Arumunet Albania Nr 25 - TV-Radio Makedonia

3
Dupâ 24 mesu esti primâ sponsorizat da armânji in afara Arbinishii.
Cai vrea s-da mishteari ti aestâ rivistâ spunem, ma nghios, contul bancar:
Cartea di Capitanjiu a Armanjilor
GËZUAR PASHKËT,
KRISHTI U NGJALL VËRTET U NGJALL
Hristolu inya,
darihina inya! Pashti haros!
Besimi ynë në Jesu Krishtin, është jeta dhe ngjallja.
Botuesi i revistës “Arumunët Durrës” Valentin Mustaka
Cel: +355 682058712. e-mail: vamus1948@gmail.com www.partia-abde.blogspot.com
Valentino Mustaka
_______________________
Procredit Bank sha
Swift Code FEFAALTR
IBAN AL73209122020000201323080101 Lekë
IBAN AL30209122020000201323080002 Euro
preciul 300 Euro / ti un mesu
Vâ hâristusim ti agiutarea a voastrâ ti cauza armâneascâ!
Urimi pËr Pashke - 5 Maj 2013
Rivista s-da gratis.
Tatâ a nostru
Tatâ a nostru cari eshti-n tseru,
s-ayiseascâ numa a Ta,
s-yinâ amirâriljea a Ta,
s-facâ vrearea a Ta,
ashi cum ân tseru
ashi shi pisti locu.
Pânea a noastrâ
Atsea di tute dzâlele,
Dâ-nâ-u a nao adzâ,
Sh-nâ ljartâ amârtiili a nostre,
Ashâ cum ljirtâmu shi noi,
Unu a altui.
Sh-nu nâ du pri noi la cârtire,
Ma nâ aveaglji di atselu arâu.
Câ a ta easte amirâriljea
Shi putearea a Tatâlui,
A Hiljilui shi a Spiritului Sântu,
Tora,totâna shi tu eta a etelor.
Amin.
Ky, besimi ynë na jep jetë , shpresë , dritë dhe frymëzim në çdo çast të jetës tonë . Sot vëllezër
dhe motra Arumunë dhe shqiptarë, të kudo ndodhur, se në ngjalljen e Jesu Krishtit, bashkohen të
Gjithë reth Tij, me dashurinë dhe mbrojtjen nga ambicjet e këqia të kohës. Ai është pranë nesh dhe
kur ne nuk e shpresojmë, ai është gjithmonë pranë nesh për të na bashkuar në vërtetësinë e tij. Uroj
revistën tuaj, le të ngjallë shpresat e humbura dhe të haruara të një populli që do zgjim. Gëzuar Pashkët.
At Dhimitraq Veriga
Kisha A/Rumune e Sotirit
Korçë
Përpunimi Grafik: Ilmi Shahu
Shtypur në shtypshkronjën “MILENIUMI I RI” | Adresa: Autostradë Tiranë - Durrës, km 26
mobile : 0682064654 | e-mail: info@mileniumiri.de | http://www.mileniumiri.de
E, Valentin,
Easti un bun articol, bagul ntreg tu rivista...
Cartea di Capitanjiu a Armanjilor/ Makidonarmanjlor -
" ari oara" sh nica "vini oara" (Prota parti I)
(E, Valentin, Easti un bun articol, bagul ntreg tu
rivista...)
Di aoa nkiseashti una di saga-a armanjilor cum ghini
spunea Lali Mita a Gudanjlor: "tora va li spunem bunili...
ma nclo va li spunem sh ni bunili " !!!
A, vini lali Mita sh atsea arada... sh pi arada !!!
Sh'haristo Lali Mita ti buna-ts mindueari !
Articolu publicatu di Acad. Matilda Caragiu Marioteanu
tu Revista “Zborlu a Nostru” Anlu V Nr.2 (19) 1988.
Angrãpsearea, diznou : Tashcu Lala, RRI - Sectsia
Armãneascã
Bucureshti - 18.03.2013
Mihail G. Boiagi: GRAMATICA AROMANA ICA
MACEDONOVLAHA
Anlu aestu comemorǎm 175 di anj di cãndu dascalu
Aromãnu Mihail G. Boiagi, tipãri Viena, cu alfabetlu latin,
“Gramatica aromãnã icã macedonovlahã”.
Trã cititorlji a revistiljei dǎm tu aestu numir extrasi di
tru ndoauã di textile tsi furã scriate trã editsia comemorativã
cu cari tinjisimu estanu aestã operã shi autorlu a ljei.
Cartea tsi u tsãnem astãdz tu mãnã, easte cartea di
cãpitinjiu a Aromãnjlor, cã tse:
1. Easte prima gramaticã shtiintsificã scriatã cu litere
latine tsi s-are adratã ti limba maternã a Aromãnjiloru.
Aromâna a lu Boiagi easte limba tsi u zbura pãrintsãlj
a lui cãtrã anjlji 1750 tu pãrtsãle a Moscopolei, easte
limba a inscriptsiiljei a lu Nectarie Tãrpu (1731) , limba
a lu Theodor Cavalioti, Daniil Moscopoleanlu shi a lu
Constantin Ucuta (treilji publicarã tu ultimlu deceniu a
secollui XVIII). Cã dzãtse Boiagi tu Prefatsã; ”Shi s-yinu
tora la lucurlu a meu, mini voi s-dau aoa gramatica a
limbiljei macedonovlahe ashi cum si zburashte la sudlu a
Dunãreljei. Trã atsea, comparatsia cu graiurile di la nordu
di Dunãre nu va s-hibã fãrã interesu ti oaminjlji a noshtri
shi ti mvitsats xenj”. Limba a lu Boiagi – shi ma multu
limba a Texteloru easte curatã aromãneascã. Nu va dzãcã,
neologismile tsi li adutse tu limbã Boiagi potu s-parã – shi
suntu – xeane, potu s-lu asparã niheamã omlu nimvitsatu,
ma cum dzãtse multu musheat Ucuta: Shã se nu o-ai trã
rrãshãne cã trã tsi…nã mprumutãmu de altã limbã, câtruti
limbile tsi suntu tru etã se mprumuteadzã unã de-alantã” (di
tu Prefatsa “A ghiuvãsitorui”, la Naua pedagogie): nu avea
tsi s-facã Boiagi lipsea s-ljea zboarǎ latineshti, gãrtseshti,
romãneshti, di la Romãnjlji di tu nordulu a Dunãreljei, tsi
lji cunuscu multu ghini Viena, Pesta shi Buda. Ideea a lui
nu easte mashi justã, ma genialǎ ti un profesor di tu chirolu
atselu: calea atsea ma buna shi ma lishoara ti navutsãrea a
limbiljei eastimprumutlu (nu va dzãcã, atumtsea cãndu nu
ari zboarã tu limbã i nu pots s-formedz alte zboarã). Marea
cripare nu easte cã li aduse tu limbã aeste zboarã xeane, ma
cã Gramatica shi Textele a lui nu furǎ multu cunuscute tu
chirolu a lui, ca s-acatsã aeste zboarã arãdãtsinj shi limba a
noastrã s-hibã avutã.
Cartea a lu Boiagi s-adreseadzǎ Aromãnjlor di tu
Peninsula Balcanicã – iu greaca eara limba di shcoalã –
shi di tu Austro – Ungaria. Ti atsea easte scriatã tu doauã
limbe, easte bilingvã: tute regulile di scriare, pronuntsare,
declinare, conjugare, ti functsionare sintacticã etc. suntu
date tu limbile greacã shi germanã.Cãte vãrnã oarã, cãndu
zboarãle suntu bãgate tu trei coloane, Gramatica pare
trilingvã, ma nu-i ashi: aromãna eatse limba descrisã,
alante dauã suntu limbile cu care s-descrie aromãna, ta
s-aducheascã tuts Aromãnjlji arãspãndits tu Europa.
Fapta aestã, cã unu nvitsat aromãnu di tu atselu chiro
aduchi cã easte ananghe s-descrie aromãna ca limbã
maternã tu unã gramaticã shtiintsificã, dupu modelu a
gramaticilor clasice, conferã aishtei cãrtsã valoare di
documentu cu careun poporu cu unã limbã proprie intrã
tu istoria europeanǎ. Gramatica a lu Boiagi eatse actulu di
oficilaizare a unei limbi a unui poiporu europeanu, care nu
easte nitsi arbinisheascǎ, nitsi gãrtseascã, nitsi sãrbeascã,
nitsi turtseascã,unã limbã care easte altutsiva, anamisa di
alante limbi balcanice.
Titlul cu care sh-pãtidzã Boiagi cartea are elu
singuru valoare di documentu: shi pi gãrtseashte, shi
pi nemtseashte, Gramatica aredauã serii di epitete
etnice: Gramatiki,Romaniki itoi Makedonovlahiki shi
Romanische oder Macedonowlachische Sprachlehre.
Cu epitetlu romaniki/ romanische Boiagi vru s-dzãcã
aromãnã, aromãneascã; tu chirolu a lui nu exista ninga
unã traditsie care s-fixeadzã numa a Aromãnjloru (shi
astãdz suntu ninga oscilãri): noi nã dzãtsem di totãna
Aromãnj shi Boiagi shtia multu ghini aestu lucru, ashi
cum shtia multu ghine cã numa aestã yine di la Romanus.
Cumu cartea a lui eara shtiintsificã (omlu eara unu erudit,
cum s-veade shi di tu Textele tsi li scrie tu ultima parte),
numa di acasã “arumãnã”, u turnã ta s-aibã unã formã ma
lishor ti recunoashtere di cãtrã mvitsatslji xenj shi dzãse
romaniki/ romanische. Cã easte ashi s-veade shi di tu
Texte, iu Boiagi scrie:(Dialogos) metaxi enos Romanon