rezumat al tezei de doctorat afte şi aftoze - Universitatea de ...

X`WSX`[W
Tabel 7. Repartiţia pacienţilor în funcţie de prezenţa antecedentele heredocolaterale
(AHC) în relaţie cu ulcerele orale aftoase recurente
AHC Nr. cazuri %
Ambii părinţi 19 16%
Un părinte 33 28%
Nici unul 68 56%
Total 120 100%
Tabel 8. Distribuţia pacienţilor în funcţie de asocierea cu fumatul
Fumatul Nr. cazuri %
Nefumător 85 71%
Fumător 35 29%
Total 120 100%
Concluzii:
1. În lotul studiat aproximativ 70% dintre pacienţi au avut mai mult de 6
episoade/an. Frecvenţa recurenţelor este un element important ce
influenţează morbiditatea aftozelor şi obligă medicul curant la găsirea unor
soluţii terapeutice pentru a o reduce.
2. Se pare că ereditatea nu joacă un rol esenţial în apariţia aftozei, în cazul de
faţă cele mai multe cazuri >50% nu se asociază cu AHC de aftoză
3. De asemenea, este confirmat “efectul protector” al fumatului, în lotul
studiat domină fumătorii fiind în proporţie de 70%.
Tabel 9. Distribuţia pacienţilor în funcţie de asocierea cu serologie pozitivă de
Atc. anti VHS sau cu antecedente de infecţie cu VHS
Infecţie în APP sau Ac anti VHS Nr. cazuri %
Ac/APP + 37 31%
Ac/APP - 83 69%
Total 120 100%
Tabel10.Distribuţia pacienţilor în funcţie de nivelul de IgE
Nivel IgE Nr. cazuri %
Normal 51 42%
Crescut 69 58%
Total 120 100%
Concluzii:
1. Absenţa asocierii cu antecedente de infecţie herpetică sau serologie
pozitivă pentru infecţia cu virusul herpes simplex este atât un element de
diagnostic, dar şi o dovadă că stomatita aftoasă recurentă are etiopatogenie
diferită faţă de ulceraţiile asociate infecţiei herpetice.
2. Numărul cumulativ mai mare al pacienţilor cu SAR care asociază nivel
crescut de IgE poate explica ipoteza că SAR este şi o boală de
sensibilizare.
S^[ SbS aUa^W` SYW 8