Arumunet Albania Nr 25 - TV-Radio Makedonia

10 11
Va pitrecu ma-nghios una poezie angrapsita
di Marius Marian Sholea:
Armane, fara tini yiu,
crutsea va tsa hiba xeana
Marius Marian Sholea (apridutseari M. Sima shi A. Piha)
Armane, gione,
tsi ti-ai minduita ca va tsa anyrapseasca pi crutsi
isturia i chirearea a ljei haraua ti banari i drama dealihea
agarshearea-ts, zdruminarea a hiintsaljei a tali analti,
niduchearea di sini
agiundzi ca anyrapseashti pi ea ca banashi eti arada
sh-murishi dip aza, anda bitisita tsa easti aproapea
i minduieshtsa ca easti duri ca banashi ma multu sh-di
bana
dit cantitsli a tali nu, bre gione,
moartea-i moarti mashi candu yini dit tini.
nu adara una armasatura a adyaticlui a tau
cu bana armaneasca!
sh-ma multu, cari minduieshtsa ca va tsa anyrapseasca aza
pi crutsi
gretslji, tsi ti adusira ta s-tsa vedz sandzali-ts dit cheptu,
cadzandalui pi cheatrili a lor stearpi,
candasearea dit soni ca tini hii greclu mortu shi vechilju
di cari au ananghi ta s-poata s-curdiseasca tu horli a tali
tu inima cat chiro va li portsa blastemlu sh-inatea
sh-di candu aprochi tini ca psemata dit istoria a lor
s-ahurheasca cu tini
agarshishi ca ochilji a tai vidzura atsea dit soni lunjna
anyilicindalui pi catsutlu a antartlui grec,
tsi s-hiumasea tababii dit curii sh-dit episcopii
agiundzi mashi ahat, s-tsa dzaca ca eshtsa livendu grec,
ta s-acats s-plandza pi limba a lor
cari, more, va tsa anyrapseasca pi crutsea-ts romanjlji,
tsi tsa grira, casten, ta s-ti agarsheasca,
iu ti chirushi totna nuntrul a lor acatsat di turbu
arbineshlji nturchipsits, tsi s-pirifansescu,
anda calca pi murmintsalj a strapapanjlor a tai
sarghilji, varyarilji, cari, more, va tsa anyrapseasca pi
crutsi
i Machidunia, tsi va ti agarsheasca, tut cama multu,
minduindalui ca, fara tini,
va s-poata s-hiba mash una istorii slava
cumandarilji a tai, ampartsats tu parei dushmani sh-cari,
fara di tini, nu suntu ici tsiva
tsi pot ljei s-tsa spuna tsi lunjni acatsara tu mutrita
sh-tu palnj, ta s-ti mutreasca ntr-oclji shi s-ti acatsa
di anumiri cati steali au apreasa,
ta s-ti scoata dit scutidea atsea aratsea
gione, s-nu mori, tsi cara aza va tsa adara crutsea-ts,
ca tse nu-ari cari, more, s-anyrapseasca pi ea
"Armanlu nu cheari!"
Tatsearea al Dumnidza
Marius Marian Sholea,
apridutseari pi armaneashti Mirela Sima shi Mihai Sima
Aesta tatseari, aproapea agarshita,
mi featsi s-azburascu muhlida mareatsa
tu zboara
sh-dit eali sandzali s-aruca nafoara
ca una apandisi a alumtilor di steali
sh-di nuferi.
tatsearea al Dumnidza nj-gri
cata zboarali chiruti tu oaminj
sh-plangul a meu s-dusi s-azgruma
sumaraslu ali una cumata di-aumbra.
mi dirin ca nu pot s-anyrapsescu,
barim un stih pi armaneashti
sh-mi trag nafoara dit isturii
pi una singurami cama di ghios.
ZBOARĂLI
Snezana Shteriovska Nikolova
Zboară,mash zboară minciunoasi
Pi mealu di-arină. Zboară loati
Di tătsearea,mărănghisiti
Di ponlu,ponlu frămtu
Di chirolu,bana shi-nvetsurli.
Zboară zăbununusiti di lăcărnji
Chiruti tu-anjuriymi tsi nu cher,
Tu labirintlu-a verbilor făr di zinitorlu,
Pimti tu latitudinili-a tricutlui,
Tu sinurli-a protăljei videală.
Zboară mintiti tu era,tu liva
Tsi li leagă distantsăli, tu cinushea
Cari tserlu,după-azvindzeari,u vearsă
di-alantă parti-a ascumtăljei abetsedă,goală
ca duchearea-a apsentsăljei.
Slobozia - Apunti pisti kiro - “Steauã di Dor” - “Boatsea Armâneascã” !
"Ti a mea Dadă tinjisită, Spectacolu shi Isnafea/
Atelierlu di martsuri armaneshtsã "
Vruts Armânj,
Dupu 30 di anj di anda Slobozia fu timiljiusitã Pareia “Steauã di Dor” ia cã vini oara cã armãnjilji dit aestu
cãsãbã sã s-hãrseascã cu naua Parei “Boatsea Armâneascã” instructor Manuela Peanci tu lucru deadun cu
Fâlcarea Ialomitsa, prezidentu Gabi Musheat cari tu kirolu dit soni ndreapsirã ma multi andamusi ti tsânearea
tu banâ shi scutearea tu videalã limba shi cultura armâneascâ cu cantitsli, giocurli shi adetsli armâneshtsâ.
Dupu musheata aradã ti Gimbushea cu “Pap Cãrciun…”, 15 di andreu 2012 Fâlcarea di Slobozia nâ adusi diznǎu
harauua tu inimâ sh suflitu, dumânicâ 2 di Martsu 2013 cu unâ altâ musheatâ aradâ: "Ti a mea Dadă tinjisită, Spectacolu
shi Isnafea/ Atelierlu di martsuri armaneshtsã "
Fara Armâneascâ dit România, Fâlcarea Ialomitsa shi Pareia “Boatsea Armâneascã” tu parteneriat cu Consiliul
Judetsean Ialomitsa shi Muzeulu Judetsean ndreapsi, dumânicâ 3 di Martsu 2013 oara 10.00 tu câsâbãlu Slobozia, la
salonea a Muzeului Judetsean Ialomitsa spectacolu cu numa "Ti a mea Dadă tinjisită, Spectacolu shi Isnafea/ Atelierlu di
martsuri armaneshtsã " coordonator Manuela Peanci.
Evenimentul avu tru scupo dishcljidearea a sinferlui la tinirlji armânj ti promovarea a limbâljei shi a adetslor armâneshti.
Tu dishcljideari tsânurâ cuvendâ Florin Vlad, directorlu a Muzeului Judetsean Ialomitsa, Ilie Cioacã directorlu ti
problemi di Culturã di la Consiliul Judetsean shi Gabriel Musat, prezidentul a Fâlcariljei Ialomitsa.
Manuela Peanci câlisi pareia “Boatsea Pindului” di Bucureshti ta s-dishcljidâ andamusea cu imnului natsional
armânescu “Dimândarea Pârinteascâ” sh deapoa cu musheatlu canticu “Primuveara”.
Aleapsirâ musheati poezii, Papacu Ianis Alexandru, puizia "Primuveara" shi Manuela Peanci cu puizia “Nani, nani”
di Nushi Tulliu.
Programa s-dusi nâinti cu cântitsi, puizii sh giocuri armâneshtsâ aleapti di Pareia “Boatsea Armâneascâ” pi aestã aradâ:
Cricu Anda, Vasile Elena, Vasile Maria, Naca Alexandra, Caracostea Cristina, Stancu Adrian, Malamã Felix Andrei, Cricu
Alina, Gudu Alexandra Florina, Gudu Raluca, Gudu Mihaela, Naca Maria, Stefanescu Andrei Nicolae, Manciu Costa,
Forsea Eliza Mihaela, Forsea Alexandru George, Stefanescu Alex, Hertu Maria, Musat Petru, Gheorghe Costin, Theya
Alexandru Peanci acompaniats la harmonicǎ di Nelu Peanci.
Manuela Peanci aleapsi cu musheat niho poezia “Iambula” pi stihurli a poetlui Dina Cuvata dit Ripublica Makedonia
sh deapoa pareia “Boatsea Armâneascâ” aleapsi canticlu “Dada” cu stihurli sh niholu ndreapti di poetlu Mihali Prefti di
Canada.
Proyrama artisticã s-bitisi cu alti dauã cântitsi aleapti di Theyea Peanci shi pareia “Boatsea Pindului” di Bucureshti
ncap cu instructorlu Vasili Topa.
Tu soni, Manuela Peanci featsi unâ musheatâ zuyrâpseari a adetiljei ti adararea shi bâgarea a martsului la armânj cum
sh ti semnul/ semnificatsia tsi lu ari martsul trã cilimeanj, feati shi ficiori, ti oaminjili mãri, ti casǎ, sh ti prǎvdzǎ.
Ma largu dãruta sh inimarca dascalitsã Manuela Peanci cãlisi oaspitslji tu salonea atelier iu pareia “Boatsea Armâneascã”
deadun cu dadili a lor adrarâ martsurli armâneshtsa cu unâ ahoryea mâsturlâchi shi mushuteatsã.
Evenimentul fu mediatizat di RRI – Sectsia Armâneascã, Costa shi Gicu Farmazon ti Tv Radiomakedonia shi massmedia
locala: NTV ; Antena 1 TV shi Radio Campus.
05.03.2013
Cu tinjie sh haristuseri, Tashcu Lala
RRI – Sectsia Armâneascã
Santa Al Djika
Di la Irina Lucia Mihalca
Puizii di noapti
Cum lu-ashhitiptam vintul
mi lo somnul pi mardzina di arãŭ,
Pi apã tu vali shhideaŭ frãndzã limunii
tsi lu-arãspãndeaŭ di-anvãrliga
cãnticlu a vreariei
- lunjina ãnglitsã tu truplu a meu-
Tsi vdzi cãtã n-tserŭ
nu eara ghislu, nu eara luna.
Unu njicŭ tora aflatŭ easti suflitlu pri loc,
Atselu tsi poati ta-s aflã
toarili a unui altu chiro va-shi caftã
shi suflitlu preacli, atselu tsinji
ashiteaptâ duchirli!
Imnãmu pi toarili a lor
shi tsãnemu amintirea la tuti tsi
tricumu...
Cum lu-ashitiptamu vintulu
noaptea aesta va sã shtiibã s-tacã,
Unã noapti anfãrmãcatã cari
nã leagã di eta aesta, di eta la alti ets,
Cu ureaclea alichitã di locu
ascultsã tsi doruri nã-armasirã ni
cãntati di vintu,
Ditu alti ets tãtsearea tu noi va-s treacã
seamni chiruti pritu chiro....
Pi unda a suflitilor preacli
Aumbrili suntu anghili, cãndu cherŭ,
suflitli sh-caftã alti bani!
Multu amãnatu va-s videmu mãni
Cãndu va nã dishitiptãm anaparti di lunã!
Iu s-aflã casa a inimãiei a noastrã,
Iu mutreshtsã tini, gione
Tu amarea veardi shi nghilicioasã ditu
oclii a tai
Va-s anoatã mirãchli a meali
shi diunãoarã cu eali cupia de ghisi
sh-mini ahãnda va mi arucŭ tu tãtseari
aclo iu puilu cu archili di malmã
cu jali va-shi cãntã
vrerea tu atselŭ ditu soni cãnticŭ...