Schema de Dezvoltare a Spatiului Comunitar - Infocooperare

___________________________________________________________________
pentru a le dirija. Un atu sunt în special posibilităţile de
a evita unele dezvoltări negative în materie de structură
spaţială, aşa cum s-a întâplat în statele membre, de a
valoriza în termeni de economie publică investiţiile
necesare şi de a proteja şi exploata de manieră durabilă
resursele care au fost menajate până în prezent.
(210) În general, în ţările Europei Centrale şi de est
candiate la aderare, depăşirea problemelor procesului de
transformare economică este încă considerată ca o
misiune de importanţă naţională. Aceasta nu lasă pentru
moment nici o marjă de manevră pentru strategii
regionale diferenţiate. Orientările de politică regională
sunt deocamdată rare sau foarte timide în cadrul ţărilor
candidate la aderare. Politica de dezvoltare spaţială şi
politica regională, în sensul pe care îl dau numeroase
ţări membre ale UE, precum şi fondurile structurale ale
UE, suferă într-o mare măsură de lipsă de tradiţie.
Aceasta se traduce printr-o carenţă în materie de
instrumente şi instituţii de politică de dezvoltare spaţială
şi de politici regionale, ca şi prin absenţa frecventă a
unui nivel regional autonom în sistemul de împărţire
politico-administrativă teritorială.
(211) Politica regională a ţărilor candidate la aderare,
evaluată în cadrul Agendei 2000 a Comisiei Europene,
nu indică încă decât un număr redus de puncte de sprijin
pentru o politică regională conformă modelului actual al
UE (instituţii de parteneriat, scheme de dezvoltare
regională, cofinanţare). În Polonia, Slovenia şi Ungaria,
această politică regională se apropie cel mai mult de
aceste exigenţe.
(212) Situaţia de pornire descrisă mai sus nu priveşte
Ciprul, al cărui context diferă fundamental de cel al
celorlalte 10 ţări candidate la aderare. Acest lucru este
valabil pentru situaţia sa geografică, contextul său şi
politic şi mărimea sa, populaţia sa fiind jumătate din cea
a Estoniei, cea mai mică ţară din Europa centrală şi de
est candidată la aderare.
(213) Economia Ciprului a atins rate de creştere relativ
înalte, mai ales în sectorul serviciilor. Din acest punct
de vedere, în ciuda unui regres în ultimii ani, trebuie
ţinut cont de importanţa sectorului turistic. PIB/locuitor
în Cipru este inferior mediei UE, dar mai ridicat ca al
Greciei şi Portugaliei. Datorită poziţiei sale geografice,
Ciprul şi-ar putea atribui un rol cheie în cadrul Uniunii
Europene lărgite, ca poartă pentru Orientul apropiat.
5.3 Sarcinile specifice ale unei
politici de dezvoltare spaţială
europeană în viitoarele state membre
(214) Urmărirea obiectivelor fundamentale ale SDSC în
contextul lărgirii Uniunii, fără a compromite realizarea
lor în cadrul statelor membre, nu este o problemă
simplă. Din punct de vedere al politicii generale,
contribuţia specifică a politicii europene de dezvoltare
spaţială la integrarea spaţiului de aderare în UE constă
în:
• Evidenţierea modului în care ţările candidate la
aderare, investiţiile publice ale diverşilor factori de
decizie care nu depind unul de altul (în contextul
procesului de recuperare a handicapului economic
şi de tratare sau de prevenire a gravelor probleme
de mediu) interacţionează şi au influenţă pe acelaşi
teritoriu.
• Indicarea unor strategii care sa permită reducerea
sau evitarea conflictelor previzibile între diferitele
domenii politice şi între verigile administrative şi
exploatarea sinergiilor potenţiale.
(215) Cu toate că amenajarea teritoriului nu prevede
explicit acţiuni ale Comunităţii, aceasta din urmă trebuie
să vegheze în cadrul angajamentului său financiar
pentru ţările candidate la aderare exact ca în ţările
membre UE în aşa fel încât diversele măsuri politice să
nu se contrazică sau neutralizeze reciproc. Necesitatea
unei cooperări europene în domeniul coordonării
spaţiale a diverselor politici sectoriale are o mare
importanţă pentru spaţiul de aderare.
(216) Slăbiciunea financiară a spaţiului de aderare şi
interdependenţa tot mai mare între acest spaţiu şi
spaţiul actual al Comunităţii va face ca procesul de
dezvoltare spaţială să nu se poată desfăşura, încă câţiva
ani, ca o simplă calchiere a proceselor de dezvoltare din
cadrul UE – 15, făcând necesare misiuni noi şi specifice
pentru politica de dezvoltare spaţială. De aceea, va
trebui acordată factorului timp o atenţie şi mai mare
decât până acum, în ceea ce priveşte politica de
dezvoltare spaţială la scară europeană.
(217) Având în vedere aceste circumstanţe, coordonarea
spaţială merită o atenţie mai mare în ţările candidate la
aderare decât în ţările membre.
Este vorba în special despre:
___________________________________________________________________
_