Editia a tirela - upload.wikimedia....

CInd rämaserä singurl, frumeasa neeunoscutä
zise : Itl cer errare de cursa ln care
te am atras. Plnä acum am fost femee cinslite...
dar el m'a adus ln !relui esta.
Voiam se me despart de cl ei ani Ment
planul sa es seara si sa due cu mine aci
pe ce! d'Inttit bärbat pe care 11 voila InttIni...
pe bärbatul mela tl tnetiintasem ziva
prin o scrisoere anonima, In care dam ei
adresa unde suntem...
ast -fel dta celi complicele mea .. acumi
imi pare räü... ceti aga de placut... 'tram
eruncat un proces pe spate... P.rate eett In
suret ai d -ta... sunt dezo!atà...
Despre proces purin tini pasti... Nu.
mal, gäsesc ce ti al creat complicati) ne folositoare.
Märturiseate ce dace te plictiseetl
cu bärbatul d -tale, e cil 'ti lipseete... relatiuni
exterioare ei ea daca ai fi tutrerupt
eu cite un extra monotonia conjugale, nu
ai fi intrebuintat un asemenea mijloc...
E adevärat !
Et bine, arum ea am Meut cunoetinte.
me pun la dispozitia d -tale pentru momentele,
«pe cari leal perdut ». Dar, nu e in
viatä nom: I momentele de perdra! Cu edocatie
d -tale, cu obiçeiul de a trai bine, Itl
trebue un (Amtn confortahil §i constant...
Si ceea ce et nu pot se '(I ofer, Il ai
linfe bärbatul duale... Aide, ceea ce s'a
facut se poate desface... El era aertil cr.m
se cade, pare ea te iubeete ! Dace 1 -al lia
en ceints, en binele...
Oh 1 Ctt despre asta... e destel de
prost, sunt sigure de reueite !
Aide, numai sta la indoiale I Intoarcete
peste nn ceas acasä .. pinti e fierul
caid... Fil brave... infrante scena... Expliee
te. Piangi ! Cere pedeapsa, moartea sala
ertarea... El te va erta. Pe urree lnatünteaza
-ma,... Si alaturl de viitorul d -tale serios,
vom aranja un altul intermitent ei
dragua.
Ea 'i sari de gît ei '1 scrute... Na ! na !
na !... Dace ar fi tot - d'auna amantil se ne
sfätuiasce nea, nu ar fi pe pernint de cil
femel cinstite.
Sainte Croix.
Pá,rerï engleze
Londra, 26 Februarie. Camera Cornunelor.
D. Goschen, (Und explicatiunl asupra
bugetului marine), declare c4 dace
din nenorocire ar izbucni un rezboiii, escadra
märilor din China va fi intäritá
cu dour coräbii, cari la r£ndul for vor fi
iniocuite prin allele in Mediterana.
Amiralitatea englezä a luat toate pre -
cauriunile in prevederea unor evenimente
grave. D. Goschen termina grind cä dace
se va mentine pacea, ceea ce sá dea Dumneze4.
sä fie o pace onorabile, dar dace,
fereascá Dumnezed, izbucneste räzboiic, sä
fie un räzboiic incoronat de succese. (Aplause).
....s.--.
Depe§iee de azi
imommaa>.aimemenams
Serviciul Agentiet Ro9nîne»
Paris, 26 Februarie Camera, discutiud
retorma patentelor anexatä la legea finantelor,
a adoptat cu 293 voturl contra 225,
eu toate observatiunile minietrilor de finante
ei de comert, un amendament al d -lui Berry,
sporind in mod considerabil patentele praväliilor
marl.
Se socoteete ce In urna adopteril acestul
amendement, magezinurile mari din Paris
vor piati In total 33 000.000.
Hong -Kong, 26 Februarie. Iucrueieä.
torul Edgar, a primit ordin de a pleca la
Manilla.
Londra, 26 Februarie. Regina s'a dus
azi la Porthmuth, de unde va picca reline
la Cherbourg.
Petersburg, 26 Februarie. Starea sii.
uàtetet Imparatulul este aproape normale.
Roma, 26 Februarie. Camera deputali. -
lor. D. de Martino prezintä un proiect de
lege in privinta instituirel unui j'.triü de
onoare care ar avea ca misiune dea rezolva
ori -ce dificulteti ce s'ar ivi Intre cetätenl
In orma onor dense in contra onoare I.
Socialiatil, din partea lor,at prezintat un
proiect de lege tinzind se asintileze dut lui
crimelor de arept comun.
Atena, 26 Februarie. Regele a sanctienat
legea privitoare la controlul finantelor.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPIITATILOR
8etlln fa ele la 27 Februarie
Sedinta se deschide la orele 2.5 sub pre.
eedintia d lui D. Giani, precedinte.
Prezentl 118 dnl deputati.
Pe banca ministeriale d -ni! Gogu Can -
tacuzino, general Berendei el G Paladi.
Se lac tormalitatile obieinuite.
1). C. Dobrescu -Argel cere mal multe dosare
pentru a putea anunta o interpelare
dlu1 ministru de interne, privitoare la niete
abuzur! sevireite de sub- preiectul din Pite §ta.
D. Dobresaa Prahova annota o interpelare
d -lui miuistru al lucrerilor publice cu
privire la întlrzierea ce se pune in construirea
halte! Breaza, de pe Buia Ploeeti -Predeal.
D. I. Pillat, raportor, da, retire unul pro -
iect de lege prin care judetul Dorelioit
este autorizat a contracta un !rnprumut de
600.000 lel.
D. Stavri Brätianu propune un ameudament
care se admite prin ridicare el ezdene.
Legea tn total se pune la vot cu bile el
se primeete eu 86 bile albe fiind el una
neagrii.
SENATIIL
Sedinfa de la 26 Februairi,
(Ut mare)
D. Al. Constantinescu. Sustine ea discutiunea
aceasta este neregulate, ea fiind venite
dupa ce Seuatul a aprobat sumarul
§edietef de ieri, In care incidentul s'a IntDmplat.
D. Constantinescu citeste apol dezbatemile
Senatului, de la gedinta din 11 Februarie,
In care d. Grädieteanu sustinea
teona contrarie intr'un caz identic. Aceasta
este cea mal flagrante neconsecinte.
D. Costescu- Comäneanu si Grädisteanu.
Ce a fatui Senatul asupra cazulul de atunct
?
D. Al. Constantinescu. A respins proiectul.
Continuind apol, d-sa spune ce In alte
canine Senatul a declarat de mile voturile
exprimate ça ces de ie ri. Conchiztnd, cere
ça Senato) se voteze din noti proiectul.
Se cere inchiderea discutiel.
D. CostescuComäneanu cere cuvintul in
contra inchideret discutiel.
Inchiderea discutiel se respinge.
D.Costescu Comäneanu, asupra incid'ntulul
spune ce biuroul proclame voturile
dupe interesul cauzei. Acesta este un sistem
in contra cäruia, d. Comäneanu pro -
testeaze cu energie. E mal bine se revenitl
asupra unel greeell, conchide d -sa, de rat
se persistati in nelegalitate.
D. N. Crätunescu spune cä regulamentul
nu este «lit de obscur pentru a fi priceput.
D. Periereanu Buzäü. E foarte obscur
pentru unii. (Ilaritate.)
D. N. Crätunescu. Explice apol reguiamentul
gi arate el biuroul bine a procedat.
D. colonel Budisteanu : Asupra incidentului
numai este discutie. Votul de eri a
fost pentru res- pin -gere. (In cadente).
Senatul in cor : Pin.- ge -re. (Risete prelurspite
in incinte si tribune).
D. Budisteanu continue spunind cä Senatul
trebue se regrete arum moartea Bei -
zadelel care pesida cu tact ei dreptate.
Am ajuns acum se avem 5 regulamente,
fiind -ca avem 4 vice- preeedintl ai un preeedinte.
D. Gane, preeedintele Senatulul, se
face bine se vie mal des la aedintä se. ne
presideze §i dace nu poate, sá ne spuná
ça sá alegem alt presedinte care sá poatá
conduce dezbaterile.
Incidental se tnchide.
Se puce din net la vot proectul de lege
pentru acordarea peasiunei d -nel Radianu.
Rezultatul votultti este :
Bile albe 39
Bile negre 39
Proectul se respinge.
Ca ei erl d. Orbes eu se tncurca la proclamaren
votulul.
Mai multe voci : Dar ce faci, d -le preeedinte,
proclami voto! ?
D. Presedinte proclama respins amenda -
mentul comitetulul delegatilor.
Senatul isbucneste in hohote de ris.
Mai multi din senatori cer cuvintul in
cestie de regulament.
D. Vulturescu se duce la fotoliul pregidential
si sopteste d -lut Orbescu c4 iar
a incurcat -o. Il indicá felul cum sa o
dreagá.
D. Presedinte . Proiectul de lege care
s'a votat fiind respins, trecem la ardine«
zileä.
Senatul in cor : In sfareit 1!!
D. Orbescu para seste fotoliul presidenliai
in aplauzele Senatuiul.
Seuatul voteaza apol un proiect de lege
de interes local.
In urma unel discutiuni animate la care
i -an parte d. Nicolae Ionescu, P. S. Sa Episropul
de huai, d nit colonel Btidieteanu
ei Gilcä, proiectul de lege pria care se acorde
dreptul populatiunel rurale din ora -
ettl Vaslui, de a vinde peminturile loi de
case, se primeete cu 33 voturt pentru, find
§i 22 voturl contra.
*edinta se ridice la orele 4.e0.
Sedia fa de la 27 Februarie
edinta se deschide la orele 2.20 sub pre-
,edintia d-lui C. Nicolaid.
Prezer.ti 77 d-ni sr natori.
Pe banca ministeriala d-nia Ferechide §i
general Berendel.
Se fac formalitàtite obielnuite.
D. Sp. Haret, ministru instructiei pu
blicP, depane pe biuroul Senatulul proiectul
de lege pentru modificarea art. 5 din
legea Casel ecoalelor.
D I. Grädistéanu. Din cauzá cá £n discutia
de eri a Senatulul, £n chestie de regulament,
un domn senator a spu8 ce ire
scltimb opiniunile dupa impréjurári si
deci in calitatea mea de vice-presedinte
sunt o nota discordantá in biuroic si in
mójoritatea Senatu'ul, rog sil mi se primeascá
demisiunea din aceastá calitate.
D. Grädieteanu declar;e ce igi de aceastä
demisiune In mod irevocabil ei adaogä cä
dace ar pune cestiune personala eu d. Constantinescu,
care a spus aceste cuvinte, e
sigur ce d-sa lei va retrage euvintele. Nu
voeet.e acest lucro si roaga Ince o date ca
Senatul se-1 primeascä demisiunea.
D. V. A. Ureche spune ce nu etie ce s'a
antimplat cu d. Grädieteanu, dar roage Senatal
ca sä-i printeasce si d sale demisiunea
din vice-presedintia Senatulul.
D, Ilariu Izvoranu constata ce d. Grädieteanu
este Inca sub impresiunea supärami
de eri ei roage Senatul se-1 respinge
demisiunea. D-sa spune cä aceasta este un
act de condenscedentä pe care Seuatul il
face cu loti membril din biurot, cari voesc
a-e1 da demisiunea, §i deel trebue ca Senatul
se 11 face ei eu d. Gredieteauu. Pe
acest siugur motiv, ei mimai pe acesta, d.
Izvoranu roaga Senatul ca sä respingä demieia
d-lu1 Gredieteanu.
OLTIME IFuiRMATlU _-
Sir lohn Kennedy, noul ministru plenipotenfiar
al Englzterei, a fost primit
azi in audienfa oficiald de catre M. S.
Regele, cu ceremonialul obicinuit.
Dupa ce a prezintat Regelur s ^risori!e t
de acreditare, Sir lohn Kennedy a fosa
primit de M. Sa Regina.
Drapelistil din Botosant, d -nil I. Arapu,
Al. Enacovicf, etc., vor infiinta in
localitate un oigan zilnic.
Eri dupa amiazl d. Dim. Sturdza a
avid o lungá intrevedere cu d. P. S. Aurelian
in una din sectiunile Camerci.
In urma acestei intrevederl, s'a zvonit
cd primal ministro a fäctt.t foul detnersuri
de impäcare de linge drapelistï.
Consiliul comunal din la §i a votat o sume
da 200.000 lei pentru amenajarea palatuluf
regal.
Ministerul domeniilor va acorda pentru aceeael
lucrare 400.000 let.
Lucrerile de amenajare se vor Incepe in
Main.
0 telegrama sosite aseare anunfä des -
complectarea consiliului comunal din Botosani
Din 15 consilier-I 8 si -ala reinouit telegrafic
demisiunile, drept protestare in contra
guvernuluï.
Ast -fel d. Ferechide va fi nevoit sä di
solve consiliul comunal.
Se vorbeste chier, prin cercurile drape -
liste, cá in urma acestei manifestant ostile,
prefectul din Botoganì, d. Gh. Morlun, va
demisioua.
Ofiterif romînr în Bra§ov
Negäsigd nic! un ziar in Capitale. care
se -1 apere in cestiunea mergerei efiterilor
rumini la o petrecere a ofiterilor din Brasov,
d. Dim. Sturdza a recurs la zir.rul set din
Arad, la Tribuna Poporulul, care aprobind
aceasta viziti, 11 face urmatoarea reclama
ungureasce :
Acorn ca revansare, ofiteril nostri din
Brasov ad invitai pe ofileri-I romini din
Ploesti lá o petrecere a tor, care va avea
loc Sîmbátá in 12 Martie st. n. Vre -o 14
ofiteri romini aïc pus in vedere sosirea for
la Brasov pentru ziva amintite. Acum
£utreaga garnisoanä a Brasovului dim -
preune cu autoritäfile politice de Slat, se
pregätesc pentru o primite splendirlá si
festiva a ofiterilor romini.
Ofiteril nostri vor aranja Simbätel e serata
la Ronacher, in salale redutel din
Bragov.
Primirea ofiterilor romini la gara, se
va face seirbätoreste si de acolo vor fi adusi
in oral in träsurl private impodobite,
cal si trásuri, cu tricolorul national
romin. Pe zidurile publice de asemenea
vor filfii tricolorul rominesc. Fispanul comitatulul,
Mihail Maurer, va da un print
festiv in onoarea oaspetilor, iará corpus
oficeresc va aranja si un mare banchet.
Ofiteril rom£ni vor fi oaspetit corpulul
nostru oficeresc.
Primirea se va face deja la gara Pre -
deal.
Tosta lumea simte ce festivitatile acestea
art mare însemnatate politica.
Primarul comunes Fälticeni a eliberat
administratorulul financiar Ion Archiri,
un certificat de paupertate, pentru motivul
ce are numai 495 lei lunar salariii !...
O somatiune
D: apelul de azi dimineatá ráspunz£nd
la atacurile Vointei, il face urmätoarea
somatiune in ce priveste afacerea Wachtel:
Somám pe 1"ointa sd l-roducd imediat
acele acte. Sa a u creadd organul
guvernulut eá ou asemenea procedeuri
poate in fl uen f a pe cine-va, erlet mij!oacele
acestea neperntise de arneninfárr
vagi, se intorc in tot-d'a-una in contra
acelor ce le intrebuinfeazä.
Consiliul comunal al Capitale) este con
vocat pentru naine Siml eta, la orele 9 seara.
le ultima sa eedinte, consiliul comunal
de lai a decis sa treace Teatrul National
din ace! ora pe seama Statulul.
A mal fost o propunere p-in care se cerea
ca Teatrul se se dea in !ntreprindere unu1
director de trupe, cäruia comuna sii-1 dea
o subventiune auuale.
Aceste proponen s'ala Meut din cauze ca,
'comuna cheltueete eu Teatrul peste 100.000
lei, si nu Incaseazä de cit 30.000 anual,
Dupe informariunile ce am cules la ministerul
domeniilor, pare cá semänäturile
de primävarä nu ad suferit de soc in urma
gerului de acum doua zile.
Din contra, se asigu.rä cd pina in momentul
de faré si mal ales din cauza zepezei,
care e generala in lard, semanäturile
de primävare sont bune.
Numal rapita a fost purin atinsä in
unele localitäfi.
Ca sä se vazá duplicitalea d-lui Skina,
pre,sedinte al Inalter Curfi de casafie,
in rhestiunea Buicliü, provocata de d-sa,
îrnpdrtd,gim cititorilor urmdtorul incident
caracteristic :
Irdatá dupa ce secfiunile unitetïl-aì'c
dat sentinfa, care nu aduce nici un
blam d-lui Buic,iiu, cdct s'a constatai
cli aproape toate incheerile Curfet de
casafie, cari n'aií caracter judecätoresc
nu aveaü de cft iscdlitura a dout saú
trei membri, d. pre$edinte Skina s'a
repezit spre d. Buicliu pentru a-1 asigura
cd nu a avut nimio in contra
d-sale personal, ci a dorit numai sd
aibd pdrerea Curfet fn prin_ipiü.
D. Buicliu nioi nu a räspuns d-lui
Skina.
Nona linie de tramwaye in Capital.
Consiliul comunal al Capitales studieazä
urmätoarele cererl de concesìuni de noul
linii de tramwaye :
D. T. ..tefdnescu, in numele une! societati
romine, propune traseul urmator :
Linia I, va pleca din ,oseaua Pantelimon, va
parcurge eoselele Mosilor, Stefan - Ces -Mare, Bonaparte,
Basarabilor pina la Bariera Grivita,
legindu -se eu gara de Nord, atit pentru pasa -
geri cit si pentru marrurf.
Linia II, va placa asemenea din eoseaua Pan -
telimon, va strabate, prin soseaua Mosilor, Bulevardul
Ferdinand pina la Elipse, de .unde va
trece prin strada Sf. Metan, Strada Remus.
\lates- Basarab, Lucacl, talea Calaraei pina la
Hala, Bulevardul Maria pina la fabrica Braga -
diru el antrepositele comunale.
m1Linia III, va pleca de la Abatcrio, va strabate
cheinl drept al Dimbovitel, pina la podul Cotroceni,
strada Cotroceni pina la gara Regala el
depozitul de furagia al armate!.
Linia IV, va pleca de la rezervoriul de apa
el va merge pe toata lungimea stradei Traian
pina la uzina Lemaitre.
Tractiunea va fi cu abur.
at
D. lorgu Bal-i propune traseul urmator :
Linia I, va pleca din cales Mosilor, straba-
Und Bulevardul Ferdinand pana in strada Traian
; d'ari va narcurge 1a dreapta stradale Traian,
Salcutit, Orientului, Carutaeilor, Tunarilor,
Soseaua Bonaparte, str. Cometa Clopotarii -Neuf,
Sevastopol, Spitalulul ei Polizu.
Linia II, va pleca din strada Traian, va strabate
la stinga, str. Bradului, cheiul Dìmbovitei,
cales Plevnel, strada Francmasona sait Virgilio
ei str. Atelierulul.
Iosa d. Bali propune ea, data nevoile de
constructiune l'ar constringe, sa fie liber a inlocui
strada Bradului eu str. Aurora, Planului,
Triumf, Radulescu ei Nerva - Traian ; iar soseaua
Bonaparte eu stradale Nisipari, Fetei. Laptelul,
Taranilor ei Fecioarel, si mal propune a face
Baie pe talea Plevnet fa strada Basarab ei pe
aceasta strade pina in poarta de drum de fer.
Cu tractiune animala sari tractiune eloctrica.
et e
Societatea Anonima Romina a (Nou'.ul Tramvay)
propune urmatorul traseit :
O singura linie care va pomai, din banians
Mosilor, va strabate eoseaua Mihal- Bravul, Bulevardul
Ferdinand, str. Traian, Bradului sait
Labirint, eheul sting al Dimbovitel, calea Playnef,
continuind traseul actual in constructiune
pins la gara de martial.
Cu tractiune animala.
Dominica trecutä s'a descl'is prima expozitie
de arte a societätei «Ileana ». Vas -
tul sa!on de marmore din strada Regala
este organizat dupa modelul expozitiunilor
din strainetate el eontine incontestabil multe
pinze de o insemnatä valoare.
Atare de pictorit sträini, cari at räspuns
la apelul societàtel «Ileana» si at trimis
lucrerile sor, ala luat parte la aceastä expozitie
tot! arti§ti1 cel mal talentati din
tard, precum, d -nit Grigorescu, Mirra, Pascaly,
Ohedeann, Simonidy, Ballet, Grant,
Popovici, Serafim, Artaehino, Dumitriu, Luchien,
Aricesen, Jiquidi, etc. etc.
Un lucru tuse e de regretat el la aceastä
expozitie, ca el la cele precedente : se observa
tot ace! nenorocit sistem de reclama
partiale chier in interiorul sälel in defavoarea
unora din expozantl el adeeea -ori in
desavantagiul vizitatorulul care, de bune
credierta, se lasa a fi influentat In alegerea
tablourilor.
Am dori, pentru progresul artelor In tara,
ca acest deplorabil sistem sa, Inceteze.
Iate inca cite -va din depesile de simpatie,
primite d. Filipescu, si dupa cari
ni s'a trimis copie la redactie :
Galati.
Din desbaterile procesului ali
eqit mai mare mai stimai.
Aste -zi chiar adversarii suet
siliï sci reçunoasce 1 ealitatea voastrei.
Contati pe iubirea ,si devota -
mentul nostru
Victor Maori, Zoharia Kiriac, Virgil
Poenaru, Simion Hociung, P. Radoviri,
N. Madgeru, Flondor, C. Poenaru, Nifulescu,
Z. Filotti, Vlaicu, Al. Niculescu,
M. Paon, Bdleanu, Jordan Martin, si
I. Petresou.
Slatina.
*
Cinstit in politicü, cinstit pe
teren, te admir martire al cinstei.
Cornelio Popp.
***
Botoeanl.
Pasiunea ura cu cari adversarii
v'aïc persecutat lgi v'aïc
lovit, este dovada cea mai bundt
a valoareï d-voasträ. Suntem aleturi
de d-voastre pentru a impertefi
pedeapsa nedreapte pe care
o suferili, prin aplicarea und legi
cezlde cu totul în desuetudine.
.S'copul politicianilor farci scrupul
nu a f ost realizat. Simpatiile generale
stint aleitltrï de d-voastre ;
aÍì e,sit ïnterit qi merit pentru ca
fi viitor se puteti lupta tot cu
aceeaqi dragoste, rîvne abnegare
pentru ideile conservatoare.
loan C. Ciolac, Sidon, loan G. Ciolac,
Stefan Ghra, George Cananáü,
l'asile Isdoecsu, Carol Kynek, Alexxndru
Miclescu, 1. Mavrogheni, Scherfel,
Vasiliu (liihas,' Ermil Gherghely, Milicä
íYliclescu, Emanuel Ciolac, Ioan Jianu,
Ciolac Neeulai, L lllargineanu, Casimir
Dobjanski, Hipp Dobjanski, Costea A.
iVineacät, N. Niculaü, Climescu, 1. Sofia.
Exprintent cele mai adinci sentimente
de stime admiratiune,
aperetor al principiilor noastre.
Tacit, Balamace (Macedonenr).
UTIlA ORA
Demisiunile d-Ior P. Grádisteanu Si
V. A. Urechia
D. P. Grádisteanu a declarat în §edinfa
de azt a Senatulur, cd în urma
conflictulul dintre d-sa ,si májoritate, f,st
dä demisiunea in mod irevocabil din
vice-pre,gedinjia Senatulul.
Demisiunea d-lui P. Grddisteauu a
produs o mare zäpaceald ín Senat.
¡medial dupa d. Grádi,4teanu s'a rid.icat
si d. V. A. Urechia, aiaunffndu-¢I
demisiunea din vice-pre$edin f ie.
D. Grädi,Fteanu a accentua!, fn mod
ostentativ, de mat mulle ori, cd nu aparrine
majorità f il.
Aceste demisiunt se interpreteazá ca
semnalul lupter drapeliltitor la Senat
in contra guvernulut.
***
D. Ferechide, surprtins tri foarte a.
bague de aceastá manifestatie nea$teptatä
a drapeli,ytilnr, a telefonai imediat d -lut
Dim. Sturdza, Gare se afta la Camere.
Unit guvernam,niaii agita deja ideia
alegeret d -lor Tzoni fi Crätunescu in
locul d -lor P. Grddiyteanu fi V. A.
Urechiä.
Tofr guvernamentalit tri mini$trit se
intreabe zápácift
Ce-t asta
Se fac mart stäruinfz pe tingá d.
A. Urechiä sá nu persiste In demisiunea
sa.
SPECTA COL E
Teatral Bulevard (Sala Eforiel). Astati
el in fie -care sears, reprezentatiuni extraordinare.
Debutul La Morena, Carman- itta,surorile Denis,
Les Durands, La Belle Clemence,Trio Man -
droux, Les Rieots, el al intregei trupe angajate.
Programul eu totul schimbat.
IIn leac eftin
In timp de frig, de inghet, de ceats, e bine
sa ne aducen aminte ca eel mai bun mijloc
de a vindeca guturaiurile, tunea. bron,atete, catarele
este Intrebnintarea GU DRONULUI GU-
YOT. Atesta este vi medicamentul eel mai eftin,
caci nu costa de cit 15 banl pe zi si dis
penseaza de orI ce alt medicament.
MINISTERUL JUSTITIEI
Publicaglune
D -nul Vasile Toma Bogheanu, tuvätätor
In comuna Cerligi din jud. Roman, a Meut
cerera la acest Minister pentru reducerea
de la numele sate patronimic de «Toma Bogheanu»
a celui de Bogheanu', sprea a se
numi «Vasile Toma ».
Ministerul publica aceastä cerere, conform
dispositiunilor art. 9 din legea asupra numelul,
spre gtiinta celor interesatl, cari ar
voit se face opositiunile In termenul pre -
väzut de aliniatul 2 al zieulnl articol.
MINISTERUL JUSTITIEI
Publteatinne
D -rrul David Iancu sin Haim. comerciant
din Bucuresci a Meut cerere la acest Minister
pentru schimbareo numelul set] patroninli
de «Haim» In eel de «Resine apre
a se numi «David Iancu Rosin'.
Ministerul publica aceastä cerere, conform
dispozitiunilor art. 9 din legea asupra nuinelul,
spre gtiinta celor interesati, cari ar
voi sä face opoz tiune in termenut prevezut
de aliniatul 2 al zisnlni articol.
MINISTERUL JUSTITIEI
PublicaUinne
Preotul C. Carcaleanu, din oragul Caracal,
judetul Romanati, a Meut cerere la acest
Minister pentru schimbarea numelul
sio patronimie de «Carcaleanu» to aeela
de «Iliescu» spre a se numi Preotul Constantin
Iliescu ».
Ministrul publica aceastä cerere, conform
dispositiunilor art. 9 din legea asupra numelul,
spre gtiinta celor interesatl, cari ar
voi se. face opositiune, in termenul preva
zut de aliniatul 2 al zisulul articol.
MINISTERUL JUSTITIEI
PITBLICATIUNE
D nul Gheorghe Ionescu, mecanic to sert
viciul C. F. R. din oraaul Buzet, a fäcucerere
la acest Minister pentru schimbarea
numelul site patrenimic de «Ionesc.u' to cel
de «I. Vasilescu' spre a se numi «Gheorghe
I. Vasilescu'.
Ministerul publica aceastä cerere, conform
dispozitiunilor art. 9 din legea asupra numelul,
spre gtiinta celor interesati, cari ar
voi sä face opositiune In termenul prevezut
de aliniatul 2 al zisulul articol.
De vinzare
iYLIRELE IJTOBIL
FOST UNION :SUISSE
Se vinde in total liait in loturt marele tees
eu toate constructiunile aflate pe el (fost Union
Suisse) situat In dosul Pasagiulul Romtn ei PalatuluI
Regal, avind 4 fatade Intra stradele
Cimpineanu, Sf. Ionica, Zorilor ei Brezoianu.
Suprafata totali este aproape 5000 metri pat
rati.
Venitul constructivailor aflate attualmente
variaza intra 22000- 25.000 lei anual, iar terenul
liber de constructif are o suprafata de
peste 2500 m. p.
Pretul pentru intresge proprietate este de
400.000 (patru sute mit lei), ei se poste imparti
In mai multe par. ele coprince In tre'
mari lohtrl din cari : un singur lot indivisibil
eu toate constructiuuile de pe el situat intra
strada Cimpineanu ei Sf. Ionica, avind supra -
fata de 1650 nt. p, eu prato! de 160 lei m. p.
Lotul No. 2 pe strada Sf. Ionien, colt eu Zorilor,
avind o suprafata de 1400 ni. p. divizat
in parcele eu pretta de 90 ai 100 lei m. p.
Lotul No. 3 pe strada Brezoianu divizat in
parcele avind o suprafata de peste 2000 m. p.
Cu pretul de 80 lei m, p.
Pentru tratative i ori -cari alte informatiuui
a se adresa la d. E. Demetrescn- firea.
proprietarul acestui irnobil, in strada Carol I.
No. 31 BucureetI.
Se acorda inlesniri de plata.
A LA
PARFUM
toar aTOii-ETTE ele t'OUCiz015:'.
8. trouve exclus/rament
dans las arands Magasins
t ,- -i
AtJ BON t'OUT
ry u et! , ,
:
:.3
Conditions spé-;iales pour le gros
Dr. Florea Simionescu
Consulta f iunl pentru boale sifiliti e
ora 8 -10 a. m. el 5 -7 p. m.
7, Strada Venera, 7
A