Sara pe deal - Mihai Eminescu - Universitatea"Petru Maior"

Universitatea "Petru Maior"
Facultatea de Ştiinţe şi Litere
Specializarea Română – Engleză
Profesor: Szekely Eva-Monica
DIDACTICA PREDĂRII LIMBII ŞI
LITERATURII ROMÂNE
Portofoliu de evaluare
Studenţi: Antal-Biro Csilla
Nagy Anna-Dolores
Ursan Rozalia
Română – Engleză
anul II. IFRD.

ARGUMENT - INTRODUCERE
Am ales poezia ”SARA PE DEAL” de MIHAI EMINESCU , pentru că îl apreciez
foarte mult pe scriitorul Mihai Eminescu, deoarece este cel mai mare poet român, punctul
cel mai înalt, la care s-a ridicat geniul artistic al poporului român. Numele lui a devenit un
simbol. A dat naştere unei lumi poetice noi, unui nou ideal de stil şi de limbă. Poezia română
modernă prin Eminescu a devenit un capitol al literaturii universale. „Ca poet, Eminescu a
fost cel mai cult dintre poeţii noştri, cu cea mai ridicată putere de folosire a tuturor factorilor
de cultură.” (G.Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu)
Apărut la sfârşitul primei faze a romantismului românesc Eminescu depăşeşte
militantismul vizionar (concepţie, atitudine, activitate de militant) al paşoptiştilor (persoane
care aparţin generaţiei participanţilor la revoluţia de la 1848 din ţările române), dă
romantismului o nouă orientare, o nouă strălucire, devenind cel mai mare poet naţional român
şi unul din marii poeţi ai lumii. „Fiind foarte român, Eminescu e universal” menţionează
Tudor Arghezi, subliniind că aportul unui mare scriitor la cultura universală stă în ceea ce
aduce specific naţional şi original.
Acest geniu inovator al liricii române avea un destin nefericit, aşa cum a formulat în
versurile: „Ce suflet trist mi-au dăruit
Părinţii din părinţi
De-au încăput numai în el
Atâtea suferinţi.”
Toate îi sunt potrivnice: Societatea semifeudală, dezbinată de lupte politice, o
literatură nu prea dezvoltată, o viaţă personală nefericită, mai târziu boala.
În ciuda necazurilor, Eminescu a reuşit să se realizeze şi nu oricum. Într-o activitate
literară de nici două decenii (1865-1883), Eminescu a creat o operă monumentală în
versuri, proză, încercări dramatice şi publicistică. Tocmai din această cauză îl apreciez pe
Eminescu.
Ioan Slavici în „Amintiri” scria despre prietenul său:”Eminescu era un om de fire
duioasă, care toate le făcea din iubire către alții. Durerile lui erau durerile obşteşti,
iar mulțumirile lui erau gândul înălțat, inima curată, cerul senin, câmpul verde...”
Din dragoste nemărginită faţă de om şi faţă de popor izvorăşte concepţia sa înaintată despre
literatură şi bogăţia tematică a liricii sale.
*Una din importantele teme ale operei sale este concepţia despre poezie şi misiunea
poetului („Junii corupţi”, „Criticilor mei”, „Epigonii”).
*Elogiul istoriei glorioase a poporului şi critica societăţii burgheze este o temă mare
a poeziilor istorice şi de revoltă socială („Scrisorile”, „Împărat şi ploretar”).
Mare admirator al creaţiei artistice populare Eminescu a adunat cu sârguinţă
producţiile folclorice, făcând din ele o sursă importantă de inspiraţie în poezii de inspiraţie
folclorică („Revedere”, „Ce te legeni”).
Studiind operele marilor filozofi ai lumii, influenţat mai ales de filozofia lui
Schopenhauer, Eminescu meditează la gravele probleme ale existenţei umane în poeme
filozofice („Scrisorile”, „Luceafărul”, „Glossă”, „Odă (în metru antic)”)
*Eminescu a cântat ca nimeni altul iubirea, în toate ipostazele ei, de la fiorul primei
întâlniri până la durerea despărţirii şi a morţii. A trăit intens sentimentul naturii, asociindu-l în
mod romantic cu dragostea. Deci o temă majoră a creaţiei sale este natura şi dragostea
(„Sara pe deal”, „Floare albastră”).

Eminescu a îmbogăţit lirica română cu multe motive tipice romantismului: aspiraţia
către absolut, iubirea înflăcărată faţă de om, dorinţa de a-l vedea eliberat din cătuşele sale,
extraordinara capacitate de visare, soarta geniului, problema morţii şi nemuririi, călătorii
cosmice, problema timpului infinit şi măsurat, îngerul şi demonul etc.
Noutatea şi originalitatea poeziei lui Eminescu izvorăşte şi din talentul genial de a
înnoi mijloacele de expresie. A fost cel mai mare artist al cuvântului din litratura română.
Expresia surprinzător de nouă, armonia unică, vraja învăluitoare şi obsedantă a versurilor sale
au exercitat o influenţă covârşitoare asupra urmaşilor scriitori. „Sub pana lui Eminescu,
limba românească s-a mlădiat armonios, s-a înnoit şi s-a îmbogăţit, s-a cristalizat în
juvaere artistice”(Mihail Sadoveanu). (s-a mlădiat=s-a înclinat, s-a adaptat)
Marea sa artă nu se explică numai prin talent, ci şi prin extraordinara exigenţă. În
căutarea „cuvintelor ce exprimă adevărul”poetul a descoperit în limba vorbită, în limba
literară veche şi în folclor frumuseţi stilistice cărora le-a dat o nebănuită strălucire.
Inovator în ritm şi în rimă, Eminescu le-a combinat în mod original ca să exprime şi să
sugereze stările sale sufleteşti. Folosea, precum singur spune, „iambii suitori, troheii,
săltăreţele dactile” şi versul alexandrin (vers iambic cu 12 silabe). A ştiut mai bine ca toţi
ceilalţi să toarne „în formă nouă limba veche şi înţeleaptă”.
*****
Dintre creaţiile lui Mihai Eminescu am ales poezia „Sara pe deal”, deoarece îmi plac
idilele mai ales cele cu pronunţate elemente de pastel.
Idila este o specie de poezie lirică şi erotică în care sunt prezentate viaţa şi dragostea
într-un cadru natural rustic. (rustic=sătesc)
„Sara pe deal”este o idilă-pastel, care se încadrează în lirica eminesciană a naturii
şi a iubirii. Este poemul dorului de dragoste, al visului pur.
Tema poeziei este de inspiraţie romantică –tema iubirii şi a naturii – aspiraţia
poetului pentru o dragoste ideală.
Iubirea este văzută de Eminescu ca un ideal, ca o proiecţie a unei dorinţe, iar
natura este idealizată.
În „Sara pe deal” iubirea este imaginată într-un cadru terestru, natural, rustic şi
pastoral (turme de oi, sate îndepărtate).
Poezia este alcătuită din şase strofe de câte patru versuri. Ea se poate împărţi în
două secvenţe:
- În prima secvenţă alcătuită din primele patru strofe predomină elementele de
pastel, descrierile de natură în care notele rustice terestre se împletesc cu elemente ale
Cosmosului.
- În ultimele două strofe care constituie a doua secvenţă se intensifică accentele de
idilă.
Poetul acordă o mare importanţă cadrului terestru la deschiderea căruia foloseşte
procedee şi imagini artistice, care motivează specia literară pastel:
Procedee artistice:
Epitete: luna „sfântă şi clară”; „bolta senină”; „streşine vechi”; „înaltul, vechiul
salcâm”.
Personificări: „buciumul sună cu jale”; „apele plâng”; „norii curg”; „fluiere
murmură-n stână”; toaca şi clopotul „împle cu glasul lui sara”;
„satul în vale-amuţeşte”.
Metafore: „stelele nasc umezi pe bolta senină”
Comparaţie: „sufletul meu arde-n iubire ca para”
Inversiune : „vechiul salcâm”

Imagini artistice:
Imagini auditive: „buciumul sună cu jale”
„apele plâng”
„Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână”
„fluiere murmură-n stână”
„toaca răsună mai tare”
„Clopotul vechi împle cu glasul lui sara”
Imagini vizuale : „Nourii curg”
„Valea-i în fum”
„Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare vin de la câmp”
Titlul poeziei „Sara pe deal”ilustrează timpul „Sara” şi locul „pe deal”, care
constituie cadrul natural în care urmează să se manifeste iubirea.
Cadrul natural terestru este descris prin elemente tipice eminesciene ale cadrului
dragostei terestre, dealul, valea, câmpul, izvorul, arborele, casele şi elementele simbolice ale
universului, ale cosmosului, luna, stelele, bolta, norii,cerul.
Centrul cadrului natural terestru este Salcâmul , arborele sacru al iubirii, simbol al
vieţii în continuă evoluţie, simbol al ascensiunii spre cer, simbol al regenerării şi care este o
axă a lumii, care uneşte cerul cu pământul.
Sub acest salcâm sacru al iubirii aşteaptă iubita, a cărei chip este prezentată în strofa a
II-a prin câteva elemente de portret:
„Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,”
Tânăra cu ochi mari şi fruntea plină de gânduri pare a fi o fiinţă reală, în final însă,
imaginea ei alunecă în ideal, ca şi clipa iubirii niciodată împlinită.
Intensitatea iubirii terestre este ilustrată prin înălţarea dragostei iubiţilor la valori
universale, cosmice prin folosirea elementelor simbolice ale cosmosului :luna, stelele,
bolta, norii, cerul, noaptea.
Pentru Eminescu iubirea fiind un eveniment cosmic, terestrul şi celestrul tind unul spre
altul, ca în vechile mituri în care Cerul se logodea cu Pământul: turmele arcă dealul, stelele
îşi revarsă lumina spre văi, casele îşi revarsă spre lună vechile lor acoperişuri, ca într-un larg
gest de îmbrăţişare astrală.
Sentimentele poetului sunt redate prin prezenţa eului liric (folosirea persoanei I.) ,
care aspiră spre o iubire ideală. El meditează asupra unor idei filozofice, dezvoltând ideea
iubirii ideale posibile, imaginată într-un cadru natural rustic.
Imaginile auditive din strofele trei şi patru , sugerează creşterea iubirii în sufletul
tânărului îndrăgostit, care este exprimat şi mai sugestiv în ultimul vers al primei secvenţe,
printr-o comparaţie plastică:
„Sufletul meu arde-n iubire ca para.”
Finalul secvenţei a doua este impresionant prin valoarea absolută pe care o are iubirea,
în numele căreia eul liric este gata să ofere sacrificiul suprem:
„Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”
Numai omul superior, geniul este capabil de acest sacrificiu suprem, căci este
singurul care poate aspira spre idealul de iubire.
Deoarece cei doi îndrăgostiţi aparţin unor lumi diferite , iubirea ideală rămâne doar
un vis. Ceea ce îi oferă iubita este dragostea terestră, iar el, omul de geniu, nu se poate
desprinde de lumea lui superioară, ceea ce duce la imposibilitatea împlinirii iubirii ideale.
Imaginea celor doi tineri care dorm, surâzând, sub „vechiul salcâm” este pură şi
aparţine visului de iubire mereu neîmplinit.

Inversiunea „Vechiul salcâm” face din arborele sacru, ocrotitor al somnului erotic,
un simbol al timpului etern.
În poezia „Sara pe deal” Eminescu nu descrie iubirea, ci visul de iubire.
Întâlnirea celor doi îndrăgostiţi, fericirea produsă de gesturile tandre, are loc în
imaginaţia eului poetic, în vis, reală fiind doar natura, pe marginea căreia se proiectează
cuplul idilic
Conflictul interior al eului liric , lupta dintre iubirea visată şi cea neîmplinită,
pasiune şi raţiune, imaginar şi real sugerat prin locuri îndepărtate, ca vale-deal, terestrucosmic,
este descris de Mihai Eminescu prin folosirea unor motive romantice proprii:
seara, noaptea, bolta, luna, stelele, geniul, visul, iubirea, bucuria, nostalgia, sacrificiul,
dezamăgirea, tristeţea, regretul.
Am ales poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu şi din cauza technicii desăvârşite
a lui Eminescu de a crea. Eminescu ştie ca nimeni altul să combine ritmurile, să taie
lungimea unui vers sau să găsească cele mai rafinate rime.
*****
Am optat pentru manualul de clasa a XI-lea de Limbă şi literatură Română a editurii
Art, apărut la Bucureşti, în anul 2002 pentru că mi s-a părut mai atractivă , datorită
ilustraţiilor din carte, care fac mai plăcută procesul de învăţare.
Manualul pune la dispoziţie un instrumentar complex pentru analizarea şi interpretarea
textelor literare.
Textele sunt reproduse în întregime sau prin fragmente, impunându-se cunoaşterea
întregului prin lectură individuală.
Succesiunea de exerciţii pe care propune pentru înţelegerea şi analiza unui text şi
formarea pe această cale a unor competenţe de comunicare orală sau scrisă asigură un proces
corespunzător de învăţare.
Manualul oferă informaţii bogate, ceea ce contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi la
mărirea plăcerii de a citi şi de a învăţa, fiind astfel un instrument de formare intelectuală care
stimulează creativitatea.
*****

SARA PE DEAL
de Mihai Eminescu
Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plîng, clar izvorînd în fîntîne;
Sub un salcîm dragă, m-aştepţi tu pe mine.
Luna pe cer trece-aşa sfîntă şi clară,
Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,
Stelele nasc umezi pe bolta senină,
Pieptul de dor, fruntea de gînduri ţi-e plină.
Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,
Streşine vechi casele-n lună ridică,
Scîrţîie-n vînt cumpăna de la fîntînă,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stînă.
Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare
Vin de la cîmp; toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.
Ah! în curînd satul în vale-amuţeşte;
Ah! în curînd pasu-mi spre tine grăbeşte:
Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă,
Ore întregi spune-ţi-voi cît îmi eşti dragă.
Ne-om răzima capetele-unul de altul
Şi surîzînd vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcîm. — Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?

Simboluri
cosmice
Motivele
romantice
Univers
Cosmos
Mituri
Imposibilitatea
împlinirii
visului iubirii
ideale
Portretul
iubitei
IDILA
EUL LIRIC
Idei filosofice
Tema
iubirii şi a
naturii
Elemente tipic
eminesciene ale
cadrului dragostei
terestre
Cadru
terestru
Sacrificiu
suprem
Iubirea
ideală visată
posibilă
Salcâm
Procedee
artistice
Imagini
artistice
Personificare
Epitete
Metafore
Inversiune
Comparaţie
Imagini
auditive
Imagini
vizuale

Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
CRITERII DE EVALUARE
Viziune integrată (limbă şi comunicare, literatură, concepte
circulante).
Sugestii fişe de evaluare formativă şi sumativă / exerciţii
gradate.
Strategii activ paticipative – procesualitatea construcţiei
sensurilor.
Alegerea textelor de bază şi auxiliare, crearea unei
intertextualităţi relevante pentru tipuri diferite de limbaje.
Dicţionar explicativ corelat cu prezenţa unor concepte
funcţionale.
Aspecte estetice care să trimită la corelaţii cu celelalte arte.
TOTAL PUNCTAJ
Evaluarea manualelor alternative
Tabel – Alegerea manualului
HUMANITAS
cls. a XI.-a
(Bucureşti, 2003)
5
5
5
5
5
5
30
MANUALE / EDITURĂ
Punctaj (0 – 5)
GRUPUL
CORINT
EDITORIAL ART
cls. a XI –a
cls. a XI.-a
(Bucureşti, 2001)
(Bucureşti, 2002)
5
5
4
4
5
5
28
5
4
4
4
5
4
26
ALL
EDUCATIONAL
cls. a XI. –a
(Bucureşti, 2001)
5
4
4
4
4
4
25

ROMANTISMUL
Romantismul este o mişcare literară şi artistică, apărută în Europa
la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, ca o
reacţie împotriva clasicismului şi regulilor lui formale, care a preluat
tradiţiile naţionale şi populare, promovând cultul naturii, lirismul, fantezia
şi libertatea de expresie.
Curentul romantic este caracterizat de următoarele aspecte:
înclinare spre lirism, spre individualism, spre visare, spre melancolie.
Romantismul a luat naştere în Anglia, de unde s-a extins în
Germania şi Franţa, apoi în întreaga Europă.
Acest curent cultural, care s-a manifestat nu numai în literatură, ci şi
în artele plastice şi în muzică, s-a ridicat împotriva rigorilor, a
dogmatismului estetic, a raţiunii reci şi a ordinii, propunându-şi să iasă
din convenţional şi abstract. Romantismul a susţinut manifestarea fanteziei
şi exprimarea sentimentelor, a originalităţii, spontaneităţii şi sincerităţii
emoţionale, promovarea libertăţii de expresie .Astfel spus, romantismul a
pledat pentru exlorarea universului interior al omului .
Teoreticianul romantismului european este considerat Victor Hugo,
care a trasat şi a identificat direcţiile şi trăsăturile acestui curent cultural
în „Prefaţa” de la drama „Cromwell”(1827), un adevărat programmanifest
. Opera sa poetică relevează un registru tematic larg, cu o gamă
bogată a mijloacelor expresive, îmbinând liricul, epicul şi dramaticul în
specii variate, de la elegie, satiră până la poem şi epopee.
Literatura romantică şi-a găsit sursele ideatice şi de expresie în
operele sociologice sau filozofice ale lui J. J. Rousseau, Kant, Shelling, iar
romantismul târziu a fost dominat de influenţa ideilor metafizice ale lui
Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Kierkegaard şi alţii.
Romantismul este în primul rând o atitudine de refuz a lumii aşa cum este
ea orânduită. Spiritul de revoltă al romanticilor faţă de societate este ilustrat şi
de prezenţa figurilor mitice - simboluri ale revoltei - Cain, Satan, Faust şi
Prometeu.
În literatura română se pot identifica trei etape ale curentului
romantic: preromantismul, romantismul şi postromantismul.

Romantismul a fost precedat de o formulă literară de tranziţie de la
iluminism spre romantism, numită preromantism, reprezentat de Vasile
Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri,
Dimitrie Bolintineanu, scriitori cunoscuţi şi sub numele de paşoptişti.
Romantismul românesc a fost reprezentat în mod strălucit de
Mihai Eminescu, care este considerat ultimul mare romantic european,
încheind, aşadar, romantismul universal.
Postromantismul s-a manifestat prin îmbinarea elementelor
romantice cu trăsături simboliste sau sămănătoriste, perioadă în care se
înscriu Al. Macedonski, Octavian Goga, Şt. O. Iosif, Barbu Ştefănescu
Delavrancea.
Printre caracteristicile romantismului se pot aminti:
• Introducerea unor noi categorii estetice : urâtul, grotescul, fantasticul,
macabrul, pitorescul, feericul şi a unor specii literare inedite : drama
romantică, meditaţia, poemul filozofic,elegia, nuvela istorică ;
• Cultivă sensibilitatea, imaginaţia şi fantezia creatoare, minimalizând
raţiunea şi luciditatea;
• Promovează inspiraţia din tradiţie, folclor şi din trecutul istoric, pe
care îl consideră opus realităţii contemporane, de care erau dezamăgiţi,
fiind preocupaţi de reflectarea în opere a specificului naţional (acordarea
unui mare interes culoarii locale).
• Manifestă preferinţă pentru evadarea din lumea reală apăsătoare în
trecut, istorie, vis sau somn (mitul oniric), într-un cadru natural
nocturn;
• Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor sau a
momentelor anotimpurilor în pasteluri şi prin reflecţii asupra gravelor
probleme ale universului în meditaţii;
• Acordă importanţă deosebită sentimentelor omeneşti, cu predilecţie
iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii
ocrotitoare sau participative;
• În genul liric se manifestă inovaţii prozodice şi supremaţia
subiectivismului, a pasiunii înflăcărate, a fanteziei debordante;
• Preferinţă pentru eroi excepţionali, care acţionează în împrejurări
ieşite din comun, precum şi portretizarea omului de geniu şi condiţia
nefericită a acestuia în lume; personajele romantice nu sunt dominate de
raţiune, ci de imaginaţie şi de sentimente ;

• Preocuparea pentru definirea timpului şi a spaţiului nemărginite, ca
proiecţie subiectivă a spiritului uman, concepţie preluată din lucrările
filozofilor idealişti;
• Susţine libertatea totală de creaţie şi de expresie;
• Îmbogăţirea limbii literare, prin includerea cuvintelor şi expresiilor
populare, a arhaismelor, a regionalismelor, specifice oralităţii;
• Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupă
locul principal atât în structura poeziei, cât şi în construirea
personajelor, situaţiilor, ideilor sau atitudinilor exprimate;
• Ironia romantică dobândeşte, adesea, accente satirice sau pamfletare,
fiind un mijloc artistic folosit atât în specia literară cu nume sugestiv,
satira, cât şi în poeme filozofice, aşa cum se manifestă în „Scrisoarea I
”de Mihai Eminescu .
Trăsăturile stilistice cele mai semnificative ale operelor romantice
sunt bogăţia figurilor de stil, limbajul colorat, şi firesc, apropiat de
vorbirea cotidiană, cultivarea opoziţiilor, a contrastelor puternice, etc.
Printre reprezentanţii europeni ai romantismului literar, se pot
enumera scriitorii: Victor Hugo, Lamartine, Vigny, Musset (Franţa),
Schiller, Heine, Grimm (Germania), Byron, Shelley, Keats, Scott (Anglia),
Manzoni, Leopardi (Italia), Puşkin, Lermontov (Rusia), M. Eminescu, C.
Negruzzi, Gr. Alexandrescu.

Liricul
CONCEPTUL DE DEFINIRE:LIRICUL
Conservă o
perspectivă de
tinereţe
Iubirea ca un
sentiment ideal
Idilă cu
note de
pastel Spaţiu originar,
armonic,
muzical
Demonica Iubire-sacrificiu Iubire
Zburătorul-I.H.
Maitreyi-
neîmplinită
Rădulescu
Mircea Eliade Romeo şi
Julieta

Poema
rondelurilor-A.
Macedonski
SONET
POEM IN
PROZA
Miorita
Odeleta-Ion
Minulescu
RONDOU
RONDEL
AUBADA
TRIOLET CALIGRAMA
TANKA
PASTORALA
PASTEL
Sara pe deal-
M.Eminescu
Romeo si
Julieta-W.
Shakespeare
SUBSPECII ALE
GENULUI LIRIC
ODA
ELEGIE
LIMERICKS
Cartea
nonsensurilor-
Edward Lear
GAZEL
GLOSA
,,Am auzit al
tau latrat,/Dar
el deloc nu m-a
mirat(…)”-A.
Macedonski
EPIGRAMA
HAIKU IDILA
Glossa-M.
Eminescu

PLANIFICARE PE UNITATE DE CONŢINUT(PLANIFICARE PE 12 ORE)
Nr.crt./ Competent
Nr. ore e generale
1-2 ore 2.Folosirea
instrumentel
or de analiza
stilistica si
structurala
a diferitelor
texte literare
si
nonliterare
Competente
specifice
1.1Redactarea
unor compozitii
referitoare la
texte poetice si
dramatice
Competente
operationale
2.1.1.Sa
citeasca o serie
de texte
literare sau
nonliterare si
sa
demonstreze
intelegerea
sensurilor
acestora
2.1.2.Sa
citeasca in
grup
individual
sau
pastelul ,,Sara
pe deal” de
Mihai
Eminescu
2.1.3.Sa se
incadreze
baza
pe
caracteristicilo
r specifice
genului caruia
ii apartine
Text Intertext Concepte
operationale
,,Sara pe 1.Genesa 1-
deal”
Mihai
de 11,9
Eminescu 2.Prima 1.Gen liric
strofa din
pastelul 2.Pastelul
,,Sara pe
deal” de
Mihai
minescu
E
3.,,Zburator
ul” de I.H.
Radulescu
4.,,Floare
albastra” de
Mihai
Eminescu
5.,,Scrisoare
a I” de
Mihai
Eminescu
Activitati
de invatare
-exercitii
care sa
evidentieze
trasaturile
strofelor
lirice
-matrici
semantice
construite in
jurul
cuvintelor:n
atura,iubire
a,eul liric;
-expunerea,
Munca in
grup,enunta
rea unor
definitii;
-conversatia
Evaluare
-matrici
semantice;
- fişe de
completate
în ceea ce
priveşte
modul de
organizare a
poeziei sau
strofei ;

3-4 ore 2.Folosirea
instrumentel
or de analiza
stilistica si
structurala
a diferitelor
texte literare
si
nonliterare
1.1Redactarea
unor compozitii
referitoare la
texte poetice si
dramatice
poezia,strofa
sau versul din
pastelul ,,Sara
pe deal” de
Mihai
Eminescu
2.1.4.Sa
enunte in mod
corect si
adecvat
definitia,trasat
urile specifice
fundamentale
ale speciei
caruia ii
apartine
poezia sau
strofa
studiata.
2.1.5.Sa
compare
poezia sau
strofa din
manual cu alte
poezii sau
strofe
apartinand
perioadei de
inceput a
aparitiei
pastelului
2.1.8. Să
Pastelul
- exerciţii
care să-i
implice în
actul
comunicării;
-exercitii
prin care sa
recunoasca
componentel
e principale
al unui text
liric(metafor
Răspunsuril
e elevilor vor
fi
monitorizate
pe tablă
pentru a
putea fi
văzute de
întreaga
clasă iar
ceea ce vor
formula
elevii va fi

5-6 ore 2.Folosirea
instrumentel
or de analiza
stilistica si
structurala
a diferitelor
texte literare
si
nonliterare
1.1Redactarea
unor compozitii
referitoare la
texte poetice si
dramatice
asigure
coerenţa
problemelor
pe care le
exprimă;
2.1.9. Să-şi
adapteze
modul de a
comunica la
ceea ce se
discută în
clasă, pe
niveluri de
dezvoltare
lingvistică;
a,epitet,com
paratii,rima,
masura,inve
rsiune,etc.)
-
- exerciţii
care să
vizeze modul
de
organizare
pe
strofe,versur
i;
-exercitii
prin care
ideile de
baza sa fie
expus ca un
rezultat al
muncii
colective,
gruparea
activităţilor
individuale
- completare
de fişe de
lucru;
- observare
sistematică;
- discuţia în
perechi;
- probe
scrise şi
orale;

7-8 ore 2.Folosirea
instrumentel
or de analiza
stilistica si
structurala
a diferitelor
texte literare
si
nonliterare
9-10 ore 2.Folosirea
instrumentel
or de analiza
stilistica si
structurala
a diferitelor
texte literare
si
nonliterare
1.1Redactarea
unor compozitii
referitoare la
texte poetice si
dramatice
2.2.3. Să
asigure
coerenţa
ideilor
exprimate;
2.2.4. Să
manifeste o
deschidere
spre studierea
unor poezii cât
mai variate;
2.2.7. Să
cunoască
modul de
implicare al
poetului într-o
poezie(eul
liric)
2.2.8. Să-şi
exprime în
scris păreri,
atitudini,
sentimente
faţă de eul
liric;
asemanate
cu viata din
toate zilele
-exercitii de
comparatie
cu alte poezii
-exercitii in
care sa
compare
perechea din
poezia idilica
cu una din
zilele noastre
-eul liric; - activităţi
privind
scrierea
unor
compuneri
pe o temă
dată;
-
conversaţia;
- dialogul:
-
problemati-
zarea;
-
completarea
de fişe de
lucru;
-probe
scrise, orale;
-observarea
sistematică;
-
complet
area
unor fişe
de lucru
de
evaluare
;
- discuţia în
perechi,
grupurigrupuri;

11-12
ore
I. Utilizarea
corectă şi
adecvată a
limbii
române în
receptarea şi
în
producerea
mesajelor în
diferite
situaţii de
1.5. Utilizarea,
în exprimarea
proprie, a
normelor
ortografice,
ortoepice, de
punctuaţie,
morfosintactice
şi folosirea
adecvată a
unităţilor lexico-
1.5.2. Să
utilizeze corect
formele
flexionare şi
elementele de
reaţie;
- exerciţiul ;
- munca în
grup;
- activităţi
privind
scrierea
unor
argumentări
pe o temă
dată;
- exerciţiul
în grup;
2.4.2. Să
exprime
propriile
păreri în
legătură cu
opera
- să-şi
exprime
fluent
propriile

comunicare
2.Folosirea
instrumentel
or de analiza
stilistica si
structurala
a diferitelor
texte literare
si
nonliterare
semantice,
compatibile cu
situaţia de
comunicare
2.4. Folosirea
unor modalităţi
diverse de
înţelegere şi de
interpretare a
textelor literare
studiate
2.4.1. Să
compare
opiniile
diferiţilor
critici, în ceea
ce priveşte
modul de a
percepe eul
liric.
2.4.2. Să
exprime
propriile
păreri în
legătură cu
pastelul.
-Păreri
critice ;.
gânduri,
opinii, cu
privire la
valoarea
poeziei
Test de
evaluare a
cunoşiinţelor
dobândite pe
parcursul
studierii
pastelului
,,Sara pe
deal’’ de
Mihai
Eminescu

Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Data :
Locul :
Clasa : a XI – a
Obiectul : Limba şi Literatura Română
PROIECT DE LECŢIE
Profesori / Propunători : Antal-Biró Csilla
Nagy Anna-Dolores
Ursan Rozalia
Unitatea de conţinut : Idila-pastel
Subiectul: „Sara pe deal” de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei : de comunicare şi însuşire a cunoştinţelor
Competenţe generale :
1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2.Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3.Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente
culturale/literare
4.Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice:
1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise
1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate
în texte literare, nonliterare sau alte arte
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe
de lectură
20

3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul
cultural în care a apărut aceasta
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până
la începutul secolului al XX-lea
3.3. Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală
3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme
4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse
(scrise sau orale)
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor
judecăţi proprii
Valori şi atitudini :
* Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii
* Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
* Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
* Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare
* Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
* Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
* Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală
Competenţe operaţionale :
0.1. Să citească expresiv textul, respectând punctuaţia şi ortografia cerute de text
0.2. Să încadreze opera pe baza caracteristicilor specifice genului căruia îi aparţine
textul sau fragmentul
0.3. Să selecteze cuvintele din textul poeziei care desemnează elementele cadrului
natural
0.4. Să identifice sentimentul dominant al poeziei şi modul de a-l exprima
0.5. Să prezinte mijloacele şi imaginile artistice folosite de autor
0.6. Să exprime un punct de vedere personal, referitor la semnificaţia textului
Strategii didactice :
Metode şi procedee: conversaţia euristică, conversaţia de verificare, expunere, explicaţia,
lectura comentată, lectură explicativă, lectură expresivă, lectură dirijată, exerciţiul,
problematizarea, algoritmizarea, dezbaterea, învăţarea prin descoperire
Forme de organizare: frontală, individuală, în grup
Resurse: Manualul de Limba şi Literatura română, pentru clasa a XI a, Editura Art,
Bucureşti, 2002; textul de bază şi intertexte, fişe de lucru (fişe de lectură), dicţionare
explicative.
21

Bibliografie:
Manualul de Limba şi literatura română, pentru clasa a XI-a, Grupul Editorial Art,
Bucuresti, 2002
Poezia ,,Sara pe deal” de Mihai Eminescu
Poezia „Floare albastră” de Mihai Eminescu
Poezia „Luceafărul” Mihai Eminescu
Poezia „Pe lângă plopii fără soţ” de Mihai Eminescu
Poemul „Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu
Poezia „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” de Petre Ispirescu
Tragedia ,,Romeo si Julieta” de William Shakespeare, Editura Univers, Bucuresti,1990
Alte texte nonliterare.
22

1.Organi-
zarea
clasei
(1 min.)
2.Evocare
(10.min.)
Actualizae
rea unor
cunoştinţe
şi impresii
despre
lectură
Asigurarea cadrului necesar pentru începerea orei:
aerisirea sălii, pregătirea materialului didactic
necesar, elevul de serviciu va anunţa absenţii.
Se discută liber cu elevii despre Mihai Eminescu şi
despre creaţiile sale. Prin întrebări şi răspunsuri se
realizează recapitularea şi sistematizarea celor
învăţate anterior, realizând corelarea cunoştinţelor
vechi cu cele noi:
* Prezenţaţi pe scurt rolul lui Mihai Eminescu în
literatura română
* Ce curente literare cunoaşteţi ?
* În care curent literar se încadrează Mihai Eminescu ?
* Care sunt atributele poetului romantic ?
23
Pregătirea elevilor pentru noua lecţie:
- elevii vor avea manualul şi materialele necesare orei de
limba română la fiecare bancă
-se notează absenţii
-se asigură liniştea şi dişciplina clasei pentru o bună
desfăşurare a activităţii didactice
Câţiva elevi vor prezenta fişele biografice ale lui Mihai
Eminescu, fişe pe care le pregătesc de fiecare dată
când studiază o operă cultă.
* Mihai Eminescu (1850-1889) a fost cea mai strălucită
întrupare a geniului literar românesc. A fost cel mai
mare poet român, unul dintre cei mai de seamă
reprezentanţi ai poeziei lirice şi filozofice universale şi
autor al unor importante studii şi articole de filozofie
socială.
* Clasicismul, romantismul, realismul, naturalismul,
simbolismul.
* Eminescu se încadrează în curentul literar al
romanticilor. A reprezentat în mod strălucit romantismul
românesc.Este considerat ultimul mare romantic
european, încheiând romantismul universal.
*Revolta, melancolia, reveria, împătimirea, nebunia,
Conversaţie
euristică
Conversaţie
de
verificare
Fişe
biografice

Captarea
atenţiei
3.
REALI-
ZAREA
SENSU-
LUI
0.6.
* Care sunt temele majore ale creaţiei eminesciene ?
* Care sunt simbolurile şi structurile poetice de factură
romantică ?
În spirit romantic, Eminescu manifestă preferinţă
pentru tema iubirii şi a naturii; pădurea sau spaţiile
pustii reprezintă cadrul de desfăţurare a unei idile sau a
unui vis, căci poetul romantic este dominat de dorinţa
profundă de a scăpa de lumea socială prin iubire,
natură şi vis. În general, poezia lirică a romanticilor
sublimează o natură feerică şi înălţătoare, în mijlocul
căreia fiinţa meditează sau se lasă copleşit de iubire.
Fiind un poet romantic, Eminescu asociază trăirea sa
de creator cu suferinţa eliberatoare, purificatoare.
Mihai Eminescu (1850-1889) a fost un mare poet al
iubirii.
În lirica sa închinată sentimentului iubirii se
împletesc bucuria şi suferinţa, visul şi dorul, dar
sensul ei ultim este durerea iubirii neîmplinite.
* Enumeraţi câteva opere care au ca temă iubirea.
24
genialitatea.
*Natura, iubirea, folclorul, istoria, filozofia.
* Natura, pădurea, codrul, lacul, insula, izvorul, luna,
noaptea, Dumnezeu, templul, îngerul, demonul, magul,
geniul, nebunia.
* „Floare albastră” , de Mihai Eminescu,
„Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu
Expunerea
Explicaţia
Conversaţia
de
verificare

(25 MIN)
Anunţa-
rea
subiectului
şi
enunţarea
obiectivelor
(2 min.)
Cunoaşterea
treptată a
textului şi
dirijarea
acestui
proces
0.1.
0.4.
Astăzi vom studia o poezie lirică a lui Mihai
Eminescu, care se încadrează în tema iubirii şi a
naturii , având titlul „Sara pe deal”.
Se va scrie titlul lecţiei pe tablă şi în caiete
După lectura-model efectuată de profesor, elevii
citesc şi ei poezia expresiv, în timp ce colegii lor
ascultă sau urmăresc textul reprodus în manual
Se face comentarea şi analiza literară a poeziei
prin participarea activă a întregii clase şi a
profesorului
Activitatea se desfăşoară ca dialog continuu între
profesor şi elevi şi chiar între elevi , realizând astfel
activizarea elevilor
* Care este tema poeziei?
Ideea poetică ilustrează intensitatea iubirii, dorinţa
celor doi îndrăgostiţi de a fi fericiţi prin trăirea deplină
a sentimentului, fapt ce înalţă dragostea la valori
cosmice, universale, prin puternice şi profunde accente
filozofice.
25
*Elevii citesc pe rând câte o strofă din poezie.
Elevii sunt solicitaţi să răspundă la întrebările puse
realizând astfel prin activitate frontală comentarea şi
analiza literară a poeziei
*Tema poeziei o constituie aspiraţia poetului pentru o
dragoste ideală, o poveste de dragoste ce se imaginează
într-un cadru natural rustic.
Explicaţia
Lectura
expresivă
Lectura
dirijată
Conversaţie
euristică
Explicaţia
Manual
DEX

0.6.
0.3.
0.2.
0.5.
0.6.
0.5.
*Cum este văzută iubirea de Eminescu
*Cum este natura ?
Elevii sunt solicitaţi să dea definiţia termenilor
literari idila, pastelul şi a idilei-pastel liber sau cu
ajutorul dicţionarului de termeni literari
*În ce specie literară se încadrează poezia „Sara pe
deal”?
Poezia este o idilă cu autentice note de pastel, deci
este o idilă-pastel, în care poetul îşi expune, în mod
direct, propriile sentimente: dorul de dragoste,
aspiraţia spre fericire, comuniunea cu natura,
ilustrând întâlnirea a două teme romantice: iubirea şi
natura.
*Ce ilustrează titlul poeziei?
*Ce semnifică folosirea persoanei I. în poezie?
Termenul Eul liric (poetic), provinit din pronumele
personal “eu” prin schimbarea valorii gramaticale, a
26
* Este văzută ca un ideal, ca o proiecţie a unei dorinţe?
* Este idealizată.
Elevii dau definiţia termenilor:
Idila este o specie de poezie lirică şi erotică din sfera
poeziei bucolice (pastorale), în care este prezentată, în
formă optimistă sau idealizată, viaţa şi dragostea în
cadrul rustic.
Pastelul este o poezie cu conţinut liric, în care se
zugrăveşte un tablou din natură.
* „Sara pe deal” este o idilă.
* Titlul poeziei ilustrează timpul „Sara” şi locul „pe
deal”, care constituie cadrul natural în care urmează să
se manifeste iubirea.
Folosirea persoanei I. semnifică prezenţa eului liric.
Conversaţie
euristică
Activizare
Problemati
zarea
Explicaţia
Conversaţia
euristică
Activizarea
Explicaţia

0.6.
apărut din necesitatea criticii literare de a distinge între
persoana fizică a autorului, cea implicată în cotidian,
în viaţa obiectivă (eul empiric), şi creatorul care se
confesează în opera lirică (eul liric). În timp ce primul
are o existenţă limitată în timp şi spaţiu, celălalt (marii
creatori, în special) îşi depăşeşte epoca şi trăieşte, prin
creaţia sa, în conştiinţa generaţiilor viitoare.
Eul empiric nu comunică de obicei cu cititorul,
eul liric (artistic) însă i se adresează direct, îi
împărtăşeşte ideile, sentimentele, idealurile, ori
părerile sale.
În timp ce eul empiric trăieşte experienţa de viaţă,
eul liric o tezaurizează, o evaluează, selectează o parte
din ea şi o transformă în operă de artă.
“Realitatea” operei de artă nu este, deci obiectivă, ci
oglindeşte subiectiv experienţa transfigurată de eul
liric.
*Care este structura poeziei ?
Poezia se poate împărţii în două secvenţe:
În prima secvenţă alcătuită din primele patru
strofe predomină elementele de pastel, descrierile de
natură în care notele rustice terestre se împletesc cu
elemente ale Cosmosului.
În ultimele două strofe care constituie a doua
secvenţă se intensifică accentele de idilă, finalul fiind
impresionant prin valoarea absolută pe care o are
iubirea, în numele căreia poetul este gata să ofere
27
*Poezia este alcătuită din şase strofe de câte patru
versuri.
Lectura
dirijată
Activizare
Explicaţie

0.6.
0.1.
0.5.
0.6.
sacrificiul suprem:
„Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”
Numai omul superior, geniul este capabil de acest
sacrificiu suprem , căci este singurul care poate aspira
spre idealul de iubire.
*În ce poezii erotice eminesciene se regăseşte aceeaşi
idee a sacrificiului suprem în numele iubirii absolute?
Elevilor li se cere să citească de pe fişele de lectură
strofele care se referă la idea sacrificiului suprem
din poeziile amintite
*Care sunt procedeele artistice folosite în prima
strofă a poeziei „Sara pe deal”?
28
* În „Luceafărul” şi „Pe lângă plopii fără soţ”.
“Reia-mi al nemuririi nimb
Şi focul din privire,
Şi pentru toate dă-mi în schimb
O oră de iubire…”
(“Luceafărul”)
“O oră să fi fost amici,
Să ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O oră, şi să mor.”
(“Pe lângă plopii fără soţ”)
* Figuri de stil:
-personificare: „buciumul sună cu jale”, „apele plâng”,
-imagini vizuale: „Turmele-l urc, stele le scapără-n
cale”
-imagini auditive: „buciumul sună cu jale”, „apele
Activizare
Explicaţie
Fişe de
lectură

0.6.
Strofa întâi a poeziei ilustrează tabloul înserării
într-un peisaj natural, în care imaginile vizuale se
împletesc cu cele auditive, cu figuri de stil specifice
descrierii, ceea ce motivează specia literară numită
pastel. Personificarea buciumului care “sună cu
jale“şi a apelor care „plâng” semnifică armonia
perfectă a naturii cu sentimentele nostalgice ale
poetului, care aspiră spre un sentiment de iubire
desăvârşit. Imaginile vizuale „Turmele-l urc, stele le
scapără-n cale” şi cele auditive „buciumul sună cu
jale”, „apele plâng” compun cadrul natural în care
urmează să se manifeste sentimentul de dragoste.
Ultimul vers al acestei prime strofe este şi primul
vers al idilei: „Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe
mine”
*Care este rolul salcâmului?
Salcâmul este simbolul vieţii în continuă evoluţie,
simbol al ascensiunii spre cer, simbol al regenerării şi
este axa lumii, care uneşte cerul cu pământul.
Strofa a doua îmbină alternativ elementele de pastel,
descriptive, predominant cosmice, cu cele de idilă,
care exprimă sentimente la fel de înalte, ce conferă o
sugestivă deschidere spre Univers.
29
plâng”
*Salcâmul este arborele sacru al iubirii.
Conversaţie
euristică
Explicaţie

0.5.
*Care sunt elementele simbolice ale Cosmosului?
Aceste elemente simbolice ale Cosmosului sunt în
relaţie semnificativă cu ochii iubitei:
„Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară”.
Ultimul vers al acestei strofe accentuează dorinţa
arzătoare a trăirii sentimentului de iubire, descrie
portretul iubitei şi intensitatea trăirilor ei.
„Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină”.
Tânăra cu ochi mari şi fruntea plină de gânduri pare
a fi o fiinţă reală; în final însă, ca şi în alte poezii
eminesciene, imaginea ei alunecă în ideal, ca şi clipa
iubirii niciodată împlinită.
Strofele a treia şi a patra redau imaginea rustică a
satului, în stil panoramic, de la nori, raze, la streşini,
case, fântâni, stâne, fluiere, omul obosit, adică de la
general la detaliu.
Îmbinarea armonioasă a planului uman-terestru cu
planul universal-cosmic este sugestiv relevată de
prezenţa elementelor specifece celor două planuri, care
sunt elemente tipic eminesciene ale cadrului
dragostei
*Alegeţi aceste element din textul poeziei!
30
* „luna pe cer”, „stelele (...) pe bolta senină".
* „deal”, „vale”, „câmp” „turme”, salcâm”, „streşine”,
„case”, „fântâna”, „stâna” „stâna” „luna”, „stelele”
„bolta ”, „nourii”
Învăţare
prin
descoperire
Activizare
Problemati-

0.1.
.
Imaginea satului se compune din imagini vizuale
şi imagini auditive.
*Care sunt aceste imagini?
Aceste imagini auditive sugerează creşterea iubirii
în sufletul tânărului îndrăgostit, care este exprimat
şi mai sugestiv în ultimul vers al primei secvenţe,
printr-o comparaţie plastică:
„Sufletul meu arde-n iubire ca para”.
Pentru Eminescu iubirea fiind un eveniment cosmic,
terestrul şi celestrul tind unul spre altul, ca în vechile
mituri în care Cerul se logodea cu Pămîntul: turmele
urcă dealul, stelele îşi revarsă lumina spre văi, casele
31
*Imagini vizuale:
„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică”,
„Streşine vechi casele-n lună ridică”,
„Valea-i în fum”,
„Şi osteniţi oamenii cu coasa-n spinare
Vin de la câmp”
*Imagini auditive:
„Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână”,
„fluiere murmură-n stânî”,
„toaca răsună mai tare”,
„Clopotul vechi împle cu glasul lui sara”.
zare
Lectură
explicativă
Expunere
Explicare

4. REF-
LECŢIA
(10 min.)
.
îşi ridică spre lună vechile lor acoperişuri, ca într-un
larg gest de îmbrăţişare astrală.
În primele patru strofe din prima secvenţă este
imaginat şi timpul iubirii ideale, timpul universal
infinit.
Ultimele două strofe din secvenţa a doua
revelează ritualul iubirii specific eroticii
eminesciene, exprimând emoţia şi nerăbdarea ca
stări sentimentale ale fiorului iubirii, redate de
interjecţia sugestivă: „Ah!”
În prima secvenţă verbele sunt la indicativ prezent.
În secvenţa a doua se face trecerea la timpul viitor,
prin cele două versuri exclamative de la începutul
strofei a V-a :
„Ah! în curând satul în vale-amuţeşte;
Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbeşte;”
Formelor verbale de viitor plasează întâlnirea
îndrăgostiţilor în spaţiul visului.
Imaginea celor doi tineri care adorm, surâzând, sub
„vechiul salcâm” este pură şi aparţine visului de iubire
mereu neîmplinit.
Inversiunea „vechiul salcâm” face din arborele
sacru, ocrotitor al somnului erotic, un simbol al
timpului etern.
32
Activizare

Asigurarea
retenţiei
şi a trans-
ferului
Evalua-
re
formativă
5. TEMA
PENTRU
ACASĂ
(1 min)
6. APRE-
CIERI
GENE-
RALE
(1 min.)
.
0.5.
0.6.
Stabiliţi ritmul, măsura versului şi rima poeziei
„Sara pe deal” !
Alcătuiţi cinci propoziţii cu expresii sau cuvinte
folosite în poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu,
în care să vă exprimaţi propriile impresii în faţa
peisajului.
Scrieţi un eseu cu titlul „Iubire ideală”, alegând o
poezie din literatură română.
Profesorul face aprecieri generale şi individuale,
pozitive sau negative
Notează activitatea elevilor prin notă sau prin
apreciere verbală.
33
Elevii notează răspunsul corect în caiete
* Ritmul este coriambic
* Măsura versului este de 12 silabe
* Rima este împerecheată
Test
formativ
Lectură
comentată
Lectură
individuală

Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat
de idei /
Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor
Tabelul contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat
de idei / Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor se realizează
la clasă , colectiv sau individual, sub îndrumarea profesorului, în
scopul cunoaşterii aprofundate a temei.
Planul simplu de idei se alcătuieşte numai din ideile principale
extrase din text, respectând în mod necesar momentele subiectului
operei literare studiate.
Planul dezvoltat de idei se realizează prin completarea ideilor
principale cu idei secundare.
Rezumatul (reluarea) este versiunea prescurtată a textului
original. Scopul rezumării unor texte este unul didactic sau pragmatic.
Rezumatul presupune o foarte bună cunoaştere a textului original.
Etapele alcătuirii unui rezumat: lectura textului; stabilirea ideilor
principale şi secundare; repetarea în text a conectorilor (cuvinte de
legătură) care exprimă relaţiile logice dintre elementele textului (deci,
însă, aşadar, în consecinţă etc.); transformarea vorbirii directe în
vorbire indirectă; redactarea finală a rezumatului. Rezumatul trebuie
să respecte ordinea întâmplărilor din textul original, prezentând o
imagine redusă, dar fidelă a acestuia. Cel care rezumă un text nu
trebuie să introducă şi interpretări, comentarii personale, vizavi de
întâmplările narate sau personaje. De asemenea, nu trebuie să transcrie
fraze din textul iniţial.
34

Plan simplu de
idei
1.Poezia „Sara pe
deal” este o idilăpastel
2.Titlul poeziei este
sugestiv
3.Tema poeziei este
dorul de dragoste al
tânărului îndrăgostit.
Plan dezvoltat de
idei
1.Poezia ”Sara pe
deal” este o idilă cu
autentice note de pastel
şi ilustrează întâlnirea a
două teme romantice:
iubirea şi natura
2.Titlul poeziei este
sugestiv deoarece
precizează timpul
„sara” şi locul „pe
deal” manifestării
iubirii
3.Tema poeziei este
dorul de dragoste, visul
tânărului care vede în
iubire un ideal.
35
Rezumat
1.Poezia „Sara pe
deal”îmbină
aspectele specifice
unei idile, specie a
genului liric în care
este ilustrat
sentimentul iubirii,
într-un cadru
specific, cu cele ale
unui pastel, specie a
genului liric în care
este descris un
tablou din natură.
Poezia este deci o
idilă- pastel,
construită cu
elemente descriptive
de natură, în cadrul
căreia se manifestă
sentimentul de
dragoste, exprimat
într-o viziune
specific eminesciană.
2.Titlul poeziei este
o construcţie
nominală, fără nici
un verb, format din
sintagma „Sara pe
deal”, care este
sugestiv, prin faptul
că fixează
momentul liric la
graniţa dintre noapte
şi zi „sara” şi dintre
terestru şi cosmic
„pe deal”, ceea ce
generează un
sentiment de tristeţe
trecătoare.
3.Tema poeziei este
dragostea apărută ca
aspiraţie, ca dorinţă,
ca vis de iubire
ideală, imaginată
într-un cadru natural
Rezumat cu
utilizarea
conectorilor
1. Poezia „Sara pe
deal”este o poezie de
factură romantică, având
două teme iubi-
rea şi natura carac-
teristică liricii emi-
nesciene,care prezin-
tă particularitatea că
iubirea nu poate fi
concepută în afara
naturii, care este
prietena şi ocrotitoarea
îndrăgostiţilor, de
aceea în mijlocul
naturii este plasată
povestea de dragoste
visată.
2. Titlul poeziei este
specific idilei şi a
pastelului, fiind o
construcţie ce
precizează timpul şi
locul, care constituie
cadrul natural în care
urmează să se
manifeste iubirea.
3.Tema poeziei este
specifică poeziei
erotice eminesciene,
este dragostea ideală
visată şi neîmplinită.
Tânărul îşi

4. Compoziţional,
poezia este alcătuită
din şase strofe de
câte patru versuri.
4. Compoziţional,
poezia este alcătuită din
şase strofe de câte
patru versuri şi poate
fi împărţită în două
secvenţe:
-în prima secvenţă
alcătuită din primele
patru strofe
predomină elementele
de pastel, descrierile de
natură în care notele
rustice terestre se
împletesc cu elemente
ale Cosmosului,autorul
descrie un peisaj rustic
şi pastoral, alcătuit din
deal şi vale, formând
împreună spaţiul
mioritic al iubirii.
-în ultimele două
strofe care alcătuiesc a
doua secvenţă se
36
idealizat, dar în
realitate imposibilă,
o iubire neîmplinită.
4. Compoziţional
poezia este alcătuită
din două părţi:
-prima parte
prezintă cadrul
natural în care se
aşteaptă manifestea
iubirii
-partea a doua
descrie cadrul
natural al visului de
iubire
imaginează, înaintea
experienţei, povestea
iubirii, pe care o
trăieşte în gând cu
multă pasiune şi
dăruire, într-un cadru
de natură de o
deosebită frumuseţe,
într-un spaţiu protector
în care îndrăgostiţii se
aşteaptă, se întâlnesc,
se îmbrăţişează, îşi
spun cuvinte de
dragoste şi rămân ore
întregi fermecaţi şi
uimiţi de spectacolul
propriei deveniri, ca şi
de spectacolul naturii
care îi înconjoară.
Dragostea ideală visată
ca şi natura idealizată
imaginată, în realitate
sunt imposibile.
4.Compoziţional
poezia este formată din
două părţi.
Datele poeziei trimit
către conturarea a două
spaţii.
-spaţiul terestru-axat
pe două niveluri: unul
imaginat de vale-sat,
reprezentând şi zona
existenţei comune, şi
celălalt imaginat de
deal-salcâm, zona
dragostei
-spaţiul cosmic- cerul

5. În primul vers este
reluat titlul poeziei.
6.Începând cu versul
al patrulea, are loc
intersectarea de
planuri natură /
dragoste.
intensifică accentele
de idilă, este prezentată
cadrul natural imaginat
ca loc de întâlnire a
îndrăgostiţilor: sub
„Vechiul salcâm”
5. În versul incipit
(primul vers), este
reluat titlul poeziei,
care cu următoarele
două versuri are rolul
de a introduce în cadrul
natural al aşteptării
îndrăgostitului de către
iubita lui.
6. Începând cu versul al
patrulea, are loc
intresectarea de
planuri natură /
dragoste: „Sub un
salcâm, dragă, maştepţi
tu pe mine”.
Luna capătă atribute
ale feminităţii (sfântă,
clară),
Strofa a doua are o
structură perfect
echilibrată, elementul
natural alternează cu
cel uman.
Tabloul se animă în
strofa a treia şi a patra,
creşte luminozitatea
peisajului, dinamica lui
e surprinsă în mişcări
ritualice; apar imagini
auditive sugestive care
exprimă în fond tot o
stare sufletească:
„Clopotul vechi împle
cu glasul lui sara, /
Sufletul meu arde-n
iubire ca para”.
Penultima strofă
devine expresia unei
tensiuni afective
maxime concentrate în
37
5.Prin reluarea
titlului poeziei, ca
incipit al primei
strofe, se face
introducerea
prezentării planului
descriptiv.
6. Intersectarea de
planuri natură /
dragoste se
realizează, începând
cu versul al patrulea,
prin subordonarea
naturii
sentimentului
punându-l în valoare
prin asemănare sau
contrast.
Sentimentele
poetului sunt redate
prin prezenţa eului
liric (care reprezintă
vocea prin
intermediul căreia
autorul îşi exprimă
stări sufleteşti şi idei
care depăşesc
propria experienţă de
viaţă a autorului,
exprimând
sentimente general
umane, cum sunt
iubirea, tristeţea,
bucuria
etc.).Prezenţa eului
liric este semnalată
de folosirea
persoanei I.
5.Titlul poeziei reluat
în primul vers oferă
indicii asupra
conţinutului şi
semnificaţiei ca să
impresioneze,
rămânând în memoria
cititorului.
6. Împletirea naturii
cu iubirea este un
fenomen tipic
romantic frecvent la
Eminescu. Întregul
peisaj se construieşte,
parte cu parte, ca efect
al stării de spirit
determinate de
febrilitatea
aşteptării.Contemplaţia
naturii devine, astfel, o
formă de frânare, de
amânare, de fărâmiţare
a timpului înaintea
unei clipe mult
aşteptate, dar şi un
prilej de potenţare a
pasionalităţii erotice,
prin încadrarea ei întrun
spaţiu mirific
(minunat),
dumnezeiesc.

7. Visul de iubire
ideală nu se
împlineşte
interjecţii ( „Ah!” ) şi
reflectate într-o sintaxă
poetică marcată de
inversiuni.
În ultima strofă este
prezentată imaginea
cuplului proiectat întrun
spaţiu în care
salcâmul devine
arborele lumii, o axă a
lumii (axis mundi), care
uneşte cerul cu
pământul, arborele
sacru al iubirii, simbol
al vieţii în continuă
evoluţie, simbol al
ascensiunii spre cer,
simbol al regenerării.
7.Visul de iubire
ideală rămâne
neîmplinită cu toate că
eul liric (omul superior,
geniul ) ar fi gata să
ofere sacrificiul suprem
în numele iubirii ideale.
38
7. Iubirea ideală
rămâne doar un vis,
deoarece iubita oferă
dragostea terestră,
iar omul de geniu nu
se poate desprinde
de lumea lui
superioară, ceea ce
duce la
imposibilitatea
împlinirii iubirii
ideale..
7.Deoarece cei doi
îndrăgosiţi aparţin
unor lumi diferite,
lumera terestră şi
lumea celestră, iubirea
ideală este
imposibilă.

TABEL INTERTEXTUAL-TEXTE LITERARE SI NONLITERARE
Tabel intertextual - cu texte literare şi nonliterare, este realizat cu scopul de a ajuta elevii să îşi dezvolte capacitatea de a se gândi la
mai multe texte simultan în timp ce explorează o anumită problemă de literatură. Aşa cum ne amintesc de întâmplări din propria viaţă, operele
literare ne amintesc şi de alte opere literare. Elevii înţeleg mai mult din ceea ce citesc dacă şi-au cultivat capacitatea de a sesiza intertextualitatea.
Text de bază Text biblic
Genesa 1-11,9
,,(...) Luna pe cer
trece-aşa sfântă
şi clară,
Ochii tăi mari
caută-n frunza
cea rară,
Stelele nasc
umezi pe bolta
senină,
Pieptul de
dor,fruntea de
gânduri ţi-e
plină. (...)
Ah! în curând
satul în valeamuţeşte,
Ah! în curând
pasu-mi spre tine
grăbeşte,
Lângă salcâm
,,La început,
Dumnezeu a făcut
cerurile şi
pământul.(…)
Atunci Domnul
Dumnezeu a
trimes un somn
adânc peste om şi
omul a adormit.
Domnul
Dumnezeu a luat
una din coastele
lui şi a închis
carnea la locul ei.
Din coasta pe
care o luase din
om, Domnul
Dumnezeu a făcut
o femeie şi a
adus-o la om. Şi
,,Tinerete fara batranete si
viata fara de moarte”-
Petre Ispirescu
,,(…)-Taci, dragul tatei, zice
împăratul, că ţi-oi da împărăţia
cutare sau cutare; taci, fiule, că
ţi-oi da soţie pe cutare sau cutare
fată de împărat, şi alte multe dalde
astea; în sfârşit, dacă văzu şi
văzu că nu tace, îi mai zise: taci,
fătul meu, că ţi-oi da Tinereţe
fără bătrâneţe şi viaţă fără de
moarte.(…)”
39
Zburatorul-
I.H.Radulescu
,,(…)Vezi, câtu-i
ziuliţa, şi zi acum de
vară,
Un dor nespus mapucă,
şi plâng,
măicuţă, plâng.
Brânduşa paşte iarbă la
umbră lângă mine,
La râuleţ s-adapă, pe
maluri pribegind;
Zău, nu ştiu când se
duce, că mă trezesc
când vine,
Şi simţ că mişcă tufa,
auz crângul trosnind.
Floare albastra-
Mihai Eminescu
,,(…) - Hai în codrul
cu verdeaţă,
Und-izvoare plâng în
vale,
Stânca stă să se
prăvale
În prăpastia măreaţă.
Acolo-n ochi de
pădure,
Lângă bolta cea
senină
Şi sub trestia cea lină
Vom şedea în foi de
mure.
Şi mi-i spune-atunci
poveşti
Şi minciuni cu-a ta
guriţă,
Scrisoarea I-
Mihai Eminescu
,,(…)Lună tu, stăpâna
mării, pe a lumii
boltă luneci
Şi gândirilor dând
viaţă, suferinţele
întuneci;
Mii pustiuri
scânteiază sub lumina
ta fecioară,
Şi câţi codri-ascund
în umbră strălucire de
izvoară!
Peste câte mii de
valuri stăpânirea ta
străbate,
Când pluteşti pe
mişcătoarea mărilor
singurătate!
Câte ţărmuri înflorite,
ce palate şi cetăţi,

sta-vom noi
noaptea întreagă,
Ore întregi
spune-ţi-voi cât
îmi eşti de dragă
(…)”
omul a zis:-Iată în
sfârşit aceea care
este os din oasele
mele şi carne din
carnea mea! Ea se
va numi “femeie”
pentru că a fost
luată din om. De
aceea va lăsa
omul pe tatăl său
şi pe mama sa, şi
se va lipi de
nevasta sa, şi se
vor face un singur
trup(…)”
(Biblia Ortodoxă)
40
Atunci inima-mi bate şi
sai ca din visare,
Şi parc-aştept... pe
cine? şi pare c-a sosit.
Acest fel toată viaţa-mi
e lungă aşteptare,
Şi nu soseşte nimeni!...
Ce chin nesuferit!(…)
Eu pe-un fir de
romaniţă
Voi cerca de mă
iubeşti.(…)
Străbătute de-al tău
farmec ţie singură-ţi
arăţi!
Şi în câte mii de case
lin pătruns-ai prin
fereşti,
Câte frunţi pline de
gânduri, gânditoare le
priveşti!(…)”

Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi transtextuale
Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi transtextuale, folosit cu scopul de a dezvolta capacitatea
elevilor de a face legătura dintre un text literar şi alte texte literare (de a sesiza intertextualitatea) şi dintre
impresii din experienţa personală .
41

ÎNTREBĂRI TEXTUALE ÎNTREBĂRI INTERTEXTUALE ÎNTREBĂRI TRANSTEXTUALE
*De ce e văzută iubirea ca un sentiment
ideal?
*Iubirea ideală este posibilă sau
imposibilă?
*Este iubirea echivalentă cu valoarea
vieţii însăşi?
*Ce semnifică pentru poet cuvântul ,,pe
deal”?
*Prin ce stări sufleteşti trece fata care
aşteaptă?
*Ce reprezintă metafora ,,stelele nasc
umezi pe bolta senină”?
*Ce sugerează versul eminescian prin
muzicalitatea lui interioară ?
*În ce alte texte/poezii aţi mai întâlnit
tema iubirii şi a naturii?
*Cunoaşteţi şi alte poezii în care
iubirea este echivalentă cu viaţa însăşi?
*În afară de Eminescu mai sunt şi alţi
poeţi care nu înfăţişează natura pentru a
oferi un tablou al ei, ci pentru a încadra
şi potenţa un sentiment?
42
*Ce reprezintă pentru voi iubirea?
*Dar natura?
*Aţi iubit vreodată?
*Ce reprezenta pentru voi această iubire?
*După părerea voastră este iubirea un
sentiment ideal?
*Aţi fi capabili să depăşiţi orice barieră
pentru a putea trăi iubirea respectivă?
*V-aţi sacrifica pentru persoana iubită?
*Acest lucru ar fi un sacrificiu supranatural?
*Credeţi că iubirea între două persoane din
categorii sociale sau intelectuale diferite
este posibilă?
*Dacă aţi trăi o iubire ca Romeo şi Julieta var
influenţa povestea lor?
*Dacă aţi trăi o frumoasă poveste de
dragoste v-ar plăcea ca aceasta să se
desfăşoare într-un cadru intim, armonic,
muzical, în natură, la fel ca în idila-pastel al
lui Eminescu ,,Sara pe deal”?
*Credeţi că iubirea poate fi demonică la fel
ca în poezia ,,Zburătorul” al lui I.H.
Rădulescu?
*Aţi avut parte de o iubire neimplinită
asemănătoare cu ceea din ,,Romeo şi
Julieta”?

ANEXE
43

Simboluri
cosmice
Motivele
romantice
Univers
Cosmos
Mituri
Imposibilitatea
împlinirii
visului iubirii
ideale
Portretul
iubitei
IDILA
EUL LIRIC
Idei filosofice
44
Tema
iubirii şi a
naturii
Elemente tipic
eminesciene ale
cadrului dragostei
terestre
Cadru
terestru
Sacrificiu
suprem
Iubirea
ideală visată
posibilă
Salcâm
Procedee
artistice
Imagini
artistice
Personificare
Epitete
Metafore
Inversiune
Comparaţie
Imagini
auditive
Imagini
vizuale

Liricul
CONCEPTUL DE DEFINIRE:LIRICUL
Conservă o
perspectivă de
tinereţe
Iubirea ca un
sentiment ideal
Idilă cu
note de
pastel Spaţiu originar,
armonic,
muzical
Demonica Iubire-sacrificiu Iubire
Zburătorul-I.H.
Maitreyi-
neîmplinită
Rădulescu
Mircea Eliade Romeo şi
Julieta
45

Poema
rondelurilor-A.
Macedonski
SONET
POEM IN
PROZA
Miorita
Odeleta-Ion
Minulescu
RONDOU
RONDEL
AUBADA
TRIOLET CALIGRAMA
TANKA
PASTORALA
PASTEL
Sara pe deal-
M.Eminescu
SUBSPECII ALE
GENULUI LIRIC
46
Romeo si
Julieta-W.
Shakespeare
ODA
ELEGIE
LIMERICKS
Cartea
nonsensurilor-
Edward Lear
GAZEL
GLOSA
,,Am auzit al
tau latrat,/Dar
el deloc nu m-a
mirat(…)”-A.
Macedonski
EPIGRAMA
HAIKU IDILA
Glossa-M.
Eminescu

LUMEA
ORGANICĂ
LUMEA
ANORGANICĂ
MATRICE SEMANTICA: NATURA
LUMEA
MATERIALĂ
NATURA
MAMA NATURA
47
UNIVERSUL
FIZIC
UNIVERSUL
MATERIAL

Reţeaua personajelor : este o metodă grafică de descriere a personajelor şi de argumentare a descrierii. Elevii scriu numele personajului într-un
cerc în mijlocul paginii, apoi, în cercuri - satelit în jurul cercului cu nume, scriu cuvinte care caracterizează acel personaj. În final, în cercuri – satelit în
jurul celor care conţin caracteristicile personajului, scriu exemple de acţiuni din carte, care vin în sprijinul judecăţilor lor.
„Lângă salcâm sta-vom noi noaptea
întreagă.”
VISĂTOR
„Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”
IUBITOR
EUL LIRIC
GENIU
CAPACITATEA
DE SACRIFICIU
SUPREM
48
„Sufletul meu arde-n iubire ca para”
AFECTUOS
„Ore întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti dragă.”

Matrice semantică: EUL LIRIC
Tristeţe Bucurie
Dezamăgire
Nerăbdare
Suferinţă
Conflict
interior
Iubire
neîmplinită
Destin
EUL
LIRIC
Idei
filozofice
49
Natură
Iubire
ideală
Visare
Speranţă
Dragoste
Dorinţă

Harta personajelor : este o metodă grafică de urmărire a relaţiilor dintre
personaje. În colţurile unei foi hârtie, elevii scriu numele a două până la patru personaje
din textul literar. Trag apoi săgeţi între fiecare două personaje şi de-a lungul fiecărei
săgeţi scriu ce simte personajul faţă de cel spre care se îndreaptă săgeata sau cum îl
tratează. Apoi trasează săgeata în sens invers, pentru că pot apărea diferenţe.
EUL
LIRIC
Dragoste
ideală
Cadru
celestru
50
Dragoste
terestră
Cadru
terestru
IUBITA

PROCESELE (RE)LECTURII
Microprocese Proces de Macroprocese Proces de Procese
metacognitive integrare elaborare
Recunoaşterea cuvintelor.
Lectură
predictivă.
Lectura
grupurilor de
cuvinte.
Răspuns afectiv.
LECTURA I
Utilizarea
referenţilor, a
conectorilor.
Microselecţia.
Scheme /
Convenţii
LECTURA a II-a
Idei principale.
Subiect.
Rezumat.
Structura textului
(tema, motive,
gen, specie)
LECTURA a III-a
51
Predicţii.
Imaginar mental.
Răspuns afectiv.
Interpretare.
Intertext.
Identificarea
momentelor de
disfuncţie şi
corectarea lor.

Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale poeziei
„Sara pe deal” de Mihai Eminescu
LECTURA desemnează parcurgerea unui text pentru prima oară, iar RELECTURA
parcurgerea unui text literar a doua sau a treia sau a n-a oară, deci repetarea lecturii şi
schimbările de percepţie pe care le aduce cu ea. Relectura desemnează un tip special de
atenţie, este un proces cu o finalitate structurală, reflexivă, autoreflexivă; un mod al
atenţiei care are ca scop încetinirea lecturii, cântărirea critică a detaliilor, activarea nu
numai a memoriei, ci şi a imaginaţiei, un anumit profesionalism al lecturii.
Niveluri de lectură / sens
(Re) Lectura I. (sens literar,
istoric, parabolic)
Explicaţia
(Re) Lectura a II –a (sens
alegoric).
Comprehensiunea
Strategii de accesibilizare a
sensurilor pe niveluri de
lectură
Citire :lectura inocentă,
lectura
anticipativă/predicativă/pretext,
context psihologic,
existenţial.
Observare : recunoaşterea
cuvintelor, explicarea lor în
context lingvistic/alte
contexte, lectura grupurilor
de cuvinte, câmpuri lexicale,
matrici semantice.
Explicaţia : Explicaţieexpunere,
tehnica imersiunii
în subiect, descriere,
povestire, plan simplu,
dezvoltat, rezumat.
Analiză : comentariul literar
/ prezentare generală:
- analiza structurilor interne
(idei principale, rezumat,
teme, motive, personaj, idee
centrală prin corelarea
semnificaţiilor,din text în
context lingvistic : cuvânt,
sintagmă).
- analiza formală (utilizarea
referenţilor, a conectorilor,
52
Tipuri de întrebări
La ce vă gândiţi atunci când
citiţi titlul poeziei "Sara pe
deal? ( la un peisaj al naturii
şi la partea de sfârşit al zilei,
când începe să se întunece,
la ceva frumos, magic).
Ce ştiţi despre autor ? (este
cel mai mare poet român, a
creat o operă monumentală
în versuri, proză, încercări
dramatice şi publicistică).
Cu cine am putea compara
personajele? (personaje
parţial veridice, parţial
fictive, personaje mitologice,
dar aceste personaje ar putea
fi întâlnite şi în viaţa reală ).
În ce constă relaţia
personajelor ? ( personajele
sunt în relaţii de afecţiune).

(Re) Lectura a III – a (sens
moral, tropologic, anagogic,
mistic)
Interpretarea
perspectiva narativă, termenii
discursului argumentativ).
Înţelegere : algoritmizare,
modelare (pe genuri, pe
specii), învăţarea prin
descoperire,
problematizarea.
Reflecţie : interpretarea
unor simboluri, naraţiunea
personală, eseu, lectura
personalizată, modelarea
(rescrierea textului din
perspectiva unui personaj),
joc de rol, jurnal de lectură,
argumentaţie, eseu de 5
minute.
Acţiune : lucrul în perechi /
pe grupuri, prelegerea
intensificată, investigaţia
comună, joc de rol, discuţii
reţea, eseu, proiect,
portofoliu.
53
Cum aţi dedus personajele
despre care este vorba în
poezie? (moduri de expunere,
naraţiune, monolog, folosirea
verbelor, pronumelor...)
Ce asemănări găsiţi între
poezia "Sara pe deal "de
Mihai Eminescu şi alte
poezii ale sale sau a altor
scriitori?
Ce modalităţi de caracterizare
foloseşte autorul ?
(caracterizare directă ).
Ce simbolizează salcâmul?
(este arborele sacru al iubirii,
axa lumii, care uneşte cerul
cu pământul, simbol al vieţii
în continuă evoluţie, simbol
al ascensiunii spre cer,
simbol al regenerării).
Aţi vrea să schimbaţi
finalul poeziei, şi cum l-aţi
schimba? (da, ca visul de
iubire al îndrăgostiţilor să se
împlinească).
Dacă aţi face un eseu liber
despre iubire, ce titlu i-aţi da
şi cam ce ar cuprinde eseul
respectiv.
(Vis de iubire – îndrăgostiţii
se aşteaptă, se întâlnesc, se
iubesc şi trăiesc împreună
fericiţi).

REPREZENTAREA GRAFICĂ A DISCUŢIEI-REŢEA
Reţeaua de discuţie este organizată în jurul unei singure întrebări, specifice textului şi la care se poate răspunde şi afirmativ şi negativ. Reţeaua
de discuţie are două coloane deschise prin „DA” ŞI „NU”. Elevilor li se cere să formeze grupe perechi , şi să se gândească la cât mai multe
argumente (pro şi contra) şi să treacă un număr egal de motive în fiecare coloană. După compararea răspunsurilor grupelor de elevi, elevilor li se cere
să ajungă la un consens asupra răspunsului. Răspunsul considerat corect şi concluzia trebuie scrisă în partea de jos a reţelei de discuţie, alături de
argumentele cele mai bune în favoarea lui. Trebuie amintit elevilor că oricine are dreptul să aibă o altă părere, dar că fiecare trebuie să încerce să fie
receptiv la argumentele celorlalţi. Reţeaua de discuţii are scopul de a-I ajuta pe elevi să reflecteze la un text literar şi să obiectiveze experienţa
lecturii, adică să facă asociaţii personale cu textul, să exploreze problemele ridicate de acesta şi să discute trăsăturil literare care îl caracterizează.
Este o poezie
cu conţinut
liric, în care se
zugrăveşte un
tablou din
natură
Poezia „ SARA PE DEAL ” este un pastel ?
Argumentaţi-vă opinia.
DA NU
CONCLUZIE:
Poezia „Sara pe deal” este o idilă-pastel, adică este o
idilă cu autentice note de pastel, în care poetul îşi expune, în
mod direct, propriile sentimente: dorul de dragoste, aspiraţia
spre fericire, visul despre o iubire ideală, imaginată într-un
cadru terestru, natural, rustic şi pastoral.
54
Nu zugrăveşte
doar un tablou
din natură ci
este o poezie
lirică erotică.

Comprehensiunea şi interpretarea
„ SARA PE DEAL" de MIHAI EMINESCU
Comprehensiunea / întrebări intratextuale
sau comprehensive ( închise / un singur
răspuns existent în text / semnificat
obiectiv.
1. În ce curent literar se încadrează Mihai
Eminescu ? (Mihai Eminescu se încadrează
în curentul literar al romanticilor)
2. Care este tema poeziei ? (Tema poeziei
este visul de iubire).
3. Cum este văzută iubirea de Eminescu ?
(Iubirea este văzută de Eminescu ca un ideal,
adică ca o proiecţie a unei dorinţe).
4. Cum este natura prezentată de
Eminescu ? (Natura prezentată de Eminescu
este idealizată).
5. În ce specie literară se încadrează
poezia„Sara pe deal” ? (Poezia „Sara pe
deal” este o idilă-pastel).
6. Ce ilustrează titlul poeziei ? (Titlul
poeziei ilustrează timpul şi locul unde
urmează să se manifeste iubirea).
7. Ce semnifică folosirea persoanei I. ?
(Folosirea persoanei I semnifică prezenţa
Eului liric ).
8. Ce este eul liric ? (Eul liric reprezintă
vocea prin intermediul căruia autorul îşi
exprimă stări sufleteşti şi idei ,ca iubirea,
tristeţea, bucuria etc.).
9. Care este semnificaţia salcâmului ?
(Salcâmul este arborele sacru al iubirii).
10.De ce este imposibilă iubirea ideală
visată de eul liric ? (Iubirea ideală visată de
eul liric este iposibilă din cauza că
îndrăgostiţii aparţin unor lumi diferite, unul
terestru, iar celălalt cosmic)
55
Interpretarea / întrebări extratextuale /
deschise / mai multe răspunsuri /
semnificaţii subiective.
1.Care sunt atributele poetului romantic ?
(Atributele poetului romantic sunt revolta,
melancolia, reveria, împătimirea, nebunia,
genialitata).
2. Care sunt temele majore ale creaţiei
eminesciene ? (Temele majore ale creaţiei
eminesciene sunt natura, iubirea, istoria,
filozofia, folclorul, etc.).
3. Ce simboluri şi structuri poetice de
factură romantică cunoaşteţi ? (natura,
pădurea, codrul, izvorul, luna, noaptea,
îngerul, demonul, magul, geniul, nebunia).
4. Care sunt elementele eminesciene ale
cadrului dragostei terestre ? (dealul, valea,
câmpul, izvorul, arborele, casele, fântâna,
clopotul, etc.).
5. Care sunt elementele simbolice ale
cosmosului ? ( luna, stelele, bolta, norii,
cerul, etc.)
6. Care sunt procedee artistice folosite în
poezie ? (epitetul, personificarea, comparaţia,
metafora, inversiunea, imagini artistice
vizuale şi auditive).
7. Care sunt imaginile auditive folosite în
poezie ? ( „Sara pe deal buciumul sună cu
jale”, „Apele plâng”, „Scârţâie-n vânt
cumpăna de la fântână”, „fluiere murmură-n
stână”, „Clopotul vechi împle cu glasul lui
sara”)
8. Care sunt imaginile vizuale folosite în
poezie ? ( „Turmele-l urc, stele le scapără-n
cale”, „Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară”,
„Nourii curg”, „Valea-i în fum”, „Şi osteniţi
oameni cu coasa-n spinare vin de la câmp”).
9. În ce poezii eminesciene se regăseşte
ideea sacrificiului suprem în numele iubirii
absolute ? („Luceafărul”, „Pe lângă plopii
fără soţ”
10. Ce opere mai cunoaşteţi care au ca
temă iubirea ? („Floare albastră” de Mihai
Eminescu, „Zburătorul” de I.H. Rădulescu)

I.
FIŞĂ DE EVALUARE
1.Comparaţi:
a),,buciumul sună cu jale”/(...),,apele plâng”/(...),,scârtâie-n vânt
cumpăna de la fântână”(...)/,,fluiere murmură-n stână”
cu
b),,toaca răsună mai tare”/,,Clopotul vechi împle cu glasul lui sara.”
........................................................................................30 puncte
2.Citiţi următoarele versuri:,,Turmele-l urc, stele le scapără-n
cale”/,,Streşine casele-n lună ridică.”
Care credeţi că este sensul imaginilor de mişcare ascensională?
........................................................................................10 puncte
II.Imaginaţi-vă un tablou, un pastel care să aibă titlul ,,Sara pe deal” şi
scrieţi un eseu.
…………………………………………………………40 puncte
III.
,,Dar câmpul şi argeaua câmpeanul osteneşte/Şi dup-o cină scurtă şi
somnul a sosit./Tăcere pretutindeni acuma stapâneşte/Şi lătrătorii numai
s-aud necontenit.//E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei/Veşmântul
său cel negru de stele semănat. /Destins coprinde humea, ce-n braţele
somniei/Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat//Tăcere este totul şi
nemişcare plină;/Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat; /Nici frunza
nu se mişcă, nici vântul nu suspină,/Şi apele dorm duse, şi morele au
stat.”
(Zburătorul-I.H. Rădulescu)
Ce tipuri de imagini dominau in fragmentul ,,Zburatorul” lui I.H.
Radulescu:
56

-vizuale
-motrice
-auditive
Argumentati.
........................................................................................10 puncte
57
10
puncte oficiu

REALIZAREA UNUI ESEU
Realizează un eseu cu tema ,,Natura şi iubirea în pastel”. în realizarea
eseului vei avea în considerare şi urmatorul citat: „Pentru cel ce înţelege, un ţânţar
sună ca o trâmbiţă, iar pentru cel ce nu înţelege, tobele şi surlele sunt în zadar; şi,
în orice caz, lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi.” (Mihai
Eminescu)
În realizarea eseului vei avea în considerare următoarele cerinţe:
- precizarea sensului de pastel
- prezenţa eului liric
- interpretarea, în context sau prin analogie, a citatului dat.
Notă! Se recomandă ca eseul să se încadreze în 2-4 pagini. Ordinea integrării
reperelor în cuprinsul lucrării sunt la alegere. Pentru conţinutul eseului se vor
acorda 50 p. (câte 12.5 p. pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului se
vor acorda 40 p. (organizarea ideilor în scris: 8p., utilizarea limbii literare: 8p.,
abilităţile analitice şi critice: 8p., ortografia: 6p., punctuaţia 6p., aşezarea în pagină,
lizibilitatea: 4p.). din oficiu: 10 p.
Punctele pentru redactare vor fi acordate numai dacă eseul se încadrează în
minimum 2 pagini.
58

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
~Citiţi versurile de mai jos:
,,(…)Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare
Vin de la cîmp; toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.
Ah! în curînd satul în vale-amuţeşte;
Ah! în curînd pasu-mi spre tine grăbeşte:
Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă,
Ore întregi spune-ţi-voi cît îmi eşti dragă.
Ne-om răzima capetele-unul de altul
Şi surîzînd vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcîm. — Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”
(,,Sara pe deal”-Mihai Eminescu)
,,(…)Pe cărare-n bolţi de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sărutări pe cale,
Dulci ca florile ascunse.
Şi sosind l-al porţii prag,
Vom vorbi-n întunecime;
Grija noastră n-aib-o nime,
Cui ce-i pasă că-mi eşti drag?
59

Înc-o gură – şi dispare...
Ca un stâlp eu stam în lună!
Ce frumoasă, ce nebună
E albastra-mi, dulce floare!
................................................
Şi te-ai dus, dulce minune,
Ş-a murit iubirea noastră –
Floare-albastră! floare-albastră!...
Totuşi este trist în lume!”
(,,Floare albastră”-Mihai Eminescu)
Cerinţe:
I.1.După părerea voastră ce asemănări şi ce deosebiri sunt în poeziile de
mai sus?
2.Ce fel de imagini putem găsi în poezii?Daţi exemple!
3.Extrageţi din text elementele care-i conferă aspect de pastel. Stabiliţi dispunerea
lor în serii aparţinând cosmicului şi teluricului.
30 puncte
II.Comentaţi ultima strofă din poezia ,,Floare albastră” de Mihai Eminescu în
minimum o pagină.
20 puncte
III.Descrie într-un eseu de 2-3 pagini relaţia dintre eul liric şi natura din alte poezii.
40 puncte
10 puncte din oficiu
60

FIŞĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢILOR ELEVILOR
Pentru realizarea unui feed-back mai intens, care se derulează între elevi şi
profesor, se poate folosi o fişă de evaluare prin care se apreciază munca elevilor în
timpul folosirii metodelor interactive.
EVALUARE a
activităţii elevilor
Performanţe şcolare
Motivaţie şi interes
constant manifestat
prin realizarea
diferitelor produse ale
activităţii
Spirit de iniţiativă,
independenţă
Spirit de cooperare în
realizarea unor
produse în cadrul
activităţii de grup
Asumarea
responsabilităţilor în
realizarea sarcinilor de
lucru curente
Participarea la discuţii
în cadrul activităţii pe
grupuri de lucru
Disciplina de lucru
Progresul realizat
Comportamentul
general
Insuficient
4
Suficient
5
61
Slab
6
Mediu
7
Bun
8
F. bun
9
Excelent
10

1. Argument-Introducere
CUPRINS
o Poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu
o Intertextul şi intertextualitatea – Idila –
2. Tabel evaluativ al manualor alternative
3. Explicarea curentului literar Romantism
4. Concept de definire: Liricul
5. Subspecii ale genului liric
6. Planificarea pe unitate de conţinut (planificare pe 12 ore)
7. Proiect de lecţie
8. Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei /
rezumat / rezumat cu utilizare conectorilor
9. Tabel intertextual-textele literare şi nonliterare
10. Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi transtextuale
62

11. Anexe:
Matrice semantică:Intertextul şi intertextualitatea – Idila
Matrice semantică:Liricul
Matrice semantică:Subspecii ale genului liric
Matrice semantică:Natura
Matrice semantică:Reţeaua personajelor - Eul liric
Matrice semantică: Eul liric
Matrice semantică:Harta personajelor
Matrice semantică: - Procesele (re)lecturii
12. Fişe şi teste de evaluare
Fişă de evaluare a activităţii elevilor
13. Cuprins
- Receptarea textului literar şi
sensurile plurale ale poeziei
- Reprezentarea grafică a
discuţiei – reţea
- Comprehensiunea şi
interpretarea
63