Editia a tirela - upload.wikimedia....

SERIA II. ANUL IV, No. 698. Editia a tirela SAMBATA, 28 =FEBRUARIE 1898.
NUMARUL 10 BANI
ABONAIIIENTELE
Încep la 1 tai 15 ale fie -care! funi §i se platese
tot -d'a -una Mainte
In BucurerU la Casa Administratie,
In judele si streinatate prin mandate postale
Un an in tara 30 ICI ; in streinatate 50 lei
Sase funi ... 15 » 25
Frei Ioni 8 » s » 13
Un numar in streinatate 30 ban,
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÁ
.....,...
R RDA Cri A
No. 3. STRADA CLEMENTI No. 3
. In
NUIIÄRTJL 10 BANI
AIVUNCI URILE
Bncurestl si judete se primesc numai la
Administratie
In streinätate, direct la administralie si la
toate oficiile de pnblicitate
Annnciuri la pag. IV . . . , 0.30 b. Finis
. » » . III . 2. lei y
D » II 3. y »
Insertiile si reclamele 3 let rindul
UN NUIriÁR VECHIÜ 30 EANI
A DJIINISTRATlA
No: 3 STRADA f7,E;1tlENTEf No. 3
SARA PRADATA de LIBERALI
'UN NE$.UIINAT
De sigur ca tel mal nerusinat din
colectivitate si minister, nu este
Sturdza, ci Gogu Cantacuzino.
Pentru Gogu, minciuna, andrazneala,
fanfaronada, nu mai an secrete.
Este cet mai necinstit ministru
in materie de finante pe care
tara l'a avut pina acum.
Acest Gogu a tinut, de cînd s'ait
deschis Camerele, vr'o sease dis -
cursur! ; luati -le si alaturati -le unele
cu apele si veta vedea ca unul nu
se aseamana cu altul in declaratii
si afirmari, ca ele se bat cap in
cap si ca minciuna si politicianismul
domina, plus o doza de teoril
ad-hoc de cari si copiii de scoala
an dreptul sa rida.
Sa ilustrara acestea Cu cite -va,
exemple luate proaspat din cele
trei sal patru din urina discursurl
ale Don Chisotului si ale mincinosului
de la finante.
Este adevarat sait nu ca Gogu
avea de gînd sa propuna din non
urcarea impozitulul asupra patentelor
? Necontestat. El singur o afirma
in discursul pronutgat la Camera,
apropos de votarea impozitului
de consumatie asupra zaharului.
Credem ca urcarea impozitulul
patentelor, nu Brea pentru a ras -
punde unui ideal financiar, ci pentru
a acoperi oare -cari goluri bugetare
de cari vom vorbi andata.
Doua saptamin! dupa aceasta,
Gogu renunta la prezintarea aces -
tuf spor cae impozite. Si cum motiveaza
el, in o intrunire a majoritatei
in salile Senatulul, acea renuntare?
Gogu, si darile de seama asupra
celor petrecute sunt de fata
a declarat majoritatei, ca daca a
renuntat la sporul patentelor, aceasta
nu a facut -o de frica Epocel,
ci fiind -ca a gäsit prin conversiunea
unor imprumuturi resursele
necesare ! Nu an trecut doua
saptamin1 de atunci si in sedinta
Camerei de acum cite -va zile, Gogu,
dupa ce spune o multime de prostii
relativ la avantagele conversiune!,
adauga textual :
Iata 'niotivele adeveirate ale con -
«versiunei si ale prelungirei ter-
«menului, fiar nu, dupa cula se
-pretinde, acoperirea de goluri bugetare,
etc.!»
D'apol bine, faimosule Gogu, tel
ce pretinde ca eu conversiunea are
a acoperi golurile bugetare era's
chiar d -ta in persoaná. Nu -ti este
rusine sa minti asa de sfruntat?
Mal departe.
In discutiunea ele la Senat, relativ
la impozitul asupra zaharului,
Gogu a marturisit ca bugetul actual
se va sfirsi eu deficit, aruncind
vina pe d. Lascar, iar in Voinla
de acum zece zile tot Gogu,
facind o dare de seanla asupra bugetului
anulul viitor, afirma ca 1
milion juin. din conversiune va
servi pentru a echilibra bugetul.
Doua zile dupa aceea, vorbind
la Camera, acest faimos ministru
respinge eu indignare cele ce afirmase
Mainte, protestind contra
celor ce vorbesc de goluri budgetare
cpe cari, zice Gogu, le declar
cd sunt numai imaginare !»
Cui sa califica pe asemenea ora?
Ce ideie trebue sa -si faca streinatatea,
care urmareste CU atentie
declaratiile ministrulul nostru de
ljnante, din cauza marilor interese
banesti ce are? Ce ideie poate sa-§I
faca Camera de acest politician care se
joaca eu creditul si cu finantelenoastre
ca un jongleur nerusinat cu bile?
Ce vrea, in definitiv, acest ora ? Sa
ansale pe cine ? Crede el ça cet cari
se interesaza de finantele noastre
nu'l urinaresc pas cu pas ? Si nu
este oare culmea decaderei ça sa se
introduca in finante aceste deprinderi
de minciuna si de politicianism,
in locul deprinderilor cinstite si
corecte de pira arum?
Sa mal vorbim de teoriile financiare
eu cari presara discursurile
sale acest colectivist?
Iata una. Vorbind de conversiune,
Gogu zice «Termenele lungi sont o
«dovada de creditul tare! ; cu cit
«termenul de plata este mai lung,
« Cu alit se dovedeste ça tara are
«credit la capitalisti» !
Cu alte cuvinte, o conversiune
care s'ar face fara prelungire de
termen si fara augmentare de capital
nominal, ci nutriai eu scadere
de dobinda, ar insemna o lipsä de
credit din partea tarer, pe cînd o
conversiune prin care, in schimbul
scaderei dobinze!, acorzi creditorilor
vre -o 300,000,000 mai mult capital,
aceasta inseamna ça tara se bucura
de credit !
D -le Gogu, est.i pur si simplu ridicul.
,.11121
TARA PRADATA DE LIBERALI
Surit Ort in cari membrit Senatului
surit inantouibilt. snaforii a^estor fari
merg la sigur, aproape, ce in toata viafa
fior vor intasa diurna cuvenita. Se pare
clï nogri, invidiind aceastä
situafie fericita a senatorilor pe viaf i
degi institufia Senatulut inamovibil nu
e to,maa o institulie liberali s'ad. hatarit
sr -,sl asigure o situajtie identicd cu
a acestora.
Cäpetuiala provizorie s'a parut insufi,ientä.
Colectivigit vor sa .se cäpàtuiasce
pentru toata viola a Rea p arlamentul
for a inceput sä voteze pensie
peste pensi! pentru Loti credinciosil intra
colectivizm.
0 pensie de 300 lei lunar s'a votat
deja lut Raze Stefenrscu, o pensie de
000 lei lunar este pe cale de a se vota
lui Vilner 'acum s'a propus sa se dea
o pensie unui ogre -care Nicolaes.lu
de la Tirgovifie. Incetul cu incetur, deputatif
,?i senatoril liberala vor 80 1.0
prin ail vota, unit allora pentru
toit, pensil de cite 300 500 lei lunar.
G'oleCtivistit dais ast -fol fama in casa
publics pentru cäpetuirea for personalcl,
dupa ce prin votare de fondura secrete
cauta sa acopfre lipsurite fondului pentru
ridicarea monumentu!ul lut Ion
Bratianu.
Protese "e grase Sgi numeroasele gltepeftura
nu sunt de ajuns colectivistilor.
Et so.,otesc tara ça o mode proprie, pe
care sunt în drept sa o exploateze dupa
vins. exploatarea for a ajuns o ade
varata predare. i
SENATUL COLECTIVIST
Ultimele doue sedinte ale Senatulul ne
dan masure degradarel la care a ajuns Parlamentul
taret sub regimul colectivist.
La ordinea zilei era votarea unel pensiuni
vaduvel doctorului Radian. Mufti senatori an
fost contra acestei pensil, multi alti! pentru ;
notre acestia a fost si d. Dim. Sturdza, presedintele
consiliulul, care a vorbit eu caldura
pentru acordarea pensiunel. R= zultatul
votulul a fost 43 pentru si 26 contra. De
aci Incepe scandalul.
Presedintele, d. Orbescu, nu stie cum s1
proclame votul. In lot sa proclame proectul
de lege respiras, caci nu Intrunise doua tre -
imi, cum cere regulamentul, votanti! fiind
69, presedintele, avind In vedere ça d. Sturdza
vorbise pentru proect, o iacurce, se face
zgomot in Senat si, in millocul scandalulut,
ridica sedinta, declartud votul nul si nevoind
sa acorde cuvintul acelora cari 11 cerean
In cliestie de regulament.
Acest incident a ocupat mare parte si din
sedinta de eri a Senatulul, cu care ocazie
mal multi domni senatori an crezut ça le
Sade bine se degeneri ze pina la pornografia.
Acela care ocupa fotoliul presedintial, d.
vice- presedinte U bescu, a fost obiectul
celor mai putin mägulitoare manifestatil
din partea senatorilor, dintre cari, unii, ad
mers chier pana a spune cil d. Orbescu
fiind nedestoiaic de a conduce desbaterile
Senatulul, dace presedintele, d. Ganea,n'are
vreme sa vie se conduca desbaterile, sa'41
dea demisia.
E adeverat ça niel nu ne putem astepta
la alt-ceva din partea adunäturel care con -
stitueste Senatul colectivist.
IN AJONUL LUPTEI
Interpelarea d-Ini Fleva
Lupia cea de mull anunlatä $i de mai
multä vreme asteptatä dintre guvern si
coalifia liberalä, se va da in sf£r¢it naine.
In vederea acest.ei zile, pregätirile sunt
foarte mari in ambele tabsre combatants.
efii coalifiei liberale se vor £ntruni disearä
ca sä stabileascä bate punctele latptei
fi, pe rleplin înarmali, sa poatä face
fafä la ori-ce surprindere din partea gu
vernului set a biuroului,
In aceea,st zi însä, d. Ern. M. Porumbaru,
va adresa guvernului o interpelare
in afacerea Wachtel. Aceastä interpelare
se face in urnia ameninfärilor Vointel
Nationale, care ar vrea sä faca santaj asupra
Drapelistilor sä nu fie energici, ei
numai =cu limba pe jumätafe».
Drapeliftii ait decis sä sileascä pe guvern
ca sä se explice in afacerea Wachtel,
ca ast-fel sä nu se mai dea prilej Vointel
sä facä Santaj politic.
Interpelarea de m£ine a d-lui N. lleva
ne promite o serie de revelatiuni foarte
picante, cari vor pune in trista luminä
situafia si gradui de cinste al colectivi
tala.
Teama gnvernnini
Guvernul, cu toate cele 107 voturt, se
teme foarte mult, in deosebf de dnii P. S.
Aurelian, Er. Costinescu fi Delavrancea,
cari vor ataca pe d Sturdza mai ales in
cestiunea »nacedoneanä, onde se vor face
o serie de destäinuiri asupra intrigilor
lui 7rpostol Mirgärit in çontra d -lui Tr.
Djuvara.
D. Delavrancea va deztiälui toate uneltirile
d lui Sturdza in cestiunea nationala
si in cestiunea Antim.
Afläm cd d. Dim. Sturdza fi -a adunai
un material enorm de apärare ii cd in
cestiunea macedoneanä se va apara acuz£nd
pe un Post ministro auretianist, pe
d. G. 1lf£rzescu.
Guvernamentalii pretind cd si d. Sturdza
va face oars -cari revelafii senza! ionale. Cu
toute acestea inaä, guvernul se teme mull.
nu atit de atacurile Drapeligtilor, ci mai
mult de oare -cari surprinderi, cari ar
putea produce mari perturbatiuni in spi -
ritul majoritatei.
Forts moral& ai forte nnmeric1
Guvernamentalii se pregätesc set depunà
mime prin d. C. Nacu, o moliune de incredere
in guvern. Si evident cd aceastä
mofittne va introni majoritatea voturilor.
Dar nu mai 'Lutin adevärat e cd victoria
morale va fi de partea coalifiei liberaie
fi cd, dacä nu cabinetul intreg, dar
cel Win douf ministri vor ieri gray compronzisi
din aceastä lupfä.
Cine sunt aceti douf ministri, nu se
spune inca, dar se afirma cä interpelaro
rii vor face destäiuuiri atit de grave, incit
dacä exista un pic de pudoare in actualul
cabinet, acesta ar urina sei fie remaniat
cit mai curind.
GuvErnamentalii se lauda cä asupra
votului de incredere si -aú asigurat con
cursul urmätorilor drapelisti : dnii B.
Missir, Villacros, Constanfinescu- Buzäìa
Stefänescu Gogu.
Coal fia liberalä conteazä brasa pe tel
purin 50 voturt, mai ales in urma destai
nuirilor ce se vor face.
4212
pNENOROCIRE
Va mal aducet! aminte de atitudiilea
liberalilor catre sfirsitul chestiunel mitropolitane
?
Guvernul Sturdza-Statescu s'a retras
t'ara sa spue de ce pleaca.
Guvernul d-lul Aurelian a intrat in
scena si a stricat tot ce facuse predecesorul
sail in chestiunea fostulul mitropolit,
primind bucuros ajutorul partidulul
conservator, dar ferindu-se sa
aprecieze in vr'un fel chestiunea.
Acum, dupa trecere de un an si mal
bine, a venit in sfirsit vremea ca libecati!
din fostul cabinet Aurelian sa ne
spuie ce a fost afacerea mitropolilana.
Intr'un artico! de polemica cu Voinla
Na f ionalä, organul gruparel aurelianiste,
Drapelul, spune urmatoarele:
Ministerul Aurelian avea mai
fnitiìi de rezolvat NENOROCIRE_1
pe care guvernul d-lui Sturdza
o adusese pe capul Orff eu cheslia
Gihenadie.
In sfirsit !
Toata tumea lsi aduce a,ninte de injuriile
si calomniile cu cari ne improscait
ziarele colectiviste in cursul afaceril
mitropolitane.
Asta-z1, cind fruntasil liberali grupatl
in jurul Drapelului marturisesc ci; guvernul
Sturdza, pria chestiunea Ghenadie,
adusese o nenorocire pe capul
täri;ï, suntem deplin rasbunati de toate
calomniile si i:njurnle.
Da. Se adusese o nenorocire pe capul
taril. Si daca nenorocirea aceea a fost
intaturata, aceasta se datoreste opozitiunil
energice a partidulul conservator
si concursulul plin de abnegatiune pe
care acest partid 1-a dat guvernulul
Aurelian.
REPREZINTANIIT GALATILOR
In curind deput.atil si senatoril liberail
at txalatilor vor cutreera orasul si
,judetul spre a solicita increderea alegatorilor
colegiulul I de Senat pentru
can di dal ul guvernamental.
Cind oamenil acestta' ist vor arata
cinstita fata, va fi bine ca alegatoril
sas1 aducä aminte de purt.area lor.
Anni trecut, atit orasul Galati cit si
judetul Covurlut aü fost greíl incercate
de inundatiunl. Numal localnicil IV pot
da sema de marimea pagubelor si a
suferintelor.
Ce-atï facut reprezintantil Covurluiulul?
Daca ar fi fost cu durere de inima
pentru mandantil lor, e! s'ar fi adanat
si s'ar fi consfatuit asupra mijloacelor
pentru repararea pagubelor si alinarea
suferintelor ; apol s'ar fi pus pe lucru;
ar fi staruit pe linga guvern, ar fi sta-.
ruit pe linga. public si de sigur ca iarna
ar fi gasit multe stricaciunl reparete si
multe lacrimi sterse.
Auzit-aü Galatenil ceva despre o asemenea
activitate a deputatilor si senatorilor
lor ?
Nimic.
Acesta pretinsl reprezintanti an ramas
indiferentl ca si cum nenorocirea ar fi
lovit pe Africanl orI pe Australien!.
Nie! macar la atita nu s'an gindit, sa
sileasca pe guvern a sl implini fagaduiala
data vara trecuta de a senti vremelnic
de därl pe ce! greü incercatl.
E bine ca alegatoril sa-s! aducä annate
de toate astea, cind deputati! si
senatoria colectivista vor veni sa cerseascä
votur! pentru candidatul guver-
Ilamental la col. I de Senat.
TINTARUL DE LA MINISTERUL
DE EXTERNE
Drapelul publica in numärul sari de
eri, urmatoarea notita, sub titlul : Efect
de opticà:
«D. Dlmitrle Sturdza ráspunzind la interpeiärile
d -lor senatori Sefendache si
Costescu- Cománeanu, a zis : De cite ori
do aproape sali departe se poste atinge
cliestiuni privitoare la Rominil din regatul
maghiar adintr'un tintar, se face un
armiser ». Na crede oars d-sa cá 1 s'ar
putea facil invedera cñ din armásarul de
odinioarä de la sala Orfeir, d-sa a ajuns
a fi tintarul de la ministerul de externe ?»
211216,
DIN STREINA'TATE
Spania §i Statele -Unite
Pina a nu se acorda Cubel autonomia, Statele
-Unite se amestecaü In afacerile el si sprijinean
revolutiunea in numele marilor principii
umanitare si In acela al intereselor comerciale.
Ls un moment dat era aproape sa izbucneasea
un conflict, din cauza interventiel guvernulul
ameriean.
Spania a dit, in cele din orma, autonomia
ceruta de Cubant. Ar fi fost natural ca incordirea
dintra cele doua S'ate sa dispara, dacä
guvernul din Washington ar fi fost Insufletit
de gindurt bune.
S'a Intimplat iosa din potriva.
De cînd s'a potolit revo.utiunea cubani, de
atuncl agitatiunea contra Spaniel a erescut in
Statele - Unite, confirmind ast -fel banuiala ca Americani)
si -añ pus ochiI pe Cuba.
tele din arma, incordarea devenise grava
de tot si era aproape sa dea l'estera re uau! con -
fl7, iet.
ai,Guvernul spaniol cerusa gavernulul american
si recheme pe consulul general Lee din Cuba
si sa inlocuiascit vasele de räsboiü pe cari le
trimete In apele iras ilei prin vase comerciale.
StateleUaite aü refuzat categorie.
Depesi ofic'oase din Madrid cauta sa tagsduiasca
aceit lucro. Nu e mal putin adevarat
'jasa ea incordarea futre embole guverne e ingrijitoare.
Un semn despre gravitatea situatiuni! e creditul
de 250.000.000 franca votat de Parlamentul
Statelor -Unite peutru sporirea si inarmarea
marine!. Creditul e pus la dispozitiunea prese
dintelul republieeT, care e autorizat sa uzeze de
el In chip discrationar.
Arbitrai
Regina - regenta a Spaniel ar fi, dupa cit se
pare, dispusa sa supue chestiunea unui arbitru.
Se zvonise chier ca Papa Lean s'ar fi declarat
gata sa la sartina de arbitraj.
0 depesa din Madrid dezminte fusa acest
zvon.
Localanzeige din B trlin, care are relatiuni
oficiomse. spune ca In capitala Germanie, situa -
tia se considera ca foarte ingrijitoare caci lucrurile
se apropie repede de un deznodamint.
Foreign.
TRIBUNA LITERARA
...,.,.,.,.,.,,.... ti .
Reforma sistemulul §colar
Anet trecut a aperut n carte A quoi tient
la supériorité des Anglo- s.axons, dato -
rite d -lui Edmond Dem'ilins, si care a facet
senzatie In toate lumea latina. Pe francezi,
In deosebi, '1-a alarmat tot as de mult car -
tea aceasta ca si Proletaria Intelectuali,
articolul d -lui Beranger, care de alt -fel nu
era de cit un coro!ar al constatarilor Meute
de d. Demolins.
Superioritatea Anglo- saxonilor asupra rasei
latine sta In scoala for si mal special
in educatiunea pe care aceastä scoala o d a,
alaturi de instructiune.
Educatiunea, 1:átä prir.cipiul de cepetenie
pe care Anglo-saxonul l'a avute In sedere
cînd a pus temeliile sistemulul san scolar.
Si Mie calitate pe Care a cautat el se
o desvolte lu copilul care avea sä -1 urmeze,
a fost initiative individuala, avintul
liber si personal, singur In stare de a face
o nationalitate puternica, o nationalitate In
care fie -care dintre frii el si -are importante
lul,cecl mal fie -care este o forte de sine
stetetoare.
Printre francezi acum e o adeveratä fierbere,
o agitare din ce In ce mal sporite, pe
tema aceasta a educatiel. Toate publicatiunile
tor asupra educatielsi ele se numera
eu sutele, toate pun ca ideal, aceastä
natiune puternica, plana de viata si de
viitor, care pe zi ce merge clstiga In adori -
ratia popoarelor. Gaston Deschamps si
multi eu el ari zis -o : o adevarata QAtrglo
manie», care a cuprins Franta.
Anglomanie aceasta si -are, bise, izvorul
tntr'un ran affine, reel de care sufera scoala
mal tuturor popoarelor latine, si, pentru
care, leac nu poate fi de tit sistemul scolar
ang;osaxon.
In mal multe numere, am avut si noi
prilejul sa spunem de la aceastä tribuna,
relele de cari sufera scoala noasträ mode
lata dupa sistemul francez, si asta -al, dace
revenim asupra acestel cestiuni, o fac&m
prilejiti de o noua publicatiune, datorite
unul celebro savant, si carul constatare
asupra scoalei italiane sont identice cu ale
lui Demolins, asupra scoalei franceze, identice
eu constatarile cari s'ad fa ^ut si la noi,
asupra scoalei noastre.
Savantul despre care vorbirarn e marele
fisiolog italien, Angelo Mosso. Cartea sa de
curind aparute, care a pus in mirare toata
opinia publics cults din Italia si care a intetit
focul curentulul din Franta, este intitulata
La Riforma dell'Educazione, si atace
scoalel moderne alit din punctul
de vedere social ca si Demolins, cat
si din acela al dezastruoaselor consul ente
fiziee pentru tintre generatie.
Demoiins se revolcase in potriva sistemulul
scolar francez care tinde se creeze
numal functionarl, numal proletari intelectuali.
Arätase contrastul ce exista latre
acest sistem si cel englez care creiaza
individualitati, oement sanatosi la corp
si la moral, cari cauta sa-s1 tie vieata prix
forte for proprie, nu pria interventia Ste-
tata acum ce zice Mosso, in cartes sa :
'Ceea -ce caracterizeaza educatiunea saxona
si americana e voinfa de a fi liberi, cäutarea
averei prin munta. E lucatia pe care
o dam copiilor nostri e contrarie, si efectele
el In vieata practica si In morale, stint
cu desevtrsire opuse. Aspirafiunea noastra
e sä fini funcfionari ai Statulua, fi
cäutarea unul post care sä ne inlesneascä
traiul fard multa munta. Eogle,ul rest educa
copiii ca se's1 ctstige plinea eu sudoarea
fruntil tor. La noi, parintele munceste
ca se adune avere si s'o lase finlul san ..»
'Poemal ca si In tara noastre. Cum se
vede, in tarile latine rain este uniform.
Ceci Intrebatl pe tlnaro! noitru romli,
care si -a trecut bacalaureatul, ce are de
gind se face ; la ce cariera se va destina ?
. Trel din patru part( va vor respunde cat
sent candidati la functiunile guveruamintului.
Cea mal mare parte an ambitiunea sci
intra in... magistratura, in ministere, in administratie,
in finante, i i consulate, la poduri
si rosele, la mine. la Universitate », in
sfir;tit, pretutinder,i unde se iatinde larga si
b'ajine aripele ocrotitoare ale Statului.
Si profesiunile independente ? Ere sent
recrutate din elementele cele mai slabs,
cele cari nu pot intra in nicl una din aceste
ca.iere. Rar de tot se strecoare cite un element
bun, care s'a delicat cu draga inima
la aceste oropsite profesiunl independente.
In colo, eel slab!. Iati de ce profesiunile
acestea sunt a'aparate de strain!,
intreprinzbtori, eu voieta çi eu energie.
Si pe cînd el ne coplesesc din ce to ee
mat mull, noi elergam cu mie cu mare sa
sugem bane- fei.Atoarea the a bugetu'ni SIntem
multi, tot mal multi si mal flemtnzi,
atit de multi si atti de fliminzi, ca e eu
neputinte a:elut Seat iubitor sa ne multumeasce
pe jumetate, macar.
`i, ast -fel. rindurile proletarilor intelectuall
se Indesesc ; candidati! foamel sporesc .
pe masure ce sporesc si temuitele si nu
merul crimivalilor.
Insuficienta prinipiutul instructiunit pe
care se Intem'eaze scoala ; dezastruoasele

consecin,- sociale care decurg din acest
principio. la care contribue si acea absurditate
sociale cari se chiame «gratuitatea
Invatamintuiul secundar», lint lucruri alit
de adevärate, alit de limpezt; pentru natio -
nalitea noastra, cä te miri cum eel chemati
ss vindece r sul, nu caute citusl de putin
sa preintimpine criza care ne poste bintui
mime, si a carel preludili dureroa a inceput
deja sä rasune.
Z.
. ------
,W3411 AL
SCANDALUL DE LA CASATIE
Eri a vent inaintea sectiunilor -unite ale
Curdi de cascnzie. scandalul provocat de d.
Schina, care a dat in judecata pe d. con -
silier Buicliu, care refuzase sa semneze o
in.rheiere pentru numtrea unui copist.
,a -dints s'a knut in sal

CInd rämaserä singurl, frumeasa neeunoscutä
zise : Itl cer errare de cursa ln care
te am atras. Plnä acum am fost femee cinslite...
dar el m'a adus ln !relui esta.
Voiam se me despart de cl ei ani Ment
planul sa es seara si sa due cu mine aci
pe ce! d'Inttit bärbat pe care 11 voila InttIni...
pe bärbatul mela tl tnetiintasem ziva
prin o scrisoere anonima, In care dam ei
adresa unde suntem...
ast -fel dta celi complicele mea .. acumi
imi pare räü... ceti aga de placut... 'tram
eruncat un proces pe spate... P.rate eett In
suret ai d -ta... sunt dezo!atà...
Despre proces purin tini pasti... Nu.
mal, gäsesc ce ti al creat complicati) ne folositoare.
Märturiseate ce dace te plictiseetl
cu bärbatul d -tale, e cil 'ti lipseete... relatiuni
exterioare ei ea daca ai fi tutrerupt
eu cite un extra monotonia conjugale, nu
ai fi intrebuintat un asemenea mijloc...
E adevärat !
Et bine, arum ea am Meut cunoetinte.
me pun la dispozitia d -tale pentru momentele,
«pe cari leal perdut ». Dar, nu e in
viatä nom: I momentele de perdra! Cu edocatie
d -tale, cu obiçeiul de a trai bine, Itl
trebue un (Amtn confortahil §i constant...
Si ceea ce et nu pot se '(I ofer, Il ai
linfe bärbatul duale... Aide, ceea ce s'a
facut se poate desface... El era aertil cr.m
se cade, pare ea te iubeete ! Dace 1 -al lia
en ceints, en binele...
Oh 1 Ctt despre asta... e destel de
prost, sunt sigure de reueite !
Aide, numai sta la indoiale I Intoarcete
peste nn ceas acasä .. pinti e fierul
caid... Fil brave... infrante scena... Expliee
te. Piangi ! Cere pedeapsa, moartea sala
ertarea... El te va erta. Pe urree lnatünteaza
-ma,... Si alaturl de viitorul d -tale serios,
vom aranja un altul intermitent ei
dragua.
Ea 'i sari de gît ei '1 scrute... Na ! na !
na !... Dace ar fi tot - d'auna amantil se ne
sfätuiasce nea, nu ar fi pe pernint de cil
femel cinstite.
Sainte Croix.
Pá,rerï engleze
Londra, 26 Februarie. Camera Cornunelor.
D. Goschen, (Und explicatiunl asupra
bugetului marine), declare c4 dace
din nenorocire ar izbucni un rezboiii, escadra
märilor din China va fi intäritá
cu dour coräbii, cari la r£ndul for vor fi
iniocuite prin allele in Mediterana.
Amiralitatea englezä a luat toate pre -
cauriunile in prevederea unor evenimente
grave. D. Goschen termina grind cä dace
se va mentine pacea, ceea ce sá dea Dumneze4.
sä fie o pace onorabile, dar dace,
fereascá Dumnezed, izbucneste räzboiic, sä
fie un räzboiic incoronat de succese. (Aplause).
....s.--.
Depe§iee de azi
imommaa>.aimemenams
Serviciul Agentiet Ro9nîne»
Paris, 26 Februarie Camera, discutiud
retorma patentelor anexatä la legea finantelor,
a adoptat cu 293 voturl contra 225,
eu toate observatiunile minietrilor de finante
ei de comert, un amendament al d -lui Berry,
sporind in mod considerabil patentele praväliilor
marl.
Se socoteete ce In urna adopteril acestul
amendement, magezinurile mari din Paris
vor piati In total 33 000.000.
Hong -Kong, 26 Februarie. Iucrueieä.
torul Edgar, a primit ordin de a pleca la
Manilla.
Londra, 26 Februarie. Regina s'a dus
azi la Porthmuth, de unde va picca reline
la Cherbourg.
Petersburg, 26 Februarie. Starea sii.
uàtetet Imparatulul este aproape normale.
Roma, 26 Februarie. Camera deputali. -
lor. D. de Martino prezintä un proiect de
lege in privinta instituirel unui j'.triü de
onoare care ar avea ca misiune dea rezolva
ori -ce dificulteti ce s'ar ivi Intre cetätenl
In orma onor dense in contra onoare I.
Socialiatil, din partea lor,at prezintat un
proiect de lege tinzind se asintileze dut lui
crimelor de arept comun.
Atena, 26 Februarie. Regele a sanctienat
legea privitoare la controlul finantelor.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPIITATILOR
8etlln fa ele la 27 Februarie
Sedinta se deschide la orele 2.5 sub pre.
eedintia d lui D. Giani, precedinte.
Prezentl 118 dnl deputati.
Pe banca ministeriale d -ni! Gogu Can -
tacuzino, general Berendei el G Paladi.
Se lac tormalitatile obieinuite.
1). C. Dobrescu -Argel cere mal multe dosare
pentru a putea anunta o interpelare
dlu1 ministru de interne, privitoare la niete
abuzur! sevireite de sub- preiectul din Pite §ta.
D. Dobresaa Prahova annota o interpelare
d -lui miuistru al lucrerilor publice cu
privire la întlrzierea ce se pune in construirea
halte! Breaza, de pe Buia Ploeeti -Predeal.
D. I. Pillat, raportor, da, retire unul pro -
iect de lege prin care judetul Dorelioit
este autorizat a contracta un !rnprumut de
600.000 lel.
D. Stavri Brätianu propune un ameudament
care se admite prin ridicare el ezdene.
Legea tn total se pune la vot cu bile el
se primeete eu 86 bile albe fiind el una
neagrii.
SENATIIL
Sedinfa de la 26 Februairi,
(Ut mare)
D. Al. Constantinescu. Sustine ea discutiunea
aceasta este neregulate, ea fiind venite
dupa ce Seuatul a aprobat sumarul
§edietef de ieri, In care incidentul s'a IntDmplat.
D. Constantinescu citeste apol dezbatemile
Senatului, de la gedinta din 11 Februarie,
In care d. Grädieteanu sustinea
teona contrarie intr'un caz identic. Aceasta
este cea mal flagrante neconsecinte.
D. Costescu- Comäneanu si Grädisteanu.
Ce a fatui Senatul asupra cazulul de atunct
?
D. Al. Constantinescu. A respins proiectul.
Continuind apol, d-sa spune ce In alte
canine Senatul a declarat de mile voturile
exprimate ça ces de ie ri. Conchiztnd, cere
ça Senato) se voteze din noti proiectul.
Se cere inchiderea discutiel.
D. CostescuComäneanu cere cuvintul in
contra inchideret discutiel.
Inchiderea discutiel se respinge.
D.Costescu Comäneanu, asupra incid'ntulul
spune ce biuroul proclame voturile
dupe interesul cauzei. Acesta este un sistem
in contra cäruia, d. Comäneanu pro -
testeaze cu energie. E mal bine se revenitl
asupra unel greeell, conchide d -sa, de rat
se persistati in nelegalitate.
D. N. Crätunescu spune cä regulamentul
nu este «lit de obscur pentru a fi priceput.
D. Periereanu Buzäü. E foarte obscur
pentru unii. (Ilaritate.)
D. N. Crätunescu. Explice apol reguiamentul
gi arate el biuroul bine a procedat.
D. colonel Budisteanu : Asupra incidentului
numai este discutie. Votul de eri a
fost pentru res- pin -gere. (In cadente).
Senatul in cor : Pin.- ge -re. (Risete prelurspite
in incinte si tribune).
D. Budisteanu continue spunind cä Senatul
trebue se regrete arum moartea Bei -
zadelel care pesida cu tact ei dreptate.
Am ajuns acum se avem 5 regulamente,
fiind -ca avem 4 vice- preeedintl ai un preeedinte.
D. Gane, preeedintele Senatulul, se
face bine se vie mal des la aedintä se. ne
presideze §i dace nu poate, sá ne spuná
ça sá alegem alt presedinte care sá poatá
conduce dezbaterile.
Incidental se tnchide.
Se puce din net la vot proectul de lege
pentru acordarea peasiunei d -nel Radianu.
Rezultatul votultti este :
Bile albe 39
Bile negre 39
Proectul se respinge.
Ca ei erl d. Orbes eu se tncurca la proclamaren
votulul.
Mai multe voci : Dar ce faci, d -le preeedinte,
proclami voto! ?
D. Presedinte proclama respins amenda -
mentul comitetulul delegatilor.
Senatul isbucneste in hohote de ris.
Mai multi din senatori cer cuvintul in
cestie de regulament.
D. Vulturescu se duce la fotoliul pregidential
si sopteste d -lut Orbescu c4 iar
a incurcat -o. Il indicá felul cum sa o
dreagá.
D. Presedinte . Proiectul de lege care
s'a votat fiind respins, trecem la ardine«
zileä.
Senatul in cor : In sfareit 1!!
D. Orbescu para seste fotoliul presidenliai
in aplauzele Senatuiul.
Seuatul voteaza apol un proiect de lege
de interes local.
In urma unel discutiuni animate la care
i -an parte d. Nicolae Ionescu, P. S. Sa Episropul
de huai, d nit colonel Btidieteanu
ei Gilcä, proiectul de lege pria care se acorde
dreptul populatiunel rurale din ora -
ettl Vaslui, de a vinde peminturile loi de
case, se primeete cu 33 voturt pentru, find
§i 22 voturl contra.
*edinta se ridice la orele 4.e0.
Sedia fa de la 27 Februarie
edinta se deschide la orele 2.20 sub pre-
,edintia d-lui C. Nicolaid.
Prezer.ti 77 d-ni sr natori.
Pe banca ministeriala d-nia Ferechide §i
general Berendel.
Se fac formalitàtite obielnuite.
D. Sp. Haret, ministru instructiei pu
blicP, depane pe biuroul Senatulul proiectul
de lege pentru modificarea art. 5 din
legea Casel ecoalelor.
D I. Grädistéanu. Din cauzá cá £n discutia
de eri a Senatulul, £n chestie de regulament,
un domn senator a spu8 ce ire
scltimb opiniunile dupa impréjurári si
deci in calitatea mea de vice-presedinte
sunt o nota discordantá in biuroic si in
mójoritatea Senatu'ul, rog sil mi se primeascá
demisiunea din aceastá calitate.
D. Grädieteanu declar;e ce igi de aceastä
demisiune In mod irevocabil ei adaogä cä
dace ar pune cestiune personala eu d. Constantinescu,
care a spus aceste cuvinte, e
sigur ce d-sa lei va retrage euvintele. Nu
voeet.e acest lucro si roaga Ince o date ca
Senatul se-1 primeascä demisiunea.
D. V. A. Ureche spune ce nu etie ce s'a
antimplat cu d. Grädieteanu, dar roage Senatal
ca sä-i printeasce si d sale demisiunea
din vice-presedintia Senatulul.
D, Ilariu Izvoranu constata ce d. Grädieteanu
este Inca sub impresiunea supärami
de eri ei roage Senatul se-1 respinge
demisiunea. D-sa spune cä aceasta este un
act de condenscedentä pe care Seuatul il
face cu loti membril din biurot, cari voesc
a-e1 da demisiunea, §i deel trebue ca Senatul
se 11 face ei eu d. Gredieteauu. Pe
acest siugur motiv, ei mimai pe acesta, d.
Izvoranu roaga Senatul ca sä respingä demieia
d-lu1 Gredieteanu.
OLTIME IFuiRMATlU _-
Sir lohn Kennedy, noul ministru plenipotenfiar
al Englzterei, a fost primit
azi in audienfa oficiald de catre M. S.
Regele, cu ceremonialul obicinuit.
Dupa ce a prezintat Regelur s ^risori!e t
de acreditare, Sir lohn Kennedy a fosa
primit de M. Sa Regina.
Drapelistil din Botosant, d -nil I. Arapu,
Al. Enacovicf, etc., vor infiinta in
localitate un oigan zilnic.
Eri dupa amiazl d. Dim. Sturdza a
avid o lungá intrevedere cu d. P. S. Aurelian
in una din sectiunile Camerci.
In urma acestei intrevederl, s'a zvonit
cd primal ministro a fäctt.t foul detnersuri
de impäcare de linge drapelistï.
Consiliul comunal din la §i a votat o sume
da 200.000 lei pentru amenajarea palatuluf
regal.
Ministerul domeniilor va acorda pentru aceeael
lucrare 400.000 let.
Lucrerile de amenajare se vor Incepe in
Main.
0 telegrama sosite aseare anunfä des -
complectarea consiliului comunal din Botosani
Din 15 consilier-I 8 si -ala reinouit telegrafic
demisiunile, drept protestare in contra
guvernuluï.
Ast -fel d. Ferechide va fi nevoit sä di
solve consiliul comunal.
Se vorbeste chier, prin cercurile drape -
liste, cá in urma acestei manifestant ostile,
prefectul din Botoganì, d. Gh. Morlun, va
demisioua.
Ofiterif romînr în Bra§ov
Negäsigd nic! un ziar in Capitale. care
se -1 apere in cestiunea mergerei efiterilor
rumini la o petrecere a ofiterilor din Brasov,
d. Dim. Sturdza a recurs la zir.rul set din
Arad, la Tribuna Poporulul, care aprobind
aceasta viziti, 11 face urmatoarea reclama
ungureasce :
Acorn ca revansare, ofiteril nostri din
Brasov ad invitai pe ofileri-I romini din
Ploesti lá o petrecere a tor, care va avea
loc Sîmbátá in 12 Martie st. n. Vre -o 14
ofiteri romini aïc pus in vedere sosirea for
la Brasov pentru ziva amintite. Acum
£utreaga garnisoanä a Brasovului dim -
preune cu autoritäfile politice de Slat, se
pregätesc pentru o primite splendirlá si
festiva a ofiterilor romini.
Ofiteril nostri vor aranja Simbätel e serata
la Ronacher, in salale redutel din
Bragov.
Primirea ofiterilor romini la gara, se
va face seirbätoreste si de acolo vor fi adusi
in oral in träsurl private impodobite,
cal si trásuri, cu tricolorul national
romin. Pe zidurile publice de asemenea
vor filfii tricolorul rominesc. Fispanul comitatulul,
Mihail Maurer, va da un print
festiv in onoarea oaspetilor, iará corpus
oficeresc va aranja si un mare banchet.
Ofiteril rom£ni vor fi oaspetit corpulul
nostru oficeresc.
Primirea se va face deja la gara Pre -
deal.
Tosta lumea simte ce festivitatile acestea
art mare însemnatate politica.
Primarul comunes Fälticeni a eliberat
administratorulul financiar Ion Archiri,
un certificat de paupertate, pentru motivul
ce are numai 495 lei lunar salariii !...
O somatiune
D: apelul de azi dimineatá ráspunz£nd
la atacurile Vointei, il face urmätoarea
somatiune in ce priveste afacerea Wachtel:
Somám pe 1"ointa sd l-roducd imediat
acele acte. Sa a u creadd organul
guvernulut eá ou asemenea procedeuri
poate in fl uen f a pe cine-va, erlet mij!oacele
acestea neperntise de arneninfárr
vagi, se intorc in tot-d'a-una in contra
acelor ce le intrebuinfeazä.
Consiliul comunal al Capitale) este con
vocat pentru naine Siml eta, la orele 9 seara.
le ultima sa eedinte, consiliul comunal
de lai a decis sa treace Teatrul National
din ace! ora pe seama Statulul.
A mal fost o propunere p-in care se cerea
ca Teatrul se se dea in !ntreprindere unu1
director de trupe, cäruia comuna sii-1 dea
o subventiune auuale.
Aceste proponen s'ala Meut din cauze ca,
'comuna cheltueete eu Teatrul peste 100.000
lei, si nu Incaseazä de cit 30.000 anual,
Dupe informariunile ce am cules la ministerul
domeniilor, pare cá semänäturile
de primävarä nu ad suferit de soc in urma
gerului de acum doua zile.
Din contra, se asigu.rä cd pina in momentul
de faré si mal ales din cauza zepezei,
care e generala in lard, semanäturile
de primävare sont bune.
Numal rapita a fost purin atinsä in
unele localitäfi.
Ca sä se vazá duplicitalea d-lui Skina,
pre,sedinte al Inalter Curfi de casafie,
in rhestiunea Buicliü, provocata de d-sa,
îrnpdrtd,gim cititorilor urmdtorul incident
caracteristic :
Irdatá dupa ce secfiunile unitetïl-aì'c
dat sentinfa, care nu aduce nici un
blam d-lui Buic,iiu, cdct s'a constatai
cli aproape toate incheerile Curfet de
casafie, cari n'aií caracter judecätoresc
nu aveaü de cft iscdlitura a dout saú
trei membri, d. pre$edinte Skina s'a
repezit spre d. Buicliu pentru a-1 asigura
cd nu a avut nimio in contra
d-sale personal, ci a dorit numai sd
aibd pdrerea Curfet fn prin_ipiü.
D. Buicliu nioi nu a räspuns d-lui
Skina.
Nona linie de tramwaye in Capital.
Consiliul comunal al Capitales studieazä
urmätoarele cererl de concesìuni de noul
linii de tramwaye :
D. T. ..tefdnescu, in numele une! societati
romine, propune traseul urmator :
Linia I, va pleca din ,oseaua Pantelimon, va
parcurge eoselele Mosilor, Stefan - Ces -Mare, Bonaparte,
Basarabilor pina la Bariera Grivita,
legindu -se eu gara de Nord, atit pentru pasa -
geri cit si pentru marrurf.
Linia II, va placa asemenea din eoseaua Pan -
telimon, va strabate, prin soseaua Mosilor, Bulevardul
Ferdinand pina la Elipse, de .unde va
trece prin strada Sf. Metan, Strada Remus.
\lates- Basarab, Lucacl, talea Calaraei pina la
Hala, Bulevardul Maria pina la fabrica Braga -
diru el antrepositele comunale.
m1Linia III, va pleca de la Abatcrio, va strabate
cheinl drept al Dimbovitel, pina la podul Cotroceni,
strada Cotroceni pina la gara Regala el
depozitul de furagia al armate!.
Linia IV, va pleca de la rezervoriul de apa
el va merge pe toata lungimea stradei Traian
pina la uzina Lemaitre.
Tractiunea va fi cu abur.
at
D. lorgu Bal-i propune traseul urmator :
Linia I, va pleca din cales Mosilor, straba-
Und Bulevardul Ferdinand pana in strada Traian
; d'ari va narcurge 1a dreapta stradale Traian,
Salcutit, Orientului, Carutaeilor, Tunarilor,
Soseaua Bonaparte, str. Cometa Clopotarii -Neuf,
Sevastopol, Spitalulul ei Polizu.
Linia II, va pleca din strada Traian, va strabate
la stinga, str. Bradului, cheiul Dìmbovitei,
cales Plevnel, strada Francmasona sait Virgilio
ei str. Atelierulul.
Iosa d. Bali propune ea, data nevoile de
constructiune l'ar constringe, sa fie liber a inlocui
strada Bradului eu str. Aurora, Planului,
Triumf, Radulescu ei Nerva - Traian ; iar soseaua
Bonaparte eu stradale Nisipari, Fetei. Laptelul,
Taranilor ei Fecioarel, si mal propune a face
Baie pe talea Plevnet fa strada Basarab ei pe
aceasta strade pina in poarta de drum de fer.
Cu tractiune animala sari tractiune eloctrica.
et e
Societatea Anonima Romina a (Nou'.ul Tramvay)
propune urmatorul traseit :
O singura linie care va pomai, din banians
Mosilor, va strabate eoseaua Mihal- Bravul, Bulevardul
Ferdinand, str. Traian, Bradului sait
Labirint, eheul sting al Dimbovitel, calea Playnef,
continuind traseul actual in constructiune
pins la gara de martial.
Cu tractiune animala.
Dominica trecutä s'a descl'is prima expozitie
de arte a societätei «Ileana ». Vas -
tul sa!on de marmore din strada Regala
este organizat dupa modelul expozitiunilor
din strainetate el eontine incontestabil multe
pinze de o insemnatä valoare.
Atare de pictorit sträini, cari at räspuns
la apelul societàtel «Ileana» si at trimis
lucrerile sor, ala luat parte la aceastä expozitie
tot! arti§ti1 cel mal talentati din
tard, precum, d -nit Grigorescu, Mirra, Pascaly,
Ohedeann, Simonidy, Ballet, Grant,
Popovici, Serafim, Artaehino, Dumitriu, Luchien,
Aricesen, Jiquidi, etc. etc.
Un lucru tuse e de regretat el la aceastä
expozitie, ca el la cele precedente : se observa
tot ace! nenorocit sistem de reclama
partiale chier in interiorul sälel in defavoarea
unora din expozantl el adeeea -ori in
desavantagiul vizitatorulul care, de bune
credierta, se lasa a fi influentat In alegerea
tablourilor.
Am dori, pentru progresul artelor In tara,
ca acest deplorabil sistem sa, Inceteze.
Iate inca cite -va din depesile de simpatie,
primite d. Filipescu, si dupa cari
ni s'a trimis copie la redactie :
Galati.
Din desbaterile procesului ali
eqit mai mare mai stimai.
Aste -zi chiar adversarii suet
siliï sci reçunoasce 1 ealitatea voastrei.
Contati pe iubirea ,si devota -
mentul nostru
Victor Maori, Zoharia Kiriac, Virgil
Poenaru, Simion Hociung, P. Radoviri,
N. Madgeru, Flondor, C. Poenaru, Nifulescu,
Z. Filotti, Vlaicu, Al. Niculescu,
M. Paon, Bdleanu, Jordan Martin, si
I. Petresou.
Slatina.
*
Cinstit in politicü, cinstit pe
teren, te admir martire al cinstei.
Cornelio Popp.
***
Botoeanl.
Pasiunea ura cu cari adversarii
v'aïc persecutat lgi v'aïc
lovit, este dovada cea mai bundt
a valoareï d-voasträ. Suntem aleturi
de d-voastre pentru a impertefi
pedeapsa nedreapte pe care
o suferili, prin aplicarea und legi
cezlde cu totul în desuetudine.
.S'copul politicianilor farci scrupul
nu a f ost realizat. Simpatiile generale
stint aleitltrï de d-voastre ;
aÍì e,sit ïnterit qi merit pentru ca
fi viitor se puteti lupta tot cu
aceeaqi dragoste, rîvne abnegare
pentru ideile conservatoare.
loan C. Ciolac, Sidon, loan G. Ciolac,
Stefan Ghra, George Cananáü,
l'asile Isdoecsu, Carol Kynek, Alexxndru
Miclescu, 1. Mavrogheni, Scherfel,
Vasiliu (liihas,' Ermil Gherghely, Milicä
íYliclescu, Emanuel Ciolac, Ioan Jianu,
Ciolac Neeulai, L lllargineanu, Casimir
Dobjanski, Hipp Dobjanski, Costea A.
iVineacät, N. Niculaü, Climescu, 1. Sofia.
Exprintent cele mai adinci sentimente
de stime admiratiune,
aperetor al principiilor noastre.
Tacit, Balamace (Macedonenr).
UTIlA ORA
Demisiunile d-Ior P. Grádisteanu Si
V. A. Urechia
D. P. Grádisteanu a declarat în §edinfa
de azt a Senatulur, cd în urma
conflictulul dintre d-sa ,si májoritate, f,st
dä demisiunea in mod irevocabil din
vice-pre,gedinjia Senatulul.
Demisiunea d-lui P. Grddisteauu a
produs o mare zäpaceald ín Senat.
¡medial dupa d. Grádi,4teanu s'a rid.icat
si d. V. A. Urechia, aiaunffndu-¢I
demisiunea din vice-pre$edin f ie.
D. Grädi,Fteanu a accentua!, fn mod
ostentativ, de mat mulle ori, cd nu aparrine
majorità f il.
Aceste demisiunt se interpreteazá ca
semnalul lupter drapeliltitor la Senat
in contra guvernulut.
***
D. Ferechide, surprtins tri foarte a.
bague de aceastá manifestatie nea$teptatä
a drapeli,ytilnr, a telefonai imediat d -lut
Dim. Sturdza, Gare se afta la Camere.
Unit guvernam,niaii agita deja ideia
alegeret d -lor Tzoni fi Crätunescu in
locul d -lor P. Grddiyteanu fi V. A.
Urechiä.
Tofr guvernamentalit tri mini$trit se
intreabe zápácift
Ce-t asta
Se fac mart stäruinfz pe tingá d.
A. Urechiä sá nu persiste In demisiunea
sa.
SPECTA COL E
Teatral Bulevard (Sala Eforiel). Astati
el in fie -care sears, reprezentatiuni extraordinare.
Debutul La Morena, Carman- itta,surorile Denis,
Les Durands, La Belle Clemence,Trio Man -
droux, Les Rieots, el al intregei trupe angajate.
Programul eu totul schimbat.
IIn leac eftin
In timp de frig, de inghet, de ceats, e bine
sa ne aducen aminte ca eel mai bun mijloc
de a vindeca guturaiurile, tunea. bron,atete, catarele
este Intrebnintarea GU DRONULUI GU-
YOT. Atesta este vi medicamentul eel mai eftin,
caci nu costa de cit 15 banl pe zi si dis
penseaza de orI ce alt medicament.
MINISTERUL JUSTITIEI
Publicaglune
D -nul Vasile Toma Bogheanu, tuvätätor
In comuna Cerligi din jud. Roman, a Meut
cerera la acest Minister pentru reducerea
de la numele sate patronimic de «Toma Bogheanu»
a celui de Bogheanu', sprea a se
numi «Vasile Toma ».
Ministerul publica aceastä cerere, conform
dispositiunilor art. 9 din legea asupra numelul,
spre gtiinta celor interesatl, cari ar
voit se face opositiunile In termenul pre -
väzut de aliniatul 2 al zieulnl articol.
MINISTERUL JUSTITIEI
Publteatinne
D -rrul David Iancu sin Haim. comerciant
din Bucuresci a Meut cerere la acest Minister
pentru schimbareo numelul set] patroninli
de «Haim» In eel de «Resine apre
a se numi «David Iancu Rosin'.
Ministerul publica aceastä cerere, conform
dispozitiunilor art. 9 din legea asupra nuinelul,
spre gtiinta celor interesati, cari ar
voi sä face opoz tiune in termenut prevezut
de aliniatul 2 al zisnlni articol.
MINISTERUL JUSTITIEI
PublicaUinne
Preotul C. Carcaleanu, din oragul Caracal,
judetul Romanati, a Meut cerere la acest
Minister pentru schimbarea numelul
sio patronimie de «Carcaleanu» to aeela
de «Iliescu» spre a se numi Preotul Constantin
Iliescu ».
Ministrul publica aceastä cerere, conform
dispositiunilor art. 9 din legea asupra numelul,
spre gtiinta celor interesatl, cari ar
voi se. face opositiune, in termenul preva
zut de aliniatul 2 al zisulul articol.
MINISTERUL JUSTITIEI
PITBLICATIUNE
D nul Gheorghe Ionescu, mecanic to sert
viciul C. F. R. din oraaul Buzet, a fäcucerere
la acest Minister pentru schimbarea
numelul site patrenimic de «Ionesc.u' to cel
de «I. Vasilescu' spre a se numi «Gheorghe
I. Vasilescu'.
Ministerul publica aceastä cerere, conform
dispozitiunilor art. 9 din legea asupra numelul,
spre gtiinta celor interesati, cari ar
voi sä face opositiune In termenul prevezut
de aliniatul 2 al zisulul articol.
De vinzare
iYLIRELE IJTOBIL
FOST UNION :SUISSE
Se vinde in total liait in loturt marele tees
eu toate constructiunile aflate pe el (fost Union
Suisse) situat In dosul Pasagiulul Romtn ei PalatuluI
Regal, avind 4 fatade Intra stradele
Cimpineanu, Sf. Ionica, Zorilor ei Brezoianu.
Suprafata totali este aproape 5000 metri pat
rati.
Venitul constructivailor aflate attualmente
variaza intra 22000- 25.000 lei anual, iar terenul
liber de constructif are o suprafata de
peste 2500 m. p.
Pretul pentru intresge proprietate este de
400.000 (patru sute mit lei), ei se poste imparti
In mai multe par. ele coprince In tre'
mari lohtrl din cari : un singur lot indivisibil
eu toate constructiuuile de pe el situat intra
strada Cimpineanu ei Sf. Ionica, avind supra -
fata de 1650 nt. p, eu prato! de 160 lei m. p.
Lotul No. 2 pe strada Sf. Ionien, colt eu Zorilor,
avind o suprafata de 1400 ni. p. divizat
in parcele eu pretta de 90 ai 100 lei m. p.
Lotul No. 3 pe strada Brezoianu divizat in
parcele avind o suprafata de peste 2000 m. p.
Cu pretul de 80 lei m, p.
Pentru tratative i ori -cari alte informatiuui
a se adresa la d. E. Demetrescn- firea.
proprietarul acestui irnobil, in strada Carol I.
No. 31 BucureetI.
Se acorda inlesniri de plata.
A LA
PARFUM
toar aTOii-ETTE ele t'OUCiz015:'.
8. trouve exclus/rament
dans las arands Magasins
t ,- -i
AtJ BON t'OUT
ry u et! , ,
:
:.3
Conditions spé-;iales pour le gros
Dr. Florea Simionescu
Consulta f iunl pentru boale sifiliti e
ora 8 -10 a. m. el 5 -7 p. m.
7, Strada Venera, 7
A

FOITA ZIARULUI (EPOCA.
J. P..ïACOB..4EN
INTRE VIATA i VIS
- NIELl9 LY1RNE
Ce frumoasä si blindd si curatA era
ea ! 0 iubea cäzind la picioarele el, si
cersetorea acestor dorul fermecätoaril
sale frumusetT...
«CoboarAte dupa tronul tAü, sá vil
la mine ! FA-te roaba mea, pune-ti Iantul
de gît ! Vreaü sä simt mina mea
trägind de lant si vreait ca trupul tä0
sa exprime supunere si privirea ta robie
! Ah ! daca-as putea cu o bäuturA
de iubire sä te aplec, sa te atrag la
mine... nu, nu bäuturä, cäc! atunc! teal
supune actiunel sale magice, al veni
la mine cu sila, si en vreaü sa-t1 flu
stäpin, vreaü sä im! aducl, in miinite
tale cu tlmilintA intinse, vointa ta zdrobita.
Al fi suverana mea si ti-as fi sclav,
dar piciorul mFü s'ar pune pe grumazul
tau semet. Dorinta mea nu e nebuntt,
cäc! asa e legea femeel sä fie in iubire
trufasä si puternicA, si apol sA se supue,
si chiar esenta iubirit este de a se
umili si de a domina».
Presimtea cä ceea-ce intr'ansa escita
18
pasiunea, n'avea sa'I apartie niel odata,
cä niel o data ateste brate orbitoare
n'avea sä -1 stringä, cä niel o data acest
grumaz superb nu se va lasa, pradh,
sarutärilor sale.
Putea sä cucereascä ceea -ce era in
natura sa feciorelnicA, poate o poseda
deja de acum, si credea ca ea simtise
pe tindra fatä, moartä, intr'insa mis -
cindu-se tainic in mormintul sä) vi) si
cäutind sä o cuprindä in bratele sale
fragede si sä -I intindä buzele sale curate
si sfioase. Dar el n'o iubea In felul
acela, iubea ceea -ce nu putea sä tapete,
iubea acest grumaz de o albeatä calda,
de trina infloritl, cu un reflect de our
sub par. Gemea nebun de iubire, asa
stringea miinele in dorinta sa neputincioásä
; isi aruncA óratele imprejurul
unul trunchiü de arbor, isi rezemA obrazul
de scoartd si plinse.
VIII
Era In Niels Lyhne o prevedere care
isvorea dintr'o instinctivä lipsä de indräsnealä
si dintr'un sentiment con -
fus al lapsei de personalitate. Se lupta
fárä rägaz cu soväiala sa ; une -oil a1
da numirl josnice ca sA se lntdrite la
faptA ; alte -ori, din potrivä, cauta sA's1
facA dintr'insa o virtute inerentä natures
sale si care era chiar semnui indi -
vidualitätiT si aplecärel sale.
Cand se gindea sä.'l märturiseascä
doamnel Boye iubirea, trebuea tot -
d'auna sA se gindeascä mal inainte la
ori -ce lucru. Se vedea limpede in toate
CLAYTON &SHUTTLEWORTH
Bucureltì, cales Dorobanjilor, 117. Craiova, strada Bucovát, 18
lteeoinandd 1Iarele
AGRICOLE
tor Deposit de
LOCOIItIOBILE cu sa>ü aparat de ars pae
de la 2 II jnmatate pinA la s0 cal pntere
BATOAZE de (IRÂt de toate Merimile BATOAZE de PORUMB No. 5, en Elevator
de la 2 si jnmttate pint la 12 cal pntere
pentru LOCOMOBILI aIi cn Mina
Ma§lne de semänat, Ma§ine de ciuruit §i vînturat, Ma§ine de ales neghina Si secara din grâú
WI° 1I O R I 11E
40gr
Instrumente trebnincioase Masinistilor, Curele engleze$tI de prima calitate
Pietre de mark frantsuzestl, Masíne de secerat WOOD" cu sail fära aparat de legat snopt
sir Plu g11ri de Otel f"'urit peste tot
en Tina pinA la 4 brazde
Mir COSITOARE
GIRAPE de FIEI-t, en doufl, gi trel eu ARTICULATI
TEIPE DE CAZAN penlrls LOCOMOBILE
allele
In Ateliernl Nostril primim Repara>tinni de LOCO.IIOBII.E din ori-ce Fabriert
VYNZÂRi CU CONDITIUNI AVANTAGtIOASE
CHAMPAGNE
LPIPER-HEIDSIECKI
Ancienne Maison HEIDSItK fondée en 1755
KUNKELMANN & Co. Succeseurs
REIMS
FRANCE
Representant general
LEOPOLD II. 11IAECITS
70. BUCURE§TI, STRADA CAROL. -70
Tipografia EPOCA executA tot felul de IncrAri atingAtoarß de atea
eta artA, on osa mat mare acuratetA Si on pretnrt foarte moderate.
SOCIETATE de E L E C T R I C I TAT E pe ACTIUNI
Fost W. LAHMEYER & Co. Francfurt Main
SUCURSfiI.A 1flUCURESTI
28, Strada Frnmoasá, 28.
Alte &neureale la t BEUTIIEN, DUISBURG, IGYOTHA,
IIAMBUBGi, KARLSRUHE, 1KUNICII, St. IOIIANN vi
VARSOVIA.
-kW
ID I leTA 31 L1ti
!Y
MOTOARE
CURENTÌ
CONTINUO SI ALTERNATI
Instalatii de Lumina Electricä'
Instalatil de Energie Elettrice
Pentru ori -ce fel de Macine
Instalatiuni Elettrice pentru iluminatul Oraselor
de ori -ce marime.
Statiune Centrala
de lumina si energie electrical
p. orase si regiuni industriale.
TRANSMISIUNI
de forta electricä p. utilisarea`_
fortel apelor pe distante marl
INSTALAJIUNÏ ELECTRICE
pentru
producerea si distribuirea for
tel motrice 1n orlce fabric!.
' CARABAÑA
E P O C A
miscärile sale, se vedea din i'atä, din
profil, din spate pierzindu -sl sigtiranta ;
se vedea paralisat de frigurl si fArä
prezentä de spirit, redus la situatia
unuia care e zäpäcit de convorbitorul
sail ca de o loviturä destul de violenta.
Se gindea sA'l vorbeascä si se gin -
dea sä -1 strie, dar nu ajunge niel odatA
sä'I spunä lucru pe fata. Aceasta fu exprimatd
in declaratil ocre -cum ascunse
sail in cuvinte pasionate in transportärl
si In aprinderl, in attente de lirism pe
jumAtate voite.
Cu toate acestea rezultä de aid o intimitate
ciudatà in care tinärul aducea
o iubire foarte umilA si niste dorinti
hrdnite de visAri, si femeea aducea dorinta
de a fi rivnitä farà sperantA. Intelegerea
for 1uä forma une! poveste,
conceputa färä sA stie si el cum : In aceasta
poveste o femee prea frumoasä
a iubit in timpul intfiel tinereti, pe unul
din cel mal ales spirit, care s'a dus sA
moarä in strain!, uitat, pAräsit. AceastA
femee l'a plins multi ant, dar nimenT
nu -1 cnostea doliul el, prea stint
pentru a se arAta afarA din singurdtate.
Apo! un tinär veni, numind pe
defunct, de maestrul san, si care era
inflAcArat de opera sa, si însufletit de
spiritul säü. El iubea pe femeea amdritA
si aceasta fu pentru ea ca reinvierea
zilelor fericite. Trecutul si prezen-
tul se confunda intr'un vis plan de
far -
mec in care ea iubea pe tinär, jumAtate
pentru el insu -sl, jumälate fiind -cä
el era umbra unul altul, si in care ea
il dedea jumAtate din sufletul sAÜ. Dar
: ,..-.a,-...,.... ..
TEIRICH C°
BUCURE§Ti
No. 9, Strada Berzel, No. 9
TELEGRAF, GAZ, APA
INCALZITUL CENTRAL
LUMINA ELECTRICA
TELEFONE PARATONERE
FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR
TUBURÌ
de BASALT, PLUMB, FONTA ,t FIER
CL®SIETIE
de toute feturtte (tout ù ¡égout)
MARE DEPOSIT de tonte articolele
atingAtoare de aceastà brauñ
BIUROU de CONSTRUCTIE. EXPORT
DIPLOMA DE ONOABE
la Expositix din Encaregti in 1894
]I' I A N I1®T E
Dela renumita fabrica
OUST. ADOLPH MACH
BARMEN
FondatA In anvil 1794.
DE VjNZARE pe preturile fabriceT la
A. FE-LI)1IIANN
BZTCUREFTI. Strada Decebal No. 20.
-1n.-%2== :2 -,
BIOSIPA LE FFßGML
GL YCEROPHOSPHA T DUBL U
de Calciu si de Fier efervescent.
Biosina este CPI mai desâvär§it reconstituant tonic al organismutui.
Actiunea sa puternicä se exercitä in acelasï timp asupra sistemului
nervos, osos, sanguin, adicä asupra tuturor elementelor vitale.
Ea se recomandiá in special prin intrebuintarea sa §i prin gustul sc?u
plâcut. Ne fiind cu baza de zabar, ea convine tuturor temperamentelo-,
nu provócä constipatie gi póte fi intrebuintatä §i de diabetici.
Luit la masi ea actireazi digesliunca prin acidut carbonic ce
degajeazi si care inlesnesce asimilaren ei.
LE PERDiRiEL & Cre, PARIS.
TIPOGAFIA 79E EPOCA" P O ÇA" executa tot felul
de lucran atingatoare de aceasta arta.
ASTOMAC,áiECÁIIORtINAR
;
Q ANEMIE,GASTRALGIE,DIABETA'
DI$PEPSIE,CHO
APELE?9.0
SI PENTRU CALIT4TILE
MINERALE DE
LITINATE Si LA
PaucursSZLEGER l
V RHEUEATISM.I
SUNT RECO!NA1iDATE
DE CATRE $QMITATIIE
Mi:DiCALE îN BÓLELE DE'.
Efirte gazósá si plricutd la báu
a.nesiecata sau nu, ru oricc bñúiurá.
SINGURA APA PURGATIVA
INLATURAND SURSELE UAiCtIRESCI
CARE PRODUCEAFARÁ DE EFECTUL SiGUR
SI,NEJIGNITOR SI 0 ACTIUNE CURATIh
',i¡.1SUPRA ORGANELOR BOLNAVE.t;
UN PÄHÁREL FACE ACELAS EFECT CA
0 STICLÁ ÌNTREAGA DE APA DE BUDA.
SE GASESCE DE VANDARE LA TÓTE
FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARA.
Beeonatandsnat alentiunei onor.
P. T. Public
REb1TAITD,.AINTITL
tsI
DEPOSITIIL de VINURÏ
STEFAN ,COIFESCU
din Strada Cunpineanu 18
(colt eu 8f. lonied)
ande pe 11nga o bucatarie NATIO -
NALÄ, GERMANA si FRANCESA,
excelente de o rara acuratetä, se
mal pot gasi cote mal bune Vinurt
din fard si streinatate, cu
pretura loarle redu&e
sommenmearmaimmumminiume
ea mai buna calitate existentä
de
vi s DE nUSIaNIA dDE i1CIAZ saaT
tona de 1000 kgr. grentatea garantata
46 1 46
daca vä adresatl p rintr'o carte postala
sañ personal easel
A. GOLDS TEI117
9, STRADA DECEBAL, 9
BIIC1JREtfTI- Telefon No. 66.
Tot aeolo se afta in deposit : Cote
märunt pentru sobe Parigino si Bel -
giano, lei 54 tona. Cote de Fonderie,
Cots de Feiarie. Cárbllni din minale
englezesti de Kardiff, Antracit
englezesc prima calitate, pentru sobe
Helios, Briquette, etc.
Expeditiiuni en gros si en detail din
Bucuretti, Constanta si Braila la ori -ce
statiune a tailor ferate.
Serviciü de Bidoane &i LäzT
la domiciliü
PETROL
Adresa: Golesci, 12
Bncureltl. Tipografiia EPOCA Strada Clementes! No. 3.-- Bucurqti
spre a inlätura ruperea farmeculul, el
era silit sa. umble cu nenumärate precautiunl:
trebuia sA inchidá gura dorintelor
carnet sale, spre a nu zdrobi
suava iluziune si spre a nu -si cufunda
iubita in doli).
Putin cite putin, la adäpostul acestul
mit, lud o forma. mal pozitivä. Se tutuia)
si -sl zicea) pe nume, Niels si Tema,
cind eraït singurl ; se fereaü pe cit putead
de prezenta palidel nepoate. Niels
avea din cind in cind pornirl de a viola
conventiunile lor, dar nu era de puterea
dnel Boye, si aceasta stia eu dibäcie
si blindete sa împedice incercärile Jul
ate räzvrätire.
Atuncl pumal de cit se supunea, se
resemna din no), pentru cita-va vreme,
la aceasta comedie amoroasä. De alt -
minterl, in legäturile lor nu se simtea
niel platonismul plictisitor, si niel pacea
monotona a une! legäturl care ajunge
o deprindere.
Liniste mal nu era, cAcl Niels Lyhne
niel o data nu inceta sa spere. De cite
ori speranta lui castiga indräzneala si
arunca o flacärä mat vie, era opritd din
pornirea el, dar se domolea pe urmA
ca sA arzA in taima mal vie de Bit in
trecut.
Era stäpînit de cochetäria d -nel Boye,
de naivitatea sa provocät.oare si de indrAzneala
cu care ea vorbea de subiertele
cele mal desgustätoare.
Dar nu era in tot -d'a -una ea, stdpana
situatiel, se intimpla une -ori ca in vinele
sale se främinta visiil de a rAsp!Ati
aceasta pasiune pe jumAtate îm-
a
blinzitA, si sA -1 zäpäceascd däruindu -I fericirea
si sA se bucure de betia tuT.
Nu era usor sA-si stinga acest vis, si
cind Niels sosea la ea in atele momente,
arAta nervositatea une! vinovate de päcat,
o pudoare inspirata de sentimental
vinovätiei, o confuziune care turbura atmosfera
de iubire. Si ma! era un lucru
care dedea acestel legäturl un farmec
particular, anume eä Niels Lyhne avea
destulä stApinire asupra sa insä -si ca
sä nu apuce in Inchipuirea sa bucuriile
pe care realitatea i le refuza. Chiar si
pe tärîmul gindirel, unde era stApin el,
respecta pe doanma Boye, ca si cum
ar fi fort in adevär de fata.
Ast -fel legatura for era trainicd. Ea
trebuia sA fie de minune pe placul omulul
plan de inchipuire, lacom de trai,
cum era Niels Lyhne.
(Va orma)
]itopa Copaciu
din judet