DICTIONARUL - upload.wikimedia....

XXVII
tinderea teritorialg, f6rte amplificat in mai multe privinte, a fost
publicat frantusesce la 1878, fiindu'rni cerut atunci de Ion Bratianu
pentru Congresul dela Berlin. Este de regretat ca editiunea francesa
a remas aprOpe necunoscuta speciali§tilor i nu mai este de vinclare.
Aparitiunea operel mele produse o impresiune färä exemplu
la not Din prefata editiunii a doua extrag urmatorul pasagiu :
Publicand prima editiune in fasciOre, inainte de a fi inceput
volumul II, se cerea deja o a doua editiune a volurnului I. Parlamentul,
in .edinta din 16 februarid 1873, votä un premiU pentru
continuarea Istoriei Critice a Romanilor. Sintem datori in acesta
17
privintä a rnulturni mai cu sama principelui Demetrit Ghica, d.
B. Boerescu, d. C. Gradi§tenu, d. Guna Vernescu, d. G. Chitu,
d. T. L. Maiorescu, d. C. Anino§ianu etc. Domnitorul se prenumöra
la mai multe exemplare, i a bine-voit a ne exprime do-
11
rinta de a vede o editiune francesa sub auspiciele Mariel Sale.
1)Afara de acesta, printr'un decret din 3 februarid 1874, Domnitorul
a decernut autorului marea rnedaliä de aur pentru istoria
nationalä. D-nil E. Caligari, Dr. Davila, N. Cretzulescu, August
Pi§acov din Craiova, N. Mandrea, Dr. V. Vladescu i altii at conn
curs mult la respandirea operel, iar d. librar Socec s'a grabit
din propria initiativä a ne oferi hartia in conditiunile cele mai
inlesnitOre. Sintern recunoscetori d-lui Ion Bratianu de a fi con-
))ceput ideia infiintarii unel societati pentru sustinerea intreprinderil
n
nOstre, de§i proverbul despre copil cu doue m6§e ne Meuse, con-
servand simtirnintul de gratitudine, a declina propunerea. D. primministru
Lascar Catargit a incuviintat a se tipari a doua editiune
la Imprimeria Statului, iar d. General Tell, atunci ministru de Culte,
lua prin prenumeratiune un numer insemnat de exemplare pentru
/7a fi distribuite la examene scolastice. In fine, ceea-ce ne-a rinFat
l) nu 'mai putin, Consiliul Permandnt al Instructiunii Publice adnnse
ca obligatere in invetamintul primar cartea de istoria romana a
d-lui M. C. Florentit, basata pina la anul 1400 pe resultatele cern
cetarilor nOstre, pe cari le-arn veclut adoptate de asemenea in
17manualul colegial de
geografia a d-lui Anghel Demetrescu, in
L'annuaire general de la Rournanie a d-lui Frederic Dame, etc.
In strainatate, ca prim resunet al acestui succes in Romania
aü fost profesorii Hugo Schuchardt §i Gustav Meyer.