Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
30 | LA PATRIE DAL FRIÛL | NOVEMBAR 20<strong>06</strong> |<br />
[ STORIE ]<br />
DI<br />
EUTANASIEUN<br />
PATRIARCJÂT\10<br />
UNE GLESIE DIVIDUDE<br />
E CENCE PASTÔR<br />
“LA<br />
PATRIE DAL FRIÛL” E PRESENTE A<br />
PONTADIS IL LIBRI DI ANTONI BELINE<br />
“EUTANASIE DI UN PATRIARCJÂT” (GLESIE<br />
FURLANE, 2001) CU LIS INLUSTRAZIONS<br />
ORIGJINALS DI GIANNI DI LENA<br />
Une personalitât fuarte come chê <strong>dal</strong> Barbaro e podeve<br />
rivâ, in cualchi maniere, a tignî unide une glesie sparniçade<br />
e composite come la nestre. Muart lui, si è<br />
tornât a inviâ il procès di frazionament o di decomposizion.<br />
Par resons storichis e politichis evidentis. <strong>La</strong><br />
division fra il teritori orientâl a parte Imperii e chel<br />
ocidentâl a parte Reipublicae e deventave simpri plui<br />
marcade par vie des stradis diferentis che si svilupave<br />
la lôr storie e che ju slontanave simpri di plui tant <strong>dal</strong><br />
pont di viste religjôs che politic.<br />
“Ferdinant II al stave completamentri e cun dut il so<br />
jessi a servizi de cuintririforme. Lui al jere imperadôr<br />
<strong>dal</strong> Sacri Roman Imperi di nazion Todescje, e la sô<br />
mission i semeave che e fos tal ripuartâ ducj i todescs a<br />
l’union cun Rome”. Chest lu considerave un “compit<br />
mirabil, sacramentâl e continentâl <strong>dal</strong> Imperi” (Carl J<br />
Burckhardt, Richelieu).<br />
Dut chest al domandave bondance di mieçs spirtuâl,<br />
culturâi e economics, <strong>dal</strong> moment che i aversaris a<br />
jerin fuarts e rissolûts. Pe part spirtuâl l’imperadôr<br />
al doprave i francescans, soredut i<br />
capucins, che a vevin tal imperi absburgjic<br />
la massime disponibilitât e simpatie. Il<br />
nestri Marc di Avian, amì e confident<br />
<strong>dal</strong> imperadôr e anime<br />
de rivolte cristiane cuintri<br />
dai turcs, al è esemplâr.<br />
<strong>La</strong> part culturâl le vevin<br />
i gjesuits, che a lassavin<br />
ai fraris lis missions<br />
popolârs e lis<br />
confidencis discretis<br />
dai sovrans, e a cjapavin<br />
in man dute la<br />
nobiltât e la grande borghesie,<br />
di formâle tes lôr<br />
scuelis une vore seriis e<br />
ben fatis.<br />
Nol è un câs che il teritori<br />
imperiâl <strong>dal</strong><br />
Patriarcjât al vedi vût,<br />
<strong>dal</strong> pont di viste de<br />
pastorâl e de difese de<br />
ortodossie, une strade diferente<br />
<strong>dal</strong> rest. Di fat i teritoris<br />
“di là” a àn vude l’assistence<br />
plui de bande dai capucins e dai gjesuits che no dai<br />
predis secolârs, mancul preparâts e mancul impegnâts<br />
pastoralmentri, <strong>dal</strong> moment che la burocrazie imperiâl<br />
e preferive doprâju par compits di ispetôrs e di politiche.<br />
Un dean <strong>dal</strong> cjapitul di Gurize come bons. Vigj<br />
Faidut, rapresentant provinciâl al parlament di Viene,<br />
nol jere pensabil te part veneziane <strong>dal</strong> Patriarcjât.<br />
I secui che o stin tratant, secui di conflits e di rusins<br />
seguitîfs par motîfs di religjon miscliçade cu la politiche,<br />
a àn une acelerazion e une esasperazion in chel<br />
periodo penôs e<br />
tragjic che<br />
al va<br />
sot il<br />
non<br />
di