222 Fig.84. Cea mai devreme migra]ie a speciei umane, care a \nceput \n urm` cu 200 000 de ani din Africa, va atinge Europa \n urm` cu 40000 de ani, \n Balcani, p`[ind pe f~[ia de p`m~nt ce lega c~ndva Peninsula Balcanic` de Asia Mic` (care se va scufunda \n Marea Mediteran`, 4000 \.d.H., l`s~nd \n locul ei o nou` mare: Tracic` Ð Egee [i o mul]ime de insuli]e). Dup` Time, ãSecrets of stone ageÒ, p.64, vol.145, No.6, feb.13, 1995. Time map by Joe Lertola and Paul J. Pugliese
aspectul unei simple migra]ii pa[nice, fire[ti. Mult mai t~rziu, prin jurul anului 3.000 \.d.H., aryenii-carpato-dun`reni, <strong>org</strong>aniza]i politic [i religios, ãcivilizatoriÓ, vor recuceri aceea[i Peninsul` Italic` de la fra]ii lor. Ace[ti ãnoiÓ cuceritori ”i fac [i ast`zi pe istorici, arheologi, lingvi[ti, istorici ai artei etc. s` aib` re]ineri fa]` de axiomele pe care le prezint` etruscii care au ap`rut ”n Peninsula Italic` ”n apropierea anului 3.000 \.d.H. pentru a dispare sub cucerirea roman`. At~t lumii antice c~t [i celei moderne, etruscii, aryeni-carpato-dun`reni au ap`rut ca ãun popor straniu, cu o civiliza]ie avansat`, ce nu aveau nimic ”n comun cu popula]iile vecineÓ (Raymond Block, Etruscii ). Herodot (la mijlocul secolului al V-lea \.d.H.) ”i considera urma[i ai lidienilor (popula]ie Tracic`). Vergilius, Ovidius [i Horatius, sunt cu to]ii de aceea[i p`rere, ”n timp ce Nicolas Frere (secolul al XVIII-lea d.H.) ”i considera pe etrusci ca fiind cotropitori indo-europeni ce au cobor~t ”n peninsul` prin anul 2.000 \.d.H. Limba etruscilor nu se cunoa[te bine, exist~nd ”n sensul acesta o mul]ime de ipoteze. Dar... ”n anul 1885, doi tineri de la [coala francez` din Atena, Cousin [i Durrback, descoper` ”n Insula Lemnos din Marea Egee, ”n apropiere de satul Kamina, o stel` funerar` decorat` [i purt~nd o inscrip]ie (Fig. 85). Pe stela funerar` este cioplit profilul unui r`zboinic sau zeu (Zalmoxis?) ”narmat cu o lance [i dou` texte gravate: unul ”n jurul capului, altul pe una dintre fe]ele laterale ale stelei. Acest monument, produs al artei arhaice locale, dateaz` din secolul al VII-lea \.d.H., deci cu circa dou` sute de ani ”nainte ca insula s` fie cucerit` de greci (”n jur de 500 \.d.H., sub Themistocles) de la neamul tracic al sinthionilor (amintit [i ”n Iliada). Literele sunt ãEtrusceÓ, iar modul de scriere este bustrofedon (de la dreapta la st~nga [i de la st~nga la dreapta). Iar dac` ”n 1963 Raymond Bloch ”n Ancient Peoples and Places nu le g`sise nici un ”n]eles, nu acela[i lucru ne spune A. Bunescu ”n <strong>Dacia</strong> Secret`. ën traducerea acestuia, unul dintre texte aminte[te de faptul c` Zalmoxis a tr`it 42 de ani, iar duhul acestuia a fost re”nviat [i ap`rat de 10 nobili vrednici. Dup` cum am mai spus de multe ori, ”nconjurat` de mistere, ”nv`luit` ”n legende, preistoria omenirii [i ”n special a noastr`, este ”nc` o mare enigm`. Fiecare nou` descoperire [tiin]ific` ne schimb` ideea despre trecut. C~nd vom 223 Epopeea poporului carpato-danubian
- Page 1 and 2: DESPRE TRACUL ENEA, STR`LUCITORUL [
- Page 3 and 4: iei, Austriei. Vor mai trece \nc` a
- Page 5 and 6: Aceast` sarcin` a preluat-o Vergili
- Page 7 and 8: de a-l \neca pe Enea. Dar Neptun, c
- Page 9 and 10: privea la rugul funerar al Didonei
- Page 11 and 12: de tat`l s`u Faustus s` nu-[i m`rit
- Page 13 and 14: Epopeea poporului carpato-danubian
- Page 15: CUCERIREA PENINSULEI ITALICE DE C`T
- Page 19 and 20: enun]a la opinia ãc`rturarilorÓ d
- Page 21 and 22: Fig.87. Cas` etrusc`, acoperit` de
- Page 23 and 24: Carpatic [i Marea EgeeÓ, Adrian Bu
- Page 25 and 26: CUCERIREA ANATOLIEI DE C`TRE CARPAT
- Page 27 and 28: 233
- Page 29 and 30: intr‰nd ”n Anatolia, liber‰nd
- Page 31 and 32: Epopeea poporului carpato-danubian
- Page 33 and 34: [i anume c` gramatica hitit` ar ave
- Page 35 and 36: GA-RAMANII CARPATO-DUN`RENI, CUCERI
- Page 37 and 38: Unii \i identific` pe ga-ramani cu
- Page 39 and 40: Armatele romane au penetrat \n ad~n
- Page 41 and 42: CUCERIREA JAPONIEI DE C`TRE POPORUL
- Page 43 and 44: Fig.95. Pe urmele Marelui Imperiu P
- Page 45 and 46: Fig.97. ãDoamnaÒ de pe unul dintr
- Page 47 and 48: dup` cucerirea Indiei, c~nd ei term
- Page 49 and 50: Hokkaido. C~nd, \n sf~r[it, a reu[i