Rezumatul tezei de doctorat - "Gr.T. Popa" Iasi

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi
Facultatea de Medicină
Specialitatea Fiziologie normală şi patologică
Conducător ştiinţific:
Prof.Univ.Dr.Magda Bădescu
Rezumatul tezei de doctorat
- 2009 -
Cuprins
- 1 -
Doctorand:
Dr. Laura Mihaela Mareş

INTRODUCERE
STADIUL CUNOAŞTERII
Cap.1: Componentele globului ocular - elemente morfofuncţionale
Cap.2: Efectele dezechilibrelor metabolice din diabetul zaharat asupra funcţiei şi
structurilor neuro - oculare
Cap.3: Mecanisme generale şi mijloace terapeutice specifice de limitare a
complicaţiilor cronice oculare din diabetul zaharat
CONTRIBUŢII PERSONALE
Cap.4: Motivaţia studiului
Cap.5: Experimentele au respectat legislaţia în vigoare
Cap.6: Metode statistice utilizate pentru interpretarea rezultatelor
Cap.7: Studiul experimental pe un model de diabet zaharat streptozotocinic
Cap.8: Rezultate şi discuţii
Cap.9: Aspecte morfopatologice ale afectării oculare în diabetul zaharat
experimental
Cap.10: Concluziile studiului experimental
Cap.11: Studiul clinic
Cap.12: Concluziile studiului clinic
Cap.13: Concluzii finale
BIBLIOGRAFIE
LUCRĂRILE ŞTIINŢIFICE ALE AUTOAREI DIN TEMATICA DOCTORATULUI
Motivaţia studiului
Diabetul zaharat (mai ales la copii şi tineri) reprezintă una dintre cele mai grave
afecţiuni care schimbă radical viaţa familiei pacientului, necesită atenţie deosebită, cheltuieli
economice, eforturi fizice şi emotive mari, din partea familiei, instituţiilor ocrotirii sănătăţii şi
societăţii în întregime. Din totalitatea manifestărilor clinice ale afectării oculare diabetice, un
pericol deosebit îl reprezintă retinopatia diabetică (RD), care este cauza scăderii progresive
şi ireversibile a vederii până la cecitate totală. În Romania sunt în prezent diagnosticaţi
600.000 de diabetici, dintre care sunt trataţi doar 400.000. Se apreciază că există alte
400.000 de cazuri de diabet nediagnosticate.
Prognosticul dezvoltării ulterioare a retinopatiei diabetice deja depistate rămâne a fi
destul de dificilă. O problemă importantă este estimarea precoce şi adecvată a funcţiilor
vizuale, deoarece pericolul retinopatiei diabetice constă în faptul că, chiar dacă se atestă
modificări destul de exprimate din partea retinei, pacientul nu prezintă acuze subiective din
partea analizatorului vizual.
În acest context, teza de faţă îşi propune să evidenţieze efectul posibil benefic, al
unor microelemente (zincul) precum şi al unui extract polifenolic asupra complicaţiilor
diabetului zaharat în general şi asupra complicaţiilor oculare, în special.
Actuala teză de doctorat cuprinde două studii personale: un studiu experimental
efectuat pe şobolani cu diabet streptozotocinic şi un studiu clinic efectuat pe pacienţi adulţi,
examinaţi şi urmăriţi într-o perioadă de 30 luni. În ambele studii am urmărit prezenţa
retinopatiei diabetice precum şi contextul metabolic în care evoluează complicaţiile oculare în
diabet. În acelaşi timp am urmărit efectele unor extracte naturale de polifenoli şi de Zn
asupra parametrilor biochimici, metabolici şi histologici (retinopatia diabetică) în evoluţia
diabetului zaharat.
Scopul tezei prezente este acela de a încerca să realizeze diverse corelaţii între
parametrii biochimici şi intensitatea afectării oculare în diabetul zaharat precum şi
evidenţierea unor modalităţi de protecţie prin polifenoli naturali şi prin săruri solubile de zinc
în afectarea oculară în general şi în retinopatia diabetică în special.
Atât în studiul experimental pe animal cât şi în studiul clinic am utilizat polifenoli
naturali (extraşi din plante) precum şi săruri solubile de zinc în administrare cronică
şobolanilor şi pacienţiolor diabetici în scopul modulării afectării oculare prin imbunătăţirea
unor parametri biochimici şi imunologici.
- 2 -

TEZA DE DOCTORAT cuprinde un număr de 348 pagini (105 pagini – STADIUL
CUNOAŞTERII şi 239 pagini – CONTRIBUŢII PERSONALE) şi include un număr de 76
tabele şi 233 figuri.
BIBLIOGRAFIA conţie un număr de 293 referinţe din literatura de specialitate.
EXPERIMENTELE AU RESPECTAT LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE ŞI REGULAMENTUL
COMISIEI DE ETICĂ A UNIVERSITĂŢII
Toate procedeele experimentale, pe animale, folosite în acest studiu au fost în strictă
concordanţă cu reglementările etice internaţionale. La terminarea studiului, animalele au fost
eutanasiate după anestezie cu eter. S-a provocat o moarte rapidă, lipsită de suferinţă. La
constatarea absenţei semnelor vitale (mişcări respiratorii, bătăile cordului, reflexe) animalele
au fost disecate pentru recoltarea fragmentelor de ficat (Andrews E.J., Protocolul AVMA de
Eutanasiere, 1993).
Protocolul studiului clinic a fost aprobat de Comisia de Etică Medicală a
Universităţii de Medicnă şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi şi s-a derulat conform Declaraţiei de la
Helsinki modificate (Somerset West Amendament, 1996). Pacienţii au fost informaţi asupra
studiului şi s-a obţinut consimţământul informat, scris al acestora.
METODE DE PRELUCRARE ŞI INTERPRETARE STATISTICĂ A REZULTATELOR
Datele rezultate din studiu au fost prelucrate cu ajutorul programelor de statistică
medicală SPSS (versiunea 13.0), EPIINFO - versiunea 6 şi Excel XP.
Testul t-Student calculează un t pe baza mediei şi abaterii standard pentru fiecare lot în
parte, în funcţie de numărul gradelor de libertate (GL).
Pragul de semnificaţie unanim acceptat este de 95% adică p=0,05. Cu cât valoarea lui p
este mai mică decât această valoare cu atât semnificaţia este mai puternică. Interpretarea
statistică a datelor a considerat diferenţele corespunzătoare pentru un prag de semnificaţie:
- p>0,05 statistic nesemnificative;
- p

MODELUL EXPERIMENTAL DE DIABET ZAHARAT
Pentru obţinerea datelor redate în această teză, am folosit modelul experimental de
diabet streptozotocinic, perfecţionat şi utilizat de către disciplina de fiziopatologie a U. M. F.
Gr. T. Popa, Iaşi.
Cercetarea s-a efectuat pe şobolani albi Wistar, masculi, cu greutatea medie de 200
g, care au fost grupaţi câte 10, în 4 loturi. Studiul experimental a durat timp de 16 săptămâni.
Lot M - lot martor, animale normale;
Lot DZ - şobolani cu diabet realizat prin injectarea de streptozotocin (STZ) 60mg/Kg
corp , dizolvat în ser fiziologic, în doză unică, intraperitoneal;
Lot DZ+Zn şobolani diabetici cărora li s-a administrat Zn Aspartat prin gavaj în doză
de 70 mg/kg corp/zi;
Lot DZ + P= şobolani diabetici carora li s-au administrat polifenoli vegetali sub formă
de soluţie (în apă distilată), în doză de 0,028 g/Kg corp, p.o. (prin gavare), la 2 zile,
timp de 16 săptămâni;
Pentru determinările biochimice s-a recoltat sânge, atât în prezenţa cât şi în absenţa
anticoagulantului. Pentru determinări histologice au fost recoltaţi globii oculari.
Extractul sec de polifenoli vegetali a fost obţinut din seminţe selectate de struguri
negri provenite de la Staţia Vinicolă şi de Cercetare Copou, Iaşi. Extractul polifenolic
cuprinde în proporţie de 18,3% antociani (pelargonidol, cianidol, delfinidol), 16,8% acid galic,
catechina şi epicatechina şi 12,5% flavone (kaempherol, quercetină, miricetină).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
În acest capitol sunt prezentate şi discutate rezultatele experimentale care se referă
la modificările metabolismului glucidic, profilul lipidic şi a statusului antioxidant obţinute prin
administrarea de polifenoli naturali extraşi din sâmburii de struguri negri precum şi de Zn la
şobolanii albi Wistar diabetici.
1. Rolul polifenolilor şi a zincului asupra valorilor glicemiei
Tabel: Evoluţia glicemiei (mg/dL) la loturile studiate
Lot Săptămână
2 10 16
Martori (n=10) 108 ± 14 110 ± 12 96 ± 18
DZ (n=10) 376,55 ± 116,82 551,55 ± 166,66 658,44 ± 199,26
DZ+ Zn (n=10) 320,66 ± 82,06 490± 122,0 500 ± 87,78
DZ+P (n=10) 329,66 ± 112,07 501,66 ± 172,0 529,44 ± 177,74
Tabel: Diferenţe ale valorilor medii ale glicemiei comparativ pe loturi de studiu
Lot Săptămâna 2 Săptămâna 10 Săptămâna 16
M DZ DZ+Z M DZ DZ+Z M DZ DZ+Z
n
n
n
DZ p

Lot
protecţia polifenolică duce la scăderea valorilor medii ale glicemiei cu 12,5% în
cea de a 2-a săptămână şi cu 19,6% în cea de a 16-a săptămână.
2. Rolul polifenolilor şi a zincului asupra profilului lipidic
TabeI: Profilul lipidic la şobolanii albi Wistar diabetici
Ch-T (mg/dL)
LDL (mg/dL) HDL (mg/dL) TG (mg/dL)
M 74,335,61 24,074,69 34,175,34 88,837,78
DZ 94,59,22 46,437,33 17,665,66 15219,29
DZ+Zn 68,833,86 27,8310,22 30,108,12 91,8334,80
DZ+P 78,835,82 37,228,28 26,173,31 110,6024,86
Tabel: Diferenţele statistice între parametrii profilului lipidic
Loturi Ch-T LDL HDL TG
DZ vs M t=5,91 t=8,13 t=6,71 t=9,60
p

Creşterea colesterolului la diabetici se poate produce atât prin augmentarea sintezei
sale (intestinale şi hepatice) cât şi prin diminuarea degradării sale. Insulinopenia periferică şi
endohepatocitară se asociază cu o exacerbare a activităţii HMG-CoA-reductazei hepatice
(Kwong, 1991). Lotul diabetic cu protecţie prin Zn are valori medii ale Ch-T semnificativ mai
mici decât cel cu protecţie polifenolică (p

La şobolanii diabetici, HDL are valori semnificativ scăzute faţă de şobolanii din loturile
M, DZ+Zn şi DZ+P. Se cunoaşte că în stările diabetice, transportul invers al colesterolului
este deseori perturbat. Cele două anomalii mai frecvent întâlnite sunt: scăderea HDL-Col şi a
fractiei HDL2 (Dunn, 1992). Diminuarea fracţiilor HDL poate fi în relaţie directă cu scăderea
activităţii LCAT (Lecitin Colesterol Acil Transferaza) prin alterarea functională a ApoA1 prin
exces de glicozilare (Fievet, 1995). In prezentul experiment se constată că datorita protecţiei
polifenolice dar mai ales prin zinc a şobolanilor din lotul DZ+P, respectiv DZ+Zn, nivelul
plasmatic de HDL se apropie de limitele normale.
mg/dL
200
150
100
50
0
M DZ DZ+Zn DZ+P
Loturi de animale
Fig. Valorile medii ale TG la loturile de animale de laborator
30
20
10
0
%
-10
-20
-30
-40
Diferenţă faţă de M Diferenţă faţă de DZ
- 7 -
DZ+Zn
DZ+P
Fig. Modificările valorilor medii ale trigliceridelor în urma suplimentării tratamentului
3. Rolul polifenolilor şi a zincului asupra stresului oxidativ
Statistic se observă foarte puternice diferenţe semnificative între loturile diabetice (DZ,
DZ+Zn, DZ+P) comparativ cu lotul martor (M), precum şi între loturile cu protecţie prin zinc
sau polifenoli comparativ cu lotul diabetic DZ (p

mg/dL
20
15
10
5
0
M DZ DZ+Zn DZ+P
Loturi de animale
Fig:Valorile medii ale ceruloplasminei la loturile de animale de laborator
Din punct de vedere statistic se observă foarte puternice diferenţe semnificative între
loturile diabetice (DZ, DZ+Zn, DZ+P) comparativ cu lotul martor (M), precum şi între loturile
cu protecţie polifenolică comparativ cu lotul diabetic DZ (p

Se constată o marcată creştere a procentului de HbA1c din totalul de hemoglobină, la
animalele diabetice, la 12 săptămâni de la inducerea diabetului. Se poate observa o marcată
protecţie a Hb împotriva glicării, realizată prin asocierea de polifenoli la dieta zilnică a
şobolanilor diabetici.
5. Rolul polifenolilor şi a zincului asupra amplitudunii fenomenelor inflamatorii
Sinteza extrem de crescută a fibrinogenului la lotul diabetic confirmă statusul inflamator
autoîntreţinut din evoluţia diabetului zaharat. Polifenolii limitează producerea de fibrinogen la
11,09 1,19 mg/dl la lotul DZ+P, valorile fiind puternic semnificative comparativ cu lotul DZ.
mg/dL
25
20
15
10
5
0
M DZ DZ+Zn DZ+P
Loturi de animale
Fig.: Valorii medii ale fibrinogenului la loturile de animale de laborator
Loturi M DZ DZ+Zn
t p t p t p
DZ 7,22 p

CONCLUZII PARŢIALE
Sintetizând evoluţia tuturor parametrilor urmăriţi prin teste biochimice şi imunologice,
comparativ pe loturi de animale de laborator diabetice la care tratamentul s-a suplimentat cu
zinc sau polifenoli se pot desprinde următoarele concluzii.
modificări preponderente la lotul tratat cu zinc (DZ+Zn)
o scad valorile următorilor parametri:
glicemia
Hb A1C(%)
colesterol
LDL colesterol
trigliceride
IL-1β
o cresc valorile următorilor parametri:
HDL-C
ceruloplasmina
modificări preponderente la lotul tratat cu polifenoli (DZ+P)
o scad valorile următorilor parametri:
fibrinogen
acid uric
o valorile niciunui parametru nu cresc cu valori procentuale mai mari decât
la lotul DZ+Zn.
o
ASPECTE MORFOPATOLOGICE ALE AFECTĂRII OCULARE ÎN DZ EXPERIMENTAL
Citirile s-au efectuat la microscopul Zeiss. Pentru interpretare s-a folosit sistemul
computerizat de preluare şi analiză a imaginilor furnizate de microscopul Zeiss prin intermediul unei
camere video Hitachi. Evaluarea unor elemente structurale în micrometri s-a realizat cu micrometrul
ocular Zeiss, după o prealabilă calibrare a lui în funcţie de microscop, cu micrometrul obiectiv Zeiss
(1 diviziune = 0,01 mm = 10 μm). Cele mai sugestive imagini au fost preluate prin camera video şi
fotografiate.
Aspecte de microscopie fotonică
Principala structura oculară afectată de hiperglicemie este retina.
Modificările tisulare, ce apar în cadrul RD, sunt: exsudate (dure, moi), hemoragii
(intraretiniene, preretiniene şi intravitreene), edem retinian, proliferări gliale şi retracţii
retiniene.
Boala oculară diabetică avansată este stadiul final al RD. În acest stadiu, sunt
prezente hemoragii preretiniene şi vitreene, tracţiuni retiniene, dezlipiri de retină tracţionale
(periferice sau maculare), neovascularizaţia unghiului camerular, cu rubeoză iriană, ce duc la
glaucom neovascular.
Fig. Şobolan diabetic. Amplă
deslipire de retină (HEX20) – Lot
DZ
Fig. Şobolan diabetic protejat prin polifenoli.
Deslipire de retină (VGX20) – Lot DZ+P
- 10 -

Fig. Şobolan diabetic protejat prin zinc.
Deslipire parţială de retină (VGX20)
– Lot DZ+Zn
- 11 -
Fig. Şobolan diabetic protejat prin polifenoli.
Deslipire parţială de retină (VGX20)
– Lot DZ+P
La nivelul capilarelor retiniene, se constată îngroşarea membranei bazale, pierderea
pericitelor şi alterări ale celulelor endoteliale. Aceste modificări sunt ilustrate mai jos.
Îngroşarea membranei bazale este cel mai precoce semn morfopatologic, ce apare şi se
produce prin modificarea compoziţiei şi anume: creşterea colagenului de tip IV şi a lamininei
şi scăderea heparansulfatproteoglicanului. Această îngroşare nu este omogenă.
Fig. Îngroşarea membranei bazale, pierderea
pericitelor şi alterări ale celulelor endoteliale
(Col.VGX20) la nivelul capilarelor retiniene -
Lot DZ
Fig. Îngroşarea marcată a membranei bazale
Lot Dz+P. (Col.VGX40)
Fig. Îngroşarea membranei bazale, pierderea
pericitelor şi vacuolizări ale celulelor
endoteliale (Col VGX20) la nivelul capilarelor
retiniene - Lot DZ
Fig. Îngroşarea membranei bazale (Col. HE
20X) Lot DZ+Zn
Membrana bazală îngroşată se vacuolizează şi se infiltrează cu resturi celulare şi
lipide. Acest aspect apare pe toate imaginile histologice obtinute de la şobolanii daibetici

neprotejaţi. La loturile DZ+Zn precum şi la DZ+P am observat numai îngroşarea marcată a
membranei bazale fără aspecte de vacuolizare.
Fig. Zonele adiacente capilarelor
obstruate devin neperfuzate şi conţin
aglomerări de vase şi microanevrisme (col
VG X 20) – Lot DZ
- 12 -
Fig. Vase de neoformaţie în straturile
interne ale retinei. Se constată absenţa
pericitelor. Lot DZ (col.VGX20)
Aspecte de vase de neoformaţie am evidenţiat la toate animalele din lotul DZ. La
loturile DZ+Zn şi DZ+P, vasele de neoformaţie nu au putut fi evidenţiate. Am pus în evidenţă
doar muguri ai noilor vase, fenomen ce ridică ipoteza că acet fenomen poate fi întârziat prin
administrarea de zinc ori polifenoli naturali animalelor diabetice.
Aspecte de ultramicroscopie
Stratul coriocapilar se modifică în diabet. Peretele arteriolelor se îngroaşă şi se
sclerozează. Dacă la normali se vede o dispoziţie regulată a vaselor, la diabetici spaţiul
intercapilar se măreşte iar coriocapilarele se reduc. Pereţii capilarelor se balonizează şi apar
diverticuli sau anevrisme. Membrana Bruch se îngroaşă, straturile de colagen se densifică şi
se dublează ca grosime de la 2,4 microni la 4 microni.
Studii recente au pus în evidenţă la nivelul laminei criblata şi în jurul vaselor din capul
nervului optic acumularea de AGE (advanced glycosylation endproducts), care ar putea
contribui la dezvoltarea neuropatiei optice la pacienţii diabetici.
Fig. Capilar cu lumen normal şi celule
endoteliale normale. Membrana bazală
este îngroşată (lot DZ+P, X40 000)
Fig. Între lamina bazală a RPE (retinal
pigment epithelial cells) şi stratul elastic al
membranei Bruch (membrana bazală
stratificată) se constată depozite mari de
(lot DZ, X 40 000)

Fig. Se pot observa adevărate vase de
neoformaţie între membrana Bruch şi RPE
(lot DZ, X 30 000)
Fig. Spaţiu subretinian, membrana
limitantă externă (ELM) formată din
complexe joncţionale şi procese basketlike
ale celulelor Muller, RPE (retinal
pigment epithelium) cu structură normală
(lot MX30 000).
- 13 -
Fig Canalul Schlemm este sinuos, conturat de
un endoteliu subţia şi conţine multiple vacuole
gigante (lot DZ+P, X 40 000)
Fig Eritrocit normal, lumen, celule
endoteliale şi membrană bazală îngroşată
anormal cu rămăşiţe citoplasmatice
degenerate (lot DZX40 000).
În concluzie:
1. Examenul anatomopatologic evidenţiază cataractă, dezlipiri de retină tracţionale
(periferice sau maculare) şi neovascularizaţie retiniană la toate animalele diabetice.
2. Animalele diabetice protejate prin Zn sau polifenoli prezintă cataractă incipientă şi
aspecte de retinopatie moderată, cu rare şi parcelare dezlipiri de retină (40%
respectiv 55%).
Aspect de cataractă diabetică

REZULTATELE STUDIULUI CLINIC
Lotul de studiu a fost constituit din 280 pacienţi diagnosticaţi cu diabet zaharat (DZ),
125 femei şi 155 bărbaţi în raportul M/F = 1,24 / 1.
Pe grupe de vârstă şi sex, modulul (frecvenţa cea mai mare) se întâlneşte la grupa de
vârsta 51-60 ani la sexul masculin (25,7%), iar la sexul feminin vârful este atins la grupa de
vârstă 61-70 ani (15,7%).
%
30
25
20
15
10
5
0
Masculin
Feminin
- 14 -
25,7
15 15,7
11,4
10
6,4 7,1
1,8 1,4 3,6
0,4
1,4
20-30 31-40 41-50 51-60 61-70 > 70
Grupa de vârstă (ani)
Fig. Distribuţia pe grupe de vârstă şi sex a pacienţilor din lotul de studiu
Dintre aceşti pacienţi:
- 256 pacienţi (115 femei şi 141 bărbaţi) au fost trataţi cu antidiabetice orale;
- 24 cu insulină (diabet insulinonecesitant): 10 femei şi 14 bărbaţi;
Din cei 280 pacienţi examinaţi şi evaluaţi clinic, paraclinic şi biologic, am ales un
număr de 180 pe care i-am împărţit în 3 loturi de studiu, relativ omogene ca vârstă, sex şi
vechime a diabetului.
Un prim lot, alcătuit din 70 pacienţi (35 bărbaţi şi 35 femei) a fost tratat, pe lângă
antidiabeticele prescrise de centrul de diabet, cu supliment de Zn (Unizinc 50 mg), pentru o
perioadă de 6 luni.
Al doilea lot format din alţi 70 pacienţi (35 bărbaţi şi 35 femei) ce au primit tratament
suplimentar cu polifenoli extraşi din Gingo Biloba.
Ultimul lot este alcătuit din 40 pacienţi diabetici (20 bărbaţi şi 20 femei) consideraţi
martori (numai cu tratament antidiabetic clasic).
Tabel Asocierea dintre retinopatia diabetică şi potenţiale variabile
Variabile Retinopatie diabetică Semnificaţie
statistică
prezentă
absentă
46 pacienţi
134 pacienţi
Durata diabetului zaharat:
medie 5,0 3,5 p < 0.007
limite
Tipul de tratament (n (%)):
2,0 -10,0 0,5-12,5
Insulină 18 (10,0) 6 (3,3)
Antidiabetice orale 28 (15,6) 98 (53,3)
p < 0.001
Dietă
HbA1c (n (%)):
10 (5,6) 32 (17,8)
HbA1c (%) 8,49 7,08
> 7% 43 (23,9) 69 (38,3)
p < 0.001
< 7% 3 (1,7) 67 (37,2)
Hipertensiune (n (%)) 32 (17,8) 56 (31,1) p < 0.001

Glicemia
Valorile individuale ale glicemiei obţinute de la pacienţii diabetici cu tratament
suplimentat cu Zn sunt independente de vârsta pacienţilor (r= -0,09) şi nu se corelează nici
cu vechimea afecţiunii (r= -0,17).
Glicemie (mg/dl) lot DZ+Zn
Glicemie (mg/dl) lot DZ+P
250
200
150
100
50
r= -0.09
0
0 20 40
varsta (ani)
60 80
Glicemie (mg/dl) lot DZ+Zn
- 15 -
250
200
150
100
50
r= -0.17
0
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig. Corelaţia valorilor individuale ale glicemiei cu vârsta şi vechimea diabetului zaharat
la pacienţii diabetici trataţi cu zinc
250
200
150
100
50
r= 0.37
0
0 20 40
varsta (ani)
60 80
Glicemie (mg/dl) lot DZ+P
250
200
150
100
50
r= 0.40
0
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig.Corelaţia valorilor individuale ale glicemiei cu vârsta şi vechimea diabetului zaharat la pacienţi
diabetici trataţi cu polifenoli
%
0
-5
-10
-15
-20
-25
DZ+Zn DZ+P
Masculin
Feminin
Fig. Modificările valorilor medii ale glicemiei în urma suplimentării tratamentului
De remarcat că suplimentarea tratamentului cu zinc induce o scădere mai mare a
valorilor glicemiei comparativ cu suplimentarea tratamentului cu polifenoli atât la sexul
masculin cât şi la sexul feminin, dar această diminuare nu prezintă diferenţe semnificative
din punct de vedere statistic.

Hemoglobina glicată
Valorile individuale ale hemoglobinei glicate – Hb A1C(%) obţinute de la pacienţii
diabetici a căror tratament a fost suplimentat cu Zn sunt independente de vârsta pacienţilor
(r= 0,09) şi nu se corelează semnificativ nici cu vechimea afecţiunii (r= 0,20).
Hb A1C(%) lot DZ+Zn
10
8
6
4
2
0
r= 0.09
0 20 40 60 80
varsta (ani)
Hb A1C(%) lot DZ+Zn
- 16 -
10
8
6
4
2
0
r= 0.20
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig. Corelaţia valorilor individuale ale hemoglobinei glicate cu vârsta şi vechimea diabetului zaharat la
pacienţi diabetici trataţi cu zinc
Hb A1C(%) lot DZ+P
10
8
6
4
2
0
r= -0.11
0 20 40 60 80
varsta (ani)
Hb A1C(%) lot DZ+P
10
8
6
4
2
0
r= -0.19
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig. Corelaţia valorilor individuale ale hemoglobinei glicate cu vârsta şi vechimea diabetului
zaharat la pacienţi diabetici trataţi cu polifenoli
0
-2
-4
-6
-8
%
-10
-12
-14
-16
-18
DZ+Zn DZ+P
Masculin
Feminin
Fig.Modificările valorilor medii ale hemoglobinei glicate în urma suplimentării
tratamentului
De remarcat că suplimentarea tratamentului cu zinc induce reduceri mai mari ale
valorilor hemoglobinei glicate la ambele sexe, comparativ cu lotul la care tratamentul a fost
suplimentat cu polifenoli. Această reducere a valorilor nu prezintă diferenţe semnificative din
punct de vedere statistic, în funcţie de sex, valorile medii ale hemoglobinei glicate după 6 luni
de suplimentare a tratamentului cu zinc sau polifenoli sunt aproximativ aceleaşi.

Colesterol (mg/dl) lot
DZ+Zn
400
350
300
250
200
150
100
50
r= 0.27
0
0 20 40 60 80
varsta (ani)
Profilul lipidic
Colesterol (mg/dl) lot
DZ+Zn
- 17 -
400
350
300
250
200
150
100
50
r= 0.18
0
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig.Corelaţia valorilor col. total cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţii diabetici trataţi cu zinc
Colesterol (mg/dl) lot DZ+P
400
350
300
250
200
150
100
50
0
r= 0.13
0 20 40 60 80
varsta (ani)
Colesterol (mg/dl) lot
DZ+P
400
350
300
250
200
150
100
50
r= -0.38
0
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig. Corelaţia valorilor colesterolului total cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţii diabetici
trataţi cu polifenoli
%
1
0
-1
-2
-3
-4
-5
-6
-7
-8
-9
DZ+Zn DZ+P
Masculin
Feminin
Fig. Modificările valorilor colesterolului total în urma suplimentării tratamentului
De remarcat că la sexul masculin suplimentarea tratamentului cu polifenoli induce o
scădere mai mare a valorilor colesterolului total comparativ cu suplimentarea dietei cu zinc.
La femei suplimentarea tratamentul cu zinc timp de 6 luni a determinat creşterea uşoară a
valorilor colesterolului total, iar tratamentul suplimentat cu polifenoli determină scăderea
valorilor colesterolului, însă mai puţin decât la sexul masculin.
Valorile individuale ale LDL-colesterol (LDL-C) pentru pacienţii diabetici care au primit
tratament suplimentat cu Zn se corelează direct cu vârsta pacienţilor (r= 0,33) sau vechimea
afecţiunii (r= 0,32).

LDL-C (mg/dl) lot
DZ+Zn
250
r= 0.33
200
150
100
50
0
0 20 40
varsta (ani)
60 80
- 18 -
LDL-C (mg/dl) lot
DZ+Zn
250
200
150
100
50
0
r= 0.32
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig. Corelaţia valorilor LDL-C cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţii diabetici trataţi cu zinc
LDL-C (mg/dl) lot
DZ+P
250
r= -0.07
200
150
100
50
0
0 20 40 60 80
varsta (ani)
LDL-C (mg/dl) lot
DZ+P
250
200
150
100
50
0
r= -0.43
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig. Corelaţia LDL-C cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţii diabetici trataţi cu polifenoli
%
0
-2
-4
-6
-8
-10
-12
-14
-16
DZ+Zn DZ+P
Masculin
Feminin
Fig. Modificările valorilor medii ale LDL-C în urma suplimentării tratamentului
De remarcat că la sexul masculin suplimentarea tratamentului cu polifenoli induce o
scădere mai mare a valorilor LDL-C, în timp ce suplimentarea dietei cu zinc determină o
scădere mai mare la sexul feminin. În funcţie de tipul de tratament, se observă că scad
semnificativ valorile medii ale LDL-C după 6 luni de tratamentul cu polifenoli la sexul feminin
(p0,05).
HDL-C (mg/dl) lot DZ+Zn
100
75
50
25
0
r= 0.04
0 20 40 60 80
varsta (ani)
HDL-C (mg/dl) lot DZ+Zn
100
75
50
25
0
r= -0.27
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig.Corelaţia valorilor HDL-C cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţi diabetici trataţi cu zinc

HDL-C (mg/dl) lot DZ+P
100
75
50
25
r= -0.004
0
0 20 40 60 80
varsta (ani)
HDL-C (mg/dl) lot DZ+P
- 19 -
100
75
50
25
r= -0.37
0
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig.Corelaţia HDL-C cu vârsta şi vechimea DZt la pacienţi diabetici trataţi cu polifenoli
16
14
12
10
% 8
6
4
2
0
DZ+Zn DZ+P
Masculin
Feminin
Fig.Modificările valorilor medii ale HDL-C în urma suplimentării tratamentului
În funcţie de tipul de tratament suplimentat, se observă creşterea semnificativă a
valorilor medii ale HDL-C după 6 luni de suplimentare a tratamentului cu zinc la sexul feminin
(p0,05).
Trigliceride (mg/dl) lot
DZ+Zn
200
150
100
50
r= 0.07
0
0 20 40 60 80
varsta (ani)
Trigliceride (mg/dl) lot
DZ+Zn
200
150
100
50
r= 0.38
0
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig.Corelaţia valorilor TG serice cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţii diabetici trataţi cu zinc
Trigliceride (mg/dl)
lot DZ+P
200
150
100
50
0
r= 0.05
0 20 40 60 80
varsta (ani)
Trigliceride (mg/dl) lot
DZ+P
200
150
100
50
0
r= -0.25
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig.Corelaţia TG serice cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţii diabetici trataţi cu polifenoli

%
5
0
-5
-10
-15
DZ+Zn DZ+P
- 20 -
Masculin
Feminin
Fig. Modificările valorilor medii ale TG serice în urma suplimentării tratamentului
Se observă că suplimentarea tratamentului cu zinc induce cea mai mare descreştere a
valorilor trigliceridelor serice la sexul masculin, iar la sexul feminin valorile trigliceridelor
serice scad prin suplimentarea tratamentului cu polifenoli. În funcţie de tipul de tratament, se
observă scăderea valorilor medii ale trigliceridelor serice după 6 luni de suplimentare a
tratamentului cu polifenoli la ambele sexe (p>0,05).
Markeri ai fenomenelor inflamatorii
Faptul că fibrinogenul şi IL-1a sunt variabile deosebit de importante în patogenia
retinopatiei diabetice este confirmat prin numeroasele publicaţii recent apărute.
IL-1B (ng/dl) lot DZ+Zn
25
20
15
10
5
0
r= 0.33
0 20 40 60 80
varsta (ani)
IL-1B (ng/dl) lot DZ+Zn
25
20
15
10
5
0
r= 0.56
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig.Corelaţia valorilor IL-1 cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţii diabetici trataţi cu zinc
Valorile medii ale IL-1prezintă diferenţe nesemnificative pe sexe atât la lotul cu
tratament antidiabetic clasic cât şi la lotul cu tratamentul suplimentat cu zinc. De asemenea,
nu se observă diferenţe semnificative ale valorilor medii ale IL-1 în urma suplimentării
tratamentului cu zinc (p>0,05).
IL-1B (ng/dl) lot DZ+P
25
20
15
10
5
0
r= -0.06
0 20 40 60 80
varsta (ani)
IL-1B (ng/dl) lot DZ+P
25
20
15
10
5
0
r= 0.37
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig. Corelaţia valorilor IL-1 cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţi diabetici trataţi cu polifenoli

Se observă că suplimentarea tratamentului cu zinc induce cea mai mare descreştere a
valorilor IL-1atât la sexul masculin cât şi la sexul feminin.
%
0
-2
-4
-6
-8
-10
DZ+Zn DZ+P
- 21 -
Masculin
Feminin
Fig. Modificările valorilor medii ale IL-1 în urma suplimentării tratamentului
În funcţie de tipul de tratament, se observă cele mai mici valori medii ale IL-1 după 6
luni de suplimentare a tratamentului cu zinc la ambele sexe (p>0,05).
Fibrinogen (mg/dl) lot DZ+Zn
900
600
300
0
r= 0.15
0 20 40 60 80
varsta (ani)
Fibrinogen (mg/dl)
lot DZ+Zn
900
600
300
0
r= 0.11
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig. Corelaţia fibrinogenului cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţi diabetici trataţi cu zinc
Fibrinogen (mg/dl) lot
DZ+P
900
r= 0.03
600
300
0
0 20 40 60 80
varsta (ani)
Fibrinogen (mg/dl) lot DZ+P
900
600
300
0
r= 0.28
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig. Corelaţia valorilor fibrinogenului cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţi diabetici trataţi cu polifenoli
%
0
-2
-4
-6
-8
-10
-12
DZ+Zn DZ+P
Masculin
Feminin
Fig. Modificările valorilor medii ale fibrinogenului în urma suplimentării tratamentului

În funcţie de tipul de tratament, se observă cele mai mici valori medii ale fibrinogenului
după 6 luni de suplimentare a tratamentului cu polifenoli la ambele sexe, însă diferenţe
semnificative din punct de vedere statistic se regăsesc numai la sexul feminin (p

În funcţie de tipul de tratament, se înregistrează cele mai mici valori medii ale
ceruloplasminei după 6 luni de suplimentare a tratamentului: cu polifenoli la sexul masculin şi
cu zinc la sexul feminin.
Prin experimente in vitro s-a demonstrat că acidul uric, la fel ca şi unele purine,
captează radicalii liberi de oxigen (RLO) inhibând peroxidarea acizilor graşi polinesaturaţi,
protejează hematiile de atacul 1 O2; hemoglobina de stres oxidativ cu nitrit şi oxidarea
degradativa a acidului hialuronic.
Ac uric (mg/dl) lot DZ+Zn
12
9
6
3
0
r= 0.23
0 20 40 60 80
varsta (ani)
- 23 -
Ac uric (mg/dl) lot DZ+Zn
12
9
6
3
0
r= 0.41
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig. Corelaţia acidului uric cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţii diabetici trataţi cu zinc
Ac uric (mg/dl) lot DZ+P
12
9
6
3
0
r= 0.16
0 20 40 60 80
varsta (ani)
Ac uric (mg/dl) lot DZ+P
12
9
6
3
r= 0.03
0
0 3 6 9 12 15
vechime DZ (ani)
Fig.Corelaţia acidului uric cu vârsta şi vechimea DZ la pacienţi diabetici trataţi cu polifenoli
La sexul masculin, valorile individuale ale acidului uric înregistrate la lotul cu tratament
antidiabetic clasic sunt mai omogene faţă de seria de valori de la lotul cu tratament
suplimentat cu polifenoli (CV% 6,96 vs 7,37). În urma tratamentului cu polifenoli nu se
înregistrează diferenţe ale valorilor medii ale acidului uric faţă de martorii corespunzători, în
schimb se înregistrează puternice diferenţe între sexe atât la lotul DZ+P cât şi la lotul DZ
(p

În funcţie de tipul de tratament, se înregistrează cele mai mici valori medii ale acidului
uric după 6 luni de suplimentare a tratamentului cu zinc la ambele sexe, diferenţe
semnificative din punct de vedere statistic numai la sexul masculin (p

10. Examenul anatomopatologic evidenţiază cataractă, dezlipiri de retină tracţionale
(periferice sau maculare) şi neovascularizaţie retiniană la toate animalele diabetice.
11. Animalele diabetice protejate prin Zn sau polifenoli prezintă cataractă incipientă şi
aspecte de retinopatie moderată, cu rare şi parcelare dezlipiri de retină (40%
respectiv 55%).
Studiul clinic permite următoarele concluzii:
1. Valorile glicemiei au diminuat semnificativ (p

LUCRĂRILE ŞTIINŢIFICE ALE AUTOAREI DIN TEMATICA DOCTORATULUI
Coautor la volumul: Chirurgia cristalinului. Tehnica facoemulsificării.
D. Costin, Popa S., Şargu B., Bîndar Anca Teodora, Broşteanu Magda, Darabă Oana,
Dogaru Magda, Galan Bogdan Gabriel, Ghiorghiu Laura Nicoleta, Ivan Dana, Petraru
Dumitru, Popovici Adrian Mihail, Romeen Agha, Neacşu Elena, Mareş Laura Mihaela,
Pelmuş Simona.
laşi 2003. ISBN 973-99683-7-6.
Membru al echipei de lucru la Grant-ul CNCSIS Tip.A Cod 2101/2005-2007, cu titlul:
ASPECTE CELULARE ŞI MOLECULARE ALE MODULĂRII EVOLUŢIEI DIABETULUI
ZAHARAT PRIN ADMINISTRAREA UNOR PRODUŞI POLIFENOLICI NATURALI - Director
grant: Prof Dr. Magda Bădescu
Lucrări publicate:
1. Modelarea computerizată a biomaterialelor ortopedice şi cardiovasculare.
Cezarina Dragomirescu, Manuela Ciocoiu, Laura Mareş, Magda Bădescu.
Supliment al Revistei de Medicină stomatologică, editat cu ocazia celei de-a XI-a
ediţii a „Zilelor Sfintei Apollonia” cu tema: „Tehnologii contemporane în clinică şi
laborator”, Iaşi, 9-10 februarie 2001, vol. 5, ISSN 1453-1224, nr. 1, pag. 30-32, 2001.
2. Aplicaţiile produşilor fluorocarbonaţi în domeniul biomaterialelor.
Magda Bădescu, Codruţa Fratu, Laura Mareş. Manuela Ciocoiu, C. Dragomirescu.
Supliment al Revistei de Medicină stomatologică, editat cu ocazia celei de-a XI-a
ediţii a „Zilelor Sfintei Apollonia” cu tema: „Tehnologii contemporane în clinică şi
laborator”, laşi, 9-10 februarie 2001, vol. 5, ISSN 1453-1224, nr.1, pag. 182-184, 2001.
3. A doua generaţie de cornee artificială.
Laura Mareş, Codruţa Fratu, Laurenţiu Bădescu, D. Costin, Magda Bădescu.
Supliment al Revistei de Medicină stomatologică, editat cu ocazia celei de-a XI-a
ediţii a Zilelor Sfintei Apollonia cu tema: „Tehnologii contemporane în clinică şi
laborator”, pag. 21-24, Iaşi, 9-10 februarie 2001, vol. 5, ISSN 1453-1224, nr. 1, pag.
167-170, 2001.
4. Alterări moleculare cerebrale induse de stres în procesul de senescenţă normală şi
patologică.
Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu, Codruţa Fratu, Laura Mareş
Current Problems in Cellular and Molecular Biology (Probleme curente în Biologia
Celulară şi Moleculară) ed. Risoprint Cluj-Napoca, 2001, ISBN: 973-656-210-7, pag.
332-337.
5. Reglarea factorilor de creştere în celulele sistemului nervos.
Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu, Laura Mareş, Codruţa Fratu, L. Bădescu.
Current Problems in Cellular and Molecular Biology (Probleme curente în Biologia
Celulară şi Moleculară) sub red. prof. A. Ardelean, C Crăciun, Ed. Risoprint Cluj-
Napoca, 2002, vol. VII, ISSN: 1583-6258, nr. 1, pag. 53-56.
6. Implicarea matricei extracelulare din miocardul hibernant în defectele structurale şi
disfuncţia cardiacă.
Manuela Ciocoiu, Magda Bădescu, Codruţa Fratu, L. Bădescu, Laura Mareş.
Analele Societăţii Naţionale De Biologie Celulară sub red. prof. A. Ardelean, C
Crăciun, Ed.Risoprint Cluj-Napoca, 2002, vol. VII, ISSN: 1583-6258, nr.1, pag. 81-85.
7. Epiteliopatie pigmentară placoidă mulţi focală posterioară acută.
C. Constantin, Doina Dimofte, D. Costin, I. Cijevschi, Laura Mareş.
Oftalmologia. 2002(3), pag. 61-63.
- 26 -

8. Intervenţia protectoare a compuşilor polifenolici naturali asupra unor parametri
biochimici, enzimatici şi neenzimatici.
Manuela Ciocoiu, Daniele Jitaru, Didona Ungureanu, Dana Tutunaru, Chicu Mihaele,
Laura Mareş, Magda Bădescu.
Drugs and Pain, Gr.T.Popa Publishing House, Iaşi 2007, ISBN 978-973-7682-13-0,
pag. 291-294.
9. Limitarea retinopatiei diabetice prin antociani naturali.
Laura Mareş, Magda Bădescu, Daniela Jitaru, Manuela Ciocoiu.
Drugs and Pain, Gr.T.Popa Publishing House, Iaşi 2007, ISBN 978-973-7682-13-0,
pag. 316-319.
10. Posibilităţi de recuperare a retinopatiei diabetice.
Magda Bădescu, Laura Mareş, Daniela Jitaru, Didona Ungureanu, Manuela Ciocoiu.
Zilele Spitalului Recuperare: Supliment Revista Medico - Chirurgicală, Vol.III/2007,
ISSN: 0048-7848, Nr. 1, Supl. 2, pag. 234-238.
11. Efectele benefice ale flavonoidelor din strugurii negri asupra angiopatiei diabetice.
Magda Bădescu, Laura Mareş, Daniela Jitaru, Manuela Ciocoiu.
Rev.Med.Chir.vol.III/oct-nov.2007, ISSN: 0048-7848, nr. 4, Supl. 2, pag. 21-24.
12. Limitarea sindromului inflamator cronic din diabetul zaharat prin polifenoli naturali.
Laura Mareş, Marinela Groza, Manuela Ciocoiu, Magda Bădescu.
Adverse effects of pharmacologic active substances: from bench to bedside, Editura
Junimea, 2009 (in pres).
13. Some effect of natural polyphenols on the dislipidemy and eye complications in
the experimental diabetes mellitus.
Laura Mare , Magda Bădescu, C.Pohaci, L.Bădescu, Manuela Ciocoiu.
Romanian Journal of Morphology and Embryology (in pres).
Lucrări publicate în rezumat:
14. Limitarea complicaţiilor diabetice prin administrare de zinc.
Magda Bădescu, Veronica Colev-Luca, Manuela Ciocoiu, Mihaiela Chicu, Laura
Mareş, L. Bădescu, Codruţa Fratu.
Rezumatele lucrărilor celei de-a III-a Conferinţe Naţionale a Societăţii Române de
Farmacologie, Terapeutică şi Toxicologie Clinică, Iaşi, 24-27.05.2001, „Ziua
Medicamentului”, Ediţia a X-a, Terapeutică, Farmacologie şi Toxicologie Clinică, vol.
V (supl.), pag. 51-52.
15. Citokinele, un arsenal terapeutic complex.
Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu, Laura Mareş, L. Bădescu, Codruţa Fratu.
A XIX-a Sesiune Ştiinţifică Anuală a Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, 7-
10.06.2001, Baia Mare, Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, 2001, nr.
29, pag. 206-207.
16. Reglarea prin factori mitogeni a creşterii şi proliferării celulare în sistemul nervos.
Laura Mareş, Magda Bădescu, L. Bădescu, Codruţa Fratu, Oana Voicu.
A XIX-a Sesiune Ştiinţifică Anuală a Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, 7-
10.06.2001, Baia Mare, Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, 2001, nr.
29, pag. 178-179.
17. Oxidative stress markers in zinc protected diabetic rats.
L. Bădescu, C. M. Fratu, L. M. Mareş, M. M. Bădescu.
5 th Congress of the European Association for Clinical Pharmacology and
Therapeutics, september 12-15, 2001, Odense, Denmark, pag. 142.
- 27 -

18. Trombospondina-1, triplu modulator al activităţii celulelor endoteliale.
Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu, Laura Mareş, Codruţa Fratu.
A XX-a Sesiune Ştiinţifică Anuală a Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, 6-
9.06.2002, Satu Mare, Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, 2002, ed.
Bion, ISBN 973-85316-8-3, nr. 30, pag. 57-58.
19. Complementaritatea imagerie prin rezonanţă magnetică nucleară - potenţiale
evocate vizuale şi auditive în diagnosticul sclerozei multiple.
D. Baltag, S. Andronic, B. Ignat, Laura Mareş.
Conferinţa Naţională de Neurologie. 30 octombrie-2 noiembrie 2002. Revista
Societăţii de Neurologie din România, vol. 1, nr. 1, pag. 29.
21. Studiu clinic privind tratamentul neuropatiei optice ischemice anterioare non -
arteritice.
D. Costin, Oana Darabă, Magda Dogaru, Mariana Stamate, S. Popa, D. Petraru, Laura
Mareş.
Al treilea Congres Naţional de Oftalmologie. Sinaia, 1-4 octombrie 2003.
22. Neovascularizaţia coroidiană, un sistem - model valoros.
Laura Mareş, Manuela Ciocoiu, Mihaela Chicu, Magda Bădescu.
Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară nr. 32, iunie 2004, Ed. Daya, ISSN
1584-5532. A XXII-a Sesiune Ştiinţifică Anuală a Societăţii Naţionale de Biologie
Celulară, 10-13 iunie 2004, Sighisoara, pag. 76.
23. Metode şi posibilităţi de evidenţiere a neurogenezei în ţesutul cerebral adult.
Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu, Cătălina Bohotin, Laura Mareş.
Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară nr. 32, iunie 2004, Ed. Daya, ISSN
1584-5532. A XXII-a Sesiune Ştiinţifică Anuală a Societăţii Naţionale de Biologie
Celulară, 10-13 iunie 2004, Sighisoara, pag. 243.
24. Modificări ale neurogenezei în bulbul olfactiv la adult.
Manuela Ciocoiu, Laura Mareş, Cătălina Bohotin, Magda Bădescu.
Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară nr. 32, iunie 2004, Ed. Daya, ISSN
1584-5532. A XXII-a Sesiune Ştiinţifică Anuală a Societăţii Naţionale de Biologie
Celulară, 10-13 iunie 2004, Sighişoara, pag. 177.
25. Regenerarea neuronală între speranţă şi realitate.
Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu, Laura Mareş.
Al III-lea Congres Naţional de NeuroEndocrinologie, Poiana Braşov, 3-5 iunie 2004.
26. Rolul benefic al zincului în senescenţa maculară.
Laura Mareş, L. Bădescu, C. Grigoraş, Magda Bădescu.
Vol. lucrărilor Simpozionului de Fiziopatologie Mamaia - Constanţa, 19-21 mai 2005.
27. Limitation of cardio - vascular and retinal lesions (injury) in
Diabetes mellitus by proanthocyanidins administration.
Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu, Daniela Jitaru, Laura Mare , C.Pohaci.
The 6 th Congress - European Federation of Internal Medicine, Lisboa - Portugal, 21-
26 iunie 2007.
28. Inflamatory Mechanisms of Diabetes Retinopathy.
Laura Mareş, Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu.
Romanian Society for Cell Biology at 25 years; Anniversary workshop „From Basic
Science to Therapeutic Applications”, 6-10 June 2007, Bucharest, Book of Abstracts,
pag. 39.
- 28 -

29. Intervenţia polifenolilor naturali asupra nefropatiei din diabetul experimental.
Manuela Ciocoiu, Dana Tutunaru, Daniela Jitaru, Mihaela Chicu, Laura Mareş,
Magda Bădescu.
6 th National Conference of Romanian Society of Pathophysiology - Bridging People
and Science, 4-6 oct., 2007, Timişoara, pag. 103-104.
30. Modularea prin polifenoli naturali a modificărilor cardio - vasculare şi retiniene din
diabetul experimental.
Magda Bădescu, Daniela Jitaru, Laura Mareş, Marinela Groza, Manuela Ciocoiu.
6 th National Conference of Romanian Society of Pathophysiology - Bridging People
and Science, 4-6 oct., 2007, Timişoara, pag. 95-96.
31. Antithrombotic activity of plant - derived polyphenols in diabetic heart failure.
Ciocoiu M, Bădescu C, Tutunaru D, Mareş L, Bădescu M.
World Heart Failure Congress, 12-14 February, 2008, Al Ain, UAE, organised by
World Heart Failure Society & Faculty of Medicine & Health Sciences UAE
University, Al Ain, United Arab Emirates.
32. Oxidative stress modulation in cardiovascular diabetic damages by polyphenols
administration.
Ciocoiu M, Bădescu C, Tutunaru D, Mareş L, Bădescu M.
World Heart Failure Congress, 12-14 February, 2008, Al Ain, UAE, organised by
World Heart Failure Society & Faculty of Medicine & Health Sciences UAE
University, Al Ain, United Arab Emirates.
33. Artificial Cornea: Recent Developments in Keratoprostheses.
Laura Mareş, L.Bădescu, C.Grigoraş, Magda Bădescu.
Second Workshop Series on Biomaterials Science: Biomaterialele şi ingineria
tisulară, 26-29 iunie 2008, Popas Bucovina, Suceviţa.
34. Recent Developments in Keratoprostheses.
Magda Bădescu, Laura Mareş, Manuela Ciocoiu.
3 nd International Conference on Biomaterials and Medical Devices BIOMMEDD’2008,
13-16 November, 2008, Bucharest, Romania.
- 29 -