DESPRE TRACUL ENEA, STR`LUCITORUL [I ENEIDA - Dacia.org

profetul troian Helenus. Andromaca [i Helenus i-au primit cu
mult` bucurie pe Enea [i pelasgii lui - \n fapt, Enea fusese
cumnatul Andromac`i prin so]ul ei Hector [i sora lui, Creusa,
prima so]ie a lui Enea. Ei le-au dat cele de trebuin]` [i \nainte de
desp`r]ire Helenus i-a dat lui Enea sfaturi pre]ioase \n leg`tur` cu
c`l`toria lui viitoare p~n` \n Italia - Hesperia; astfel el l-a sf`tuit s`
nu se stabileasc` pe coasta de est a Italiei unde sunt foarte mul]i
greci; lui Enea, \i era destinat` coasta de vest ceva mai spre nord,
dar s` nu ia cumva drumul scurt dintre Italia [i Sicilia unde sunt
st‰ncile Scylla [i Charybda (Messina de ast`zi) ci s` fac` un drum
mai lung, dar mai sigur, ocolind Sicilia pe la vest. Dup` ce au atins
col]ul sud-estic al Italiei, Enea a continuat drumul spre sud sudvest
a[a cum le spusese Helenus, numai c` acesta, necunosc~nd
exact care este situa]ia de fapt a Siciliei, nu le-a spus pelasgilor s`
nu coboare pe ]`rmul sudic al Siciliei, unde locuiau Cyclopii.
Obi[nuit, c~nd se \nsera, ei tr`geau la mal unde \nnoptau iar
diminea]a plecau mai departe.
A[a s-a \nt~mplat [i de data asta. Probabil c` ei ar fi fost prin[i
[i m~nca]i de Cyclopii lui Polyphemus, dac` nu se trezeau
diminea]a foarte devreme [i dac` nu alerga la ei un om, \n zdren]e,
care s` le spun` s` plece imediat de la ]`rm ca s` nu cad` \n m~inile
Cyclopilor; acest om era unul din tovar`[ii lui Ullyse, l`sat \n urm`,
neinten]ionat, \n pe[tera lui Polyphemus c~nd Ullyse [i oamenii lui
reu[iser` s` se elibereze (dup` ce Ullyse reu[ise s`-l \mbete [i s`-l
orbeasc` pe Cyclop). De-abia se desprinseser` vasele tracului Enea
de ]`rm, c~nd ap`ru Polyphemus, care se \ndrepta spre ap` s`-[i
spele orbita goal`; auzind sunetul lope]ilor ce loveau apa, [i-a dat
seama c` trebuie s` fie ni[te oameni pe aproape [i a intrat \n ap`
dup` ei, dar vasele erau suficient de \ndep`rtate de mal.
De-abia sc`pa]i de acest pericol, pelasgii au dat peste altul [i
mai grozav: Junona, care \i ura pe troieni de c~nd cu povestea cu
Paris, care o preferase pe Afrodita, [i [tia c` Roma va fi \ntemeiat`
de oameni cu s‰nge tracic, troian [i c` dup` multe genera]ii acest
ora[ va distruge Carthagina, ora[ul ei cel mai drag, a \ncercat s`-i
opreasc` pe pelasgi din drumul lor c`tre Italia. Cu ajutorul lui
Aeolus, regele v~nturilor, a iscat o furtun` \ngrozitoare, ”n inten]ia
212