SUBIECTE EXAMEN LICENTA 2010 (360 credite) Biomateriale 1 ...

SUBIECTE EXAMEN LICENTA 2010 (360 credite)
Biomateriale
1. Care dintre urmǎtoarele afirmaţii este falsǎ:
a) Conductivitatea termicǎ a unui metal este crescutǎ intrucât transportul de energie termicǎ
este predominant electronic.
b) Proprietăţile de pasivare ale metalelor influenţeazǎ pozitiv proprietăţile de
biocompatibilitate.
c) Printre metalele cu proprietăţi de autopasivare se menţionează: titanul, zirconiul, tantalul
şi niobiul.
d) O transformare alotropicǎ presupune modificarea compozitiei chimice a materialului.
2. Alegeţi afirmaţia falsǎ. Avantajele procedeului sol-gel în procesarea biomaterialelor
ceramice constau în:
a) obţinere de biomateriale cu o compoziţie chimică diferitǎ de cea rezultată prin procedee
convenţionale;
b) puritatea înaltă a materialului ceramic rezultat;
c) posibilitatea depunerii unor straturi superficiale la temperaturi relativ joase.
d) aplicarea unui tratament de sinterizare.
3. Unul dintre urmǎtoarele metale are potenţial alergenic:
a) magneziu,
b) nichel,
c) sodiu,
d) potasiu.
4. Referitor la oţelurile inoxidabile, urmǎtoarea afirmaţie este falsǎ:
a) Oţelurile austenitice sunt magnetizabile si nu se utilizeazǎ in aplicaţii medicale.
b) Sunt, de regulă, oţeluri crom-nichel.
c) Nichelul stabilizeazǎ austenita.
d) Oţelul marca 316 contine adaos de molibden pentru a creşte rezistenţa la coroziune.
5. Referitor la proprietǎţile materialelor ceramice urmǎtoarea afirmaţie este falsǎ:
a) prezintǎ conductivitate electrică scăzută;
b) prezintǎ conductivitate termică scăzută;
c) sunt fragile;
d) sunt mai bune conducǎtoare de caldurǎ decât metalele.
6. Considerând diagrama de faze din figurǎ precizaţi care afirmaţie este falsǎ:
a) Segmentul este parte a liniei solidus.
b) Solubilitatea maximǎ a lui A in B este de 8,8%.
c) Liniile verticale si corespund compuşilor chimic puri de compoziţie 100%A
si respectiv 100%B.
d) Segmentul este parte a liniei solidus.

7. Un aliaj pe bază de titan larg utilizat în fabricarea structurilor protetice este:
a) Ti6Al4V.
b) aliaj pe baza de Ti cu un conţinut ridicat in oxigen (peste 0,2%).
c) aliaj pe baza de Ti cu un conţinut ridicat in carbon (peste 0,2%).
d) aliaj pe baza de Ti cu un conţinut ridicat in azot (peste 0,1%).
8. Alegeţi afirmaţia falsǎ. Ca urmare a solicitǎrilor mecanice, materialele metalice pot
experimenta:
a) rupere ductilǎ;
b) rupere fragilǎ;
c) rupere la obosealǎ;
d) intotdeauna rupere fǎrǎ deformare plasticǎ prealabilǎ.
9. In medii umede apatitele prezintǎ urmǎtoarele proprietǎţi, cu o excepţie:
a) solubilitatea hidroxiapatitei este direct proporţională cu creşterea pH-ului;
b) substituirea grupǎrilor hidroxil cu ioni de fluor reduce solubilitatea apatitei;
c) dizolvarea apatitelor este influenţatǎ de suprafaţa specifică;
d) defectele structurale influenţează procesul de solubilizare.
10. Materialele metalice cu memorie a formei prezintǎ urmǎtoarele caracteristici, cu o excepţie:
a) efectul de memorie are loc prin tranziţia de la o microstructurǎ caracteristicǎ la joasǎ
temperaturǎ la una stabilǎ la temperaturǎ ridicatǎ;
b) proprietǎţi de superelasticitate conferite de martensita;
c) prezenţa maclelor interne în substructura martensitei;
d) prezenţa dislocaţiilor interne în substructura martensitei.
11. Din categoria ceramicilor bioinerte nu face parte:
a) alumina,
b) zircona,
c) carbonul pirolitic,
d) hidroxiapatita.
12. Metalele şi aliajele nobile sunt utilizate curent în generarea dispozitivelor medicale, cu o
excepţie:
a) electrozi,
b) implanturi,
c) lucrări dentare restaurative,
d) suprafeţe articulare.

13. Interacţiunea favorabilǎ biomaterial-ţesut este condiţionatǎ de urmǎtoarele aspecte, cu o
exceptie:
a) energia superficialǎ;
b) gradul de umectare;
c) rezistenţa la coroziune in mediu electrolitic;
d) producerea de reacţii de tip imunologic.
14. Fenomenul de memorie a formei se manifestǎ în unele aliaje neferoase cu transformare
martensitică reversibilă, de tipul celor menţionate mai jos, cu o excepţie:
a) Cu-Al-Ni,
b) Ti-Ni,
c) Nitinol,
d) TiO2.
15. Referitor la apatite, urmǎtoarea afirmaţie este falsǎ:
a) Hidroxiapatita (HA) posedǎ o reţea cristalinǎ cubicǎ;
b) Apatita stoechiometricǎ are un raport Ca/P=1.67;
c) HA este un fosfat de calciu bioactiv;
d) Apatitele biologice sunt nestoechiometrice.
16. Considerând diagrama de faze din figurǎ precizaţi care afirmaţie este falsǎ:
a) Segmentul este parte a liniei solvus.
b) Componentul B trece in stare lichidǎ la temperatura T2.
c) Punctul corespunde unei transformǎri invariante de tip eutectic.
d) Pe diagramǎ se gǎsesc doar douǎ faze solide (soluţii solide) situate in vecinǎtatea
concentraţiilor extreme ale diagramei de faze.
17. In ce priveşte materialele carbonice, urmǎtoarea afirmaţie este falsǎ:
a) Prezintǎ proprietǎţi mecanice exacerbate si nu sunt hemocompatibile;
b) Utilizate ca straturi superficiale depuse pe diverse componente protetice;
c) Se poate depune carbonul în stare de vapori;
d) Carbonul pirolitic este utilizat in aplicaţii protetice.
18. Cu privire la oţelurile inoxidabile nu este adevǎratǎ afirmaţia:
a) Oţelul inoxidabil pentru aplicaţii biomedicale este aliat cu molibden.
b) Posedă o mare rezistenţă la coroziune în atmosferă si la coroziune electrochimică.
c) Rezistenţa la coroziune a oţelurilor creşte prin alierea cu crom.
d) Molibdenul scade rezistenţa la oxidare a oţelurilor inoxidabile.
19. In categoria ceramicilor bioactive se include:
a) ceramica pe bazǎ de fosfaţi de calciu,

) ceramica pe bazǎ de oxid de aluminiu,
c) ceramica pe bazǎ de oxid de zirconiu,
d) carbonul pirolitic.
20. Cu privire la titan si aliajele pe bazǎ de titan, nu este adevǎratǎ afirmaţia:
a) Titanul metalic prezintă douǎ stări alotropice în stare solidă.
b) Titanul se combină cu azotul şi hidrogenul formând nitruri şi hidruri.
c) In condiţiile mediului ambiant fenomenul de coroziune nu se manifestǎ datorită formǎrii
unei pelicule protectoare de TiO2 pe suprafaţa sa.
d) Principalul neajuns al titanului si aliajelor sale, in ce priveşte aplicaţiile medicale, este
densitatea extrem de mare.
21. Procesarea ceramicii se poate realiza prin urmǎtoarele procedee, cu o excepţie:
a) compactarea pulberii ceramice prin presare în matriţă;
b) tehnica presării continue la cald;
c) presare izostatică la cald;
d) prin tratamente de recoacere si călire.
22. Referitor la metalele nobile urmǎtoarea afirmaţie este falsǎ:
a) Din acestǎ categorie fac parte aurul, platina, paladiul, rhodiul.
b) Argintul face parte din aceastǎ categorie.
c) Au rezistenţă la coroziune foarte bună.
d) Işi menţin în timp aspectul metalic strălucitor.
23. Utilizarea aluminei in aplicaţii protetice este favorizatǎ de urmǎtoarele proprietǎţi, cu o
excepţie:
a) stabilitate chimică (inertǎ);
b) duritate elevatǎ;
c) coeficient de frecare scăzut;
d) rezistenţǎ extrem de scǎzutǎ la uzurǎ.
24. In ce priveste oţelurile inoxidabile 316 şi 316L (ASTM) este falsǎ afirmaţia:
a) sunt recomandate în producerea dispozitivelor medicale temporare;
b) sunt recomandate în realizarea instrumentarului chirurgical;
c) au proprietăţi mecanice adecvate pentru realizarea structurilor protetice;
d) oţelurile inoxidabile 316 şi 316L nu se utilizeazǎ in aplicaţii biomedicale.
25. Tehnologiile de modificare a suprafeţelor structurilor protetice metalice au in vedere
urmǎtoarele, cu o excepţie:
a) osteointegrarea implantului, influenţată în principiu de topografia şi compoziţia
suprafeţei sale;
b) incrementarea gradului de rugozitate cu efect favorabil asupra osteointegrǎrii;
c) generarea de suprafeţe netede care asigurǎ o ancorare si o interfaţǎ implant-ţesut osos
extrem de stabile;
d) acoperiri cu straturi protectoare ori bioactive (TiO2, hidroxiapatita).
26. Materialele colagenice sunt biopolimeri care prezinta in compozitia chimica:
a) hexoze;
b) hidroxi-prolina;
c) glucoza;
d) glucide.

27. Randamentul in extractia colagenului nativ creste:
a) daca solventul acid are masa moleculara mare;
b) daca solventul acid are masa moleculara mica;
c) daca solventul acid are tarie ionica mare;
d) daca solventul acid are tarie ionica mica.
28. Uscarea in procesul de liofilizare a materialelor colagenice se realizeaza:
a) la temperaturi sub 0 o C;
b) la temperaturi mai mici de 100 o C;
c) la vid;
d) la temperaturi mai mici de 80 o C
29. Fibra de colagen se distinge de celelalte materiale colagenice prin:
a) insolubilitate in apa si solutii apoase;
b) configuratie 3D;
c) structura triplu helix;
d) solubilitate in solventi organici.
30. Hidrolizatele de colagen:
a) nu formeaza geluri;
b) formeaza geluri numai la temperaturi mari;
c) formeaza geluri numai la temperaturi mici;
d) formeaza geluri in solventi organici.
31. Purificarea colagenelor native se realizeaza prin :
a) precipitare cu NaCl si redizolvare in solvent bazic;
b) precipitare cu EDTA si redizolvare in solvent bazic;
c) precipitare cu NaCl si redizolvare in solvent acid;
d) precipitare cu NaCl si redizolvare in solvent acid
32. Obtinerea colagenului solubilizat prin hidroliza enzimatica se realizeaza cu:
a) colagenaza;
b) enzime proteolitice;
c) esteraza;
d) heparina
33. Solubilizarea colagenului insolubil presupune:
a) reactii de eliminare la gruparile laterale ale aminoacizilor;
b) numai ruperea legaturilor peptidice;
c) transformari polimer-analoage la functiile laterale ale aminoacizilor;
d) ruperea legaturilor covalente transversale intre catene
34. Colagenul nativ neutru se obtine prin:
a) extractie cu acizi;
b) extractie cu saruri;
c) extractie cu solventi;
d) extractie cu baze

35. Hidrolizatele de piele provin din:
a) colagen nativ;
b) fibra de colagen;
c) tesuturi cu istorie chimica;
d) gelatine
36. Colagenul nativ neutru se obtine :
a) in solutii diluate de solventi organici;
b) numai in solutii de saruri cu hidroliza acida sau slab acida;
c) prin extractie in trepte, in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;
d) in doua trepte: extractie neutra si extractie slab acida
37. Fibra de colagen se obtine prin:
a) extractie chimica;
b) defibrare mecanica;
c) tratamente enzimatice;
d) tratamente termice
38. Solubilizarea colagenului insolubil este:
a) un proces de hidroliza;
b) un proces de degradare termica;
c) un proces fizic;
d) un proces de separare
39. Telopeptidele reprezinta:
a) triplul helix;
b) zonele neelicoidale de la capatul triplului helix;
c) zonele cristaline ale colagenului nativ;
d) zone de agregare laterala.
40. In tehnologia de obtinere a materialelor colagenice, operatiile preliminare au scopul:
a) de a solubiliza colagenele inferioare;
b) de a indeparta mucopolizaharidele;
c) de a creste elasticitatea tesutului;
d) de a indeparta reziduuri anorganice.
41. Colagenul nativ acid se obtine:
a) in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;
b) in doua trepte: extractie la pH>7 si extractie la pH

43. Defibrarea tesutului conjunctiv se realizeaza in:
a) mori cu bile;
b) valturi;
c) mori cu discuri;
d) reactoare chimice.
44. Colagenul insolubil se solubilizeaza:
a) prin efectul liotrop al bazelor;
b) prin efectul liotrop al acizilor;
c) prin efectul liotrop al sarurilor organice si anorganice;
d) prin efecte enzimatice.
45. Obtinerea gelatinei prin procedeul prin tranzitie helix-ghem se aplica:
a) tesuturilor conjunctive mature;
b) tesuturilor conjunctive tinere;
c) materialelor insolubile in apa;
d) materialelor solubile in apa.
46. Viteza de gelatinizare este intervalul de timp in care se produce:
a) precipitare gelatinei;
b) solubilizarea gelatinei;
c) tranzitia sol-gel a gelatinei;
d) formarea fibrei.
47. Tranzitia helix-ghem se poate realiza sub influenta:
a) agentilor liotropi;
b) presiunii;
c) enzimelor;
d) solventilor
48. Extractia gelatinei este controlata de:
a) temperatura;
b) parametri mecanici;
c) cantitatea de mucopolizaharid din tesut;
d) taria ionica a solutiei de extractie.
49. Hidrolizatele de colagen se obtin in:
a) decantoare;
b) autoclave;
c) schimbatoare de caldura;
d) malaxoare.
50. Hidrolizatele de colagen se pot obtine prin:
a) hidroliza enzimatica, acida, bazica sau neutra;
b) numai prin hidroliza acida;
c) numai prin hidroliza bazica;
d) numai prin hidroliza neutra si acida.

51. Hidrolizatele de colagen pot fi:
a) acide, neutre sau bazice;
b) numai acide;
c) numai acide si bazice;
d) numai bazice
52. Chitosanul este:
a) derivat de agar;
b) derivat de dextran;
c) produs de acetilare a chitinei;
d) produs de hidroliza a chitinei
53. Polizaharidele au ca unitate monomerica:
a) hexoze;
b) heptoze;
c) glucoza;
d) aminoacizi.
54. Pectinele sunt polizaharide:
a) animale;
b) vegetale;
c) microbiene
d) sulfatate
55. Chitinele sunt usor hidrolizate de:
a) enzime;
b) acizi;
c) baze;
d) solventi organici.
56. Chitinele native sunt:
a) structuri puternic ordonate;
b) structuri dezorganizate;
c) structuri amorfe;
d) compusi sulfatati.
57. Amiloza solubila difera de celuloza insolubila prin:
a) natura unitatii monomerice;
b) modul de legare a unitatilor monomerice;
c) gradul de ramificare;
d) numarul de grupari hidroxilice.
58. Extractia pectinelor se realizeaza:
a) cu enzime specifice;
b) cu solventi organici;
c) cu apa bazificata;
d) cu apa acidifiata.

59. Obtinerea chitinelor se realizeaza prin:
a) liofilizare;
b) hidroliza enzimatica;
c) centrifugare;
d) demineralizare si deproteinizare.
60. Chitosanul este un biopolimer:
a) solubil in solventi organici;
b) solubil in solutii apoase acide;
c) insolubil in solutii apoase acide;
d) amfifilic.