Editia a tirela - upload.wikimedia....

FOITA ZIARULUI (EPOCA.
J. P..ïACOB..4EN
INTRE VIATA i VIS
- NIELl9 LY1RNE
Ce frumoasä si blindd si curatA era
ea ! 0 iubea cäzind la picioarele el, si
cersetorea acestor dorul fermecätoaril
sale frumusetT...
«CoboarAte dupa tronul tAü, sá vil
la mine ! FA-te roaba mea, pune-ti Iantul
de gît ! Vreaü sä simt mina mea
trägind de lant si vreait ca trupul tä0
sa exprime supunere si privirea ta robie
! Ah ! daca-as putea cu o bäuturA
de iubire sä te aplec, sa te atrag la
mine... nu, nu bäuturä, cäc! atunc! teal
supune actiunel sale magice, al veni
la mine cu sila, si en vreaü sa-t1 flu
stäpin, vreaü sä im! aducl, in miinite
tale cu tlmilintA intinse, vointa ta zdrobita.
Al fi suverana mea si ti-as fi sclav,
dar piciorul mFü s'ar pune pe grumazul
tau semet. Dorinta mea nu e nebuntt,
cäc! asa e legea femeel sä fie in iubire
trufasä si puternicA, si apol sA se supue,
si chiar esenta iubirit este de a se
umili si de a domina».
Presimtea cä ceea-ce intr'ansa escita
18
pasiunea, n'avea sa'I apartie niel odata,
cä niel o data ateste brate orbitoare
n'avea sä -1 stringä, cä niel o data acest
grumaz superb nu se va lasa, pradh,
sarutärilor sale.
Putea sä cucereascä ceea -ce era in
natura sa feciorelnicA, poate o poseda
deja de acum, si credea ca ea simtise
pe tindra fatä, moartä, intr'insa mis -
cindu-se tainic in mormintul sä) vi) si
cäutind sä o cuprindä in bratele sale
fragede si sä -I intindä buzele sale curate
si sfioase. Dar el n'o iubea In felul
acela, iubea ceea -ce nu putea sä tapete,
iubea acest grumaz de o albeatä calda,
de trina infloritl, cu un reflect de our
sub par. Gemea nebun de iubire, asa
stringea miinele in dorinta sa neputincioásä
; isi aruncA óratele imprejurul
unul trunchiü de arbor, isi rezemA obrazul
de scoartd si plinse.
VIII
Era In Niels Lyhne o prevedere care
isvorea dintr'o instinctivä lipsä de indräsnealä
si dintr'un sentiment con -
fus al lapsei de personalitate. Se lupta
fárä rägaz cu soväiala sa ; une -oil a1
da numirl josnice ca sA se lntdrite la
faptA ; alte -ori, din potrivä, cauta sA's1
facA dintr'insa o virtute inerentä natures
sale si care era chiar semnui indi -
vidualitätiT si aplecärel sale.
Cand se gindea sä.'l märturiseascä
doamnel Boye iubirea, trebuea tot -
d'auna sA se gindeascä mal inainte la
ori -ce lucru. Se vedea limpede in toate
CLAYTON &SHUTTLEWORTH
Bucureltì, cales Dorobanjilor, 117. Craiova, strada Bucovát, 18
lteeoinandd 1Iarele
AGRICOLE
tor Deposit de
LOCOIItIOBILE cu sa>ü aparat de ars pae
de la 2 II jnmatate pinA la s0 cal pntere
BATOAZE de (IRÂt de toate Merimile BATOAZE de PORUMB No. 5, en Elevator
de la 2 si jnmttate pint la 12 cal pntere
pentru LOCOMOBILI aIi cn Mina
Ma§lne de semänat, Ma§ine de ciuruit §i vînturat, Ma§ine de ales neghina Si secara din grâú
WI° 1I O R I 11E
40gr
Instrumente trebnincioase Masinistilor, Curele engleze$tI de prima calitate
Pietre de mark frantsuzestl, Masíne de secerat WOOD" cu sail fära aparat de legat snopt
sir Plu g11ri de Otel f"'urit peste tot
en Tina pinA la 4 brazde
Mir COSITOARE
GIRAPE de FIEI-t, en doufl, gi trel eu ARTICULATI
TEIPE DE CAZAN penlrls LOCOMOBILE
allele
In Ateliernl Nostril primim Repara>tinni de LOCO.IIOBII.E din ori-ce Fabriert
VYNZÂRi CU CONDITIUNI AVANTAGtIOASE
CHAMPAGNE
LPIPER-HEIDSIECKI
Ancienne Maison HEIDSItK fondée en 1755
KUNKELMANN & Co. Succeseurs
REIMS
FRANCE
Representant general
LEOPOLD II. 11IAECITS
70. BUCURE§TI, STRADA CAROL. -70
Tipografia EPOCA executA tot felul de IncrAri atingAtoarß de atea
eta artA, on osa mat mare acuratetA Si on pretnrt foarte moderate.
SOCIETATE de E L E C T R I C I TAT E pe ACTIUNI
Fost W. LAHMEYER & Co. Francfurt Main
SUCURSfiI.A 1flUCURESTI
28, Strada Frnmoasá, 28.
Alte &neureale la t BEUTIIEN, DUISBURG, IGYOTHA,
IIAMBUBGi, KARLSRUHE, 1KUNICII, St. IOIIANN vi
VARSOVIA.
-kW
ID I leTA 31 L1ti
!Y
MOTOARE
CURENTÌ
CONTINUO SI ALTERNATI
Instalatii de Lumina Electricä'
Instalatil de Energie Elettrice
Pentru ori -ce fel de Macine
Instalatiuni Elettrice pentru iluminatul Oraselor
de ori -ce marime.
Statiune Centrala
de lumina si energie electrical
p. orase si regiuni industriale.
TRANSMISIUNI
de forta electricä p. utilisarea`_
fortel apelor pe distante marl
INSTALAJIUNÏ ELECTRICE
pentru
producerea si distribuirea for
tel motrice 1n orlce fabric!.
' CARABAÑA
E P O C A
miscärile sale, se vedea din i'atä, din
profil, din spate pierzindu -sl sigtiranta ;
se vedea paralisat de frigurl si fArä
prezentä de spirit, redus la situatia
unuia care e zäpäcit de convorbitorul
sail ca de o loviturä destul de violenta.
Se gindea sA'l vorbeascä si se gin -
dea sä -1 strie, dar nu ajunge niel odatA
sä'I spunä lucru pe fata. Aceasta fu exprimatd
in declaratil ocre -cum ascunse
sail in cuvinte pasionate in transportärl
si In aprinderl, in attente de lirism pe
jumAtate voite.
Cu toate acestea rezultä de aid o intimitate
ciudatà in care tinärul aducea
o iubire foarte umilA si niste dorinti
hrdnite de visAri, si femeea aducea dorinta
de a fi rivnitä farà sperantA. Intelegerea
for 1uä forma une! poveste,
conceputa färä sA stie si el cum : In aceasta
poveste o femee prea frumoasä
a iubit in timpul intfiel tinereti, pe unul
din cel mal ales spirit, care s'a dus sA
moarä in strain!, uitat, pAräsit. AceastA
femee l'a plins multi ant, dar nimenT
nu -1 cnostea doliul el, prea stint
pentru a se arAta afarA din singurdtate.
Apo! un tinär veni, numind pe
defunct, de maestrul san, si care era
inflAcArat de opera sa, si însufletit de
spiritul säü. El iubea pe femeea amdritA
si aceasta fu pentru ea ca reinvierea
zilelor fericite. Trecutul si prezen-
tul se confunda intr'un vis plan de
far -
mec in care ea iubea pe tinär, jumAtate
pentru el insu -sl, jumälate fiind -cä
el era umbra unul altul, si in care ea
il dedea jumAtate din sufletul sAÜ. Dar
: ,..-.a,-...,.... ..
TEIRICH C°
BUCURE§Ti
No. 9, Strada Berzel, No. 9
TELEGRAF, GAZ, APA
INCALZITUL CENTRAL
LUMINA ELECTRICA
TELEFONE PARATONERE
FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR
TUBURÌ
de BASALT, PLUMB, FONTA ,t FIER
CL®SIETIE
de toute feturtte (tout ù ¡égout)
MARE DEPOSIT de tonte articolele
atingAtoare de aceastà brauñ
BIUROU de CONSTRUCTIE. EXPORT
DIPLOMA DE ONOABE
la Expositix din Encaregti in 1894
]I' I A N I1®T E
Dela renumita fabrica
OUST. ADOLPH MACH
BARMEN
FondatA In anvil 1794.
DE VjNZARE pe preturile fabriceT la
A. FE-LI)1IIANN
BZTCUREFTI. Strada Decebal No. 20.
-1n.-%2== :2 -,
BIOSIPA LE FFßGML
GL YCEROPHOSPHA T DUBL U
de Calciu si de Fier efervescent.
Biosina este CPI mai desâvär§it reconstituant tonic al organismutui.
Actiunea sa puternicä se exercitä in acelasï timp asupra sistemului
nervos, osos, sanguin, adicä asupra tuturor elementelor vitale.
Ea se recomandiá in special prin intrebuintarea sa §i prin gustul sc?u
plâcut. Ne fiind cu baza de zabar, ea convine tuturor temperamentelo-,
nu provócä constipatie gi póte fi intrebuintatä §i de diabetici.
Luit la masi ea actireazi digesliunca prin acidut carbonic ce
degajeazi si care inlesnesce asimilaren ei.
LE PERDiRiEL & Cre, PARIS.
TIPOGAFIA 79E EPOCA" P O ÇA" executa tot felul
de lucran atingatoare de aceasta arta.
ASTOMAC,áiECÁIIORtINAR
;
Q ANEMIE,GASTRALGIE,DIABETA'
DI$PEPSIE,CHO
APELE?9.0
SI PENTRU CALIT4TILE
MINERALE DE
LITINATE Si LA
PaucursSZLEGER l
V RHEUEATISM.I
SUNT RECO!NA1iDATE
DE CATRE $QMITATIIE
Mi:DiCALE îN BÓLELE DE'.
Efirte gazósá si plricutd la báu
a.nesiecata sau nu, ru oricc bñúiurá.
SINGURA APA PURGATIVA
INLATURAND SURSELE UAiCtIRESCI
CARE PRODUCEAFARÁ DE EFECTUL SiGUR
SI,NEJIGNITOR SI 0 ACTIUNE CURATIh
',i¡.1SUPRA ORGANELOR BOLNAVE.t;
UN PÄHÁREL FACE ACELAS EFECT CA
0 STICLÁ ÌNTREAGA DE APA DE BUDA.
SE GASESCE DE VANDARE LA TÓTE
FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARA.
Beeonatandsnat alentiunei onor.
P. T. Public
REb1TAITD,.AINTITL
tsI
DEPOSITIIL de VINURÏ
STEFAN ,COIFESCU
din Strada Cunpineanu 18
(colt eu 8f. lonied)
ande pe 11nga o bucatarie NATIO -
NALÄ, GERMANA si FRANCESA,
excelente de o rara acuratetä, se
mal pot gasi cote mal bune Vinurt
din fard si streinatate, cu
pretura loarle redu&e
sommenmearmaimmumminiume
ea mai buna calitate existentä
de
vi s DE nUSIaNIA dDE i1CIAZ saaT
tona de 1000 kgr. grentatea garantata
46 1 46
daca vä adresatl p rintr'o carte postala
sañ personal easel
A. GOLDS TEI117
9, STRADA DECEBAL, 9
BIIC1JREtfTI- Telefon No. 66.
Tot aeolo se afta in deposit : Cote
märunt pentru sobe Parigino si Bel -
giano, lei 54 tona. Cote de Fonderie,
Cots de Feiarie. Cárbllni din minale
englezesti de Kardiff, Antracit
englezesc prima calitate, pentru sobe
Helios, Briquette, etc.
Expeditiiuni en gros si en detail din
Bucuretti, Constanta si Braila la ori -ce
statiune a tailor ferate.
Serviciü de Bidoane &i LäzT
la domiciliü
PETROL
Adresa: Golesci, 12
Bncureltl. Tipografiia EPOCA Strada Clementes! No. 3.-- Bucurqti
spre a inlätura ruperea farmeculul, el
era silit sa. umble cu nenumärate precautiunl:
trebuia sA inchidá gura dorintelor
carnet sale, spre a nu zdrobi
suava iluziune si spre a nu -si cufunda
iubita in doli).
Putin cite putin, la adäpostul acestul
mit, lud o forma. mal pozitivä. Se tutuia)
si -sl zicea) pe nume, Niels si Tema,
cind eraït singurl ; se fereaü pe cit putead
de prezenta palidel nepoate. Niels
avea din cind in cind pornirl de a viola
conventiunile lor, dar nu era de puterea
dnel Boye, si aceasta stia eu dibäcie
si blindete sa împedice incercärile Jul
ate räzvrätire.
Atuncl pumal de cit se supunea, se
resemna din no), pentru cita-va vreme,
la aceasta comedie amoroasä. De alt -
minterl, in legäturile lor nu se simtea
niel platonismul plictisitor, si niel pacea
monotona a une! legäturl care ajunge
o deprindere.
Liniste mal nu era, cAcl Niels Lyhne
niel o data nu inceta sa spere. De cite
ori speranta lui castiga indräzneala si
arunca o flacärä mat vie, era opritd din
pornirea el, dar se domolea pe urmA
ca sA arzA in taima mal vie de Bit in
trecut.
Era stäpînit de cochetäria d -nel Boye,
de naivitatea sa provocät.oare si de indrAzneala
cu care ea vorbea de subiertele
cele mal desgustätoare.
Dar nu era in tot -d'a -una ea, stdpana
situatiel, se intimpla une -ori ca in vinele
sale se främinta visiil de a rAsp!Ati
aceasta pasiune pe jumAtate îm-
a
blinzitA, si sA -1 zäpäceascd däruindu -I fericirea
si sA se bucure de betia tuT.
Nu era usor sA-si stinga acest vis, si
cind Niels sosea la ea in atele momente,
arAta nervositatea une! vinovate de päcat,
o pudoare inspirata de sentimental
vinovätiei, o confuziune care turbura atmosfera
de iubire. Si ma! era un lucru
care dedea acestel legäturl un farmec
particular, anume eä Niels Lyhne avea
destulä stApinire asupra sa insä -si ca
sä nu apuce in Inchipuirea sa bucuriile
pe care realitatea i le refuza. Chiar si
pe tärîmul gindirel, unde era stApin el,
respecta pe doanma Boye, ca si cum
ar fi fort in adevär de fata.
Ast -fel legatura for era trainicd. Ea
trebuia sA fie de minune pe placul omulul
plan de inchipuire, lacom de trai,
cum era Niels Lyhne.
(Va orma)
]itopa Copaciu
din judet