br />

Une personalitât fuarte come chê <strong>dal</strong> Barbaro e podeve<br />

rivâ, in cualchi maniere, a tignî unide une glesie sparniçade<br />

e composite come la nestre. Muart lui, si è<br />

tornât a inviâ il procès di frazionament o di decomposizion.<br />

Par resons storichis e politichis evidentis. <strong>La</strong><br />

division fra il teritori orientâl a parte Imperii e chel<br />

ocidentâl a parte Reipublicae e deventave simpri plui<br />

marcade par vie des stradis diferentis che si svilupave<br />

la lôr storie e che ju slontanave simpri di plui tant <strong>dal</strong><br />

pont di viste religjôs che politic.<br />

“Ferdinant II al stave completamentri e cun dut il so<br />

jessi a servizi de cuintririforme. Lui al jere imperadôr<br />

<strong>dal</strong> Sacri Roman Imperi di nazion Todescje, e la sô<br />

mission i semeave che e fos tal ripuartâ ducj i todescs a<br />

l’union cun Rome”. Chest lu considerave un “compit<br />

mirabil, sacramentâl e continentâl <strong>dal</strong> Imperi” (Carl J<br />

Burckhardt, Richelieu).<br />

Dut chest al domandave bondance di mieçs spirtuâl,<br />

culturâi e economics, <strong>dal</strong> moment che i aversaris a<br />

jerin fuarts e rissolûts. Pe part spirtuâl l’imperadôr<br />

al doprave i francescans, soredut i<br />

capucins, che a vevin tal imperi absburgjic<br />

la massime disponibilitât e simpatie. Il<br />

nestri Marc di Avian, amì e confident<br />

<strong>dal</strong> imperadôr e anime<br />

de rivolte cristiane cuintri<br />

dai turcs, al è esemplâr.<br />

<strong>La</strong> part culturâl le vevin<br />

i gjesuits, che a lassavin<br />

ai fraris lis missions<br />

popolârs e lis<br />

confidencis discretis<br />

dai sovrans, e a cjapavin<br />

in man dute la<br />

nobiltât e la grande borghesie,<br />

di formâle tes lôr<br />

scuelis une vore seriis e<br />

ben fatis.<br />

Nol è un câs che il teritori<br />

imperiâl <strong>dal</strong><br />

Patriarcjât al vedi vût,<br />

<strong>dal</strong> pont di viste de<br />

pastorâl e de difese de<br />

ortodossie, une strade diferente<br />

<strong>dal</strong> rest. Di fat i teritoris<br />

“di là” a àn vude l’assistence<br />

plui de bande dai capucins e dai gjesuits che no dai<br />

predis secolârs, mancul preparâts e mancul impegnâts<br />

pastoralmentri, <strong>dal</strong> moment che la burocrazie imperiâl<br />

e preferive doprâju par compits di ispetôrs e di politiche.<br />

Un dean <strong>dal</strong> cjapitul di Gurize come bons. Vigj<br />

Faidut, rapresentant provinciâl al parlament di Viene,<br />

nol jere pensabil te part veneziane <strong>dal</strong> Patriarcjât.<br />

I secui che o stin tratant, secui di conflits e di rusins<br />

seguitîfs par motîfs di religjon miscliçade cu la politiche,<br />

a àn une acelerazion e une esasperazion in chel<br />

periodo penôs e<br />

tragjic che<br />

al va<br />

sot il<br />

non<br />

di

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!