Fig.91. Crucea Pelasgic`, simbol al vie]ii ve[nice la carpato-dun`reni (cea mai veche a fost g`sit` pe teritoriul dacic sud-dun`rean, \n Bulgaria de azi, av~nd o vechime de 8000 de ani) o g`sim [i la hitti]ii-carpato-dun`reni. Acest simbol va fi preluat [i el de ni[te iresponsabili [i transformat \ntr-un simbol al intoleran]ei, cruzimii [i s`lb`ticiei, [i asta \ntr-o lume a[a-zis civilizat`. Fig. 88-91 au fost luate din Anatolia: Cauldron of cultures, Lost civilizations, Editors of Time-Life Books, Alexandria, Virginia, 1995 238
[i anume c` gramatica hitit` ar avea o caracteristic` structural` european`. Astfel, ”n 24 noiembrie 1919, ”n cadrul Societ`]ii ãOrientul ApropiatÓ din Berlin, proclam` limba hitit` ca limb` indo-european`. Tentativa cehului Hrozny a fost aplaudat`, dar vor mai trece 27 de ani p‰n` Helmuth T. Bosseri, profesor la Universitatea din Istanbul, va descoperi inscrip]iile gemene care flancau intrarea ”n templul neo-hitit de la Karatepe din Mun]ii Turus, sudul Turciei, unde hieroglifele hitite aveau fa]` ”n fa]` scrierea fenician` semitic`. Con]inutul fiind aproape identic, iar textul destul de lung, s-au putut pune bazele unei descifr`ri corecte. Dar descifrarea scrierii hitite a ”ncurcat lucrurile [i mai mult. Dac` ei, hiti]ii, vorbeau o limb` european` care nu apar]inea indigenilor din platourile Anatoliei, atunci... de unde au venit ei?... Cei mai mul]i ”i consider` un popor european ce a trecut Bosforul, al]i ãistoriciÓ ”i vor ãAlpini[tiÓ veni]i de undeva dintre Marea Neagr` [i Marea Caspic`, trec‰nd peste Mun]ii Caucaz [i ateriz‰nd ”n mijlocul podi[ului Anatoliei! De ce numai bulgarii s` fie urma[i ai vechilor traci (dup` fiica fostului pre[edinte al Bulgariei, Ludmila Jivcov,Ó profesoara de istorieÓ, care i-a transformat pe bulgari peste noapte din slavi-mongoli ”n ... traci, extinzindu-le istoria cu c‰teva milenii), [i nu [i ru[ii, urma[i ai vechilor hiti]i? ... A[a c` ace[tia din urm` ãau dreptulÓ s`-[i pun` pe steagul tricolor vechea emblem` hitit` carpato-dun`rean`, a vulturului cu dou` capete. Istorie, istorie, istorie, prad` a politicienilor avizi de putere [i de... istorie! S`racii hiti]i carpatodun`reni, ”n loc s` cucereasc` podi[ul Anatoliei, trec‰nd u[or Bosforul, Dardanelele, au trebuit s` fac` alpinism [i s` sar` peste Mun]ii Caucaz, atunci, de mult, ”nc‰t ”i putem numi ãcei mai mari alpini[ti ai antichit`]iiÓ Ð ”n conformitate cu ãistoriciiÓ ru[i. O lume ”ntreag` ”[i caut` r`d`cini ”n trecut, vrea s`-[i dovedeasc` existen]a milenar` pe seama noastr`, a carpato-dun`renilor, dar s`-i vedem cum vor sta ”n fa]a cercet`rilor cromozomale care ”n mai pu]in de 10-15 ani vor fi la ”ndem‰na oric`rui ”ncep`tor ”n ale arheologiei! §i dac` noi, rom‰nii, nu o vom face, s` sper`m c` al]ii o vor face pentru noi... P‰n` atunci SOMN U§OR arheologi [i istorici Rom‰ni(?) 239 Epopeea poporului carpato-danubian
- Page 1 and 2: DESPRE TRACUL ENEA, STR`LUCITORUL [
- Page 3 and 4: iei, Austriei. Vor mai trece \nc` a
- Page 5 and 6: Aceast` sarcin` a preluat-o Vergili
- Page 7 and 8: de a-l \neca pe Enea. Dar Neptun, c
- Page 9 and 10: privea la rugul funerar al Didonei
- Page 11 and 12: de tat`l s`u Faustus s` nu-[i m`rit
- Page 13 and 14: Epopeea poporului carpato-danubian
- Page 15 and 16: CUCERIREA PENINSULEI ITALICE DE C`T
- Page 17 and 18: aspectul unei simple migra]ii pa[ni
- Page 19 and 20: enun]a la opinia ãc`rturarilorÓ d
- Page 21 and 22: Fig.87. Cas` etrusc`, acoperit` de
- Page 23 and 24: Carpatic [i Marea EgeeÓ, Adrian Bu
- Page 25 and 26: CUCERIREA ANATOLIEI DE C`TRE CARPAT
- Page 27 and 28: 233
- Page 29 and 30: intr‰nd ”n Anatolia, liber‰nd
- Page 31: Epopeea poporului carpato-danubian
- Page 35 and 36: GA-RAMANII CARPATO-DUN`RENI, CUCERI
- Page 37 and 38: Unii \i identific` pe ga-ramani cu
- Page 39 and 40: Armatele romane au penetrat \n ad~n
- Page 41 and 42: CUCERIREA JAPONIEI DE C`TRE POPORUL
- Page 43 and 44: Fig.95. Pe urmele Marelui Imperiu P
- Page 45 and 46: Fig.97. ãDoamnaÒ de pe unul dintr
- Page 47 and 48: dup` cucerirea Indiei, c~nd ei term
- Page 49 and 50: Hokkaido. C~nd, \n sf~r[it, a reu[i