Evaluarea si interventia in criza data de violenta - Dr. Radu Vrasti ...
Evaluarea si interventia in criza data de violenta - Dr. Radu Vrasti ...
Evaluarea si interventia in criza data de violenta - Dr. Radu Vrasti ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Radu</strong> <strong>Vrasti</strong> Ghid Practic <strong>de</strong> Interventie <strong>in</strong> Criza<br />
f) violenţa socială - impunerea izolării persoanei <strong>de</strong> familie, <strong>de</strong> comunitate şi <strong>de</strong> prieteni,<br />
<strong>in</strong>terzicerea frecventării <strong>in</strong>stituţiei <strong>de</strong> învăţământ, impunerea izolării pr<strong>in</strong> <strong>de</strong>tenţie, <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v în<br />
locu<strong>in</strong>ţa familială, privare <strong>in</strong>tenţionată <strong>de</strong> acces la <strong>in</strong>formaţie, precum şi alte acţiuni cu efect<br />
<strong>si</strong>milar;<br />
g) violenţa spirituală - subestimarea sau dim<strong>in</strong>uarea importanţei satisfacerii nece<strong>si</strong>tăţilor<br />
moral-spirituale pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>terzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor <strong>de</strong><br />
familie, a accesului la valorile culturale, etnice, l<strong>in</strong>gvistice ori religioase, impunerea a<strong>de</strong>rării la<br />
cred<strong>in</strong>ţe şi practici spirituale şi religioase <strong>in</strong>acceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect <strong>si</strong>milar<br />
sau cu repercu<strong>si</strong>uni <strong>si</strong>milare.<br />
ART. 5<br />
În sensul prezentei legi, pr<strong>in</strong> membru <strong>de</strong> familie se înţelege:<br />
a) ascen<strong>de</strong>nţii şi <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele <strong>de</strong>venite<br />
pr<strong>in</strong> adopţie, potrivit legii, astfel <strong>de</strong> ru<strong>de</strong>;<br />
b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie;<br />
c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora d<strong>in</strong>tre soţi sau d<strong>in</strong>tre păr<strong>in</strong>ţi şi<br />
copii, în cazul în care convieţuiesc;<br />
d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă <strong>de</strong> persoana<br />
copilului;<br />
e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală p<strong>si</strong>hică,<br />
dizabilitate <strong>in</strong>telectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care în<strong>de</strong>pl<strong>in</strong>esc aceste atribuţii în<br />
exercitarea sarc<strong>in</strong>ilor profe<strong>si</strong>onale.<br />
De<strong>si</strong> pletora <strong>de</strong> <strong>de</strong>f<strong>in</strong>itii ale violentei domestice are putea creia un grad <strong>de</strong> entropie <strong>in</strong><br />
acest domeniu, ele impreuna au darul <strong>de</strong> pune <strong>in</strong> lum<strong>in</strong>a vocabularul pe baza caruia se<br />
construieste discursul social folo<strong>si</strong>t <strong>in</strong> pentru i<strong>de</strong>ntificarea, <strong>de</strong>scrierea, evaluarea, <strong><strong>in</strong>terventia</strong> <strong>si</strong><br />
preventia acestui fenomen.<br />
Prevalenta<br />
Pana <strong>in</strong> anii ’70 <strong>violenta</strong> domestica nu a fost privita ca o problema ce solicita<br />
<strong><strong>in</strong>terventia</strong> statului, ea fi<strong>in</strong>d vazuta ca o chestiune privata, circumscria la spatiul domestic.<br />
Miscarea fem<strong>in</strong>ista a facut ca aceasta problema sa capete vigoarea limbajului public <strong>si</strong> sa<br />
conduca la responsabilizarea tuturor structurilor sociale.Astfel, <strong>violenta</strong> impotriva femeii a fost<br />
i<strong>de</strong>ntificata ca o problema profund legata <strong>de</strong> drepturile omului (Joachim, 2000; Ellsberg and<br />
Heise 2005) <strong>si</strong> ca o problema serioasa <strong>de</strong> sanatate publica fi<strong>in</strong>d raspunzatoare pentru pier<strong>de</strong>rea<br />
a 5-20% <strong>de</strong> ani sanato<strong>si</strong> <strong>de</strong> viata (<strong>in</strong>dicatorul DALY - Disability-Adjusted Life Years) pentru<br />
femeile d<strong>in</strong> grupa <strong>de</strong> varsta <strong>de</strong> 15-44 (WHO, 1997). Confer<strong>in</strong>ta Mondiala asupra <strong>Dr</strong>epturilor<br />
Omului <strong>de</strong> la Viena (1993) a postulat ca drepturile femeilor <strong>si</strong> fetelor sunt “un drept<br />
<strong>in</strong>alienabil, parte <strong>in</strong>tegrala <strong>si</strong> <strong>in</strong>divizibila a drepturilor umane universale”.<br />
Peste tot <strong>in</strong> lume <strong>violenta</strong> domestica impotriva femeii este o cauza importanta <strong>de</strong> <strong>de</strong>ces<br />
la grupa <strong>de</strong> varsta 15-49 ani, tot la fel <strong>de</strong> importanta ca <strong>si</strong> cancerul. Femeile abuzate prez<strong>in</strong>ta un<br />
10