Schema de Dezvoltare a Spatiului Comunitar - Infocooperare

___________________________________________________________________
cheie în întărirea influenţei economice a metropolelor şi
a centrelor regionale.
(108) Mobilitatea persoanelor, a mărfurilor şi a
informaţiilor în UE se caracterizează prin tendinţa
concentrării şi polarizării. O concurenţă mai mare pe
pieţele de transport şi de telecomunicaţii poate accentua
această evoluţie. Politica trebuie să vegheze ca toate
regiunile să aibă uşor acces la infrastructuri, inclusiv
insulele şi periferia, cu scopul de a încuraja coeziunea
socială şi economică şi, în consecinţă, coeziunea
teritorială a comunităţii. Va trebui totuşi vegheat de
asemenea ca infrastructurile de înalt nivel, ca de
exemplu reţelele feroviare şi rutiere de mare viteză/
mare capacitate să nu ajungă să "aspire" resursele
regiunilor slabe structural sau periferice (efect de
pompă) sau să le travreseze fără să le deservească (efect
de tunel). Politica de dezvoltare spaţială va trebui să
vegheze ca infrastructurile de tranport de înalt nivel să
fie completate de reţele secundare, ca să beneficieze şi
regiunile.
(109) Pe de altă parte, concentrarea serviciilor de
transport în centrul UE şi în coridoarele sale
supraîncărcate aduce atingerea capacităţii de funcţionare
a unora din părţile sale, cauzând daune considerabile
mediului. Reducerea presiunilor legate de trafic trece
prin soluţii intermodale integrate, care prevăd
recurgerea în mai mare măsură la mijloace de transport
nepoluante, o mai bună exploatare a infrastructurilor
existente. Aceasta presupune pe termen lung o mai bună
coordonare prin strategii integrate şi globale de
dezvoltare spaţială. De acum înainte vor trebui realizate
studii de impact în cadrul tuturor marilor proiecte de
comunicaţii.
(110) Deşi este indispensabilă pentru toate regiunile,
construcţia de noi infrastructuri nu va fi suficientă
pentru a rezolva problemele menţionate mai sus.
Infrastructurile de transport şi de telecomunicaţii nu
contribuie la dezvoltarea regională decât dacă sunt luate
măsuri conexe de ameliorare pe termen lung a factorilor
de localizare regională în alte domenii, ca de exemplu
politica structurală regională sau promovarea educaţiei
şi a formării. Aceasta are o stringentă particulară pentru
regiunile slabe structural.
3.3.2 Dezvoltarea policentrică. Un concept
pentru o mai bună accesibilitate
(111) Pentru extinderile viitoare ale Reţelei
transeuropene -RTE, conceptul dezvoltării policentrice
va trebui să fie cosiderat ca un principiu director
fundamental al planului spaţial. Aceasta implică
asigurarea cu prioritate a deservirii zonelor de integrare
europeană de importanţă mondială a căror dezvoltare
este dorită şi asigurarea restabilirii legăturilor lor cu
economia mondială. În plus, o atenţie sporită va trebui
acordadă regiunilor afectate de handicapuri geografice,
mai ales insulele şi regiunile îndepărtate. Este imposibil
de redus disparităţile spaţiiale din UE fără o ameliorare
radicală a infrastructurilor şi serviciilor de transport în
regiunile unde lipsa de acces la infrastructuri de
transport şi comunicaţii frânează dezvoltarea
economică. O ameliorare semnificativă a
infrastructurilor şi a accesibilităţii nu se limitează totuşi
la completarea verigilor lipsă ale RTE.
(112) Stabilirea priorităţilor pentru extinderea reţelelor
implică măsuri suplimentare destinate dezvoltării
interconexiunilor interregionale şi deservirea internă a
regiunilor. Eficacitatea şi densitatea acestor reţele
secundare vor fi decisive pentru integrarea economiilor
regionale şi urbane, ca şi pentru competivitatea lor. Ele
trebuie în mod special la întărirea oraşelor mici şi
mijlocii şi a rolului lor pentru dezvoltarea regională.
(113) Investiţiile în reţeaua secundară şi racordarea lor
la RTE riscă să fie efectuate cu întârziere sau chiar de
loc, dacă un grad mai mare de prioritate este acordat
terminării marilor reţele. Pentru a evita o degradare
relativă a calităţii serviciilor din spaţiul UE care nu sunt
direct racordate la RTE, dezvoltarea reţelor secundare
nu poate fi considerată ca un accesoriu. Aceasta implică
şi modernizarea serviciilor de transport regionale, ţinând
cont de adaptarea modalităţilor de transport la condiţiile
locale şi regionale specifice (reţea feroviară
convenţională, autobuz, aeroport regional). Pe de altă
parte, reţelele secundare pot contribui la convergenţa
fluxului de trafic spre RTE şi la atingerea masei critice
necesare prin legăturile la mare distanţă. Din acest
motiv, momentul când reţelele secundare sunt racordate
la RTE poate fi determinant pentru dezvoltarea lor.
(114) Pe lângă dimensiunea comunitară a reţelelor de
comunicaţii este bine să se ia în considerare şi
dimensiunea lor intercontinentală. La ora actuală,
accesibilitatea UE la nivel intercontinental se
caracterizează, pe de o parte, prin diferenţe la nivelul
performanţelor reţelelor şi nodurilor de comunicaţii
(porturi maritime, aeroporturi), în funcţie de regiune şi,
pe de altă parte, prin politica companiilor aeriene şi
maritime care, din raţiuni legate în special de economia
___________________________________________________________________
_