DICTIONARUL - upload.wikimedia....

, .
I ,
'
ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANLE
DICTIONARUL
LIMBEI ISTORICE SI POPORA\E
A
ROMANILOR
LUCR AT DUPA DORINTA SI CU CHELTUIELA
M. S. REGELUI CAROL I
SUB AUSPICIELE
DE
1=Z 0 1VI A 1\1
B. PETRIOEICIT-HASDEU
Membru al Academia Romtine, al Academia Imperiale de Sciinfe ,ri al Societdta Imperiale archeologice
dela St. Petersburg, al Sociellitir de Linguistia din Paris, al Academia Regale din Belgrad, al
Socieatir Academia din Sofia, al SylloguluY filaogic ellenic din Constantinopole, al Societal, Neolingwistice
Americane din Baltimore ete.; Director general al Archivelor Slatulur; profesor de Filologia
comparativil la Universitatea din Bucuresa.
r
a.ADEMIE ]
. . .
TOMUL IV.
INTRODUCEREA
Mantinem dar aceste frumdse expresiuni
. intrebuintate de strabuni, si nu ne temem de
cuvinte earl aü cApdtat de vbcurI inpamintenirea
CAROL I.
... marl si &dodo socotelo etimologhicesti
adeca talcuitke do cuvinte.
Cantemir-voda (Ohron. I, 84)
BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO
59 Strada Berzei 59
_
,S.
1898.
`
° '
`
' '
1
- .
,
,
5-
,
'

B. PETRICEICU-HASDEO
ETYMOLOGICUM MAGNUM
ROMA NIA.]

ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANUE
DICTIONARUL
LIMBEI ISTORICE SI POPORANE
A
ROMANILOR
LUCR AT DUPA.. DORINTA SI CU CHELTUIELA..
M. S. REGELUI CAROL I
SUB AUSPICIELE
Ldn. C A nmmimi i. o A i E
DE
B. PETRICEICU-HASDEU
Membru al Academid Ronuine, al Academid Imperiale de Sciin/e i al Societaid Imperiale archeologice
dela St. Petersburg, al SocietiVil de Linguisticd din Paris, al Academies' Regale din Belgrad, al
SocietbilY Academice din Sofia, al SylloguluY filologic ellenic din Constantinople, al SocietaPY Neolinguistice
Americane din Baltimore etc.; Director general al Archivelor Statulul; brofesor de Filoloo,la
comparativel Ia Universitatea din Bucuresd,
TOMUL IV.
INTRODUCEREA
Mántinem dar aceste frumdse expresiuni
intrebuifitate de stabum, i nu ne temem de
cuvinte earl aü capötat de vtlicuri inpamintenirea
CAROL I.
... marl si nétede socotble etimologhicetl,
adecl. talcuitbre de cuvinte.
Cantemir-voda (ohron. I, 84).
BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECt
59 Strada Berzei 59
1898.

NEGRU-VODA
Do secol i jumatate din Inceputurile Statului Terei-Romanesci
(1230-4380)
CA INTRODUCERE LA TOMUL IV
DIN
ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIir
DE
B. P. HASDEU
BUCURESCI
1898.

PRE-CUVIN TARE
Aveam in cuget de a da in fruntea tomulm IV al Etimologicului
o introducere de vfo trei-patru cOle de tipar dupe
mustra tomurilor trecute. 0 intelegere luata in sinul Academiel
&name, in sedintele din 27 i 29 Martie 1897, pune capet
lucrarii mole, ingaduindifmi urmarea numal pina la anul 1898.
RIO, en ac6sta urmare, adeca curmare din partea doctului corp,
de vreme ce nu voiu mai pai inainte, m'am hotarit de a ma
executa pe mine insumi printr'un nec-plits-ultra dupa mCsura
mijlOcelor mole. Iata de ce Negru-voda" ese aa cum ese.
Este o datoria a mea do inima i de minte de a rosti aci
o whined, o nemarginita. 0 adeverata recunoscinta
care singur m'a indemnat la munch' i nu-a inlesnit'o,
astfel
ea Intemeidtorului Regatuld Românilor i so ineldna siudiul
men despre Intemeidtorii Statului terei-Romanesci.
ispravind. minidru de ciite am faeut. facemd coca ce am
voit en a face, las Etimologicului un maret vq.nic adio, mangaindu-me
en WY 1 ),1 Stqfmulta men: sint multe lacatie" . . .
aimpina, 1 hinuarie 1898.
07/(c-ties/a/a gaie
Fegeizzi;
Hascleik.

N FGRU-VODA
.UN SEMI_ I JUMATATE DIN INCEPUTURILE STATULUI TEREI-110fiNESCI
(1230-1380).
Fie-care torn din Magnum, Etymologicum este preces de cate o
introducere, cuprinclend o monografia istorico-filologid, pre-intinsa
sat pre-generala pentru a pute figura ca un simplu articol in
rul cel alfabetic al cuvintelor, dar menitä a arunca o lumina metodologica
asupra operel ,intregi. Rite aceste introduceri vor forma
cu timpul o colonada de Propylee Ia Acropolea limbei rornane.
Ca introducere Ta tomul al patrulea, mi-am ales anume pe
Negr u-v oda, cu care m'arn ocupat fOrte mult sint acum trelcleci
de ani, numai astaqi insa nu me mai sfiesc de a crede ca am
reqt pe deplin in deslegarea acestel anevoiOse problerne. In studiul
met despre Basarabi am limpeclit mai intaiu elementul cel
legendar ; imi mai remane dara momentul cel istoric despre intemeiarea
Terel-Rornanesci. Mai lamurit, din colectivitatea voevoqilor
no§tri celor Negri din vecul de mijloc, dintre acei Basarabi cari stapanisera
numai cate o portiune din teritoriul muntenesc inainte de
unificarea Statului, trebui sa precisarn acurn intr'un mod definitiv
pe cel intaiu unificator saü pe unificatorii eel de'ntalu, o representqiune
concretä, personalitatea sat mai bine epoca lui Negru-vodd
celui in specie.
Atat in privinta Basarabilor", cat §i acea a lui Negru-
voda", sint fericit de a constata Ca din capul locului nemerisem
punctul de plecare cel adeverat, astfel ca tot ce'mi mai lipsia atuncl
51,080. IV.
1

II
erati numal unele fapte documentale, Ore-cari amarunte necesare
pentru o desavir§ita demonstratiune. Imi mai lipsia Inca ce-va : ternperamentul.
Vrista cu multä greutate mi-a dat sangele rece de a
puté judeca fara superare gre§elile une-ori fOrte supöraciöse ale altora.
Gre§elile altora, gre§elile mele, gre§elile tuturor acelora cari se
silesc a sparge o cale viitOre sail a indrepta calea cea trecuta, sint
simptome ale transforinatiunil succesive, sint crize ale progresului ;
neiertate sint numal gre§elile cel6r ingurqiti de a sta pe loc sail
de a se opri in ruptul capului indärit. Tata de ce sä nu se mire
neminea, cand voiu vorbi adesea cu amicia §i chiar cu admiratiune,
cel putin nici o data cu du§mania, despre acel muncitori earl nu
se impaca sat intarqid de a se intelege cu vederile mele. T2ic
n d espr e muncitori" ; cat despre secaturi, nu voiu vorbi nemic: de
minim is non curat praetor".
Studiul de fata se imparte in trel capitole :
1. Literatura inainte de Istoria criticd a Romdnilor ;
2. Literatura dupa Istoria criticd a Romdnilor ;
3. Intemeiarea Terel-Romanesci.
A§ecland Istoria criticd a Romdnilor la mijloc intre ceea ce'i
precede i intre ceea ce'i urmeza, intre literatura prealabila §i
intre cea ulteriOra, imi este dat de a pute studia intrega evolutiune
a propriei mele idei intr'un sens hegelian : de'ntalu controlai
afirmatiunea veche cea neverificata, controlul met hind controlat
apol de catra cei-lalti dupa mine, pe Carl controlandul et-insumi
la rindul met, controlul cel multiplu ambilateral imi va aduce o
noua afirmatiune verificata.
Pentru a constitui intrega evolutiune, dupa cum am numit'o,
volu notifica in literatura cea prealabila tOte puncturile carl imi
servisera ca jalOne pentru Istoria critice, §i voiu notifica nu mai
putin in literatura cea ulteriOra t6te cate me ajuta mai departe la
conclusiunea de astaqi, adeca, la ideea cea definitiva actualä.
Primele doue capitole sint premerse fie-care de a sa propria
bibliografid, pentru a nu se repeta meret in cursul textului nesce
citatiuni obositOre pentru atentiunea lectorului. In capitolul al treilea
insa, fie-care paragraf i§i
speciala.
are bibliografia sa a-parte, fiind de tot
§i
Cele trei capitole se incheia printr'un duplu Apendice documental
prin cate-va. importantisime Fac-simile.

LITERATURA iNAINTE IDE (ISTORIA CRITICA A ROMANILOR
I.
§ 1. Bibliografia.
Cantemir, Hronicul Romano.moldo-vlachilor alcatuit la aniI 1710, Ia§1 1835-6 in-8
t. II p. 359 402, XX. 0 copiä mal corecta, executat a. de d. Gr. Tocilescu dupa manuscriptul
original, in biblioteca .A.cademiel Rornane. Filipescu (Constantin Cdpitanul),
Istoriile Domnilor prif-Romanesci, la Laurian-Balcescu, Magazin istoric t. I p. 83-7 ;
cfr. ib. p. 10-12. Rada Grecénu, Fragmente, in Revista Romana t. I p. 577, II p. 250
sq. Stefan Ieromonahul, Vieta lui Nicodim Santitul, Bucurescl 1883 in-8 p. 30 sqq.; cfr.
Stefulescu, Mdnastirea Tismana p. 18. Samuil Clain (Micul), Annales Principum Transalpinorum,
ap. Engel I p. 90-4; cfr. N. Densusianu, Monumente pentru istoria tore! Fagarasulu1
p. 104 sq.Engel, Geschichte der Moldau und Walachey, Halle 1804 in-4, t. I
p. 57, 59, 63, 91 6, 148 9. Idem, Geschichte der Bulgarey, 1797 P. 436. Idem, Geschichte
von Serwien, 1801 p. 235. Miron Costin, Cartea pentru deschlecatul dintalu a tell! Moldove!,
la Cogalnicdnu, Letopisetele t. I p. 21. Ident, Chronika ziem moldawskich y
multailskich, la I. Bogdan, Cronice inedite p. 160, 167. Idem, Opisanie ziemie Moldawskiej
i Multafiskiej, la Dunin-Borkowski, Pisma, Lwów 1856, cfr. Hasdeii, Archiva istorica
t. I p. 159 sqq. Luccari, Copioso ristretto degli Annali di Rausa, Venetia 1605 in-8 p.
43, 96, 104-5. Gebhardi, Geschichte der mit Hungarn verbundenen Staaten: Bulgarien,
Walachey, Moldau. Leipzig 1782 in-8 p. 280 sqq.--41)e.) tei 6s, latopia. rqç tXc ustEas,
th vCv Tpotvat),(3avicts, BXa.ziag Itch: MoMaDius, Wien 1E18 in-8 t. I p. 288-- 94, t. II p.
2-8, 20-21. Filstich, Schediasma historicum de Valachorum historia annalium Transilvanensium
multis in punctis magistra et ministra, Jenae 1743 in-4 p. 18. Hurmuzaki,
Fragmente din istoria Romanilor, Bucuresci 1879 in-8 t. I p. 227-32, 258; dr. Hunfalvy,
Rumanische Geschichtschreibung p. 52.-1. Ec?er, Observationes criticae et pragmaticae
ad historiam Transilvaniae, Cibinii 1803 in-16 p. 53-4. incai, Chronica Romanilor,
14 1853-4 in-4 t. I p. 248-9, 288, 290, 298. Laurian, Istoria Rornanilor, ed- IV
Bucurescl 1873 in-8 p. 243. (DatTcitES-tis, `kropin. tits
Toup.00veac, Leipzig 1816 in-8
t. I p. 437 sq. Florian Aaron, Idee repede de Istoria principatuluI Teril-Romanescl,
Bucurescl 1835 in-8 t. I p. XIX, 35 sq. Heliade, Historia Romanilor, ed. II Bucuresel
1870 in-8 p. 48, 89, 92, 98, 101 sq. B(auer), MOmoires historiques et gdographiques
sur la Valachie, Francfort et Leipsic 1778 in-8 p. 82. B eaconon T, Bozrapcnist nIcan,
Moscva 1855 in8 p. 6 9, 18, 42, 43, 69, 70, in Bpenennium 06fit. HaT. 11 ApennocTeil
t. XX. Idem, BbiJnrn& PLI611MWBa, Moscva 1862 in-8 p. CCCXXX sqq.- Roesler,
Die .Anfange des walachischen Fiirstenthums, Wien 1867 in-8 p. 6 sqq. /dem, Romanische
Studien, Leipzig 1871 in-8 p. 268 sqq. Kogalnitchan, Histoire de la Dacie, des
Valaques Transdanubiens et de la Valachie, Berlin 1837 in-8 t. I p. 47 sq. Sulzer,
Geschichte des transalpinischen Daciens, das ist der Walathey, Moldau und Bessarabiens,
Wien 1781-2 in-8 t. II p. 33, t. III p. 631. C. Aricescu, Istoria Campulungulul,
Bucurescl 1855 in 8, III. Tunusli frati, Istoria politica §i geografica a Terel-Romanesci,
trad. de G. Sion, Bucurescl 1863 in-8 p. IL 8, 12 sq.; originalul `Icrcopecc vc
BaXuxicK noktur.41 scal. TecuTpultrA, Wien 1806 in 8. Vaillant, La Romani() ou histoire,
langue etc. des Ardialiens, Vallaques et Moldaves, Paris 1844 in-8 t. I p. 138 sqq.
azaya o B T, Pystrzncicia rocnoppurna Banaxin 11 Monnanin, studiul publicat in
revista OTenementmul 3auncita, 1858 p. 254 7. Ubicini, Provinces d'origine roumaine
(L'univers, Paris 1856 in-8) p. 29 sqq.
III

IV
§. 2. Cronicele muntenesci. Miron Costin.
Punctul cel culminant al inceputurilor Terel-Rornanesci este
Mircea cel Mare (1387-1418), dupa cum pentru Moldova punctul
cel culminant este Alexandru cel Bun (1399-1432), amindoue puncturile
cele culminante incalecand anul 1400 §i formand o trasura
de unire intre ambii secoll al XLV-lea i al XV-lea.
Intr'o epoca anteriora. lui Mircea cel Mare i lui Alexandru
cel Bun, ce-va mai curand sat ce-va mai tarçliu, se intamplase
nascerea celor doue Staturi romanesci dela Dunäre, aa numita
descalecatore, adeca un Domn in Moldova §i un alt Domn in
Tera-Romanesca sosind d'a-calarelea din partile Ardélului §i oprindu-se
pe loc pentru a descaleca §i a remane aci pentru tot-d'auna
intr'un chip hotarit i apclat.
Inlaturand .acum Moldova, me voiu märgini de asta data numai
cu Tera-RomAnesca.
Tote cronicele muntenesci, dintre carl cele mai vorbarete sint
a lui Radu Grecenu §i a lui Constantin CApitanul Filipescu, se unesc
asupra urmatOrelor cinci particularitqi:
10. Intemeietorul se nurnia Negru-vod a;
2°. Intemeietorul venise din Fagara§;
3°. Intemeietorul stapania peste Carpati nu numai Fagara§ul,
dar i Amla§u1;
4°. Intemeietorul a fost primit in Oltenia cu bratele deschise
fara lupta
;
50 . Intemeietorul a inflintat mai multe ora§e in Muntenia, nu
in Oltenia.
Repet Inca o data, aceste cinci particularitati sint comune tuturor
cronicelor muntenesci, tuturora fara exceptiune ; §inotati
bine de pe acumanurnai aceste cinci particularitati, a§a cum sint
ele redactate mai sus, se vor constata in fond a fi adeverate.
Divergintele se incep printr'o simpla amplificatiune a primel
particularitati : unele cronice lasä singuratec numele Negru, pe
cancl cele mai multe if acata pe Radu, f5cend astfel pe R a d u-
Negr u.
Apoi desbinarea cea mare este acea cronologica : 1080, 1215,
1241, 1280, 1290, 1313. ..

Intre cronicaril muntenesci nu trebul sä perdem din vedere
pe Miron Costin, cronicar moldovenesc, dar care utilisase totu§1 o
veche cronica muntenésca, necunoscuta astaill. El pune nurnai pe
Negru- v o d a, fara, amplificativul Ra du, vorbind cu trei ocasiuni
despre acest intemeietor al Terel-Romanesci :
1°. In Cartea pentru descalecatul dintalu", Miron Costin clice :
bra dupa, ce s'aa pustiit de Atila, c unii mutati preste Dunare
la Dobroge, unil preste munti asupra Oltului eel din tara Munte-
2)
nesca, cestilalti la Mararnord§ pina la vremea lui Laslaa cralul
cre§tin unguresc, la a carula vrerne s'ati descalecat al doele rind :
de Drago§ Voevod tara nOstra §i de Ne gru Voevod tara Munntenésca.
Care craiu unguresc aa statut la velOtul dela Hristos
1080. . .
In scurt, Miron Costin aêä in Oltenia pe Negr u- vo d a la
anul 1080, facOndu'l tot-o-data contimpurén cu Drago§-vocla, din
Moldova.
2°. Intr'o alta, lucrare analoga, in limba polóna, Miron Costin
urca, la acela§1 an 1080 pe ambil intemeietori, pe cel muntenesc
numindu'l Negr u , de douö on a§a, färä nici un R a du. Dupa legenclä
mai adaoga el acel intemeietor era, bastard al unui voevod
ardelenesc. Apol desvolta, pe larg irnpregiurarea ca toti Muntenii
sint negricio§1 la fata, §i cã deci nu cel de'ntalu Domn la din§ii
purtase numele de Ne gr u : zla consequentia .2e czarnym tego
pierwszego ich hospodara zwano". In fine, Miron Costin pune acesta
impregiurare in legatura cu epitetul Kara-iflak", adeca Negri-
Romani", pe care Turcil Ii daa Muntenilor : dla czego y Turcy
postrzegszy to Karawlachami to iest czarnymi Wiochami ich zowie.
Acest intreg epizod e fOrte interesant, dar este confus, §i tot-odata
Miron Costin scapa, din vedere ca §i pe Moldoveni Turcii ii
numiat de asemenea n egri : Kara-bogdan".
30 In poema despre arnindouë terile rornane, scrisa tot polonesce
anume la 1684; Miron Costin ne lämuresce mai intaiu ca se
raclima pe cronice de prin manastiri moldovenesci §i muntenesci :
kTwoty et annales HospodarOw po inonasterach MoIdawskich y
Multanskich", apol repeta legenda despre Negr u- vo d ca bastard
al unui voevod ardelenesc, numindu'l de mai multe ori numai
Negru fara nici un R a du; in sfir§it, precisOza epoca descalecarii
cu totul altfel dent in lucrarile cele precedinti : nu la 1080, ci
tocmai intre anii 1280-1290, adeca dupa, socotéla Muntenilor
V

VI
sint aprOpe patru-sute de ani" : blisko czterech set lat swych od
Negrula calculandu-se ca basa data 1684 cand scriea Miron
Costin, §i mai adaoga ca intemeietorul Moldovei este mai not numai
cu 20 de ani, prin urmare intre 1300-1310.
In secolul trecut generalul rus Bauer, care petrecuse mai multa
vreme in Tera-Romanesca, a cunoscut, direct sat indirect, o cronica
muntenésca cu Radu-Negru la anul 1313, dar §i cronica moldovenésca
a lui Miron Costin cea cu Negru-voda la 1080.
Cam tot pe timpul lui Bauer, cronica lui Miron Costin cea cu
anul 1080 a fost consultata de stolnicul Constantin Cantacuzin, a
caruia lucrare e publicata grecesce la 1806 de fratil Tunusli.
Vom vedO mai jos ca. acea data 1080 din Miron Costin a fost
cercetata de asemenea de Fotino.
Contimpuranitatea lui Negru-voda cu voda Drago§ §i coincidinta
lui Negru-voda cu Negrii-Romani, acestea douö ne pregatesc
deja la teoria lui Cantemir, care insa nu mai este cronicar ca
Miron Costin, ci istoric in tOta puterea cuvintului.
§ 3. Boierul Murgul. Stefan Ieromonahul.
Cronica muntenésca cea mai veche, din cele cunoscute pina,
acum, s'a pastrat numai in vr'o cate-va extracte la Ragusanul Luccari,
care o utilisa pe la anul 1590. Pentru cea de'ntalu data in
tipar ne intimpina acolo, ca intemeietor al Terei-Romanesci, un
Negro Voievoda", MIA adaos de Rade. Acest Negr u-voda ne
este dat la anul 1310 ca tath al lui Vladislav-vodä, prin urmare
nu alt cine-va decat Alexandru Basaraba. Aci, ca §i in cronicele
cele obicinuite, intemeiarea Statului muntenesc se atribue unel
descalecari din Ardél.
La Luccari se vorbesce d'o potriva despre interneiarea Moldovel
ca §i a Terei-Rornanesci, in§irandu-se primil Domni pina pe
la anul 1450. Luccari ne spune ca el avea la mama, o relatiune
scrisä de boierul muntenesc Murgul", pe care '1 trimisese Danvoda
ca sa se impace cu sultanul Amurat pe la anul 1450. Ace1a§1

VII
an final 1450 este pentru Moldova §i Tera-RomanOscd. AcOstä indicatiune
cronologica corespundend pe deplin, este invederat ca anume
Murgul a fost autorul acelei cronice moldo-muntene, o cronica scrisä
numal vr'o trei-cleci sat patru-cleci de ani dupd mOrtea marelui
Mircea.
Boierul Murgul fiind cel mai vechiu, cel mai not cronicar
muntenesc in privinta lui Negru-voda este un calugar dela manästirea
Tisména pe la inceputul secolului nostru, ieromonahul
§i duhovnicul Stefan", care ne spune ca : adunand de prin hri-
))sOvele cele vechi' ale sfintel manastiri §i dela cel cu sciinta batrani
parinti monahi al sfintel manastiri ce at vietuit mai 'nainte
,de nol, precum at avut sciintä dela a41 bdtrani cu sciinta mal
din vechime decat el, a§a o am scris §1 o am a§eclat. . ."
CrisOvele manastirii Tisména aflandu-se acum depuse in Archiva
Statului, am putut constata deplina exactitate a tuturor
datelor cronologice ; flu mai putin exacta, prin urmare, trebui
sä fie la ierornonahul Stefan traditiunea cea culOsa din gura batranilor,
cari audisera ei-in§il dela alti bdtrani mai din vechirne
decat el". 0 tradif-giune monastica, in genere, transmitendu-se din
secol in secol intr'un cerc f6rte restrins, se conservä fard aldturare
mai bine dent o traditiune poporand proprit 4isa. lath de ce
quasi-cronica cea dela TismOna are o importanta a sa incontestabild,
cu atat mai ales cd acesta mänästire este cea mai veche din tOte
cele existente in intrOga Romania.
Dupd ieromonahul Stefan, Radu-Negru este tatal lui Mircea
cel Mare. Acest Radu-Negru a descalecat Tera-Romanesca, dar nu
singur, ci impreund cu fratele set mai mare Vladislav-voda, care
el anume se pogorise din ArdOl. Pind la amindol fratii, teritoriul
Munteniel era trunchiat: numal din§ii at isbutit a uni ambele laturi
ale Oltulul cu pdrtile de peste Carpatl. A§a dard descalecarea
s'a indeplinit treptat intro anil 1365-1385. In trasuri esentiale,
acesta este traditiunea cea strecurath prin dece generatiunl de calugari
in curs de cinci secoll, de cand fiinteza manastirea Tismëna.
La ieromonahul Stefan s'a repercutat tot-o-data o alth legendd,
care nu este o traditiune monastica, : .despre rolul Romanilor inteo
lupta a regelui unguresc Vladislav contra Tatarilor. Amestecul acestel
legende constitua in tradiVunea cea dela Tisména un corp
strain, care lesne se extrage §i care n'are a face de loc cu Negru-
.

'V III
voda. Acea legenda despre regele unguresc Ylanislav,
altfel Laslat,
noi o inlaturam aci cu desdvir§ire, insistand din not exclusivamente
asupra fondului celui documental §i traditional din relatiunea
ierornonahului Stefan : Radu-Negru nu se numia alt cine-va dent
tatal marelui Mircea, iar uniEcarea Statului muntenesc, a§a clisa
clescalecare din Ardél, a fost opera colectiva a aminduror fratilor
BasarabiVladislav-voda §i Radu-Negru.
Rap, de lumina cea mai vie asupra intemeidril Terii-Romanesci
plea astfel din manastirea Tisména, care este ea-insa§1 intemeiata
tocmai din acea epoca. Inceputurile cele inainte de 1365 ii
reman cu totul necunoscute. Ieromonahul Stefan nu scie nernic
despre Alexandru Basaraba. Cu atat mai virtos el nu se dumeresce
a banui macar dinastia N egr i 1 o r, cad Oltenil in genere nu cunosc
pe Negri, ci numal pe Basarabi.
Vom vedé mai jos ca d. A. Xenopol este acela care a aratat
tOta importanta cronicarului Murgul, iar d. Onciul are meritul de
a Ii apretiat pe Stefan Ieromonahul.
§ 4. Cantemir.
Cel intalu istoric, care §i-a dat ostenéla de a studia personalitatea
lui Negrii-voda, a fost Cantemir, un cap genial, caruia nici
o data nu 1-a lipsit puterea de a strabate prin problemele cele intunecöse
.ale trecutului, dar mai tot-d'a-una s'a isbit de lipsa materialelor.
El insu§1 ni-o spune intr'o romanOsca admirabild: Mar-
))turisim, §i nu fara putina tanguela ne cutrernuram de mare §i de
nepurtat greuirqa, care asupra-ne vine, cad marl stand in mijlocul
drumului ca neclatite stati, §i multe §i impletecite impede-
, caturi inaintea pa§ilor ni se aruncd, carile §i pa§ii inainte a-1 muta
ne opresc, §i calea cronicului nostru slobod a alerga tare astupa ;
ca trolanil omeWor de vifor §i vicol, in tOte partile spulberaV
§i arunc4i, canine cele mai de 'nainte de alVi calcate atata le
acoper §i le ascund, ca nu fail mare fried, primejdia ne este, ca
21 nu cum-va pirtea ratacind §i cararea, pe care a merge am apucat,
perclend, cursul istoriei nOstre in adanci vartopi §i neumblaV codri,
de povata lipsit, sa cada, §i a§a la doritul popas §i odihna sa,
)7nu putem ajunge...

In privinta lul Negru-vocla, intre alte puncturi obscure din
istoria romand, cele multe i 1impletecite
impedecaturi" at incurcat
§i pe marele nostru Cantemir; l'at incurcat insä fail a puté sal
sperie §i sa oprésca o minte atat de agera §i petrunptOre de ayi
croi totu§i o noud cale.
Iatit elementeley asupra carora Cantemir 41 clAdesce edificiul :
1°. Pe la 1274 exista deja o Domnid in Tera-Rornanesca, de
vreme ce tocmal pe atuncl regele serbesc Milutin luase in casatoria
pe o feta a Domnului din Tera-Romanesca, ceea ce se constatti
intr'un mod positiv la Bizantinul Nicefor Gregoras.
2°. De aci urrnéza ca nu putea sa se fi intamplat mai tarp
cleat pe la anul 1274 intemelarea Terei-Romanesci de cdtra Radul
Voda Negrul dela Ardel", nu pe la 1290 ca in acea cronica a
Domnilor Muntenesci, despre care Cantemir regretä ca o cunesce
numal dupa un singur exemplar ferte not, anume: dela Radul
Voda incepend pind la Domnia lui Constantin Voda Brancovenul".
3°. Fundatorul Moldovel, fie Bogdan, fie Drago§, trebuia sä fi
fost din aceia§1 farni1i Negru ca i fundatorul Terel-Romanesci,
caci altfel nu s'ar pute intelege epitetul de Negr a al Terel-Romanesci
§i al Moldovei tot-o-data. : Acestui Bogdan Vodd sa.'i fie fost
porecla Negrul se dovedesce cd i Radul Vodd in Tera Muntenosca
ns'aft chemat Negrul, §i terile
amindoue una s'at chemat Vlabia
negrd, lard alta Bogdania negra. ."
4°. Niel Bogdan sat Drago in Moldova, nici Radu-vodd in
Tera-Romanesca, nu se ved de nicdiri a fi fost cuceritori sat cotropitori
din gall, ci ne apar ca nesce mo§neni pornqi intr'o vreme
de pe campia cea dunärend, adapostiV cat-va timp in muntii Ardélului
i re'ntor0 apol ca stdpani netOgaduiV dupa o lunga instrainare
; cu alte cuvinte, sträini fusesera el in Fagara §i 'n Maramura§,
lar nu erat sträini in Moldova i 'n Tera-Romanesca.
In modul acesta Cantemir urea intenielarea Terei-Romanesci
Ix

X
la anul 1274 cel mai putin, rectificand cifra pe care o gäsesce in
cronica muntenOsca, unde e§irea Radului Voda Negrul o pune la
27anul dela Adam 6798, carele este dela Cristos 1290, adeca, cu
16 ani mai pre urma decat Domnul dela Gregoras pomenit".
Apoi in cronica lui Nicolae Costin, precurn in izvodul ce aü avut
)70 insemn6z1", Cantemir afla ca. Moldova a fost intemeiata, de
catra, un Drago§-voda, venit din Ard Ol la anul dela Adam 6807,
))carele este dela Hristos 1299, adeca cu 9 ani mai pre urma de
e§irea Radului Voda §i cu 25 ani mai pre urma de Domnul Romanilor
dela Gregoras pomenit".. Fiind astfel intre ambele intemeieri,
a Terei-Romanesci §i a Moldovei, o deosebire abia de 9 ani,
Cantemir nu se sfiesce a fixa pentru Moldova aceia§1 cifra ca §i
pentru TOra-Romanesca, adeca amindouö Domniile se vor fi intemeiat
pe la ace1a§1 an 1274. Inca un pas mai departe. Intru cat Radu
Negrul §i Drago§ sint contimpurani, veniti in acela§1 timp de peste
Carpati amindol din aceia§1 familia Negrul, Cantemir II inrudesce
pe intemeietorul Moldovel cu al Terei-Romanesci, numindul veri
intre din§ii sail chiar frati, fil al unui Domn din Ardél. i a§a
fiind, de ce öre acel tata Domn din Ardél" sä nu fi fost ace1a§1
Bogdan Arode, pe care istoria Moldovel ii mentionéza inainte de
Drago§? In sfir§it, dupa Cantemir d es Gale car ea spre Dunare
a tatalui fratilor Drago§ §i Radu Negrul n'a fost in realitate decat
o re 'nturnare din Ardél ;,la mo§iile lor" cele strabune pe §esul
Romaniei dunarene, unde parintil lor domnisera din vechime §i de
unde fusesera goniti de 'Ayala Mongolilor pe la anul 1237.
Acésta este teoria lui Cantemir, din care dupa cum ne vom
incredinta mai jos vor remane trel fapte autentice :
1°. Negru-voda n'a lost de loc un Ardelén, ci numal s'a intors
din Ardél in Tera-Rornanésca, de unde era din mo§i-stramo§1
de baltina
2°. IntOrcerea lui Negru-voda, din Ardél in Tera-Romanesca
s'a intamplat aprOpe tot atunci cand s'a descalecat Moldova ;
30 Negru-voda, o personalitate istorica precisa, trebul deosebit
de vita cea domnesca colectiva a Ne grilo r, din care erail
toti : §i Bogdan §i Drago§ §i Radu.

5 Samuil Micul.
Cantemir, cu tot dreptul, este §i rneritä de a fi o ilustratiune
europeand. 0 ilustrapne curat romanescd a fost Transilvanénul Samuil
Klain, mai corect Micul, cdruia if placuse a'§i. germaniza porecla.
Teo log, fflolog §i istoric, mai ales ca istoric, el stralucia intre
Rornanii de peste Carp* pe la sfir§itul secolului trecut.
Micul a cunoscut Cronicul lui Cantemir i n'a putut sa nu
observe pe prima linid marea importantd. a Bizantinului Gregoras
despre Domnul romanesc cel inainte de anul 1290, adeca inainte de
data cea atribuita lui Negru-voda ca intemeietor al Terei-Romanesci.
Pentru a inlätura acesta dificultate cronologica, Micul presupune ca
Gregoras vorbesce nu despre vre-o casatoria inainte de 1290, ci
dupa 1290 : nihil est, quod computum annorum impediat, quin
dictus Radu Negru inchoaverit Valachiae Principatum anno 1290,
et dein non multo post Filiarn suam nuptui Regi Serviae dedit".
M
Micul a. uitat cä pasagiul din Gregoras se arid anume sub
anul 1299, referindu-se atunci la un eveniment intamplat cu cel
putin douödeci de ani inainte, adeca dupa urmatorea socoteld :
la 1299 regele serbesc Milutin se casdtoresce cu o Greed, inainte
de care avusese deja succesiv alte trei neveste o Bulgara §i
o calugariA 'far ca pe cea de 'ntaiu tinuse pe o filed a Domnului
celui romanesc, prin urmare cronologicesce cea mai departata de
anul 1299. Micul nu baga in samd ca cronologia lui Gregoras in
acestd privinta fusese fOrte bine lirnpeclita de cdtrd Cantemir,
cand el clice : Avern datorie a ardta, precum acest Milutin Craiul
Sarbilor sä fie luat pe fata Domnului Romanesc pe la anul 1274,
precum nol mai sus am pomenit. Pachimeres Istoricul scrie, pre-
11
§
cum nunta acestul Milutin cu Simonidis fata lui Andronic
pdrat sä sd fie Mcut la anul 1299, fiind atuncO Milutin la varstd
Mde 45 aril. AcOsta varsta a lui Milutin o samaluesce Posonie in
Mnotele lui Gregoras la capul VI. De vrerne qice ce singur Gregoras
scrie cd atunce Milutin era cu 5 ani mai batran decat Andronic
Imparatul ; iara Andronic, cand §'ati dat rata dupa dansul,
era de 40 de aril ;
iata cd Milutin cand àü luat pe fata lui Andronic
flab' fost de 45 ani. Acurn de aice lesne putem socoti, ca Milutin
72 cand s'aii insurat intdi de va fi fost la varsta de 20 ani iatä ca
cu 25 ani de acestä nuntä a Simonidei mai inainte àü luat pe
rata Domnului Muntenesc, care an cade, precum am qis, in anul
XI
Im-

XII
1274. Tara de va fi fost i mai Omar de 20 ani (care se si pOte
cr e de) , asé inca mai cu multi ani inainte se dovedesce precum
acel Domn Romanesc sa fie fost in tara sa cu Domnie intemelata
si asezata. . ." Argumentatiunea lui Cantemir e perfectä nu numal
prin textul lui G-regoras, dar Inca prin confruntareal cu textul
lui Pachymeres. Casatoria filcel Domnului Rornanilor" la 1290
e peste putinta ; si mai peste putinta mai tarp, dupa cum o
admite Micul. Remane sigur un minimum de anul 1274 ca la
Cantemir.
Tfic
Publicand pasagiul din Micul, Engel afirma ca prin Domnul
BXazEctc" la Gregoras se intelege principele bulgaresc Terteres,
o afirmatiune cu desavirsire nepermisa, cad la G-regoras BXcizot"
nu se confunda cu BotAya.poc". Chiar acelasi pasagiu despre amov
I3XnEac" vorbesce alaturea deosebit despre apzuw BotAyapfae.
Ce-va mai mult, anume tocmai pe Terteres ii mentionéza Gregoras
clicend cä, stapania Bulgaria : Taw BouX1ipcov apxtv". Asupra afirmatiunil
lui Engel noi vorn reveni mai jos (§ 6). In ori-ce cas, ea este
mai putin sciintifica decat ipotesa lui Micul, de altmintrelea o simpla
ipotesa, la care istoricul ardelén nu tine pre-mult, ci se grabesce
a recurge la o alta teoria.
In satul Vinetia-de-jos, in téra FAgarasului, Micul a gasit zidita
in paretele casei protopopului Ionas Moue o petra cu urmatOrea
inscriptiune, pe care intr'o copia mai exacta decat la Engel
a reprodus'o d. N. Densusianu si a transcris'o cu completarea abreviatiunilor
: Vixit Gregorius primus Venetus Anno Domini 1185.
,,Genealogia authentica Monestica. Gregorius Venetus Thesaurarius
27 V aiv o d a e Nigr o (sic), a quo donatus quatuor vallibus curn
silvis et campis ; genuit Gregorium secundum Anno 1216. Hic
genuit Gregorium ex quo Mailath, 1250 filia Komana et secundus
Gregorius. Hi divisi (1279) Mailath primam vallem Kutsulata, Komana
secundam vallem, Gregorius tertiam vallem (1390), hoc est Irenetia(m)
et Rivulum salsum sortiti sunt, et Gregorius genuit tertiurn
77Gregorium, Komanum, Stoicam, Thomam; divisi Gregorius quartam
//integram sortitus genuit Stephanum, (et) Gregorium (1449). Hic genuit
Salamonem (a matre Moue dictum) et Stephanum Moue. Salamon
genuit Man Moue 1499. Hic genuit Stephanum Moue secundum.
Hic genuit Voik Mone. Hic genuit secundum Man Moue. Hic ge-
J)nuit Ioannem Mone, ex quo Ionas Moue venerabilis Vicarius ge-
1, neralis. 1728. In traducerea d-lui Densusianu : A trait Grigorie

XIII
cel deMtain
Venetianu1 in anul Domnului 1185. Genealogia autentica,
a Familiel Monea (e urmatOrea). G-rigorie Venetianul, vi-
11stierul lui Negru-Voda, din partea caruia a fost däruit cu patru
val, cu paduri §i campuri, a nascut pe Grigorie al doilea (anul
1216). Iar acesta a nascut pe Grigorie, din care s'a nascut Mailat
(1250), flea Comana i Grigorie al doilea. Acepa irnpartindu se
17(1279), Mailat a capëtat valea de 'ntaiii Cuciulata, far Comana
valea a doua, Grigorie valea a treia (1390) adeca Venetia 0 Pariul
sarat. i G-rigorie a näscut pe al treilea Grigorie, pe Coman,
.,pe Stoica §i pe Toma. Ace§tia impartindu-se, Grigorie a capetat
intrega valea a patra, i a näscut pe Stefan §i pe Grigorie (1449).
Iar acesta a nascut pe Solomon (care dupa muma-sa s'a numit
Monea) §i pe Stefan Monea. Si. Solomon a nascut pe Man Monea
(1499). Acesta a nascut pe al doilea Stefan Monea, iar acesta pe
Voicu Monea, acesta pe al doilea Man Monea, i acesta pe Ion
Monea, din care s'a nascut Ionacu Monea, venerabilul Yicariü
general. 1728.
Tot d. Densu0anu observa cu drept cuvint ca data 1185 din
inscriptiunea de mai sus cata, sa fi fost cunoscuta Sasului Filstich,
care in disertatiunea sa din 1743 pune de asemenea pe Negruvoda,
in secolul XII, qicOnd ca a§a, o aflase el dela batranil Romani
dupa o traditiune strabuna.
De0 inscriptiunea datéza abia din inceputul .secolului XVIII §i
de0 intre anii 1279-1390 in genealogia cea lapidara este o lacuna,
totu0 Micul vice Ca protopopul Iona§ Mone nu putea sä näscoc6sca,
o minciuna : non enim credibile est talern virum mentiri voluisse,
§i deci admite ca acea petra este o fantana istorica pentru secolul
XII §i ca un Negru-voda" existase in realitate pe la anul 1185,
dar nu Radu Negrul", ci nurnai un simplu Negrul", adeca, cu
numele de familia Negrul", vre-un strabun al lui Radn-Negrul".
Cu alte cuvinte, Micul imbratiVza, in fond explicatiunea lui Cantemir
Ca a fost un n6m intreg N egr u- voda traditional, din care s'a
tras Negru- v oda. cel istoric, o personalitate deosebita, descalecalor
al Terei-Romanesci.
Ideea, o idee fOrte lumindsa, Micul a imprumutat'o dela Cantemir,
dar a modificat'o a§a, clicend ardelenesce, impacand amorul
propriti al Transilvaniei : el staruesce adeca cu ori-ce pret a lasa
intacta in textul cronicei muntenesci internelarea Terel-Romanesci de
catra un FagaraVn de vita Radu-Negrul la 1290, pe cand la Can

XIV
temir acel intemeietor fusese numal cat-va timp pribég in Fagara§,
re'ntors de acolo in patria sa Romania dunaréna pe la 1274.
Cum Ore ajunge Micul a argumenta ac6stä intorsetura ? I-a servit
ca punct de plecare inscriptiunea cea atat de §ubreda a protopopului
Ional Mone, sustinuta apol de diploma regelui unguresc Bela IV
din 1247, unde se mentioneza voevogii rornanesci Lynioy i Seneslay
: ace§tiagice Micul erat nesce voevogi Negri din tOra Fagaraplui,
pogoritori din Negru-voda cel dela 1185 §i din earl s'a
tras in urma Negru-voda cel dela 1290, toti Fagaralani. Din nenorocire
pentru acésta teoria, regele Bela IV nu vorbesce nicairi
in acea diploma despre regiunea Fagaraplui. Textul este aci tot
ce 'Dote fi mai lamurit : voevodul Lynioy era din Oltenia proprit
gisa, numita tota terra de Zewrino", iar voevodul Seneslav era
in directiunea Moldovei, specificata prin tota Curnania".
Intre Cantemir §i intre Micul este un punct comun in principal :
Un Negru-voda, personalitatea istorica cea represintata ca intemeiator
al Terel-Romanesci, mai corect ca unificator al Statului
Muntenesc, era din familia cea princiara a Negrilor, cari domnisera
cu mult mai de 'nainte, dar pe o intindere teritoriala mai mica
saü bucatita.
Cheea problemel, simburele solutiunii, se aflä deja pe de'ntregul
la Micul §i mai cu sama la Cantemir. Dupa din§ii insa, pergendu-se
pirtea inceputuhri, cestiunea s'a incurcat din not, s'at
incalcit itele
teseturei, mai ales la Engel, a caruia opera se bucura de o autoritate
precumpënitOre.
§ 6. Engel. Gebhardi. Eder.
Prin cele douë tomuri de Istoria Valachiei i a Moldovei",
publicate la 1804 §i facend parte din voluminOsa Istoria a Statului
Ungurese, Austriacul Engel aduse pentru timpul seü un serviciti
neprquit Romanilor. Lesne i se WO, directiunea cea retacita
politica de a baga natiunea romana sub corOna Santului §tefan :
o simpla eticheta, ca §i cand ar lipi cine-va un petec de hartia
scrisa vin unguresc" pe o sticla de Bordeaux", ceea ce n'ar strica
intru nemic calitatea Bordoului. Meritul cel netagaduit al lui Engel
este de a fi cules cel intalu o farte mare gramada, bibliografica de
materialuri asupra totalitatii istoriei romane, uprand astfel sarcina
urma§ilor, pe prima liniä a lui §incal.

XV
Dar a gramadi, numal a gramadi, era singura preocupatiune
a lui Engel, zorit de a ticlui in scurt timp pentru Romania ca §i
pentru Bulgaria, pentru Serbia, pentru Galitia, pentru Cazaci etc.
El nu avea destul rdgaz pentru a poposi a supra analisel critice, macar
ca adesea avea multe mijlOce la dispositiune. Tot ma, de pripit a
fost el §i in privinta lui Negru-voda.
De§i cunösce pe Cantemir, de§i reproduce din manuscript pe
Samuil Micul, de§i cetesce pe Luccari, adeca pe boierul Murgul, §i
citéza diferite diplome unguresci fOrte importante, totu§1 Engel,
cand ajunge la capitolul sell pragmatic despre intemelarea Terei-Romanesci,
uita tOte §i repeta fara, nici o controversa afirmatmnea cronicei
muntenesci : Radu Negrul sati Negru-voda, 24 ani, intre
1290-1314". Nici o scantee de lumina !
Neputend a manui cu inlesnire namolul d materialuri pentru
o multime de teri tot-o-data, Engel adesea se contraqice, scapand
din vedere ceea ce o mai spusese deja. A§a mai sus, de exemplu,
cu ocasiunea lui Samuil Micul despre insuratOrea regelui serbesc
Milutin in prima casatoria cu fOta Domnului Romanilor" din Gregoras,
noi am vëclut ca Engel pe acel Dornn al Romanilor" il identified,
cu Bulgarul Terteres. El bine, cu trel ani inainte, in Istoria Serbia,
el identificase pe acela0 Domn al Romanilor" cu sebastocratorul
Ion Angel din Tesalia. Contradictiunea e i mai mare cu §Opte ani
inainte, in Istoria Bulgaria, unde Engel vorbia nu despre regele
serbesc Milutin, ci despre filul acestuia Stefan Uro§, pe care '1 casatoresce
de'ntalu cu fata sebastocratorului Ion Angel, apoi cu fOta
lui Terteres, §'apoi, schimbandu-se immediat, pe cea de'ntalu o numesce
Romanca" : die erste Wlachische Frau". Este o confusiune
späimintatdre. i totu0 Engel face meret confus pe Luccari,
pe care'l desprquesce fdra nici o vina sericisa, cel putin sub
raportul istoriel romane.
IIai vechiu decat Engel §i mai putin erudit, Gebhardi este
mai critic §i mai metodic. El construesce un edificiti armonic, iar
nu se muqumesce a stringe material peste material, fara a alege
sail fail a sci sa a1ega, elemente bune §i elemente rele, adesea
imponcipte, fall a aye in vedere vre-un plan combinat mai de
'nainte. Ca §i Engel, Gebhardi intercalCza Romania in fantasia giganticului
Stat unguresc, o adevërata caricatura a Imperiului Roman

XVI
sag a Imperiului lui Carol-Magnul, pe cand in fapta Maghiarii nu
reu§isera de a cladi vre-o data, nici macar momentan, un fel de
ImperiA al lui Cinghis-han. Ca §1 lui Engel, acesta utopia, acesta
copilarosa vanitate a Ungurilor, trebul s'o lertarn de asemenea luI
Gebhardi. Despre Negru-voda in specie, Gebhardi are meritul de a
fi inteles importanta lui Luccari, pe care'l nesocotesce tot d'a-una
Engel, prefacendu-se obicinuit ca, par'ca n'ar cunOsce nici pe Gebhardi.
El fixézä descalecarea lui Negru-vocla intre anil 1310-1313,
explicand'o prin starea anarchica de atunci in Ungaria dupa mOrtea
regelui Ladislag Cumanul. Frail acestui Negru-voclaclice Gebhardi
era Vladislav Basaraba. Deosebind insa pe acel Negru-voda de
catra Alexandru Basaraba, adeveratul tata al lui Vladislav Basaraba,
Gebhardi e silit a admite un al doilea Vladislav, facend astfel
doue persOne dintr'una singura, ceea ce ii
incurca.
Inainte de Engel, dar dupa Gebhardi, Sasul Eder, un spirit
fate ager, cunoscea deja cronica muntenésca a lul Radu Grecenu,
dar despre intemeiarea Statului Terel-Romanesci el nu se hotaresce
nici pentru anul 1215, nici pentru 1290, nici pentru o descalecare
din Fagara§, clicend cä sigur este nurnai faptul contrarig al unel
descalecarl tocmai din Tera-Romanesca in Fagara§ pe la 1372 sub
Domnul muntenesc Vladislav Basaraba, a caruia diploma vorbesce
limpede despre o nova plantatie romanesca pe acolo. Eder cel
intaiu a atras atenVunea asupra acestui punct, care constitua un
nog element de discutiune.
Despre Sulzer n'am nemic de clis. El considera ca intemeiator
al Statului Terel-RornanescI pe un Radu-Negru pe la 1290
intocmai dupa cronica muntenesca cea tipica ; dar in amarunte el
nu intra, cad aces-0, cestiune ii era reservata pentru partea a doua
a operei sale, pe care n'a publicat'o.
§ 7. §incai. Laurian.
Sincal" cunoscea pe Cantemir §i pe Micul prin extractele din
Engel ; totql pe din§ii I-a trecut cu vederea, fara a menOona

XVII
macar pluralitatea Ne grilo r, admitend numai pe un singur N e
gr u-v o d a. El respinge cu drept cuvint anul 1290 cel admis de
catra Engel ca an al interneierii Terei-Romanesci ; dar ratacesce
de a gäsi o alta cifra mai potrivitä.
Pe de o parte, nenorocirile lui §incai de a pribegi rnereti din
loc in loc, fara a puté sa lucreze lini§tit intr'o bibliotecã posedend
mai multe mijlOce la indemana ; pe de altä parte, forma cea strict
analistica a Cronicei sale, impedecandu'l intru cat-va de a concentra
intr'un singur punct o cestiune cronologica controversata asupra
diferitelor date ; acestea justifica incurcatura.
§incal argumenteza sub anul 1215 : Scift ca Andreiu III in
decretul seti din anul 1291 apriat Vice ca, Fagarmul este al lui
Ugrin §i a fost mai 'nainte al mai marilor lui, de unde incheiu
4 eil ca nigarmul n'a putut fi al 1u Negru-voda in anul 1290
cand Vice cronica cea veche ca a trecut Negru-voda, in Valahia ;
27 drept aceea a trebuit sa tréca, cu mult mai nainte".. Apoi sub
anul 1258 combinat cu 1247 §incai ajunge la conclusiunea ca
Negru-voda a putut sa fi domnit la 1215, dar adaoga ca nici
acesta, nici urmmil lui pina la 1300, nemine n'a domnit peste
t6ta Tera-Muntenesca, ci numai peste cate o parte a el". A§a
fiind pina la anul 1300, nu fusese Inca nici tin Negru-voda" in
sensul de intemeietor al Statului, de Ora-ce, dupa incai, Statul era
pe atunci bucatit in mai multe voevodaturi §i chinezaturi marunte
ca in diploma cea din 1247 a regelui Bela IV. Resultatul e negativ.
§incai cunOsce pretiosul pasagiu din Nicefor Gregoras cel cu
Domnul Romanilor" ; nu cuteza totu§1 sub anul 1299 a se rosti
asupra nurnelui Vlachia" din acel text : eti nu pocIu hotari prin
Vlachia carea trebue sa se intelega : cea de acuma care se chlarna
4 Tera-Muntenesca, aü Vlachia cea mare ce se Vice §1 Moglena".
Acesta indoelä, negre§it, ii era fOrte permisa ; no)" o vom studia
cu d'amaruntul mai departe ; ori-cum insa, e constatat ca la §incal
Negru-voda remane cu mult mai intunecos decum l'am véclut la
Cantemir §i la Micul.
Tot ma de nedecisa sta problerna la Laurian, care se tine
intr'o reserva, absoluta, fOrte prudenta ma cu soma intr'o carte
didactica. Ajungend la anul 1290, el intitulOza capitolul Radu-
Negru" si
apoi urmézii :
61,080. iv. 2

XVHI
Pe timpurile acestea spun cronicele Terel-Romanesci Ca treat
Radu-Negru, ducele Fägaraplui 0 al Amnaplui, peste mun0 in
I,Dacia australd, i a§eda scaunul la Campulung, de unde apol se
muta la Arge§, edified, o curte domnèsct i o mandstire. Sub
dinsul se unird diversele ducate intr'un principat. Radu Negru
domni cu multa gloria 24 ani. La lildgara§, pe la anul 1291
11
domnia magistrul Ugrin, precum se vede dintr'o diploma fOrte
insemnatä dela regele Andreiu
7)
Astfelne face a intelege Laurian din cronice se spune
despre un Radu-Negru, se vede insä dintr'o diploma fOrte insernnatd
un Ugrin in locul lui Radu-Negru ; deci : Ugrin este un per-
sonagiu istoric, Radu-Negruo legenda.
§ 8. Fotino. Cogálnicénu. Palauzow.
Pe la inceputul secolului nostru, un Grec de nOm §i de limbd,
dar om de casä al Banului Dinu Filipescu, Dionisie Fotino simtla
romanesce §i numal din iubire pentru tera a scris o Istorid a tuturor
Romanilor, fOrte importantä pentru acea epocd. El nu cunoscea
pe Engel, nici pe Gebhardi. IsvOrele sale sint deosebite.
Intru cat se atinge de ineeputurile Terel-Romanesci, Fotino ne interesdza
prin fantanele sale cele serbesci §i rornanesci manuscripte,
pOte unele disparute.
Despre timpul lui Negru-voda in specie, pe care'l numesce
TciaouX BoaPoaag Ngypog Botacsapkine, Fotino a stat multä vreme la
nedumeiire. In tornul I el a desbdtut una dupa alta diferite date
incepnd dela Miron Costin cu 1080 pina la 1215 a manastril
Campulung §i ping la 1290 a cronicelor muntenesci, dar le-a respins
pe tOte, ajungend la conclusiunea ca data cea mai conforma
cu mersul evenimentelor este anul 1241, cand navala Mongolilor
a trebuit sa produca o mare mi§care generala in regiunea Carpa-
Won Dupa aceea in tomul II, primind data 1241 ca acea cernuta
§i recunoscuta, deja definitiv, Fotino descrie apol domnia lui Radu-
Negru dupd cronice, mai adaogend ildicarea episcopului de Fdgara
la scaunul mitropolitan al Terei-Romanesci §i presupunend ca epitetul
Negru i se va fi. dat descalecatorului din causa cd era negricios
la fata : pActizptvoc.
Mal jos este fOrte important capitolul despre Radu-voda fra-

XIX
tele lui Viadislav-voda §i tatal lui Mircea cel Mare" la anul 1376.
Intre altele, Fotino ne spune aci ca la manastirea TismOna se aflä
un crisov dela Dan-voda din 1386, fratele lui Mircea cel Mare,
unde pe tatäl lor 11 numesce Radu-voda Negr u. Cu acesta ocasiune
Fotino constatä ca unil dintre urma§if descalecatorului Negru-voda
aü purtat de asernenea numele Negru ca titlu sag epitet : ta
1\1-1poq eug TETXov, .71 Wg i7tEDszov".
In acest mod Fotino ghicise cel de'ntaiu dualitatea sag chiar
pluralitatea Negrilor-voevoch in prima perioda a istoriei Terel..-Romanesci,
a§a ca'i lipsia numal third de a identifica numele Negru
cu numele Basarab a.
Un adept direct al lui Fotino a fost mareIe nostril CogalnicOnu,
cand la vrista de 18 ani, student atunci la Berlin, el a pubhcat
frantusesce o istoria a Romanilor. De§i consulta mereg pe Engel,
el a preferit totu§1 pe Fotino.
Dupa Fotino, sag mai adevOrat dupa Cogalnicenu, urrnOza
Palauzow, mai observand ca epoca emanciparii lui Radu-Negru de
sub dominatiunea corOnel Santulul Stefan era cea mai potrivita
anume pe la jumatatea secolului XIII, de Orã-ce tocmai atunci Ungaria
era incurcata intr'un rësboiu contra Venetiei (1244) §i contra
Austriel (1248-53), mai hind amenintata de Tatari (1261).
Din cele-lalte doue cartl grecesci contimpurane lui Fotino, nu
me opresc de loc asupra lui Dimitrie Filippide, iar despre fratil
Tunusli mö marginesc a rnentiona notita mea, intercalata in prefata
lui Sion la traducerea rornanesca a publicatiunil bor. Despre
Dimitrie Filippide in parte me tern a me atinge in ori-ce mod, in
bine sag in reg, cad nepotul sag stranepotul set, d. profesor Alexandru
Filippide dela Ia§1, se supera foc cand eti yorbesc despre
Dimitrie Filippide, se supOra &AO( foC cand eir nu vorbesc despre
Dirnitrie Filippide, §i de sigur se va supera foc §i acurna cand eg,
fara a vorbi, Ic numal ca nu vorbesë despre Dimitrie Filippide.
Ierte-mö !

XX
§ 9. Aron Florian. Heliade.
La Romani prirnul manual didactic de istoria nationala a fost
Tdeea repede" a lui Aron Florian sail Florian Aaron, dupd cum
se numia el la Inceput. Publicata la 1835, cartea lui Florian este
fOrte remarcabila pina astadi, nu ca o lucrare critica, ci ad narrandum,
cu mult bun simt §i intr'o limba curat romanesca. In prefata Florian
ne spune : Inteacesta vreme, cand Rumanii sint pu§1 pe
n
drumul inaintarii, cand duhul §i chipul lor de a se gandi le die-
))zA§uesce tot binele, trebuinta de istoria teril s'a simtit mai mult
§i mai adanc decat tot-d'a-una. Dar o ast-fel de istoria a patriei,
care sa corespunga cu trebuinta §i dorinta de ob§te §i care sa
se potrivesca cu adeverul ce se cere intr'acest vec §i dupa cea
?)d'acurn stare a lucrurilor, este un fapt Mae indrasnet, supus la
mil de pedice nebiruite §i care aduc la desnadajduire i pe cel
mai infocat 0 mai intreprincletor duh de Ruman. IsvOrele ce pOte
cine-va consulta spre a scOte fapte si intamplari spre a le clasifica
dupa vreme, loc §i persOne, ca sa urclesca §i sa, tesa o istoria
a Terei-Rumanesci, sint multe ; aid insa pentru pilda numesc
nurnai done : hronografurile terii §i istoriile straine, §i din cercetarea
acestora se va vede greutatea la care e supusa alcatuirea
de istoria Terii-Rumanescl. Dintr'o multime de hronografuri
ce se afla pe la unii-altii nu se potrivesc done ;
istoriile straine,
afara ca nu conglasuese Mel de cum cu hronografurile teril, apol
4 ele singure i§1 contraclic una alteia. . .
Necunoscend pe Fotino, cad nu sciea grecesce, iar pe Samuil
Micul §i pe Sincal cunoscendu'i numal din aucjite, cad nu eraii
publicate, Florian se conducea aprOpe exclusiv de cronica muntenesca
cea obicinuitä 0 de Engel. El a lasat neatins pe Radu-Negru
cel dela 1290, apoi mil a incalcit pe urma§ii lui, pe Mircea cel
Mare il face filu al lui Dan-voda, pe adeveratul Radu-Negru dela
1373 il uitä cu desavir§ire etc. Si totu§i o lunga generqiune de
Romani invelasera in §cOla istoria romana numai dupl Florian,
atat de ademenitor prin frurnusetea limbei de pe atunci. Pentru
mine insurni, departe in Basarabia, cea de'ntalu carte romanesca,
pe care o citil incantat §i o scieam pe din afara la vrista de sese
ani, ail fost extractele din Florian, intercalate in Crestomatia cea
ruso-moldovenesca a lui Hincu.

XX I
Al nostru Heliade nu era poet, nu era filosof, nu era istoric;
dar totu§i era un orn de geniti. Geniul nu scie, nu vede, ci brodesce.
Dad, geniul a invqat multa carte, el poite sä controleze, sa
verifice §i sa rectifice ghicitura sa pe o cale metodica. Dna, n'a
invetat, remane numai cu ghicitura, o ghicitura necontrolata, neverificata,
nerectificata, adesea o singura picatura de adever intre
o multime de gre§ell. Acea picatura insa merita, de a fi semnalata,
dupa cum merita a se scete dintr'o rnovila de nasip o foita de aur.
Bätranul Asachi, pe care unii 11 compara, cu Heliade, era invetat,
forte invetat, doba de sciinta §i de arta tot-o-data, mai vorbind
vr'o dece limbi, dar Asachi nu avea nici o schintee de genii' :
dela dinsul nu va remane nemic.
In privinta lui Negru-vodd Heliade a dibait, cä punctul de plecare
cel luminos se afla numal la Cantemir. Apucand insa punctul
de plecare, Heliade a impins conclusiunile pre departe, lipsit cu
desavir§ire de metoda sciintifica. El recunesce ca tuturor vechilor
voevodi din familia Basarabilor li se putea qice Negri, incepend
tocmal din epoca de formatiune a nationalitatil rornane. Dintre acei
Negri aprOpe in acela§i timp s'a tras de o potriva cate un deosebit
descalecator pentru Tera-Romanosca, pentru Moldova §i pentru
Irnperiul romano bulgar. Cat despre Tera-Rornanesca in specie, Heliade
nu primesce anul descalecaril 1215, nici pe 1290, ci prefera
dela Fotino pe 1241, fiind mai apropiat de Doninul Romanilor cel
din 1274, mentionat de catra Nicefora Gregoras.
Am dat scheletul teoriei Jul Heliade, inlaturand cu totul amaruntele
§i nomenclatura.
§ o. Hurmuzaki. Hunfalvy.
Mare, immens este serviciul adus istoriei romane de Codicele
Diplomatic cel in §Opte volume al lui Eudoxitt Hurmuzaki. A§a
este publicatiunea cea intitulata : Documente privitore la istoria
Romanilor". Aci me 'nchin. Dar cu totul alt ce-va este propria
opera a Jul Hurmuzaki : Fragrnente". N'ar fi trebuit ca Ministeriul
Instructiunii Publice sa se grabesca a publica acesta neispravita
lucrare a reposatului Benedictin, caci el-insu§i, de sigur,
n'ar fi dat'o la lumina in starea in care a lasat'o. Modest §i rabdator,
s'ar pute dice chiar sfiicios, tot o data cople§it de nesce

XXII
ocupatiuni oficiale, in privinta cdrora era fOrte migAlos, Hurmuzaki
lAsa ani intregi Mr% a indrepta §i fArd a mai completa prima redactiune
a notitelor sale. and l'am cunoscut eti personal in Viena
la 1868, venerabilul batran eti eram tinër atunciimi spunea cd
mai are mult, mult de Mart, dar n'are de o cam data destuld
vreme pentru a se intOrce la manuscriptul seti. Peste cinci sati §ése
ani, el a murit. Repet incA o data, pentru a nu §tirbi nemuritOrea
memorid a ilustrului BucovinOn, am fi datorl sA pastram cu sfintenia,
dar nu sa ne pripim a publica nerevoclute Fragrnentele din
istoria Romanilor" ale lui Hurmuzaki, cari in ori-ce cas ni se infa-
Aézd ca ce-va ne-gata.
Despre Negru-vodd Hurmuzaki nu aduce nernic in sprijinul
afirrnatiunii sale : absolut nemic. Dicend cd : spune traditia lesne
de impacat cu fapta istoricd", el ne asigurd ed. Radu-Negru proclamd
Valachia neatarnata ca stat proprie in 1290, apoi domnesce
intre 1290-1314, la 1304 infiintezd episcopia Rimnicului, lasa dol
fii Dan §i Radu dintre cari cel intdiu domnesce imrnediat" dupd
tatd-set la anul 1333 (la 1333 immediat dupa 1314 !), in fine descrie
pe lang institutiunile politice §i juridice la descalecarea Terel-
Romanesci, §i despre tOte acestea nici o citatiune, decat numal pe
Miklosich despre cuvintul boier".
Repet dard inca o data, lucrarea lui Hurmuzaki este o confusA
schita preliminard pentru usul intim ad referendum, care nu trebula
publicata pe cat timp nu era Inca, de publicat §i pe care noi
nu avem dreptul de a o imputa autorului, de vreme ce totul s'a
facut contra vointei sale. Recunoscinta Romanilor se datorOzd lui
Hurmuzaki pe deplin pentru bogata colectiune de documente, nu
insd pentru a§a numitele Fragmente", considerandu-le ca nule §i
neavenite.
Este instructiv cd din totalitatea literaturel istorice a Rornanilor
faimosul agitator maghiar Hunfalvy i§1 gasise pe gust nurnal
§i numai Fragmentele" lui Hurmuzaki, declarand cd acesta singur
se mi§cA pe un teren cu totul istoric (bewegt sich durchaus auf
historischem Boden)". 0 asemenea apreciatiune ne scutesce de a
vorbi despre Hunfalvy in privinta lui Negru-vodd in specie, iar cat
se atinge de originile cele medievale ale nationalitAtil romane in
genere, acest polemist nu este cleat o fOrte palida repercutiune
a lui Rosier.

XXIII
In adevër, Hunfalvy n'ar trebui st figureze aci in capitolul
de fa0, de Ora-ce el este posterior Istoriei critice a Ronidnilor. Dar
fie inainte, fie dupg, o minte de acest calibru fiind subiectiva ping,
in rnaduva creerului, o asernenea minte in ori-ce epoca §i'n ori-ce
situatiune scie nu ceea ce este in realitate, ci numai ceea ce vrea
sa scie. Chiar peste un secol, Hunfalvy ar persista tot la punctul
nFragrnentelor" lui Hurmuzaki.
g ii. Bezsonov.
Publicand o colecOune de poesiile poporane bulgare in textul
original, eruditul rus Bezsonov i§1 d modestul titlu de editor"
pe cand mai mult decat jurnatatea volumului intreg este o lucrare
propria fOrte interesanta §i importanta, nu numal adnotqiuni, un
glosar §i un tractat de grarnaticg, dar mai cu sarna un vast studiti
introductiv despre : Eposul serb §i bulgar in raportul reciproc istonic
§i topografic", o lucrare magistrala pentru timpul cand s'a
scris §i care rernane in picicire ping, astacli.
Adanc cunoscötor al poesiei epice serbo-bulgare, Bezsonov a
urmarit in ea cu dinadinsul rolul Rornanilor intre eroii Slavilor
meridionali §i tot-o-datg antagonismul intre ambele nOmuri. Acest
antagonism in specie ne preocupa aci. Bezsonov nu scie nemic
despre Basarabi, nici despre descalecarea Terei-Romanesci ; el nu
cunOsce de loc pe Canternir §i pe Miron Costin, earl ar fi putut
sa'i de§tepte o suggestiune; §i totu§i, prin simpla concep0une internt
a texturilor poporane, el a descoperit cel intain ca in vOcul
de mijloc Serbo-bulgarii caracterisail adesea pe du§manii Romani
ca Negri §i tocrnai ca Arabi. Scriind de'ntaiu la 1855, Bezsonov
a revenit apol din noir in 1862 la aceia§1 cestiune, dar §i de astä
data fara a'pl
cauta un raclern in istoria.
Asertiunea lui Bezsonov, mai mult un fel de vaga divinatiune,
mi-a dat o mang, de ajutor pentru a cerceta mai departe in aceia§1
directiune, a controla, a completa arabizarea Rom anilor, a o
combing, cu resultatele altor directiuni §i a .ajunge in sfir§it a destainui,
din ce in ce mai pe deplin, adevörata origine a 'lui N e -
gru-voda.

§ 12. Rosier.
Dupa cum pentru istoria Romei antice era necesara critica cea
negativa a lui Niebuhr, tot a§a de necesar e Rosier pentru perk,dele
cele obscure din istoria Romani lor. Niebuhr mo§tenise o idee
a lui Beaufort ; ROsler pe a lui Sulzer ; totu§1 Beaufort §i Sulzer,
adevëratil parinti al ideel, reman departe in umbra, posteritatea
lor aparend pré-luminosa pe primul plan prin parunderea spiritului
§i puterea muncel.
Inchipuiti-vë un peisagiu, ale carula elemente constitutive abia
se zaresc la o distanta pre-departata. Este o padure, Qic unil ; este
o .insula pe un lac, gic altii ; este un ora§ pe un munte, lie o
sama. Niebuhr si Rosier respund : nu se vede ; §i el dem onstr6za.
ca nu se vede. 0 asemenea negatiune este un merit necontestabil
de a opri pe cel pripii §1 de al ageri sä merga din ce in ce mai
aprOpe de peisagiu. Acela care demonstréza cã nu se vede, nu
demonstrèza, prin ac6sta ca nu este, dar impinge pe cel-lalti de a
cerceta cu staruinta pentru a se vedé ceea ce e s t e.
Un Niebuhr sag un Rosier produc o impresiune profunda atat
de durabilä, incat sintem datorl a recum5sce marimea lor chiar
atunci cand nu se mai mantine mai nemic in piciOre din negatiunea
lor, cad din§ii ne-at silit a e§i fara voe din lenea nOstra
cea rutinara, a sgandari, a munci, a ajunge in sfir§it la adeverul
total sat partial, pe care '1 inlocuiam in trecut printr'o minclunOsa
afirmutiune.
Riisler a murit tinër Inca. El era pe cale de a se intari tot
mai mult §i mai mult treptat. Dela 1871, cand publicase Studiele
Romdnesci, pina la 1873, cand a scris .Punctul cronologic al Reprii
Slavilor la Duneirea de jos, el cresce prin vigOrea analisel. ROsler
nu prO sciea de o cam data romanesce §i era fOrte slab in me
toda linguistica, pe care cu timpul §1-ar fi apropriat'o, devenind
póte mai grOznic prin scepticism, 'Ate insa renuntand macar la o
parte sceptica, dar in orl-ce cas §i mai util ca indemn la urmitrirea
adeverului. Vorbind ca in filosofia hegeliana, a§ putO clice ca
Rosier represinta negatiunea afirmatiunil nu pentru a nimici ideea,
ci pentru a servi la dobandirea integratiunii din ce in ce mai
perfecte.
Sa ne marginim cu Negru-vod a. Rosier cunOsce aprOpe
intrOga literatura a cestiunil. El respinge cu despret a§a clisa Cro-

XXV
nica a lui Huru din 1495 §i Actul Magistratului Sas-Sebe§ului
dela 1396, douë invederate falsificatiuni, pe cari noi n'am crept
de cuviinta, nici de a le mentiona macar, de§i ele n'afi uitat, intre
altele, de a atinge descalecarea Terei-Romanesci. Data 1290 din
cronicele muntenesci, ca §i datele cele admise de Miron Costin, de
Cantemir, de incal, de Fotino etc., ROsler le respinge de o potriva
pe tOte, mai respingend §i inscriptiunea cea campulungena
din quasi-1215.. Despre Basarabi in secolul XIII Rosier nu scie
nernic. Nici o pogorire din Fagara§ nu s'a intamplat. Pasagiul din
Nicefor Gregoras este ctitat in trOcët, dar fara a i se acorda vre-o
importanta. Tot a§a nu se cla nici o importanta lui Ottocar de Horneck,
pe care'l citéza. Pe Luccari nu'l cunOsce ROsler, nici pe Gebhardi.
Resultatul final este §tergerea cu buretele a ori-ce intemeiare
a Terei-Romanesci. Nici vechimea Basarabilor, nici vre-un Negruvoda,
nernic. Dupa o hmga i laboriOsa cercetare, executata intr'un
mod magistral, Rosier ne lasä o fOia, alba, remanend ca alp s'o
umple.
Fara negatiunea cea fOrte seridsä. a lui Rosier, en n'a§ fi simtit
imperiOsa datoria, fail a mai arnana, de a intreprinde Istoria criticd
a Romdnilor, urrnatä apoi de lucrarile d-lui Oneiul §i de opera d-lui
Xenopol, eü cel de'ntain in acosta cruciata pentru redobandirea
Santului Mormint.
LITERATURA DUPA ISTORIA CRITICA A ROMANILORv.
§ 13. Bibliografia.
Ilusden, Istoria ciilic a Romanilor, Bueurescl 1873 in-4; ed. II 1874. Idem, Hisloire
critique des Roumains, edition entièrement refondue, trad. p. F. Dame, lr faseicnle,
Bucarest 1878 in 8. Mem, Originile Craiovel 1230-1400, BucureseT 1878 in-8.
Mem, Basarabil: eine? de unde? de ca.nd? Bucuresci 1894 in-4 (cfr. Etym.-magnum
t. III p. 2540-92). Idem, Strat si substrat : genealogia popOrelor BAlcanice, Bucuresci
1893 in-4 (eft. Etym. magnum t. III p. VXXXVI1). Idem, RomaniI Banateni, Bucurescl
1896 in-4. A. Xevopol, Istoria Romanilor dela intemetarea terilor romane pinti
Ia Petru Rares, last 1890 in-8 p. 1:1-33, 68-77; cfr. la Tocileseu, Rev. pentru istoria
1885 p. 13-28.-1dem, Istoria Roinânilor pentru clasele primare, ed. IV Bucurescl 1881
in-8 p. 47-8, 116-7; ed. X Ias1 1891 in-8 p. 63 sq. Mein, Histoire des Roumains de
la Dacie Trajane, Paris 1896 in-8 t. I p. 194 sqq. D. Oneida, Rada Negru i originile
princinatulul Terif-Romanesci, in Cony, lit. t. XXIV p. 817-33, 944-58, 1044-55;
t. XXV p. 41-50, 100-10, 520-39; t. XXVI p. 24 - 68, 237-58, 332-7. Gr. Tocilescu,
Manual de Istoria romfma pentru scOlele secundare, Bucuresd 1894 in-8 p. 25, 26,

XXVI
30; dr. D. Dan, Toponirnia.-Pugariii, Date istorice privitóre la familiele nobile romane,
Sibiu 1892-5 in-4 t. I p. 154, t. II p. 256, 322, 388. - S. Krz?Actnowski, Poczqtki Woloszczyzny,
KrakOw 1889 in-8 - N. &Imescu, Domnul B. P. Hasdeil ci Radu-Negru,
Bucuresci 1885 in-8. - Dr. Bethy, Az Oldh nyelv Os nernzet megalakulasa, Nagybecskereken,
1890 in-8 p. 164 sqq ; cfr. Sercambi, Le croniche lucchese, t. I p. 326-8. -
Idem, Deslegarea cestiunil originil Rornanilor, trad. de I. Costa, Budapesta 1896 in-8 p.
24 sq.; cfr. Rakovsky, Bump= c'rapriva p.124, 194.- E. Kalu2niac1ci, Historische Notizen,
in Miklosich,_Wanderungen der Rumunen P. 39 sqq.- T. Tarnm, Ueber den TJrsprung der
Rumanen, Bonn, 1891 in-8 p. 136.-Miletió et Agura, llaIOpOMLHllT If TtxxaTa caa-
WIHCKa urroremocm, &Dia 1893 in-8 p. 17 sq., 36, 48. - V. A. Urechia, Comisiunea inshrcinata
de Ministeriul de Interne cu cercetarea sternelor Regatului si ale judetelor,
Bucuresci 1891 in-4 p. 9-10. - N. Beldicénu, Elernente de istoria Romftnilor, Ias 1894 in-16,
II p. 25, III p. 19. A. Mihaelescu, Istoria Teril-Romanescl, Ploiescl 1894 in-8 p. 25. - Idem,
Legende istorice, Ploiesci 1894 in-8 p. 17-20.- B. Drageseu, Estract din istoria Romanilor
pentru usul scaelor prirnare. Ed. IX. Ploesci, 1889 in-8, p. 21. B. Seccirenu, Prescurtare
din Istoria Romanilor pentru elevil scOlelor primare. Ed. X. Bucuresc11893 in-8 p. 25,
30.-- C. Gatlin, Lectiuni din istoria Romani] or pentru scolile primare. Ed. If I.Botosani 1893
in 8 p. 27.- Prcut A. Popescu, Noua metoda pentru invht,amintul istoriel Romaniel. Bucuresci
1881 in-8 p. 12-14. - E. Ropald, Notiuni de istoria Romanilor pentru scOlele
primare, ed. III, Iasi 1883 in-8 p. 23 5. - M. Andreian, Mic curs de istoria Romanilor,
Pitesci 1886 in-16, ed. III p. 42-8. .A. Putu, Prescurtare din istoria Romanilor, Iasi
1887 in-16, ed. IV p. 8 sqq. I. Vasili21, Curs de istoria Rornanilor, 13Orlad 1883 in-8,
ed. I p. 20-1 ; 1891, ed. V p. 29. - G. Cristescu, Manual de istoria Rornanilor pentru
scólele primare, Ias1 1877 in-8 p. 39 -41, 170-72. -
G. Hrisoscoleu, Elemente de istoria
Romanilor, last 1878 in-32, ed. II p. 21. - C. Handocd, Prescurtare din istoria Romanilor,
Galati 1877 in-8 p. 19 sq.- M. Florenyi Notiuni de istoria Romanilor, Thicuresci
1882 in-8, ed. XIII p. 26-31.- Sera finz Ionescu, Istoria Romana conform nouei programe,
Falticeni, 1893 in-8, I p. 13, II p. 30-32. M. Tintri, Curs elementar din istoria Rornanilor,
Focsani 1831 in-32 p. 22-26. C. Mofescu, Primele cunoscinte dupa istoria
Romanilor, Braila-Constanta 1880 in-8 p. 14 sq. G. R. Melidon, Istoria nationalh,
Bucurescl 1876 in-8 p. 6, 36 etc.- Scraba, Negulescu i Teodositi, Carte de citire, Bucuresci
1897 in-8 p. 114-15.- Ghenadie Endeinu, Crestinismul in Dacia si crestinarea Românilor,
Bucurescl 1878 in-8 p. 184, 222 ; cfr. V. PredOnu, Existenta i organisatiunea ierarchiel
bisericesci la Romani, Bucurescl 1896 in-8 p. 76 sq. -A. Densufianu, Negriada, epopeia
nationala, Bucuresci 1879- 84, in-8.
§ 14. Istoria criticä a RomAnilor §i suplementele.
Immediat dupa publicarea Studielor romanesol" ale lui Rosier,
sguduit prin acea maéstra lucrare, eil m'am apucat a scrie §i am
publicat la 1873 prima editiune din Istoria criticc, dupa care a
urmat apoi a doua editiune revecluta §i Mite adacise la 1874.
Titlul special al volurnului era tot-o data ca o programa, : Pämintul
TereI-Romanesci in secolul XIV : intinderea teritoriala nornenclatura
actiunea naturel reactiunea omului urbile danubiane
urbile carpatineurbile campenesintesa. Primul cap din istoria
analitica, a formatiunil Staturilor Romane. Din acea programa
aparuse nurnal primele trei puncturi ; lar primul punct singur, in-

XXVII
tinderea teritorialg, f6rte amplificat in mai multe privinte, a fost
publicat frantusesce la 1878, fiindu'rni cerut atunci de Ion Bratianu
pentru Congresul dela Berlin. Este de regretat ca editiunea francesa
a remas aprOpe necunoscuta speciali§tilor i nu mai este de vinclare.
Aparitiunea operel mele produse o impresiune färä exemplu
la not Din prefata editiunii a doua extrag urmatorul pasagiu :
Publicand prima editiune in fasciOre, inainte de a fi inceput
volumul II, se cerea deja o a doua editiune a volurnului I. Parlamentul,
in .edinta din 16 februarid 1873, votä un premiU pentru
continuarea Istoriei Critice a Romanilor. Sintem datori in acesta
17
privintä a rnulturni mai cu sama principelui Demetrit Ghica, d.
B. Boerescu, d. C. Gradi§tenu, d. Guna Vernescu, d. G. Chitu,
d. T. L. Maiorescu, d. C. Anino§ianu etc. Domnitorul se prenumöra
la mai multe exemplare, i a bine-voit a ne exprime do-
11
rinta de a vede o editiune francesa sub auspiciele Mariel Sale.
1)Afara de acesta, printr'un decret din 3 februarid 1874, Domnitorul
a decernut autorului marea rnedaliä de aur pentru istoria
nationalä. D-nil E. Caligari, Dr. Davila, N. Cretzulescu, August
Pi§acov din Craiova, N. Mandrea, Dr. V. Vladescu i altii at conn
curs mult la respandirea operel, iar d. librar Socec s'a grabit
din propria initiativä a ne oferi hartia in conditiunile cele mai
inlesnitOre. Sintern recunoscetori d-lui Ion Bratianu de a fi con-
))ceput ideia infiintarii unel societati pentru sustinerea intreprinderil
n
nOstre, de§i proverbul despre copil cu doue m6§e ne Meuse, con-
servand simtirnintul de gratitudine, a declina propunerea. D. primministru
Lascar Catargit a incuviintat a se tipari a doua editiune
la Imprimeria Statului, iar d. General Tell, atunci ministru de Culte,
lua prin prenumeratiune un numer insemnat de exemplare pentru
/7a fi distribuite la examene scolastice. In fine, ceea-ce ne-a rinFat
l) nu 'mai putin, Consiliul Permandnt al Instructiunii Publice adnnse
ca obligatere in invetamintul primar cartea de istoria romana a
d-lui M. C. Florentit, basata pina la anul 1400 pe resultatele cern
cetarilor nOstre, pe cari le-arn veclut adoptate de asemenea in
17manualul colegial de
geografia a d-lui Anghel Demetrescu, in
L'annuaire general de la Rournanie a d-lui Frederic Dame, etc.
In strainatate, ca prim resunet al acestui succes in Romania
aü fost profesorii Hugo Schuchardt §i Gustav Meyer.

XXVIII
Läsand acurn la o parte din Istoria criticd mai multe cestium
fOrte importante, desbatute acolo pentru cea de'ntalu data, dar
färt o legatura directa cu lucrarea de fata, me volu margini a indica
dupa a doua editiune in studiul al doilea unrnatoril paragrafi,
in carl se limped.esce raportul intre Basaraba §1 Negr u- v o d a,
precum §i realitatea cea concreta a unul R a d u- Negru:
§ 43. Doi Negri-voevodi.
45. Personiflcarea originilor nationale la Romani.
46. Originea fabulei despre venirea lui Negru din Fagara§.
. . 47.
Originea fabulei despre inchinarea Basarabilor lui Ne-
gru-voda.
§ 49. Resumat despre nnitul lui Negru-voda.
50. Cine a fost Negru-voda cel adeverat.
1)
52. Radu-Negru §i Radu Grecenu.
53. Originea manastiril Tisména.
1)
1)
1)
))
54. Originea manastiril Cozia.
55. Originea manastirii Cotinena.
56. Originea manastiril Campulung.
57. Resumat despre Radu Grecenu.
63. Resumat despre adeveratul Radu Negru.
61. Tera Negrilor in sagele scandinave.
65. Negra-Bulgaria, Negra-Ungaria §i Marea-negra.
66. Charta epica a Arabiei dela Dunare.
Resultatul cercetarilor rnele a fost :
In muntii Olteniei, al Hategului §i ai Terni§ianei elementul romanesc,
incepend din epoca lui Traian, s'a mantinut nestramutat
in tot cursul vecului de mijloc.
Pe acesta intindere teritorialä, mai ales in Oltenia, domnia
peste Romani nemul Basarabilor, a carora mamä nobilitara, adeca
emblema pe steg, era capul negr u.
Basarabii, respandindu-se treptat afara din Oltenia spre resarit,
capul cel negru de pe steg a dat nascere legendel poporane despre
Negru-vod a, de unde apol Negri toti Rornanil din regiunea
Dun Aril.
Statul Terel-Rornanesci n'a fost intemeiat vre-o-data de un
singur principe, ci opera succesiva a mai multora, dintre carl cel
mai insemnat a fost Alexandru Basaraba intre 1310-1360.
Ca personalitate concreta, n'a existat in istoria nestra nici un

XXIX
alt Radu-Negru afarA numai de filul lui Alexandru BasarabA,
tatal lui Mircea cel Mare, vestit mai ales prin fundarea de man/stet
Dintre predecesorii lui Alexandru BasarabA, do ati fost cu
desevAr§ire necunoscuti inainte de Istoria critice insu§1 tatAl acestui
principe : Tugomir, mal corect Tehomir, inainte de 1310, iar la
1240 banul Basarabe, deja atat de puternic incat cuteclase a se
opune teribilei invasiuni a Mongolilor lui Batu-han.
Dupa aparitiunea Istoriei critice, n'a incetat de a me preocupa
aceia§i teoriA, cautand a o completh §i a o perfectiona, anurne cele
trei elemente esentiale : de'ntMu continuitatea nationalitatil rornane
in Dacia lui Traian, apoi originea Basarabilor, in fine epoca §i modalitatea
formaVunil Statului Terei-Romanesci. Ca suplemente ulteriOre
la opera cea fundamentala, am publicat astfel succesiv :
Strat i substrat §i Thmdnii Beinateni, ca respuns definitiv la
o
prima intrebare
;
Basarabif §i Originile Oraiovel, relativ la intrebarea a doua,
cAtra care in Marele Etimologic se mai p6te adaoga articlul Ase'n.
Mai 1'61-pane acuma pentru a treia :
Negru-vodei.
Mai intaiu de t6te, voiu resuma intrega literatura a acestel
ultime probleme in intervalul de aprOpe un pAtrar de secol dela
1874 pinA la 1897.
Tata al teoriei, am a§teptat destul timp, lasand'o sa se coma
printr'o indelungata critica. Ascultai tAcend doe-cleci i dol de ani.
Regret a constata cA nu tocmal mult m'au folosit observaVunile
altora. Imi reieat dara pe Negru-vo d a pentru a me rosti eginsumi
asupra'i intr'un mod definitiv, intr'un mod definitiv cel puin
pentru mine, caci batranetile imi arm* Ora plecarii, pe jumAtate
find deja plecat.
g 13 A. Xenopol.
Din cele doue redactiuni ale lucraril speciale a d-lui Xenopol
despre Negru-voda, una din 1885 §i cea-lalta din 1890, deosebindu-se
una de alta pre-putin, voit aye aci in vedere numai pe cea
de'ntaiU, find indreptata §i mai cornpletd.

XXX
Adversarul cel mai farä reserva al teoriei mele din Istoria
critica este d. Xenopol, adversar fOrte cuviincios §i mai cu sama
fOrte me§ter.
El nu primesce pe lid un Negru-voda, afara de acela din cronica
muntenOsca cea din epoca lui Mateiu Basaraba, adeca nu primesce
decat pe Radu-Negru cel descalecat din Fagara§ anurne la
anul 1290. Dupa d. Xenopol acest Negru-voda era tot din familia
Basarabilor, dar nu Severinen, ci ArdelOn nOo§.
Pe linga cronica, d. Xenopol se raclimä pe documentele cele
dela Campulung. Inteo nota el clice : Este de observat Ca d. Ha§der',
pentru a '§i intemeia argumentarea, nu amintesce prin nici
un cuvint de cele 6 documente, cari pornenesc despre hrisovul
lui Radu-Negru". In aparenta, obiectiunea e sdrobitOre. In real
tate insa, cele 6 docurnente ale oraplui Campulung, chiar daca ele
ar fi originaluri, nu nesce simple copie ca cele existente, sint
intocmai omogene cu documentele cele despre TisrnOna, Cozia,
Cotména, ba §i despre mänästirea tot dela Campulung, a carora
absoluta falsitate eti am demonstrat'o in Istoria critied. Prin urmare,
fatä cu o asemenea perfecta omogenitate, nu e1 trebuiam sd
me mai opresc degiaba asupra mistificaVunil celei cronologice ale
celor 6 documente relative la ora§ul Campulung, ci insu§1 d. Xenopol
era dator sa se opresca asupra Tismenei, Coziei, Cotmenei, mai
in specie asupra manastirii dela Campulung, pe cand pe t6te acestea
el nu le amintesce prin nici un cuvint". A mö 'ntreba d. Xenopol
pe mine in loc ca sa se 'ntrebe pe sine insu§1, Tata ceea ce
este o culme de abilitate.
Inca ce-va ca un apendice la acea abilitate. D. Xenopol se face
a nu fi citit in Istoria criticd la pag. 148 un crisov original din
anul 1576, in care se constata limpede cä numele Negru-vodet
purtase tatal lui Mircea-cel-Mare, adeca Radu-voda cel de pe la 1370.
Despre acest R a du-Ne gr u un adevërat R a d u-N egr u este
un crisov original, nu copia, §i este un crisov cu mult mai vechiu
dent tOte cronicele muntenesci cele pastrate pina astaqi. D. Xenopol
nu vrea sa scie nimic despre acest crisov, Tar pe tatal lui Mircea
cel Mare il numesce nurnal Radu fara nici un adaos de Negrul. 0
asemenea adanca tacere despre un act necontestabil este inexplicabila
altfel decat numal dOra ca un fel de abilitate, un hazliü
neznaf al Muscalului.
0 altä abilitate este asertiunea d-lui Xenopol ca: Cronica ano-
ii

XXXI
nima, care a fost redactata in partea lu cea veche cam pe timpul
lui Radu cel Mare ( 1493 1508), aa dar cu vre. o 200 de an/ in
urma coboririf lui Radu-Negru, raportéza etc.". Dar cine ore a
dovedit vreo-dat c. acea parte a cronicei anonime este de pe la
1493? In acea cronica s'a intercalat viqa patriarcului Nifon, scrisä
in adever in prima jurnatate a secolului XVI, atata tot ; restul intreg,
fie inainte de Nifon, fie in urma, este din a doua jumatate
a secolului XVII, mult mai incOce decat crisovul de mai
sus din 1576 mult §i mai incoce mai ales dent relatiunea lui
Luccari.
Despre acest Luccari, la care am ajuns, d. Xenopol vorbesce
forte frurnos : Raguzanul Giacomo di Fietro Lucari scrie pe la
1590 nisce anale ale patriel sale. Pentru a pretui Insemnatatea
naratArilor lui Lucari asupra irnpregiurärilor istoriei romane, trebue
sa scim ca mai multi membri din familia lui at jueat roluri
11insemnate in Wile dela Dunare. A§a un strabun al set, Marcu
Lucari, fusese ambasador al republicei Raguzel la regele Serbiel
Uro§ in anul 1323. Un altul, Nicolae Lucari, mijtheise ceva mai
taiviti casatoria fiicei lui Vladislav Basarab domnul Munteniei,
Slava, cu Uro§ al V-lea al Serbiel. Matei Lueari deveni ban al
Slavoniei in timpul tineretelor lui loan Corvin de Huniade §i
ajuta mult acestuia a se urea in fruntea statului unguresc. Se
11vede deci ca antecesoril lui Giacomo di Pietro se purtase §i prin
tërile romine sat träise in vecinatatea lor, incat el putuse culege
informaple sale din insemnarile lAsate de ei. .AcOsta este cu atata
mai necesar de admis eu cat intre izvOrele consultate de Giacomo
di Pietro, pentru alcatuirea cronicel sale, se vöd aratati numal
Bonfinius, Botero §i Cromer, cari tocmai nu contin nimic asupra
faptului descalecaril Munteniei, incat se cuncisce din acèsta impregiurare
ca. el a trebuit sa'§i fi that sciintele privitore la acésta
parte a relatiunilor sale din alte isvOre...
Pina aci fOrte frurnos. Acum insä se ineurca. Pe la 1450, dupa
bätälia dela Cossovo, Domnul rnuntenesc Dan-voda trimise la sultanul
Amurat pe boierul Murgul ca s. incheie cu Turcia un tractat
de pace. Am vëclut mai sus (§ 2) ca acel ambasador romanese
scrisese pe la 1460 o pretiosisimä notitä cronologica moldomuntenOsea,
pe care o poseda in manuscript Luccari. D. Xenopol
recunosce epoca §i extrema importanta a acelei notite. Este cea mai
veche schita de cronica romanOsca tocmal de pe la jumatatea se-

XXXII
colului XV, sub generatiunea immediat urmatOre dupd inarele Mircea.
Inca o data, d. Xenopol o recunOsce. El bine, acea cronica
confirma ea öre pe un Radu-Negru dela 1290? Nici decum. Luccari
ne spune ca Negro-Voievoda" domnia la 1310 §i era tatal
lui Vladislav Basaraba, adeca nicl un fel de R a d u, ci celebrul
Alexandru Basaraba, bunicul marelui Mircea.
Isbindu-se de acest text, d. Xenopol qice : Deosebirile in pri-
virea datel, pe care Lucari o pune la 1310 in loc de 1290,
numele nedeplin al intemeietorului Negru-vocla in loc de Radu-
Negru, ne arata tocrnai cä. Lucari nu reproduce traditia curatä,
astfel cum ea se afla in gura poporului, §i deci tocmal acésta va-
11
nriatiune, precum §i grepla invederatä care face din descaletor
tatal lui Vladislav Basarab, dati o mai mare valcire spuselor sale.
0 mai mare valOre, da ; nu insa in favOrea teoriei dlui Xenopol,
pe care o dararna cu desavir§ire cronica lui Murgul. Dad se va
apnea cine-va a lasa numal partea finala, din numele d-lui Xenopol
§i
va atribui d-lui Xenopol o paternitate minclunOsa, fi-va acésta
//a da o mai mare valöre spuselor sale" ? Ce fel de pledoaria este
una ca asta ?
Tot a§a, bonne mine a mauvais jeu" face d. Xenopol in privinta
casatoriel regelui serbese Milutin cu flea unul Domn al Romanilor,
o casatoria pe care atat de bine o fixéza Cantemir la anul
1274 prin confruntarea textului lui Gregoras cu textul lui Pachymeres.
D. Xenopol nu baga in sama pe Pachymeres i gice : Nu pOte
ndeci sd se refere Valachia lui Nicefor Gregoras decat la Muntenia,
;far principele a carui filed Milutin o tinuse in prima lui casatoria
nu pöte fi decat Radu-Negru, intru cat in cel 10 ani trecutl dela
1290, data intemeieril statului munten, pina la 1300, epoca
cand Milutin voesce sa inchee a patra lui casatoria, el avuse tirnpul
7)de a tinó i a lepeda pe cele trel ale lui femei. A lepeda 3 neveste
in 9 aril*, fie ; dar d. Xenopol WO, ca. la 1299 Milutin era de
45 ani, deci pentru prima öra se va fi casatorit in 1290 la virsta
de 36 ani, flacau unguresc, intargiand peste mesura pentru hatirul
teoriel, de§i tot dupa aceiai teoriä a d-lui Xenopol regele sërbesc
era a§a de grabnic de a schimba 3 neveste in 9 ani ! Cantemir fixa
acea casatoria la anul 1274, Engel la 1276, bunul simt nu permite
a pogori data mai jos; dar atunci ce facem cu 1290?
In sfir§it, actul unguresc cel din 1291 despre Ugrin ca stapan
'al Fagaraplui nu se pare d-lui Xenopol a fi o incompatibilitate pentru
§i

XXXIII
a app. la 1290 pe un Radu-Negru ca duce al Rigaraplui : unul
argumentOza d. Xenopol era stapan peste orapl Fagarq, eelalt
era duce al intregei -teri a FAgaraplui. Urméza darn ea Radu-Negrul
era senior direct, lar Ugrin vasal. Fie. Cum de se intampla insa ca'
vasalul Ugrin se duce a se judeca &parte tocmai la Belgrad, fara
a se mentiona maear in diploma seniorul cel direct? S'ar put6 intimpina
ea Radu-Negrul ii va fi perdut ducatul cu un an inainte
prin plecarea peste Carpati. Dar perdend ducatul, cum de mai römanea
el duce ? Despre Ugrin eü unul sustin pur i simplu ea el
n'a stapanit nici o data vre-o rno§ia in éra Fagaraplui, ci numal
eapetase tin drept pe hartiä. D. Xenopol a scapat din vedere acest
motiv de recurs, singurul serios, dar prin care procesul lui Rid u-
Negru cel dela 1290 totql nu se cn§tiga.
In sfera lui Negru-voda d. Xenopol profita din Istoria cr itica
numai de douë puneturi, earl aminclouë iaü fost de mil ogur.
Pina la mine niminea nu sciuse ea tatal lui Alexandru Basaraba
se numia Tugornir. D. Xenopol adopta acest punet documental
§1
clice: Tatal lui Alexandru Basarab este deci dupd doeumentul
rnaghiar Tugoinir, dupa acel muntenese Negru Basarab, de uncle
l) se vede ea arnbele aceste nurni erati purtate de una §i aceimi
persOna §i ea intemeietorul Munteniel era e1-insu0 un Basarab".
D. Xenopol -tine fOrte mult ea intemeietorul Munteniei sa fie toto.data
Radu. Acurn dara acest intemeietor pc5rta nu un dublu, ci
un triplu nume: Tugomir-Radu-Negru Basarab, ceva des la Spanioli,
fiträ exemplu la Romani.
D. Xenopol mai tine in ace14 mod la titulatura lui Negruvoda
cel din 1290 ca duce al Amlaplui i Fagaraplui, find ca
ap este in cronica. Nesocotind acOstä particularitate, cand ajunge
apoi la diploma Jul Vladislav Basaraba din 1372, uncle titulatura
se publica tot-d'a-una inainte: dux novae plantationis terrae
Fagaras", d. Xenopol observa : Credem cu D-1 Hasda 1st. Crit.
p. 19, ca trebue citit novae plantationis et de Fagaras ; cad Fagarmul,
ducatul vechm de ba§tina al voevogor munteni, numai
))nova plantatio nu putea fi."
Dar la mine acea n159, plantatio
in diploma din 1372 se exPlica prin Amlae. D. Xefiroprcl)Irva trebui
dart sa §térga Amla§ul din titulatura lui Negru-voda cel dela
1290. §tergend pe Amla§, de ce sa nu §térgt §i pe FzIgaraV
01,080, IV,
8

XXXIV
SA mai adaog ca tot dela mine, d. Xenopol adopteza intact
pe Basaraba-ban" cel dela 1240.
Erudit, muncitor i Mite abil, dar mai pe sus de tOte ultraconservator
in sciinta, dqrnan instinctiv al vederilor noue, al radicalismului
sciintific, d. Xenopol este un factor necesar in literatura
nOstrA istorica. Amindoi sintern pre-indrasneti, et" a sparge
ctI nebataturite, d. Xenopol a propti cu ori-ce pret drumul cel
vechia,
eti nemultamit cu ceea-ce este, d. Xenopol ingrijit ca nu
cutn-va sa OsA mai reg. Este o absolutA diferintl, de tendinte. Ca
d. Xenopol, nu scie niminea la noi a suspe mai cu taria si a argumenta
mai cu me§tepg datele cele inrAdAcinate in istoria. Este
dara bine ca inovatiunile sa treat mai intAiA prin antagonismul
d-lui Xenopol. Daca acest antagonism nu reu§esce, dad, inovatiunea
resista pina la capet biruitOre, atunci d. Xenopol ar trebui sa se
retraga, n'are incotro, dar se va retrage folositor ca mareplul
Massena prin Elvetia. A trecut i .Negru-vodei prin cL Xenopol, uf !
Am spus ca eminentul istorie se va retrage. Este mai bine a
qice ca el se va intOrce Ia mata. In adevOr, d. Xenopol incepuse
din capul locului de a impartV aprOpe pe deplin teoria rnea, anume
in manualul sea de Istoria Romanilor pentru clasele primare".
In primele editiuni, dintre cari e am de'nainte'mi pe a patra
revepta §i corectata", la 1881 d. Xenopol nu tinea la anul
1290, se Pleca mai mult catra anul 1210, afirma cucerirea FAgaravlui
de Ultra Basarabi intro anii 1170 1180, recunoscea cl Radu-
Negrul cel istoric este numai tatAl lui Mircea cel Mare etc. ; iar in
Note pentru profesor" la finea volurnului d. Xenopol invOca mereit
autoritatea lstorig critice. Acele prime edqiuni nu semena insa
loc cu cele ulteriOre, dintre earl am la indemana pe a: qecea
revequta, corectata §1 adaosa", la 1891, publicata peste un an dupa
aparitiunea operei celei vaste a d-lui Xenopol, uncle tatal lui Mircea
cel Mare este numai Radu" farA Negru", lar Radu-Negru
se app tOpën la 1290, intocmai in conformitate cu cronica cea
tipica. In primele editiuni d. Xenopol imi stringe mana, in cele
urmatore imi intOrce spatele. Et eram cam supOrat pentru acésta,
dar nu mo mai supOr...

e, 16 I. Pu§cariu.
Cele douö volume: Date istorice" ale d-lui I. Pu§cariu, sint
de o mare importanta pentru istoria Romani lor peste tot, nu numai
ca o fOrte bogata adunare de materialuri, ci mai ales ca un
colosal indreptator pentru a intreprinde §i a utilisa cercetari §i
descoperiri ultericire. Ni Se mai prornite un al treilea volum, pe
care '1 a§teptam cu o legitima nerabdare. SA observarn ca d.
Pu§cariu ne da material §1 Ora§1 material, dar nu pretinde a desccise
el-insu§1 acele Date istorice", a le armonisa, a trage din ele
conclusiunl definitive totale, §i nici macar pe cele partiale.
Cutioscend bine literatura istoriel romane, d. Puvariu o intrebuinteza
din cand in cand pentru a adnoth unele puncturi documentale
din colectiunea sa, se feresce insa cu staruinta de a se
rosti intr'un mod decisiv asupra cestiunilor celor controversate.
Tot a§a in privinta lui Negru-voda.
Reproducem in-extenso un lung pasagiu :
Negru-voda, numit §i Radu-Negru-voda, Domnul Torei R0rnanesci,
duce al Fagaraplui 1, §i Amla§ului. Despre existenta istorica
sail maid, a lui Radu Negru-voda all scris mai multi sa-
))
M
vanti mai vechi §i moderni fara d'a fi putut veni la un resultat
positiv. Sint unii cari indigitOza ca trecerea Rornanilor din partile
Faggraplui §1 Amla§ulur peste munti in Valachia s'a intamplat
in urrna strirntoriril lor prin colonisarea Sa§ilor in ArdOl cu
ocasiunea expeditiunilor cruciate pe la mijlocul secoIului XII. Altii
aduc ocuparea Valachiei prin Negru-voda in legatura cu funclarea
Irnperiului Blacho-bulgar sub Asanich (1186-1205). Inscriptiunea
21 dela Campulung arata ca manastirea de acolo e zidita de Negruvoda
la 1215, prin urmare descalecarea lui a trebuit sa se in-
)) tample mai 'nainte de aceea. Hasdeti admite Ca Romanil din Ora
Migaravlui intre 1200 1210 au ocupat regiunile dela Campulung
§i Arge§, §i de aci incolo pe la 1270-1280 pina in directiunea
Kiliei; dar tine pe Negru-vocla nurnal de 0 firma ce o all
purtat I3asarabii §1 mai nainte §i dupa aceea, *far o perscina pc)-
)) sitiva istorica numita Radu-Negru-Basarab all el numai in Radu
12 tatäl lui Mircea I. Fotino pune descalecarea lui Radu-Negru dela
Fagara§ in Valachia la 1241 ca urmare a invasiunii Mongolilor.
»Istoricii unguri, incepend dela Engel, Sulzer etc., ca sa, lase loc
nliber color cuprinse in diploma lui Bela IV data IoaniVlor in 1247

XxxvI
si sa pOtä urma immediat si diploma lui Andreiu III din 1291,
data lui Ugrin ca stapanitor al Fagarasului si Sambetei, strimtoresc
descalecarea lui Negru-voda intre marginile anului 1290.
Din tOte acestea, precum si din traditiunile poporului, care si astaqt
mai numesce ruinele din Co ltii Brezei lingd Fdgaras Cetatea
lui Negru-voda, din inscriptiunea manastiril Campulung din 1215,
4 din nenumerate texte istorico-cronice, se 'Jae deduce fara
indoat ca un Negru-vodd, care, descalecand dela lidgaras si trencend
peste rnunti cu o. multime de locuitori, a fundat statul Vanlachiei,
a existat negresit; ti mpul in sa cand a trait si can d
1)a urmat descalecarea lui, pina acutn n'o a putut fixa
nimenea, i cred cit n'o va pute determina nici cand...
In pasagiul de mai sus, resumand parerea mea din Istoria
crilica, d. Puscariu a scapat din vedere afirmatiunea mea ca mi;carea
cea medievala din FAgaras spre Campulung, spre Arges, spre
Kilia, nu se datoria F agar a se nilor de bastina, ci Severin en
ilo r celor cuceritori mai de'nainte ai lidgarasului.
Cu tOta reserva sa, inteun alt pasagfu d. Puscariu se arata
dispus, f6rte dispus a atribui lui Negru-vodd, ca intemeietor al
Terei-Rorndnesci, anul ce-va inainte de 1215, lar unui alt Negru
din aceiasi familia anul 1290, recunoscend tot-odata ca acei
Negri nu erat Fagaraseni, ci Severineni. Acest pasagit suna :
Radu Negru-voda, Donmul Terei-Romanesci, duce al Fdgarasului
si Omlasului, a trecut cü o multime mare de Romani peste Carpati
inca thainte de 1215, pentru cd, inscriptiunea'ce se vede la
manästirea lui Radu Negru-voda din Campulung spune ca el o a
nzidit la 1215. Se vede ca el a reintemeiat statul Valachiei indata
,,dupd infiintarea Imperiului Bulgaro-valah sub Asanic.11, Intrand cu
ace§tila in Ore-care confederatiune, din care apol at urmat multe
controverse cu statul Ungariel, carele aspira nu numai la Valachia,
dar exercita Ore-care jurisdictiune suzerand i peste ducatul Fit-
,,garau1u1, unde Domnii Valachiel conferiat donatiuni etc. La 1291
)) in adunarea regnicola a NObililor: Secuilor, Sa§ilor §i Olahilor,
nOrecare Ugrin reclama i castiga dominiul Fagarasului ca ereditate
dela protoparinti. Ei sint de parere ca i Ugrin acesta a fust
nun urmator din dinastia lui Negru volt, transformanduse .Negru
n in Ugrin .

.X XXVII
Uit And o distanta aprOpe seculard intre 1215-1291, un interval
de 86 any, d. Purariu ne spune in sfir§it intr'un alt loc :
Dup. ce Radu Negru-vodd, Domnul Fagitraplui, curAnd inainte
de actul lul Ugrin mai sus amintit-(1291), a fost trecut peste Carpati,
venim la presurntiune cit el a trebuit sA fie unul dintre pro-
topdrintil lui Ugrin, §i cit deosebirea intre numirea de Negru
Ugrin nu provine de alurea decra numil dela diferinta dialectica
dintre limba romand i cea maghiara. De altcum numele Ugrinus
ocure §i intre voevoclii Ardelului la 1274 §1 intro banii Sever-nnului
la 1268-75. Intr'un alt pasagiu, ce-va mai reservat, d.
Pu§cariu pune un notabene : Dupd, ce Radu Negru-vodd, Domnul
Edgitraplui, curand inainte de actul lui Ugrin mai sus amintit
a fost trecut poste Carpati, öre n'a fost §i el unul dintre protoparintii
lui Ugrin? i öre deosebirea numirii de Ugrin i Negru
nu e numal o schimonositura stilisticä ?, uncle descalecarea lui
Negru-vodd o pune putin inainte de anul 1291, nici decum inainte
de 1215.
Contradictiunea intre diferitele pasage se explicit prin nesiguranta
d-lui Pu§cariu Ltd cu diverginta pitrerilor §i a indicatiunilor.
Pe de o parte, impresionat fOrte mult de inscriptiunea cea din 1215
a manastirii dela Campulung, o inscriptiune pe care o adoptase
Sincal, dar care este invederat apocrifd, de vreine ce nici o mitnitstire
n'a existat in Tera-Roinanescd, inainte de anul 1866, cea
mai veche fiind aceea dela Vodita sub Vladislav Basarabd ; pe de
alta parte, veqend in istoria criticd demonstratiunea ca aü fost
mai multi Negri-voev4i, cari erail to-VI din tera Severinului, lar nu
din Fagara§; in sfir§it, neputend a nu recunOsce importanta faptului
documental al lui Ugrin din 1291, asupra caruia insistase mai
ales Laurian ; d. Pu§cariu a cdutat sA'0 formeze un al seri modus
vivendi, care sal rnultuméscit intr'un chip provisor, de§i nu este
de loc rnultumitor nici chiar pentru dinsul. Ori-§i-cum, prin pluralitatea
Negrilor veniti dela Severin §i trecuti prin Fagitra§ d. Pu§cariu
se apropia in principiti de Istokia criticd, mai mult in ori.ce
cas dent de ori-care altd teorid.
§i

§ 17. Gr. Tocilescu.
In privinta lui Negru-voda, d. Tocilescu se tine aprOpe de Istoria
criticd, dorind totql a nu se pre-depdrta de cronica cea
rnuntenOscd, adecd tot-o-data de ci. Xenopol. Din cronica el lea
anul descdlecdrii la 1290, dar din Istoria criticd, ca i d. Xenopol
de asta datd, adapteza la acea epoca pe Tugornir, punend: Tugomir
1)Basarab numit in Domnid Radu-Negru-voda (1290-1320)",
catrd care aplica erV amäruntele cronicei, incheiand ca : Tugomir
putu sd unesca pe toti Romdnii i sd'O statornicesca stdpantrea
asupra intreg Principatului", läsand insa la o parte Rigdrapl,
contra d-lui Xenopol, pentru a nu se ciocni cu Ugrin. Dupd aceea,
tot din Istoria criticd d. Toeilescu admite pe un al doilea Radu-
Negru", anume pe tatAl lui Mircea cel Mare : Radu-vocld Basarab
numit i Negru-voda (1372)".
Acestea le dati dupa edqiunea din 1894 a Manualului d-lui
Tocilescu. Mal tarqiii, in anul trecut, el a revenit asupra cestiunii
intr'o conferintd, pe care insa, nefiind publicata, eti regret de a o
cunOsce nurnai dupa o notitä anonima fOrte confusä in cliarul Epoca
(3 Decembre 1896). Acestä notita conchide : D. Tocilescu e dispus
)) dupa tOte aparentele sa identiftee pe Radu-Negru cu Barbat,
22 fratele lui Lythuon, pomeniti in documentul lui Ladislaü Cumanul
2) din 1355". Este o invederatä greVla de tipar 1355" in loc de
1280. Noua teoria a d-lui G-r. Tocilescu aprOpe coincidd cu anul
1274 la Cantemir dupd Nicefor Gregoras.
Acesta framintare criticd e bucuratore.
In Manualul d-lui Tocilescu s'a strecurat o indiscretiune fOrte
scusabila, pe care tocrnal de aceea eü me cred dator a o inregistra
in trecet. Vorbind despre Litën-vodd, d. Toeilescu qice : Cel de
'ntAlu care a incercat sd unescd pe toti Romanil din Tera-Romanesca
fu Liten-voda. El veqend (in 1272) pe tronul Ungariei un
copil nurnai de 10 ani, Ladislati IV sail Cumanul, cuprinse in
unire cu fratii sel banatul Severinului, se declard, neatirnat de
:/ori-ce legatura de supunere catra Unguri i nu mai voi sä le plätesca
nici o dare. Pind ce acetila sä vind cu armele, se sculard
Serbii. Lite'n i bdtu In nenumërate rinduri, si asa de tare, incdt
pind astdcji ci U pomenesc in cdntecele lor ca pe un vodd vite'z

esbornic. ." Despre resbolul intre Serbi §i LitOn-voclit istoria nu
ne spune nernic. Cantecele serbesci nu vorbesc de Ice despre acest
Domn rornanesc. De unde dara? Faptul este ca intr'o cornunicatiune
amicala orala eti imparta§ii d-lui Tocilescu ca am descoperit
pe al nostru Litën-voda intr'o balada poporana serbosca, care povestesce
o lupta pentru casatoria, nemic insa despre amestecul cu
Ungurii, nernic despre nenumërate rinduri", nemic despre mai multe
cantece". Comunicatiunea mea, pcite nu destul de clara, fiind orala,
a incurcat pe d. Tocilescu, i nu mö sfiesc a marturisi vina mea.
Cat despre acea balada poporana serbosca despre Liton-voda, o halada
fOrte pretiOsä, efl voiu vorbi pe larg mai jos.
Inca ce-va. In Manualul d-lui Tocilescu ni se spune ea pe la
anul 1240 : Tot pe atunci in Tera-Rornanosca la resarit de Olt
7) se afla un principat roman cu capitala in Tirgovkte. Peste el
dornnia voevodul Seneslati ; din crap existati : T.-Severin, Craiova,
R.-Valcii, Braila, Giurgiu, Carnpu-Lung, Argq, Pitesci, Slatina, Cetatea-de-Floci,
Buzet i Bucuresci ; iar din rnanästiri : Govora,
Glavacioc i Snagov. Tera era impartitä in judete, avea o adminnistratiune
regulata, o armata bine intocrnitä... Tote acestea
pe la 12401 Acest pasagiu intreg, o adeverata Fata-Morgana, se
va fi furkat in Manual fara scirea eruditului met' amic, atat de
curnpötat, atat de pazit, atat de neincreptor chiar in privinta Istoriel
critice. Ffind pro.grabit une on, pe semne, II va ft scdpat de
asemenea, mai Ii1eIe trecute, de a pune un elogios imprimatur pe
o alta Fata-Morgana, o tesä de licenta curat alandala, pc) care eu
o respinsel, dar pe care d. Tocilescu o recomanda ca Inetodica.",
rnetodica. numai (lora in felul paratoponimiei de mai sus.
§
8 V. A. Urechia.
Intr'o lucrare oficiala, d. Urecbia studiaza intre altele sterna
Terei-Romanesci". Din cate aprofundOza acolo, mO vulu margini
asupra pasagelor celor relative la Isloria cnitict. Pentru a nu InO
prO-intinde, voiu numeroth :
10. Convins ca blasonul cel cu capete negre" al Terei-Roma-

XL
nesci nu se afla decht nurnai la Levinus Hulsius, d. Urechia declara
ca difera de Were cu d.. B. P. Hasdeil" i urmézii. : N'ag
avut Basarabil saft Musätescii, dacd acestila sint rude cu Basarabil,
,,n'aü avut el nici trel, nici doue capete de Arapi oil de negri in
stemele lor, i nici all fost aceste capete in herbul Munteniel si
al Moldovel, ci all existat nurnal sub penelul on condelul igno-
/)
rantului desemnator, oil si mai ignorantului scriitor strain. Mal
jos ci. Urechia adaoga ca: D. D. Sturdza se unesce cu opiniunea
mea (a d-lui Urechia) cat privesce teoria dlui B. P. Hasdeq despre
cel trel negri al lui Hulsius.
Pentru a nu me opri asupra condeiului igndrantului desemnator
oil si mai ignorantului scriitor", caci ignoranta in genere
me desgusta, trimit fara discutiune pe d. Urechia la studiul meg
Basarabii, unde va vede, capetele negre pe sterna cea oficiala a
clinastiel muntenesci cu mai bine de un secol si jurnatate inainte
de Hulsius, sub Mircea cel Mare si sub Vlad Dracul, pe timpul
Conciliului dela Constanta la 1417, da : 1417 ; i tot-o data va citi
acolo propria definitiva opiniune a d-lui D. Sturdza, care in ori-ce
cas este un barbat serios.
D. Urechia a reusit de o cam data a desfiinta numele de
botez al lui Miron Costin, facend din Miron un nume de familia,
astfel ca bietul cronicar a remas nebotezat ; Miron fie, Costin fie,
dar capetele cele negre ale dinastiel Basarabilor d. Urechia n'a putut
a le desfiinta.
0 nostimada extrema este ca d. Urechia cuncisce un vechiu
portulan italian din secolul V, care represinta litoralul Marii-negre,
si asupra localitatilor dela Dunarea de jos este desemnat un scut
cu trei capete". D. Urechia a veclut acel portulan din secolul V
in biblioteca regala din Madrid, sectiunea manuscriptelor DUI B".
Inca odata : din secolul V", tocmai din epoca lui Ammian Marcellin.
Sa'rni
permita d. Urechia a'l trage de n-ianeca. Un portulan
italian din secolul V, chiar din timpul Hunilor" mai adaoga insusi
d. Urechia pentru ca sa se scie ca nu este o erdre de tipar.
0 mare minune se afla Ia Madiid. Tot in Madrid se vor fi pastrand
ochilarii lui Attila.
2°. In diploma lui Vladislav Basaraba din 1372 et indreptal
titulatura princiara altfel de cmn fusese ea publicata pina acuma,

XLI
adeca in loc de : Dux novae plantationis terrae Fogaras" eu preferii
lectura : Dux Novae plantationis et de Fogaras". Corectiunea
niea a fost admisa §i de d. Xenopol. D. Urechia me acusa pe mine
de a nu scie latinesce. Chiar daca ar fi et de" in originalul diplomei,
d. Urechia tot inca s'ar indoi. Vladislav Basaraba nu trebuia
sa fact o gre§ela de gramatica latina. 'atunci observa d.
Urechia m'a§ fi intrebat : öre putea un latinist 1ice : Dux de
11 Fogaras? Genitivtil acesta nela ti n era, de sigur, cel putdn inlo-
))
cuit cu adjectivul in ensis". Cu alte cuvinte, dupa d. Urechia,
s'ar putO Dux Fogarasensis", Did o data Dux de Fogaras". Fara
a controversa clespre gramatica 1atint, pe care et nu contest ca
o SC1Ü altmintrelea decat d. Urechia, constat numal cã in cliplornele
cele latine ale Domnilor Terei-Rornanesci, multe-putine cate se conserva
din secolul XIV, figureza anume : Dux de Fogaras". A§a :
pe sigilul diplomel lui Vladislav Basaraba din 1308 : Dux
de Fugras" la Marienburg ;
in textul diplomei dela ace14 din 1369 : Dux de Fogaras"
la Battyanyi ;
in diploma lui Mircea cel Mare din 1395: Dux de Fogaras"
la Pray, etc.
Pardalnica de gramatica latina !
Cu acCstä ocasiune volu atrage atentiunea asupra unui altfel
de specimen latinesc al lui insu§1 d. Urechia, care a reprodus din sarcina
Academiei Romane §i a resumat pe Codex Bandinus. Acolo
la pag. CLX, 156, textul latin sunä : CsObOrcsOk. Est oppidum in
ripa fluvij Nester situm, unde tribus Ungaricis milliaribus Album
Castrum seu Nester Alba distat", adeca ni se spune ca pe malul
Nistrului se 'afla ora§ul aubdrcid fret milan unguresci departe de
Cetatea-albd, iar d. Urechia resuma : ora§ul Cetatea-albd saii pe unguresce
CsoborcsOk". Cu felul acesta s'ar pute qice : Bucuresci, pe
turcesce G-iurgiu".
D. Urechia e nu numai latinist", dar este tot-oclata nu
mai Min geograf. El publicase dre-cand o Cartografia, romana".
Cunoscend pina §i portulanul cel din timpul Hunilor", e de mirare
ca pe vechea carta a Moldovel de Reichersdorf d. Urechia n'a veclut
pe acel CsöbeircsOk, anume Tuborcza : pe malul Nistrului intre Bender
§i Akkerman.
D. Urechia e flu nurnal latinist §i geograf, dar mai este
Inca tot-o-data nu mai putin slavist, de örä-ce Ore-cand imi in-

XLII
drepta traducerea mea din polonesce cu ocasiunea poemei lui Miron
Costin sad Costin Miron. Mo mir dara ca. in Zapiski a SocietAii
Istorice din alesa, t. 2 p. 563, d. Urechia n'a \rept pe aceia
Csoborcsök sub volt Pam Rare, anume pe parcalabul de
Ciobcrciü", adecaiertare nu de Ciobareie, ci Ciobarcensis"
dupa gramatica latina.
3°. D. Urechia a citit Atoria critic:et, cel pup o citOza luand'o
peste picior : prapadesce pe ignorantisimul Hulsius §i soap, din
ignoranV pe genitivul latin, dar pe Radu-Negru cel dela 1990 il
primesce cu br4e1e deschise ca ce-va dint fara discqiune, i '1
meld chiar pe marca Terel-Romanesci. Voevoclii Transalpiniqice
d. Urechia ad introdus in sigilul lor icOna noului recent eveni-
2,ment : pogorirea lul Radu-Negru". Pecepe cele domnesci cu un
om de o parte §i o ferneid de alta, stand arnindoi linga Un arbore,
nu represinta pentru d. Urechia alt ce-va decat pe acel Radu-Negru,
negrejit cu cucOna d-sale, despre care se qice ea, era catolica, dar
tocmai acOsta ar caracterisa un duios simbol de toleraqa religiOsa.
In scurt, studiul d-lui Urechia avea tOta buna vointa de a darima
Istoria critic& pe de'ntregul ; se acAa insa de mine prO, do
departe §i Mr6, nici o arrna, fara nici o custura macar, cat dela
Clubarciti pina la Cetatea-alba, tribus Ungaricis milliaribus distans",
rernanOnd astfel la o mare distanO cu o simpla gesticulatiune organica,
o gesticulaVune gratuita i obositdre pentru coca
ce'rni pare fOrte red.
Din respect pentru d. Urechia, eti eram dator a'i rOspunde ;
din respect pentru mine insumi, eram dator a-I spune adevörul.
§ 19. Cartile didactice.
Toma
Laurian, Heliade, Aron. Florian, d. Xenopol i d. Tocilescu bind
frunta0, manualurile lor de istoria romana aü fost menVonate fiecare
deosebit la locurl de onOre. Aci voiu iqra la olalta restul
literaturei nOstre didactice, in care cu pre-putine exceptiuni
Istoria criticii a produs o mivare generala, fie d'a-dreptul, fie prin
compromisul d-lui Tocilescu.

XLIII
Voiu preveni totu§i ea, manualurile de acest fel nu'nfi sint tOte
cunoscute. De o bucata de tirnp, fie-care institutor la nol, fie-care
invotator, pina. §i dascalii de prin sate, doresc de a fi autori cu
ori-ce pret, contribuind cu mult zel la o colectiva galimatia. pedagogica.
A vinde o carte de §cOla, este privit de catra dinii ca
un legitirn suplernent la lefa. Resultatul este un talmq-balmq in
creerii
§colarilor.
D. Dragopscu se tine intocmai de cronicA. Nici macar despre
Tugomir el nu scie nemic. Are insa pretentiunea de a judeca printr'o
nota : Trecerea lui Radu-Negru se arata de istorici in deosebite
timpuri. Din aceste aratari, cea mai creclut a este cea dela 1290".
D. G. Hrisoscolet nu cunOsce Istoria criticd, dar nici de alta
autoritate habar n'are. El ailse despre un Radu-Negru pe la
anul 1215, altii pe la 1245 §i alii pe la 1290", dar nu'§.1 bate
capul cu asernenea maruntipri i conchide ca : tot ce se scie c u
,,siguranä este ca Radu-Negru, domnul Mma,plui i al Fagaraplui
din Transilvania, a venit la Campulung... Halal de fericitul
de Campulung, care n'are nevoe de cronologia !
Cam tot ma este manualul d-lui C. Handoca. El se rostesce
insa hotarit in favOrea anului 1290, punend pe descalecatorul
Terei Rornanesci sub protectiunea d-lui doctor RininicOnu, caruia '1
dedica opera chiar pe titlu.
De Heliade se tine preutul C. Mopscu.
D. A. Pulu urrnOz5 dupa Istoria criticd, inlaturand ori-ce alLa
teoria.
Preutul A. Popescu a utilisat Istoria criticd curn a putut :
Statul Roman s'a interneiat sub Alexandru Basarab. Alexandru
Basarab a fost filul lui Tugornir. El ocupa tronul Terel-Rornanescl
la anul 1310. Alexandru Basarab domni 50 de ani..." Apoi pe
tatal lui Mircea cel Mare il pune ca Radu-Negru Basarab".
D. I. VasiliA in primele editiuni se tine de Istoria criticd, in
cele din urma, se conformeza cu variatiunea d-lui Tocilescu.
Tot de d. Tocilescu se tine, cu LitOn-voda cu tot, d. Serafirn
Ionescu, care mai ticluesce in versuri o legenda nationala" despre
Radu-Negru" :
Dela ngaras
Trece la Alrnas,
Pe Romanl unesce
Qi
cu el pornesce...

XLIV
D. Gal lin se tine de d. Tocilescu pina, di cu Litén-voda batu
//in mai multe rinduri pe Serbi", multumindu-se a perifrash pIn
greplele.
D. SecarOnu urrndza i el dupa eclectismal d ui Tocilescu.
D. E. Ropala s'a incercat a impaca Istoria critica cu teoria lui
dar intr'un mod ciudat. El scie pe Tugomir Basarab inainte
de 1310 §i recunosce c Radu-Negru este nurnal tatal lui Mircea
cel Mare intre 1372-82 ; totqi pune pe un descalecator al Terel-
Romanesci la 1215, pe care '1 numesce Rada Basarab MIA Negru".
Mai priceput intr'o incercare analOga, d. M. Andreian incepe
cu inca, fixand pe intemeietorul Terei-Romanesci dupa 1210, dar
nu pe un Radu, ci pe simplul Negru voda, ducele Fagaraplui",
Tar pe Radu-Negru ml WO la 1372. Despre lungul interval de un
secol intreg dela 1210 pina la Alexandru Basaraba in 1310, d.
Andreian se strecOra din incurcatura prin : urmaD acestui Domn
nu se cunosc".
Tocmal acel lung interval speria cu drept cuvint pe d. G.
Cristescu. El dice : A spune copiilor din §cOlele primare ca in
//curs de un véc ail urmat la tronul terel mai multi Domni fara
//a se sci nurnele lor, este pentru mintea copiilor un lucru greU
de inteles". De aceea d. Cristescu urmOza dupa Istoria criticci despre
cucerirea Fagarmului de catra Basarabi inainte de 1210, apoi
dupa incai despre Radu-Negru di
Domni pina la Alexandru
Basaraba, i 'n fine dela 1310 iar41 dupa Istoria critica.
Din aceiV directiune, fOrte pe scurt, este d. M. Tinta.
D. N. Beldicénu nu se desparte de d. Xenopol. Statul rnuntenesc
a fost fundat la 1290 : Tugomir Basarab, numit mai apoi Rada
Negru, trecu muntii Carpati in fruntea unui mare numër de Ro-
//maul din ducatul Fagaraplui in Muntenia". Dupa aceea d. BeldicOnu
desfiinteza pe Vladislav Basaraba, unul din cel mai ilqtri
Domni ai Rornanilor, §i. chiar pe Radu-Negru cel adevörat, tatal
lui Mircea cel Mare, qicend : Dupa Alexandra Basarab, mai multi
D omni slabi ocupara, pe rind tronul Terei-Romanesci pina la
17
anul 1386".
D. A. Michaelescu urrnOza, de asernenea d-lui Xenopol, mai
reproclucend legenda lui BolintinOnu despre Radu-Negru :
Radu-Negru 'ntinde bratul spro hotare,
sub el RomaniT fac o tOr mare...

XLV
In cartea didactica cea mai nouä, institutorii asociati dd. ScrabA,
Negulescu §i TeodosiO, proced cu mult tact, deosebind legenda de
cronica, lar cronica de Istoria critic, tOte acestea fOrte metodic pe
intelesul copiilor.
Mai inca una.
Cartea d-lui G-. Melidon porta pomposul titlu : Istoria natio-
), nail pentru popor saü némul, sapa, arma, casa §i mintea Roman
nilor prin tote timpurile §i locurile". Ca devisa : Virtus Romana
rediviva". Pe frontispicia ne mai incapend alte cuvinte, nu se spune
ca este o carte didactica ; in prefata insa autorul o spune, mai
adaogend : Nu am nici cum pretentiunea de a fi un descoperitor
in domenul istoriel §i marturisesc chiar ca tOte datele istorice din
acosta carte le-arn luat numai din acea scrisa de D. Laurian. Dar
27 istoria mistra presinta Inca atatea lacune §i o a§a confusiune, cat
istorici din cei mai eruditi, ca D. Hasdeti spre exemphi, sint si-
77141 Inca a procede in urmaririle lor mai mult prin inductiune. In
a§a situatiune, ocupandu-me cu studiul istoriei nationale ca pro-
77 fesor in curs de mai multi ani, am avut §i eü ocasiune a mO
gandi, curn fie-care din evenimentele, cari se presinta une-ori in
1)mod atat de incurcat sat contraclicotor, ar fi putut a se urma in
12 mod natural, §i ast-fel a nemeri pOte mersul cel mai adevOrat al
istoriel nOstre. Pentru mine sper §i sint convins ca vii torn] v a
aduce descoperiri cari sa lustifice mai tOte inductiunile
mele..."
In a§teptarea unul viitor" Mae problematic, despre manualul
d-lui Melidon eti nu mai pot vorbi.
20 D. Onciul.
D. Onciul mO pune din capul locului In antitesa cu ROsler :
Cu mai mult succes decat Rosier a manuit stilul criticel d. Hasdeti
in Istoria critic a Romanilor. In cestiunea nOstra, atinsa numai
77in lineamente generale cu ocasia cercetarilor facute asupra altor
intrebari, critica constructiva a d-lui Hasdeti ajunge la resultate
;;
§
mai indestulatOre decat cele ale criticei mai mult destructive a
lui Rosier. Ea privesce cu deosebire analisa traditiunii indigene
clespre originile Principatului, inlaturata de Rosier fail a fi inlocoal
prin o teoria intemeiata, care sä explice ceea ce traditiunea

XLVI
tincle a explica". Si apol unnéza : Dad, §1 ingenidsa teoria a
dIal Hasdeti, desvoltata cu cunoscutal maiestria, nu va putO fi
su4inuta in intregimea el, de buna sama insa direqiunea data
.7)
J)de d-sa e singura dela care in mare parte putern a§tepta resol-
11virea cestiunii",
D. Onciul combate pe d. Xenopol, pe care'l nurnesce cel mai
hotarit apologist al §cOlei vechi" in privinta Iu Negru-voda dela
1290 ; spulbera cele §ése pretinse crisOve ale Campulungului, earl
tOte la un loc forrnéza o colectiune de copie dupa un singur crisov
dela Matelu Basaraba ; i constata cã Radu-Negru cel descalecator
al Terel-Romanesci din cronicele muntenescl este Radu-voda, tatal
lui Mircea cel Mare, un Dorian fOrte bisericos, pe care calugarii l'ati
radicat in slava.
Desfiintandu-se astfel mistificatiunea cea scrisa, mai rername
totu§i in picicire legenda cea poporana. Un Kegru-vodel mai traesce
pina. astacli pe ici pe colo in gura Muntenilor §i a Ardelenilor. 0
asemenea legenclã nu 'Ate sa fie stOrsa cu buretele. Criticul este
dator s'o limpeqesca, cel pup s'o scotocOsca.
D. Onciul resumã urmatorul mod al mei de a vedO acastil
problema Negru voda al tradqiunii poporale flu e decat o perso -
nificatiune a dinastiel Basarabilor pentru timpul mai vechlu, nume
)1
poetic format de fantasia poporului din numele Basarab prin preschimbarea
WO arab cu negru ), arap). Din argumentele aduse
in sprijinul acestei ipotese, numim mai ales epitetul de negru dat
Munteniel de catra vecini, la cari se gasesce chiar §i forma arap
pe 1ing negru, i capetele de arap in sterna Munteniei dupa Levin
nTIulsius (1597)". Apol in non, despre epitetul Arapi" §i Negri'
aplicat Romanilor in eposul Slavilor meridionall, d. Onciul adaoga:
Arabisarea Rornanilor in poesia poporana sud-slavica, asupra acestui
punct pr6-putin lam urit nu mö pot pronurqa hotarit, neavend
la mana coleqiunile cantecelor respective. Sub Arabia din Nibelungenlied
§i din cronicele unguresci cred insa c trebue sa se intelOga
numai irnperiul Arabilor din timpul Cruciatelor.
))
D. Onciul are o deplina dreptate ca eu am gre§it despre Arabia"
din Nibelungenlied §i din cronicele unguresci. A§a este. Acesta
gre§ela e un epizod care se va suprime in noua edipne a Isloviet
critice, fara a fi catu§1 de putin solidara cu restul textului. Regret
ca am gre§it, dar regret §i mai mult ca insu§1 d. Onciul n'a putut
sä controleze pe Romanfi eel Arapi in baladele poporane bulgare

XLVII
§i serbe ; regret §i mai mult di, sterna cea cu Negrii a Basarabilor
d. Onciul a cunoscut'o ca §i mai sus d. Urechia numai
din Levin Hulsius dela 1597 ; ba Inca a§ pute sa mai clic ca. regret
§i mai mult ca un barbat ca d. Onciul, un istoric frunta§
necontestabil, nu o reputatiune usurpata, nu un savant de reclama,
s'a grabit a afirma ca, Basaraba n'are a face cu Ne grul, s'a
grabit a afirma inainte de a'§i fi procurat in-Wu coleqiunile cantecolor
respective" §i inainte de a se fi incredirqat tot-o-data ca deja
in secolii XIV §i XV scutul cu Negrii era sterna dinastica cea
oficiala a Basarabilor, dupa cum eil am dernonstrat'o. Ori-unde in
afara din Oltenia se aratail cetele unui Basaraba, tocmai in afara din
Oltenia era luicrul cel mai firesc ca stegul atat de caracteristic cu
sterna Negrilor sä inspire altora pentru acele cete epitetul de
Negri-Romani avend in frunte pe un Negru-voda. Nesocotind
acest punct pré-putin larnurit", pe cel mai lamurit dupa convictiunea
mea, pe cel mai plastic §i mai simplu, d. Onciul a fost silit
a presupune ca dela 'Mari capetasera Romanii cel din Muntenia
epitetul de Negri, lar dupd ace§ti Munteni s'a clis apoi unui Domn
al lor Negru-vod a, tOte acestea anume in afara din Oltenia
Basarabilor.
D. Onciul qice : D. Hasdet a caracterisat mitul lui lklegru-vodd
ca personificare a originilor Statului la Romanii numiti cu epitetul
2)
2)de Negri. Acest punct de plecare trebue recunoscut ca cel mai
nimerit §i mai sigur. In istoria intalnirn, mai la tOte popOrele,
Dnenurnerate casuri de analogiä pentru asemenea personificari, incat
no putem crede dispensati de a ne mai opri la acest punet.
Intrebarea ce are sa ne preocupe este : cine sint Negrii-Romcini?
77
La acesta intrebare, pe care §i-o pune d. Onciul, eti respunsel : Basarabii
avead pe stindarde imaginea unui cap negru, de aci pentru
Domn epitetul de Negr u-v o d a, iar pentru cei supu§1 Negri-Ro -
rn ini, ambele epitete inradacinandu-se nu in Oltenia, de Ora-ce acolo
nu era ce-va noU care sa impresioneze imaginatiunea poporana,
ci inradacinandu-se anurne afara din Oltenia. La acela§1 intrebare d.
Onciul respunde :
Avem a face cu o particularitate a pop6relor
turanice, care distingea positiunea dorninanta sail centrul cu epi-
)1tetul alb. Centrul fiind alb, o parte a periferiei devine prin con-
))trast ne'grd. 1;)icern numai o parte, caci nu tOta periferia e negra,
ci numai partea din Mara. de teritoriul principal. Cu alte cuvinte :
tera irnpropria sail supusa se nurnesce ne'gra, spre deosebire de
2)

XLVIII
téra propria sail dominantä nurnita albe . Prin urmare, Turanii aft
calificat Negri pe Romanil cei supu§i, de unde Domnul acestora
Negru-vod a. De aci conclusiunea : Deci §i maul lui Negru-voda.
pcite fi primit numal ca personificare a originilor Statului la Negrii-Romani,
nu insa §i ca personificare a dinastiei Basarabilor".
Marturisesc eti-unul ca nu inteleg, dar nu inteleg de loc, intréga
doctrina a d-lui Onciul : cu centrul, cu periferia, cu nu tOta periferia,
cu numal partea din afara etc.
A fost o poticnela nenorocitä, care nu s'a oprit cel putin la
timp, ci din pas in pas l'a impins pe d. Onciul la o teoria excentricl,
o teoria noua, pe care am pute-o numi bulgarësc a. Din
data ce Negru-vocla nu este un Basaraba, trebui sä cautarn pc
alt cine-va ca sä nu fie din dinastia cea oltenésca, astfel ca sa, se
potrivésca neapérat cu traditiunea despre inchinarea Basarabilor,
care va fi avOnd Ore-care temelu istoric", cad singurul punct la
care d. Onciul mantine cu staruinta in totalitatea relatiunil din cronice
rnuntenesci, este inchinarea Basarabilor la Negru-voda, de§i
fie Qis In parentesl acelea§1 cronice muntenesci afirma cit Negruvoda
era §i el unul din Basarabi, ceea ce este mult mai important
decat particularitatea cea cu inchinarea". Urmarind bra pe atare
Negru-voda, caruia sa i se inchine Basarabii, d. Onciul ii afla din
Bulgaria.
S'ar puté argumenta Ca primil ASani, adeca cel trel frati, eraft
originari din Romania carpatina, Ian nu din cea balcanica. S'ar mai
putO argumenta ca prin acOsta origine se explica ajutOrele ce le
veniail lor dela Cumani §i dela Romanil cis-danubiani in lupta
contra Bizantiului. Acestea s'ar putO argumenta, dar d. Onciul nu
le utilisOza, nu le atinge macar, ci privesce pe primil Asani ca Romani
de peste Dunare, §i totu§1 sustine ca el stapaniati peste Bulgaria
§i peste Tera-RomanOsca tot-o-data : Mitul bin Negru-voda,
caruia se inchina §i Basarabil din Oltenia, cata deci sa represinte,
2)in forma sa originala (fan adaosul posterior despre pretinsul descalecat
din Amla§ §i Fagara§) domnia Asenescilor in Tera-Romanesca,
§i d. Onciul mai intaresce : Trebue sa tinern la Asenesci. El aft
pus temelia Statului roman in stanga Oltului, §i lor sail
inchinat
)) Banff din Oltenia".
Acésta teoria nu se dovedesce absolut prin nemic, de vreme-ce
ea se intemelaza pe urmatOrele imaginare temeluri :

XLIX
1°. Despre diploma lui Ioan Caliman Asén din 1250, in care
impëratul se intituléza, Domn al Bulgarilor §i G-recilor §i peste
Moldovlachia", d. Onciul marturisesce ca este un document falsificat",
dar observä : Pdrerea falsificatorului ca Moldovlachia fácea
parte din imperiul romano-bulgar tr ebue sa aib de basä
traditiunee.
20. D. Onciul da o mare importarqa a§a numitului Tzarstvennika,
o istorid bulgaresca scrisa la 1762 de catra staretul Paisie
din Santagora, o lucrare moderna färã nic o valcire seriOsa, care
ne spune ca: Asén a luat in stapanirea sa §i amindoue ,
ceea ce constitud o gOla afirmatiune, o afirmatiune cu atat mai
gold cu cat ea este in concordantä cu Moldo-vlachia din diploma
cea falsd de mai sus, aflatore tocmai la Santagora, unde scriea
autorul.
30 In diplornele cele slavice ale Asanilor : imperat al Bulgarilor
§i Grecilor §i al celor-lalte parp'` , d. Onciul ne asigura ct
prin cele-lalte parr se intelege Ter a-R om anesca, adeca Tera-
Rornanesca este un et-caetera", 7« X0C7Cac", un argument ca lucus
a non lucendo".
40 , In diploma regelui maghiar Bela IV din 1239, pasagiul :
1) circa partes Bulgariae in terra quae Zeuren nominatur", adeca :
in vecinatatea Bulgariel téra numita Severin, d. Onciul explica :
))ceea ce va sä qica cam at at a cat §i in part ile Bulgariel",
ce-va ca proverbul : baculus in angulo, ergo pluit".
Atata tot.
Unde este dard acea stapanire a Asanilor asupra Terei-Romanesci
? Un vechiu document fals, de care se folosesce un not cälugar
agramat, apol un et-caetera, §i'n sfir§it un inläuntru" in loc
de un aprope".
Chiar daca Asanii §i Basarabii Wail
fost din aceia§i castä ol-
tenésca a Sarabilor, totql legatura de amicia sat de alianO, intro
din§ii este sigura. Exista despre acésta un pretios document din
1235, pe care oil ii voiu reproduce mai jos, un document nu ca
cele patru argumente de mai sus. Un filu al batranului Asan s'a
151,030. Iv.
4

luptat in Oltenia pentru Romani contra Ungurilor. Iat un fapt
istoric. Dar o stapanire bulgaresca in regiunea Carpati1or, nici dupa
Asan, nici inainte de Asan, nu infati§Oza nici o umbra de proba.
Tocmai documentul cel din 1235 invederOza ca intemeietorul Statului
muntenesc n'a fost §i nu putea sä fi fost din Bulgaria.
Av Ond o consideratiune cu totul exceptionala pentru fOrte remarcabila
activitate sciintifica a d-lui Onciul, mai sciind ca este
Inca tinOr §i are de'nainte'l un lung strälucit viitor pentru a se
peace-Vona din ce in ce mai mult, de aceea volu mai atrage atentiuneal
asupra unela din nesce gre§e11 destul de grave.
Pentru a explica anexarea Fagaraplui catra pra-Rornanesca,
d. Onciul Vice : se aflä in posesiunea Domnilor rornani prima datei
i n timpul lui Vladislav I tinutul numit mai tärViil Anila§ la 1366,
17
§i tera Fdgeiraslu): la 1369". De ce clan, Fitgara§ul nu inainte de
1369 ? Fiind-ca d. Onciul cunOsce din colectiunea Hurmuzachi diploma
lui Vladislav-vodä din 20 Ianuarie 1368, unde Domnul 1§1
da titlul : Woyevoda Transalpinus et Banus de Zeurine fara
Fagara§. El bine, in colectiunea Hurmuzachi diploma in cestiune
nu este reprodusa intréga, anume fara pecete. Docurnentul original
se pastreza in archivul municipal al Bra§ovului. Acest original a
fost pentru intaia Ora reprodus la 1806 de catra Marienburg cu
amarunta descriere a pecetil. Pe pecete titlul lui Vladislav-voda
sunä : Weyvoda Transalpinus Ban de Zeurinio et Dux de Fu-
g ru
s". Diploma fiind din Ianuariti 1368, este invederat ca pecetea
fusese deja in fiinta cel putin din 1367, adeca: titlul cu Fagarae
este cu mult anterior anului 1369. Necunoscènd pecetea, d. Onciul
trage conclusiunea gre§ita, ca Basarabil stapanisera Amla§ul inainte
de Fagara§, §i prin acOsta motivéza in titulatura diplomelor ultericire
Amlasl inainte de Feigeirq. Motivarea este tot a§a de neintetneiata
ca §i conclusiunea. Nu urméza de loc Ca Amla§u1 va
fi apartinut lui Vladislav-voda inainte de Fägara§, ci este probabil
tocmal contrariul de a se da in titulatura prioritatea unel acuisitiuni
prOspete, intru cat ea era mai importanta pentru Basarabi
prin positiunea mai in inima Transilvaniei. lata de ce Amla§ul,
ca o acuisitiune mai prOspetä, se numia o tOra noua," in alaturare
cu Fagara§ul cel stapanit mai de 'nainte. In diploma lui
Vladislav-voda din 1372 titlul este : Dux Novae Plantationis et de

Fugaras", insemnand : ducele ArnlapluI §i al Fagara§ului", dupa
cum l'am stabilit en in Istoria criticd §i dupa cum a admis'o §i
d. Xenopol, iar nicI decum Novae Plantationis t err a e Fugaras",
dupa cum o afirma dd. Urechia §i OncIul, uitand amindol ca in
diplomele latine ale luf Vladislav-voda, ne intimpina nurnai de
Fugaras", fara terra".
g 21 Dr. L. Rethy.
In privinta istoriel §i a filologiel specifice rornane, d. Réthy
este considerat intro Unguri §i se considera e1-insu§1 ca cel mai
competinte ; ba inch printre Romanil de peste Carp* el §1-a gasit un
disciplu ad.rnirator pe d. Ioan Costa, care sustine ca d. Réthy ne-a
pus in cOfa, pe noi totl : Numele lul Clain, SincaI, Major,
Cipariu §i Hasdet vor stirni in noi tot-d'a-una simtul devotamentului
§i reverenteI adeverate, pe carl, convin§1 noi de gre§elile
lor, nu'i vom batjocori, ci inchinandu-ne naintea genialitatil lor,
1) le vom arata smeritl calea cea veche gre§ita a lor §i acea noua
12 a adeveruluI", adeca a d-lui Rethy. Mersi personal ca cel putin
/7 nu me va batjocori" d. Costa, §i mersi tot-o-data din partea Romanilor
cis-carpatini ca, a acordat macar unuia din ei un locu§or
linga ceI patru trans-carpatint
Nu voiu desbate aci teoria fOrte nostima a d-lui Rethy despre
venirea Romanilor de peste Dundre in vecul de mijloc nu din
vre-o alta causa, ci numai §i numal fiind-ca argument serios
fonetica romanesca se asemena a§a, de mult cu fonetica italiana,
ceea ce inainte de d. Rethy nerninea n'a observat'o. 0 las la o
parte. Sint silit a me margini cu problema lui Negru-voda.
Nesciind ca slavonesce -in este un sufix adjectival §i genitival,
d. Réthy citesce intr'un document serbesc : 6acapa6Inly 8enaro", casul
acusativ dela 6acapathnra 3enuna", adeca tera basarabe,scd" , terra Basarabice,
§i apol conchide ca numele cel organic nu e Basarabe,
ci este Basarabin". Acatandu-se de flexionarul slavic n, care de
loc n'are a face cu tulpina numelui celui rornanesc, d. Rethy
sesce pe n in busurman saU musulman, precurn numIat popOrele
-Ware §i slave ale RusieI sudice pe mohamedanI", ungu-
LI
ga-

LII
resce bOszormeny", i etal ca exclama: Basarabin este busurman !"
iar prin urmare Basarabii nu erat Romani, ci Cumani de cei mahometani.
Pentru a face pe Basarabi sa'§i pera nationalitatea
religiunea dintr'o data, era de ajuns d-lui Réthy suflxul slavic ge-
nitivo-adjectival -in, care n'are absolut nici un fel de legatura cu
numele Basaraba. Reposatul Bulgar Rakovski, orn fOrte cum se
cade, dar care nu sciea latinesce, zaresce la Amedée Thierry o citatiune
latina din Cicerone : Belgarum", adecd genitivul plural din
Belga" despre poporul celtic Belgi, §i declara cu o profunda
convictiune ca Cicerone vorbia despre Bulgari". Pe Rakovski l'a
bucurat casualul latin -r, pe d. Rethy casualul slavic -n.
Dar macar latinesce scie Ore d. ROthy cel apoteosat de d. Joan
Costa ? Pentru a identifica pe Basaraba" cu Busurman", d. Rethy
citeza done diplome fOrte interesante despre un Roman din Transilvania
de pe la jumatatea secolului XIV. In diploma din 1350
este : Egidius filius Johannis de Bezermen-Zanchal" ; in diploma
din 1361 : Egidius filius Bazarab de Zanchal". D. ROthy argumentëza
: Prin aceste doue documente se elucidOza, Ca numile Bell
zermen i Bazarab in vécul XIV at acei4 valcire, cea de'ntaiu
forma a numelui fiind maghiara, cea din urma slavo romana".
0 curiOsa equivalentã. Ambele documente se completeza la o-laltä
asa
: Egidius filius Iohannis Bazarab de Bezermen-Zanchal". Este
vorba despre fflul unui Ion Basaraba, : filius Iohannis" la 1350,
filius Bazarab" la 1361, avend satul Beszermeny-Szancsal : la 1350
de Bezermen-Zanchal", la 1361 de Zanchal", adeca : Bazarab"
despre om, Bezermen" despre pamint, iar d. Réthy qice :
zarab" este Bezermen". Ce-va mai minunat. Insu§1 d. ROthy ne
spune ca num): la 1350 regele Ludovic a daruit acelui Egidit
mo§ia Bezermen-Zanchal, pe care o stapanisera inainte filii Pauli
dicti Pyrus de eadem". Deci pina la 1350 Egidit nu avea pe
Bezermen". Totu§1 tatal set se nurnia Bazarab". Dad, dara
Bezermen" insemneza Bazarab", in casul de fga Bazarab" nu
putea sä fi existat inainte de 1350. Consequenta firésca este ca
ping, la 1350 Egidit traia deja, dar nu avea Inca pe tata. Resulta clar
ca Bazarab, tatal ml Egidit, nu se nascuse Inca el-insu§1 pina ce
fiiul set n'a reqt a capeta mai intalu satul Bezermen, de vreme
ce Bazarab §i Bezermen sint tot una. Iata de ce et mai intreb
inca o data : macar latinesce scie Ore d. ROthy? Cat despre d. Ioan
Costa, il las sa admire calea cea nouit a adevOrului".

Sufixul slavic -in i teoria filius ante patrem", atata a putut
s'o scOta la lumina d. Röthy pentru a dovedi mahometismul Basarabilor.
El singur marturisesce ca n'are alte probe d o cu m en -
t a e, ci numal combinatiuni etnog r afi ce, dintre cari cea mai
originala este o domnia, a Ungurilor Iazigi pe la 1330 in Tera-
Romanesca. §i cum a§a ?
Sub regele maghiar Carol-Robert, Sa§il din Ardél ajunseserg la
o insemnatate politica atat de mare, incat pe la 1320 el nu s'ab
ternut chiar de a se rescula contra Ungariel cu arma in mana,
condu§1 de contele lor Henning : comes Henningus de Villa Petri
erecto vexillo, aggregata matitudine Saxonuin". Sap dara aveati
pe atund o armata propria a lor, de care ii perrniteati a dispune
intr'un mod independinte de Ungaria. La 1330 Bulgarii i Rornanii
purtand un resbolu contra regelui serbesc Stefan Milutin, cu din§ii
erau aIiai i Sap, e cOta trimisa in ajutorul lui Alexandru Basa-
raba, de sigur fârä autorisatiunea Ungariei. Vorbind despre acel
Sa0
resbolu, un act serbesc mentionézg pe pocnommgo caimco", adeca
/7 dominium Saxonum", dupg cum obicinuiati a se intitula cele §épte
cetati ale ArdOlului. Printr'o erbre de lectura, editorul actului a
publicat : rocnoAcTgo rzIWKO ca §i cand ar fi dominiurn Iasonurn",
ceea ce n'are nici un sens istoric. Profitand de confusiunea grafica
cirilica intre ca" i m, d. Réthy ne asigura ca aliatil Romanilor
erati Ungurl Iazigi, a§eclati in TOra-Romanesca, ba Inca mal
adaoga o ipotesa topografica : Principatul Iazigilor din Muntenia
n nu putem sal circumscriem d'o cam data, dar banuim ca putea
fi
intre Olt §i intre Ialomita", afirmand ca acel Iazigi ere.' anurne
mahometani, cad mahometani II trebui pretutindenl cu orl-ce pret
d-lui Rethy. De asta data el mahometiséza pe Sa§i: Sa§i mahometani
nu glurna.
Astfel la sufixul slavic -in §i la pater post filium", se mai
acata acum un puternic principat unguresc mahometan intre Olt §i
intre Ialomita, infiintat prin dreptul de cucérire al unui i in loc
de s. Daca ar citi cine-va gre§it &thy pentru Réthy, d. Rethy s'ar
metamorfosa intr'o femee Elisabetha, ceea ce n'ar fi mai de mirare
decat mahometisarea Sa§ilor. Tar d. Ioan Costa se resgaia de mandria,
mai-mal gata de a b a tj ocori pe Clain, Sincai, Malor, Cipariu
§i Hasdeti".
LEI

-
LIV
Inca un argument de aceia0 natura din arsenalul d-lui Rdthy,
nu documental, nici etnografic, ci Ore-cum din sfera belelor-arte.
Ca proba ea, sterna cu capetele cele negre a Basarabilor caracterisOza
pe mahometani, d. Rethy ne spune ct intr'o biserica unguresat.
din Ardél se OA urmatOrea veche icOna :
0 t*
41111.4 ... , = 1
6.-
.....
2- .1", -.1"-.! -
\
,..__,-
.4. ....,
- -
)111, II I
I
.. ..
I ,
II ;
unde este represintata lupta intre regele maghiar santul Ladislag
§i intre un Tatar sag un Peceneg sag un Cuman, un mahometan
in orice cas. Pentru a face d-lui Rethy o deosebitä placere estetica,
ii atrag atenOunea asupra miniaturelor din secolul XIV, reproduse
in cronica italiana lucchesa a lui Sercambinde, in Walla dela
Nicopole din 1396, pe stegul turcesc figurOza un cap negru, mai
negru decat chiar in biserica cea secuésca din Ardél. Arabii find
poporul ales al lui Mahornet, iar Arabii eel mai cuceritori in Europa
fiind Maurii, adeca Negrii", de aci cre§tinii se apucasera a figura pe
musulrnani in genere prin Negri. Acésta o scie §i d. Rethy. Nici
Arabii insa, nici Turcil, nici cei-1a41 mahornetani, ceea ce d. Réthy
nu vrea s'o scie, nu'§i atribuiag vreo-data ei-in§ii blazonul cel cu
capetele negre. Dupa cre§tini este negru §i dracul, dar nici dinsul
nu se zugravesce a§a, nici nu joca vre-un rol in eraldica. Ceea ce
éräsi n'o scie d. Réthy, este a, inainte de nascerea cre§tinismului
§1 cu mai multi secoll inainte de Mahomet, deja sub Cesar (Strab.
XVI, 4, 27) Grecii numiat une ori"pe Arabi negr nipstivoie, confundandu'I
cu Etiopil. D. Rethy dara, sa lase in pace mahornetismul
cu musulmanil sat busurmanii lui. Un Engles numit Muryson porta
in sterna nobilitara un cap negru", fiind-ca Mury" sOnlöna cu
Jo
, .........,_
,,,,, I,
,..
.. ,, .,.
_.
0,

Maurus" insenmand pe Arab. Intocmal a§a Romanul BasarabA
pOrta in sterna nobilitara de asemenea un cap negru", fiind-ca
numele se termind prin -a r ab. Nici Muryson, nici Basaraba nu
eraa mahometani. N'ati fost mahometani nici Italianii Saraceni,
nici Romanil SArAcinidintre earl este in qilele nOstre generalul
austriac Saracin din Banat. El ail dreptul de a purta in sterna lor
nobilitara un cap negru, intru eat numile lor se asémönA cu SaracenusArabsMaurus".
SA se observe insa cd la Romanide
earl se interesOza d. ROthynumele de familia S dr cin, de uncle
numele cel topic S Ara cin es cl, nu se trage de loc din Arabii
Saraceni", ci este o simpla formatiune din adjectivul sarac
pauvre", intocmal dupa cum Mu§atin din cronica moldoven6sca
este acela§1 sufixatiune din adjectivul rnu§at=frumos. Aa numitul
r eb us in eraldica nu cere o equivalentA etimologicA, cu atat
mai putin o proveninta etnica, multumindu-se cu o simpla asernënare
foneticA.
A afirma dara, dupa cum o face d. Réthy, cumca ori-ce sterna
nobilitarA cu un cap negru indica prin acésta o origine mahometana,
este un curat non-rebus". Cu o ast-fel de interpretare naturalistA
a blazonului ar fi permis d-lui Rethy sa, sustind intr'o
cli cA Mold oveni a1 purtat Ore-cand come pe frunte, de vreme ce
atl un zimbru in sterna lor. Nemic, absolut nemic nu pcite fi de
mirare la d. ROthy, care excelOza tot-d'a-una prin extrema naivitate
a expuneril. Inca un exemplu. Pentru a apropia pe Basarabd
de musulman, d. ROthy are aerul de finetA de a ne da a intelege
intr'un loc el forma cea corectd este Masarabei, find-ea intr'un
text unguresc rea descifrat el a gasit :
Mazarath wayuoda". Mai
incolo, vorbind despre chinezil rornani din diploma dela 1247, acolo
unde regele maghiar Bela IV ne spune cä din§ii erati Romani,
Olachi", anume Joan, Farkas §i Seneslav, d. ROthy ne spune
ca. Farkas era Ungur, lar Seneslav era Bulgar. De ce Ore nu mai
adauga ca acel al treilea chinez loan era Evreil, de vrerne ce numele
este de originea ebraica ? 0 asemenea copilAria. compromite
sell* ma ghiard.
D. Réthy a citit Istoria criticd. 0 citezA nu o data. RecunOsce
chiar ea, s'a folosit de cartea mea : Hasdeu meg eppen nagy
apparatussal bizonyitja (adataink JO rOszOt neki kOszOnhetjak)".
LV

LVI
El bine, ar fi trebuit sa se incredinteze de acolo cel p4in atata
ca provincia cea rornanesca dintre Prut §i Nistru se chiama intrega
B as ar abia abia dela anul 1312 incece, iar in trecut se numia
a§a numal acea poqiune dunarena care apartinuse intr'o vreme
Domnilor muntenesci Basara bi, mai ales sub Mircea cel Mare.
Inainte de acea epoca nu exista vre-o Basarabia peste Prut.
totu§1 d. Réthy crede cu ttriä ca teritoriul dintre Prut §i
Nistru era o tera mahometana numita, Basarabiã inainte de a
It fost Basarabi in Oltenia, inainte de Mircea, Radu-Negru, Vladislav
§1 Alexandru. A§a trebui sa fie, clice d. Réthy ; documente
nu sint, dar nu pöte sa fie altmintrelea, adauga d. Réthy ; des-
11§urarea istorica este acum evidenta", conchide triumfal d. Réthy :
//e terténetek folytatasa mar vilagos". Ce sa'l fad.' d-lui Rethy ?
D.
Réthy a convins pe d. _loan Costa. Me mai Wept de acum
inainte pe d. Réthy de5coperind calea cea noua a adeverului" ca
et-insurni sint un mahometan renegat.
§ 22. Dr. Krzyzanowski.
Pe cele 28 pagine ale broprel sale, d. Krzy2anowski ne iea
la resper pe cate-trei : §i pe mine, 0 pe d. Xenopol, ba §i pe
Resler.; iar pe d. Onciul nu'l cunOsce, caci altmintrelea nici pe
dinsul, de sigur, nu l'ar fi iertat.
Chiar pe titlul lucraril sale d. Krzy2anowski manifesta un fel
de superb despret pentru Romani in genere. Acesta ar fi instruc
tiv, daca n'ar fi comic. Acel titlu : Poczqtki Woloszczyzny" insemneza
: Inceputurile Valahimie . Dupa cum in trecut Rornanil numiati
pe Polonl Lei sail Polonia Lehiä, tot a§a Polonii numiall
alta data pe Romani Wolochy, iar Tera-Rornanesca Wolo s zczy
zn a. Dar un Roman bine crescut nu mai qice astacli Polonilor
Le0", decat numal Mil in semn de superare. Un Polon binecrescut,
dad, nu e superat, qice asta41 Romanilor Rumuny", despre
Romania Rumunija", despre Tera-RomanescaZiemia Rumaska".
De ce ere pe noi se va fi superand d. Krzy2anowski ?
Inainte de a intra in materia, incepend deja dela frontispicit, le
ton fait la musique".
Constatand tonul, me interesezä acum numal cate me privesc
pe mine.

LVII
D. Krzyanowski citeza nu numal textul rornanesc al Istoriet
enlace, dar §i traducerea franceza. El dice : Istoria critica a lui
Hasdeti nu pre corespunde titlului see. 0 condamnatiune prealabila,
scurta §i cuprindetOre. SA vedem.
Observ din capul locului ca d. Krzy2anowski, de§i Polon, totu§1
scrie fOrte incurcat polonesce. Stilul e greoiu §i expunerea
confusä. Cu anevoe II poti traduce cu destula claritate. A§a d.
KrzT2anowski analiseza Istoria criticd in urrnatorul chip, ala ca
nici eti-insumi n'o mai inteleg bine : Hasdeti nu nurnai crede in
continuitatea elernentului romanesc in Dacia, dar Inca II permite
71a persista pe §esurile Romaniei, unde apoi, impreuna cu path-
))zanii immigratiunil, vede renäscendu-se mai tarditi Statul, §i poruncesce
voevodilor romanesci sa piece de acolo pentru a cuceri
in Ungaria in secolul XIII banatul Severinului, Arnla§ul §i Riganra§ul,
silindu-se a lega intr'un mod öre-care istoria cu traditiunea".
D. Krzyanowski habar n'are de argurnentatiunea mea. Intre altele,
e caracteristic ca, pentru d. Krzy2anowski banatul Severinului se
afla in Ungaria. De ce bre tot in Ungaria mr se afla Lembergul,
de Ora ce regil Ungariel i§i dicearl : reges G-alitiae" ? Apoi dupa
d. Krzyanowski Romanii n'ar fi putut funda un Stat in Dacia,
daca, ar fi locuit mai de 'nainte tot in Dacia, ci trebuiati neaperat
veniti de peste Dunäre ad-hoc. 0 curiOsä logica. Presupun di am
priceput pasagiul de mai sus.
D. Krzy2anowski me mustra fOrte aspru, pe mine ca §i pe d.
Xenopol §i pe Resler, ca noi toti am atribuit lui Alexandru Basaraba
victoria asupra Ungurilor la 1330. Pupa d. Krzy2anowski, Alexandru
nu era de loc Basaraba, ci fusese Basaraba numal tatal lui Alexandru,
§i nici tatal acestui tata nu era Basaraba, ci fusese numai
Tugomir, caciOra§1 dupa d. KrzyanowskiBasaraba era nurnele
personal al unula singur, nici de cum un nume de familia sail de
dinastia, acatandu-se acel nume personal mai in urma pe nedrept de
catra urma§i ca un epitet onorific: potomkowie przybierali pOzniej
chetnie czci4 powszechnq otoczone imie". Pentru a completa acestä
sumeta galimatia, d. Krzy2anowski ne mai mustra cu aceia§1 asprime
pe nol toti, intr'o lung notita, ca am cutezat noi toti a confunda
in do3umente1e unguresci nurnele Bazarad cu numele Ba-
zarab, cacl Bazarab nu este Bazarad :
o nazwe sie nie troszcz4,
czy b r zrn i Bazarad czy Bazaradi, bo przernieniaj4 j4 zawsze na
17 Bassarab lub Bazarab". Aci d. Krzyhmowski intrece prin non-

sens chiar. . chiar pe d. Rethy, ceea ce mi s'ar fi parut a fi peste
putintg.
D. KrzT2anowski tine morti§ ca inainte de anul 1330 nu existase
in istoria rornana numele Basaraba. Ce face clara cu Fazelullah-Ra§id
cel din Istoria criticd, utilisat apoi de d. Xenopol ?
Acel text sung sub anul 1240 : dupg ce a trecut tdra Aluta,
ii ese inainte Bazaran-bam Cu o armate etc., apol mai jos :
trecu peste rnunti, intrand la Kara-ulaghi, §ia batut popOrele
12 ulaghice. .." Despre Ulaghi i Kara-ulaghi, adeca Romani §i Negri-Romani,
d. Krzy2anowski nu vorbesce nemic, intocrnai ca o
mata care, cand 1§1 inchide ochil, crede ca nerninea n'o vede ;
iar despre Bazaran-bam cel de linga Olt ci. KrzyMnowski clice ca
nu pOte sä fi fost un ban Basaraba. Este o nascocire a lui Hasdet.
Cat de me§te§ugita este o asemenea combinatiunerni-o taia scurt
d. Krzi2anowski acésta nici n'are trebuinta de a fi dovalit (Jak
sztucznq jest cala kombinacyja, nie potrzeba dowodzié)". Adeverul
cel adeverat este ca pe cele 28 pagine, nu numal de astg data,
ci la fie-care pas, nu se gäsesce nicairi vre-o umbra de dovada.
Pretutindeni d. Krzy2anowski clice ca n'are trebuinta de a dovedi".
eine Ore sa fi fost Bazaran-bam cel dela 1240? Cine ? pentru d.
Krzy2anowski lucrul e f6rte simplu : era un general unguresc
(wodz wqgierski)". Apol de ! Cu acela§1 temeiu d. Krzy2anowski
ar pute sä pretinp ca regele polon Ion Sobieski era un general
rusesc.
Intr'o singura cestiune nici chiar d. Krzyhnowski nu me contraclice.
El recunOsce ca Radu-Negrul n'a fost alt cine-va decat numai
tatal lui Mircea cel Mare. Aprobarea d lui Krzy2anowski nu
me bucura.
§ 2 3 . Kaluzniacki. Tamm.
D. Ka1ur2niacki nu s'a ocupat in specie cu originile Terei-Romanesci.
In principia insa, el nu numai se unesce cu Istoria criticd
contra lu ROsler, dar incg mai adaoga unele noue consideratiuni
importante, mai cu samg faptul ca deja inainte de anul 1230 o
poporatiune curat rornanesca reu§ise a se a§ecla departe peste Nistru
in regiunea Voliniei, fundand acolo cate va mici principate confc.

LTX
derate, cunoscute in cronica rusOsed sub numele de Principi Bolohovesci".
Sint acum trei qeci de sill, inteun modest Calendar pentru
toti pe 1867", editat de librarul bucurescén Wartha, eü publical
un articol intitulat: Pe unde sint §i pe unde aü fost Romanii",
in care la pag. 4 este urmatorul pasagiu : In provincia numitä Podolia,
la hotarele Basarabiel, pe la anil 1230-40 cronicele locale
m e ntion eza Bolohovskaia zemlia, adeca Tera-Rorndnescd, care
se intindea pe un spatiti destul de vast, dela malurile Nistrului
pina la fluviul Buh. Romanii posedat in acéstã regiune o multime
de orap saü tirguVre, precum Bakota, Kudin, Kornetin §i altele,
iar fie-care din acele republice era administratä de cate un print,urr,
toti uni0 prin cea mai strinsa aliarqa defensiva §i ofensivd,
luptand cu fortele cornune contra invecinatel Polonie, dela care
ei ati reu§it a cuceri o parte a Voliniei. Pupa un moment de
existinta politica destul de sgomotosa, numele acelor Romani
despare pentru tot-d'a-una din istoria. Pu0 la mijloc intre Polonii
din Mazovia i Rutenii din Galitia, nu e indoéla cd timpul i-a
desnationalizat i pe ei, precum desnationalizase pe Romanil din
Moravia".
Acestea le spuneam eu la 1867. Pupa clece ani, canonicul
Petruszewicz dela Lemberg emise intocmai acei4 parere intr'un
articol publicat rusesce la 1877, fara a m6 mentiona, ca §i cand
ar fi conceput'o el cel intalu. D. Kalaniacki dara, necunoscend notqa
mea, a atribuit canonicului Petruszewicz paternitatea Heel : Diese
Ansicht wurde z u m er st en Mal e von Petruszewicz geaussert",
ceea ce e gre§it. Vina este a mea, in adevër, ca in Istoria critica
la 1873 et n'am mai revenit asupra Principilor Bolohovesci", uuteptand
atunci a mai stringe elemente de argumentatiune, a le mai
cOce pina la o altä ocasiune.
Unele asemeni elemente de argumentatiune corroborOza tocmai
in lucrarea d-lui Kaldniacki.
Sub anul 1164 Bizantinul Niceta Choniates ne aratl ca cete
de Romani locuiat in vecinatate cu Galitia ;
un pre0os pasagiu,
care imi scdpase cu totul din vedere in Istoria critic& i pe care
contra lul Rosier Ii aduce d, Kadniacki in legatura cu istoria Principilor
Bolohovesci.
Pe de o parte, o impregiurare, observata mai intaiu de mine
in Istoria criticci ii reprodusa apol de d. Kalaniacki, cumca o lo-

LX
calitate in Volinia, cu mult inainte de secolul XVI, era cunoscutä
sub nurnele Vadul lui Basarabe ;
pe de altg, parte, tot din Istoria
criticd, textul dintr'o veche cronicA polonä sub anul 1259 : Thartari,
subiugatis Bessarebenis, Lithvanis, Ruthenis", uncle indicatiunea
topicA se potrivesce pe deplin cu regiunea Voliniei ; aceste doue
fapte concOrda cu ipotesa ca, acel Principi Bolohovesci" erat anume
clintre Basarab I.
Asupra acestui punct eü voiu insista pe larg in studiul met
despre Berlad.
Astacli me marginesc numai de a nu uita pe d. Kalaniacki.
Tot aci voiu inregistra pe d. Tarnrn, un alt adversar al lui
ROsler, dar care atinge Istoria criticd abia in trécet §i mi se pare
cä a cunoscut'o nurnal pe la capetul lucräril sale, ceea ce et regret
mult, cad.' mi-ar fi lirnpopt, p6te, unele puncturi controversate.
D. Tamtn, ca §i. 'n Istoria crated, nu recuncisce pe nici Un
Radu-Negrul dela 1290 in sensul cronicel muntenesci. Rite ca.te
i se atribue clice el nu apartin unui singur principe, ci UflUI
intreg §ir de principi".
D. Tamm respinge insa cu desavir§ire itinerarul cuceririlor
succesive ale Basarabilor din Severin in sus la Fiigara§ §1 apol de
acolo in jos la Gampulung §i spre Marea-negra, dupa cum incercai
a o stabili et in Istoria criticd. D. Tamm are deplina dreptate.
Acel itinerar nu'l mai prirnesc nici et. III multurnesc dara et-insumi
pentru indreptarea unei gre§ell.
§ 24. Dr. Miletici §i Agura.
In importanta publicatiune bulgard oficiala Sbornik, dd. Mile
tici §i Agura, profesori la Universitatea din Sofia, at intercalat
done studie, reproduse apol deosebit : 1, NotiGe despre o caldtorid
sciinpficd in Rorndnia ; 2, Daco-Romdnii i literatura lor cea slavica.
0 colaboratiune in genere a dol sat mai multi la o singurá monografia,
fie literara, fie sciintiftcä, are tocm61 marele pécat de a
fi o poligrafia: unitatea de conceptiune §i de executiune lipsesce,
inlocuindu-se printr'un fel de contract synallagmatic. Prin concesiuni
dintr'o parte §i din cea-laltd, armonia aparenta maschezd o

LX1
contradictiune realä, lar in casul cel mai bun lasa goluri asupra
puncturilor celor ne'mpdcate.
Ap aü patit'o dd. Agura §i Mileticl : fie-care din el, luat in
parte, ar fi fost in stare de a produce o lucrare mai solida.
Autoril cunosc Istoria criticei, opera d-lui Xenopol §i studiele
(Hui Onciul. Despre mine el se pronunta : ilustrul profesor i cel
mai vechiu slavist in Romania (\muumuu% llpo4)eCop If Haii-cTapona.
lIplIfITOJIb Ha CJIBllCTllKT BT POMMIDI T. B. II. XlacAey)". Apol comparand
pe d. Xenopol cu d. Onciul, el se rostesc in favOrea d-lui Onclul :
ori-cum ar fi, Onciul e mult mai aprope de adevër (Bcticata, Onciul
6 mum no-6.1r3y O ilanHam)". El bine, acolo unde el se opresc pe
larg asupra lui Negru-voda, dd. Miletici §i Agura mö uitä pe mine
cu desavilre, pe d. Onciul il tree cu vederea, 0 se asociaza pe
de'ntregul cu d. Xenopol, adeca cu Radu-Negru dela 1290 cel cu
falmOsele criscive ale Campulungului.
Dd. Agura i Miletici caltiga un plus prin ambilaterala eruclitiune
a amindurora, dar obin un minus sub raportul consequentei
celei dualistice, e0nd drept resultat un plus-minus.
Reg calculand maternaticesce ca dol lucreza neapërat de doue
oil mai spornic decat unul singur, ambil autori nu nurnai §1. aü
facut unul altula nesce conciliatiuni reciprOce in dauna sintesel,
dar inca au zorit a ispfavi lucrarea cu orl-ce prq pré lute, s'ait
precipitat färä cale, capëtand astfel o valOre efemera.
Un e xempl u.
Dd. Agura §i Miletici Kill bine ca Rosier dete o lovitura de
mOrte asa isuiui Notar anonim al regelui Bela. Orl-ce punct dintr'un
asemenea isvor suspect trebui respins fdra crutare, intru cat
acel punct nu se pOte intemeia pe vre-o alta fantana sigura sail pe
mal multe fantane converginti. Tntre altele, contra unor autoritäti
atat de respectabile ca Darnmler §i Budinger, ROsler a resturnat
cu toptanul din sfera Notarului anonim teoria anteriöra despre
existenta medievald la nord de Dunare a vre-unui Stat bulgaresc.
Bulgaril stapanind unde-va in Dacia cea medievala, este o curata,
fantasia, Vice ROsler. De aceea Jireèek, istoricul cel mai recent §i
mai critic al Bulgarilor, se feresce en stäruintä de a vorbi despre

LXII
Salanus, despre Kean, despre cel-lalti duces Bulgarorum" din reginnea
Carpatilor inainte de Asani. Dd. Xenopol §i Onciul s'ag
alunecat pe acest pripor ; dar nici intr'un cas nu trebuiati s'o faca
dd. Miletici §i Agura, de vreme ce el sint speciali§ti pe terenul isto
riel bulgare; iar de pretind ct bine ag facut'o, atunci erag datori
a demonstra er6rea lui ROsler. Neavend destul timp §i socotind de
prisos a lucra incetivr pentru a aprofunda cestiunea, dd. Miletici
§i Agura nu se sfiesc a vorbi cu sigurantä despre stapanirea cea
veche a Bulgarilor pe malul nordic al Dunäril : principele bulgar
Kean, principele bulgar Salanus, principele bulgar Achtum, princip3le
bulgar Glad, principele bulgar Menumorut, Bulgari peste Bulgari.
Nici dupa Asani, nici inainte, nici in Terniiana, nici in Ardel,
nici in Tera-Rornanesca, nici in Moldova, o dominatiune bulgaresca
istoricesce doveditä n'a fiintat. Bulgari b ej en a ri in diferite timpurl
§i locuri aIi fost, fan indoélã, ca buna-Ora Bolgar-Cserged in
Transilvania sag mai multe sate numite §chei pe aiurea ; dar
nicairi Bulgaril la nord de Dunare n'ag fost nici-odatä stäpani
sag cuceritori, afara numal de prima epoca a treceril Bulgarilor,
adeca a Slovenilor, in secolii VI VII la Iornande i la Procopig.
Am vëclut mai sus, cat de ubreda a fost documentarea d-lui On
ciul despre un Stat bulgaresc cis-danubian post-asanic ; tot a§a de
§ubreda este contra lui ROsler ori-ce documentare pentru periOdele
cis-danubiane cele ante-asanice. §'apoi dd. Agura i Miletiel nici
nu se incerca macar de a documenta bine-reg.
Insistand asupra unel fictive periode bulgäresci in Romania,
dd. Xenopol, Onciul, Miletici §i Agura, negreF §i d. Krz371anowski,
toti la olalta combat in Istoria criticei o interpretare a mea in legatura
cu cea mai veche a§eclare a Romanilor Dunäreni in Fagara,
adica a Negrilor-Rornani.
0 voiu reproduce aci in-extenso :
Cea mai veche mentiune despre Fagara§ ne intimpina intr'o
diploma din 1231. Primul punct, care ne isbesce intr'insa, este
ca
laturea Fagara§6na se numia tot d'a-una, chiar cu mult inainte
de secolul XIII, Ora Romanilor": terra Blacorum. Acest dat,
expres in modul cel mai clar, se ciocnesce cu o alta indicatiune
de tot obscura, care nu p6te fi descurcata fära ajutorul unel laboriOse
critice. Actul povestesce, in ce chip satul Bola, de0 primitivarnente
nu facea parte din jurisdictiunea FagAraplui, totu0
,,mal la urma i s'a supus prin forta: a temporibus jam, quibus

ipsa terra Blacoruin terra Bulgaroru»z extitisse fertur". Aden :
Numcei de cdnd se clice c'aa venit Bulgarii in acjstd terd a Romdnilor.
Bulgaril navaliti in Fagara§ §i anexand cAtra el un satulet
dela margine, carele tinuse mai 'nainte de un alt scaun, éct o
adevorata cimilitura. §'apoi sa se bage de sama o impregiurare.
Intre anul diplome i intre anul acelei cuceriri bulgare cata sa
,,N trecut cel putin vr'o cinci-cleci de ani, de Ora-ce naratorul precis6za
timpul evenimentulul nurnal printr'un se Oice, ca nesce lu
cruri departate, aflate dela batranl, nu vëclute §i aupe. Ar urrna
dara c Bulgaril vor fi cuprins Fagarapl pe la 1160-1180. Insa
tocrnal atunci ei zAceati in sclavia G-recilor, de unde s'an smuls
abia intro 1190-1200. Este invederat ca Bulgari din diploma
insemnéza alt ce-va. SA aruncarn o cautatura asupra geografiei
din evulmediil, i totul se va irnpaca. Bizantinul Leone Gramatic
din secolul XI, vorbind despre transportarea unor compatrioti al
sei pe malul nordic al Dun Aril in Tera-Romanesca, clice: in Bul-
..garia de peste Istru. Carta catalana din 1375 da Romaniei danubiane
numele corupt de Burgaria, pe cand Bulgariei propriti clise
ii reserva forma cea corecta : Bulgaria. Cronicarul oriental R4d,
carele trAia in Persia intre 1250-1300 i lucra dupa fantane oficiale,
cand descrie o invasiune mongola din 1240, numesce Bulgarid
acea regiune unde se afla téra Karavlachilor §i a lui Basarab
ban , §i sa se observe ca in acea expeditiune 'Mara nu
trecusera de loc peste DunAre. Acésta confusiune norninala avea
in vedere mai ales banatul Severinului, despre care la 1237, numai
§ése ani dupä datul documentului de mai sus, regele maghiar
Bela IV scriea catra papa G-regoriti IX: terram Zernram circa
partes Bulgariae , lar intr'o diploma din 1239: Circa partes Bulgariae
in terra quae Zeuren nominatur. Cu alte cuvinte, Oltenii
pentru Transilvani erat Bulgari prin vecindtate cu Bulgaria, in-
tocmai precurn pentru Romanii cis-carpatini sint pina astA
Ungureni frap no§tri din Transilvania prin vecindtate cu Un- .
garia: circa partes Hungariae. Pinä in timpii mai noui, Arde-
n
LXIII
lenil ne botezail pe nol cate o data cu epitetul de Bulgari, incat
suburbiul rnuntenesc dela Bra§ov, remarcabil prin biserica lui Negoe
Basaraba §i unde nu yeti aucli o singura vorba bulgaresca, se
poroclesce in limba maghiara Bolgarszek saü scaunul Bulgarilor,
Iar romanesce se clice Sobel,
precum cronicele nOstre cele vechl
numiati pe Bulgari. Sasul Reichersdorfer, scriOnd in prima juma-
cli

LXIV
tate a secolului XVI, se rostesce despre suburbiele Bra§ovului :
nunum incolunt Buigari, alter= Hungari, Saxones agricolae tertium.
Cine öre nu re3unOsce aci sintesa celor trel nationalitati ale
Ardélului ? Cu cate-va rinduri mai jos, insu§1 Reichersdorfer pune
11 in loc de Bulgari pe Valachi". Dar de ce sd. mai vorbirn despre
Brapv, cand avern o marturia tot atat de positiva cigar in privinta
Fagaraplui ? Un poet sasesc de pe la 1550 il descrie in
urmätorul mod :
A.rx iacet ad ripas piscosae dives Alutae
Cui Fogaras prisci nomen tribuere coloni,
Undique cum fossis valido circumdata muro
fianc habitant circum fodientes rura Trabolli
Innumeri, quibus arx leges et iura ministrat".
Adeca : Pe malurile pescosului Olt sta vestita cetate, cariia ye-
chil
locuitori II irnpusera numele de Fagara§, incungiurata de
pretutindeni cu §anturi §i cu puternicul zid, unde locuesc impregIur,
dedati plugdriei, nenum6ratii Tribali, supu§1 legilor §i dreptului
dictate din acel castel". Celebrul Sas Eder, editand poerna lui Sche
saeus, observa : Sub epitetul de Tribali, sinonim cu Bulgarii, sint
intele0 Romdnii de lingd Fdgdra*, precum tot Bulgari se numesc
Romdnii dela Brapv". Aa dara asupra numelui Bulgari in inteles
de Romani danubiani nol avern marturi : 1. Leone, scriitor grec
de pe la anul 1010 ; 2. Ra§id, analist oriental din secolul XIII ;
3. Mappa catalana din secolul XIV ; 4. Reichersdorfer, autor transilvan
din secolul XVI; 5. Schesaeus, compatriot §i contimpuren
al acestuia din urma ; 6. Acceptiunea actuala a vorbel Bolgarszek
la Bra§ov. Primele trel mArturie sint pretiOse prin epoca lor dintre
secolii XI XIV; ultimele trel sint nu mai putin importante prin
naceea cd emana tocmal din nesce sorgirrti transilvane, lar Schesaeus
2)mai cu sama se referd anume la Fagara§. Ne resumam: Bra§ovul
nca §i Fdgära§ul, d'o potriva a§eclate la marginea Munteniel, primiserd
in cursul evului mediu din portiunea danubiana a Daciel
un nail contingent de element romanesc, pe care Sa§ii, Unguril
§i chiar fratil no§tri de peste Carpati nu scieat cum sal distinga
decat numai atribuindu-1 porecla de Bulgari, fiind-ca veniati din
regiunea circa partes Bulgariae, pe cand Romanilor transcarpatim
li se reserva mai cu preferintd, precum vedem in documentul
12 din 1231, epitetul de BlacM. §i totu§1 in putine regiuni ale Pro-
...

LXV
vinciei Traiane vita romana e mai nearnestecata cu elemente
straine, mai purl ca in téra Fagaraplui. Fagarl,§enil clice d. Barit
17-nu se incuscresc nici o data cu ne-Romani. Exegesa unui singur
cuvint, asupra cam% noi ni-am dat ostenéla de a gramadi probe
peste probe, impra§tia tota negura. Termenul Bulgari din actul
dela 1231 capaa o deplina claritate: erat Romani dela Dunare..."
Argurnentatiunea mea din Istoria eritieet, ori-cine s'o fi desaprobat,
eti o mantin §i asticli in fond.
Pasagiul din diploma dela 1231 : terra Bulgarorum extitisse
fertur" 'Ate sa nu fie tradus: se glee cä s'ail a § e cl a t Bulgaril",
cad latinul exto insemnéza : a resari, a se arata, a fi de fata.
Schimbandu se expresiunea ori-§i-cum, sensul remane acela§i.
Argumentatiunii mele neminea Inca n'a opus o contra-argumentatiune.
Dd. Agura §i Miletici in specie, cu obicinuita lor pripa
colectiva, inlatura ori-ce discutinne: Provincia Fagaraplui apartinuse
in vechime Bulgarilor (AmenTa ti.orapallm e HpHaagneasaza 131 llp-
JUIIHH Bytmeaa
Ha BlarapHr11)". Pentru ci remane necontestabil, .,,Heexat-
Heinle", o nediscutabila axioma ca : la Fagara§ in anul 1231 se
)) mai aducea Inca a-minte primul imperiti bulgaresc, care stapanise §1
peste Transilvania (1111)BOTO 6'LarapeHo Hapcno, 1C00TO 0 Hum mum II 131
TpalICIEJthallIffl)(1. Atata, §i tot. Acésta se chiarna a face istoria a vol
d'oiseau.
0 singura contra-argumentatiune s'ar puté opune argumentatiunil
mele, §i tocrnal eti-insumi o voila. face. In actul dela 1231
intro termenil Bulgari" §i Blachi" nu se manifesta un antagonism
etnic, nu se vede nicl decum o vrajma§ia internationala, ci numai
se mentioneza o schimbare de situatiune juridica : de cand s'ati introdus
o noul stare de lucruri. In acest act nu se clice ca Bulgari"
nu mai sint in téra Fagaraplui la 1231 ; din contra, el
persista, de vreme ce mentiunea lor este o necesitate practica ;
dar se constata ca nu existasera acolo ore-cand in terra Blacorum",
sfiind atunci fOrte de de-mult o alta situatiune juridica.
De cand Fagara§enii figurOza in istoria Transilvaniel, trasura lor
juridica cea mai caracteristica este institutiunea boierilor, cari
nu ne apar nicairi la cei-lalti Ardeleni, afara de Fagara§ §i de
Hateg, cele doue regiuni strins legate cu casta nobilitara cea oltenOsca
a Basarabilor. Bolan in paleo-slavica boUar, sonmpE, este
la Romani un bulgarism, negre§it, insä nu insemnOza, de loo ca boierii
romani erat saa trebuiat sa fie Bulgari, dupa cum tot slavic
61,080. IV.
5

LXVI
este la noT kinez, paleo-slavicul knianzi, KHABK", pe care Slavii
Ii imprurnutasera din germanul kuning, macar-ca nobilirnea lor nu
erail Nemti. A§a darg, cu mult inainte de anul 1231 Basarabil
introduseserg. la Ardelenil din Fagara§, in terra Blacorum", o
schimbare de situatiune juridica, un not raport de proprietate teritorialg,
anume tera boieresc a". Dupg, vechea foneticg, romanesca
se qicea boliari. In paleografia latina este anevoia a deosebi
pe g de y. In actul din 1231 e dara permis de a ceti textul : a
ternporibus jam quibus ipsa terra Blacorum terra bulyar or u rn
extitisse fertur". Deci ajungem tot la Basarabi, nici decum la Bulgari.
Dd. Miletici §i Agura, in conformitate chiar cu titlul celor doue
lucrari ale lor, ar fi adus un mare servicit Romanilor §i Slavilor
tot-o-data, dacä s'ar fi apucat a grupa elernentele romanesci istorice
cele imprg§tiate cu prisos in poesia poporana a Bulgarilor, mai
ales in acea epica. Intre altele, buna-Ora, cu cati-va ani inainte
de dd. Agura §i Miletici, d. Draganov a descoperit tocmal la Bulgaril
din Macedonia un cantec despre cei doi voevo4i. romanesci:
Iancul-voda §i Negrita-voda (auiyi Bormop H Milrpurka BortBoAa), poetisand
cunoscuta du§rnania a lui Ioan Huniade contra lui Vlad Dracul,
pe care'l omOrg, la 1446. Prin acest cantec, unde Vlad Dracul
pOrta numele de Negru-voda, dd. Agura §i Miletici ar fi priceput
ca epitetul de Negru se aplica de o potriva bine la orl-care B asara
ba, tot): Basarabil a vend pe stegul lor c a pet e negr e.
Incepend din vremile cele mai vechl ale relatiunilor internationale,
Romani): n'ail incetat nici o data de a ajuta pe Bulgari ; Tar
Bulgaril, drept o recunoscinta inconscientä, in baladele lor air cantat
mereu bogata memoria a Basarabilor : pe Radu, pe Mircea, pe Dan
§i altil. Despre acestea, dd. Agura §i Miletici tac mutesce. De sigur,
nu printr'o nerecunoscinta conscienta.
Cele canthrite in capitolul de fata, incepend dela d. Xenopol
§i ping, la dd. Miletici §i Agura, mi-at adus o viug, lumina.
Ele m'au luminat a me convinge prin contra-proba ca Istoria
critica in privinta luI Negru-voda a avut o desavirOta dreptate.
Verificarea facuta, planul aprobat, temelia find tare §i incercata,
pot merge maI departe cu cugetul impacat, cladind acurn un

LXVIT
edificit definitiv, pentru care dupd ce nu voiu mai fi pe pdmint
reparatiunile ulteri6re, necesare din timp in timp la ori-ce cladire,
nu vor comprornite opera architectului. Pentru asemenea re-
paratiuni vor fi suficienti nesce simpli calfe de architecturd.
In capitolul urmator, prin care se incheid munca mea, unele
pasage din Istoria criticei vor fi intercalate intregi, servind ca un
fel de soclu architectonic la completarea §i terminarea operei, de
Ora ce1 avearn gata mai
trel-cleci de ani.
de'nainte, nesguduit printr'o durata de
1NTEMEIAREA TEREI1ROMANESCI.
Boierul Murgul, cel mai vechit analist al Moldovel §i al Munteniel
tot-o-datd, scriind pe la 1460, ne spune ca, Statul Terei-
Rornanesci fusese intemeiat la anul 1310 de card tatäl lui Vladislav,
adeca de caträ Alexandru Basarabd, pe care '1 numesce
Negru- \Todd,.
Abia peste un secol dupd boierul Murgul, doue crisOve muntenesci
de cea mai perfecta autenticitate, pdstrate in Archiva Statului
printre ale manastiril TismOna §i reproduse aci in fac-simile,
unul din 1569, cela-lalt din 1576, ambele numesc N eg ru-v od a de
o potriva pe Vladislav §i pe Radu, cei dol ifi ai lui Alexandru
Basarabd, anume crisovul din 1569 pe Vladislav ii califica Negru-
17vodd c el int diu int em eiator al Terei-Romanesci" (um< WT
Cr113AMIIE BildWKOE 3EMAE IlrhEW WT Ilerp8n 'locum), Tar crisovul din
1576 lui Radu ii lice simplu: Negrul-voevoda".
Märturia celor dou6 crisOve din 1569 §i 1576 este pe deplin
conforma cu biografia sfintului Nicodern, pe care, dupa traditiunea
batranilor calugari dela TismOna, a scris'o ieromonahul Stefan,
spunOndu-ne ca Statul Terel-Romanesci fusese intemeiat de 'ntait
de catra Vladislav Basarabd, pe a doua linid de catra fratele mai
mic Radu.
Despre boierul Murgul §i despre ieromonahul Stefan et am
vorbit deja pe larg mai sus In §§-fil 3 §i 13.
A§a dard, dupit cele mai vechi §i cele mai necontestabile date
cronistice, intemeiarea Terei-Romanesci, treptata unificare a teri-

LXVIII
toriului pe ambele laturi ale Oltului de 'npreuna cu o parte din
Ardél, se intamplase nu de o data §i nu sub un singur principe,
ci in interval de trei patrare de secol, intre anil 1310-1385,
de catra Alexandru §i apoi succesiv de catra fiii sei Vladislav §i
Radu, cate-trei aparqndu-ne sub acela§1 epitet de Negru-vod a.
Lund ca punct de plecare pe boierul Murgul din 1460 §i
cele douö crisOve din 1569 §i 1576, et volu incepe prin a desbate
mai intaiu intréga epoca cea preliminara dela 1230 pina la
1310, §'atunci voiu ajunge cu deslegarea definitiva, ca punct de
sosire, la aceia§i mareta triada: Alexandru-Vladislav-Radu, tatal cu
fiii sel, cei trei Negri in quintescenta, Urea Basar, ab il or,
dintre cars Radu forméza apogeul, expresiunea cea mai completa
a trinitAtii, intemeiätorul cel final al Statulul Terel-Romanesci,
dinsul care intr'un crisov din 1379, reprodus in fac-simile, se intituléza.
inainte de fiul sell Mircea : marele voevod §i Domn, oblädu-
))ind §i stapanind Vita téra Ungro-vlahiei §i laturile de peste munti
§i Inca terile cele tatäresci §i ducele Amlaplui §i al Fagaraplui §i
ban al Severinului §i pe ambele maluri ale Dunaril intregi chiar
pina la Marea cea mare §i al ormului Silistria stapan".
§. 25. Mehediniul in stAphnirea Ungurilor.
Bibliografia: Istoria criticei t. I, p. 26-8. Archiva istoricd t. III p. 191-93.
Kemény, Ueber die Knesen, in Kurz's Magazin t. II p. 304-5. Olahus, Hungaria et
Atila, Vindobonae 1763 in-8 p. 76. Pesty, A Szorenyi bansag, Pest 1878 in-8 t. I
p. 248 sq. Idem, A Temesi bansdg, Pest 1868 in-8 p. 10. Fejer, Codex diplom.
Hungariae, t. III vol. 2. p. 348, t. IV, vol. I p. 22, vol. 3 p. 552. Marienburg, Kleine
siebenburgische Geschichte, Pest 1806 in-16 p. 224. Moldoran-Bar4, Diplomatariul in
Transilvania 1871 P. 55. Szabó, Székely OklevOltar, Kolozsvdrtt 1872 in-8 t. I
p. 7. CIXHOUK aral Bopaca, in PaROBCICII, HIROAKO yha 0 AAH109 Bielgrad
1860 in-4 p. 51.Stritter, Memoriae etc., t. II p. 459.Ph. de Mouskes In Du Cange, Histoire
de l'empire de Constantinople, Paris 1657 in-f. t. 1 p. 229. Katona, Historia critica
etc., t. V p. 653, 688, 714.
Cel de 'ntaiu Ban unguresc al Severinului a fost Luca : Lucas
Banus de Scevrin" intr'o diploma din 1233. Prin urmare, ce-va
inainte de acel an Ungurii cucerisera pentru prima Ora Severinul.
Prin banat de Severin", din punctul de vedere al Ungurilor
nu se intelegea Oltenia intréga, ci numai o parte a districtulul
Mehedint, anexata catra o parte orientala a Teme§ianei.

LXIX
Acest punct de vedere trebue bine lAmurit.
Despre secolii XIV §i XV intinderea teritoriall a banatului
celul unguresc al Severinului este necontestabilA.
Pentru secolul XV, Nicolae Olãh, trAind in prima jumdtate
a secolului urmAtor, ne spune fOrte limpede cA la Unguri Banul
Severinului stapania cetatea Severin, cAruia Ii erati supuse Or-
§ova, Mehadia §i Peth, nu mai mult decat atata: Severinurn
arx, infra Trajani pontem, cum tribus aliis, Orsova, Peth, Mihald,
liii subditis, harum praefectus Banns ..."
Cam tot atata, plus valea Alma§uluf in Teme§iana, era in secolul
XIV, dui:4 cum resultd din alaturarea a trei acte autentice :
unul unguresc §i done romanesci, t6te din acela§i an 1387.
Cel unguresc sung, : Nol Stefan Losonczy, Ban de Severin §i
pintre cele-lalte demnitati comitele Teme§ianei, facem cunoscut
pe viitor prin actul de fatA, cumca avend in vedere demnele de
lauda merite ale credinciOselor servicie, pe carl Petru fiiul 1111
De§, kinez din districtul numit Alma§ al castelului regesc Mehadia,
precum §1 fratil sel uterini Cristea §i Mihaig, expunOndu'§i
nav er ea §i viOta in mal multe pericole i de mai mult timp,
le-ail adus maiestAVI regesci sub predecesorii no§tri Bani ai qisulul
nostru banat, §i chiar noue pe cand lucram pentru liberarea
dOmnel regine Maria, deci in resplata acelor servicie, precum §i
pentru a-I mai indemna la altele §i de acum inainte, 11-am connferit
in virtutea oficiuluf nostru un sat regesc numit Patak in
districtul supra-scrisului castel Mehadia, cu tOte folOsele §i dependiqele
de orl-ce natural lor §i mo§tenitorilor lor, ca all
aibe §i
sal tind sub conditiunile §i darile de mai jos, adeca etc. Dat in
Ineti, a doua i dupl serbatorea santului confesor Alexiir (18
anul Domnului 1387. SA se observe cl Losonczy, de§i
nu numai Ban de Severin, dar §i comite al Teme§ianei in acela§1
timp, totu§I daruiesce fratilor Derni satul din regiunea Alma§ului
anume in calitate de Ban de Severin §i pentru nesce servicie facute
anume pe teritoriul banatului de Severin: videlicet Banis
dicti nostri Banatus. Alma§ul, districtus vocatus Halmagy", impreund
cu castelul Mehadia, castrum Mihald", facea dar o parte
integranta nu din comitatul Teme§ian, comitatus Thernesiensis",
ci din banatul de Severin, banatus Sewrinensis". Pe and Lo
sonczy, dandu-§i titlul de Banus Sewrinensis, dam% la 1387 unor
Romani din Alma§ un sat din acea lature, in acela§I an noi ye

LXX
dem pe Mircea cel. Mare intitulandu-se de asemenea Ban de Severin.
Cum öre banatus Sewrinensis" putea sa Ii aparting amindurora
in acela§1 moment? Nu cum-va titulatura marelui Mircea va fi
fost numal de paradg ? Prin un azard fericit, tocmal din acel an
1387 ni-aA remas doue cris6ve mirciane relative la Oltenia, din
cart una pOrtg datul de 21 Iunitl, adecg este posteriOra abia cu o
lung donatiunii lui Losonczy. Acest crisov arath limpede, printr'un
§ir de localitall : Tisména, Vodqa etc., cum-ca Unguril puteati stgpani
atunci termul danubian cel mult ping la Or§ova, iar teritoriul
spre resarit de riuletul Cerna era intreg al Muntenilor. Mai pe
scurt, Losonczy se intitula Banus Sewrinensis, insä poseda numai
Mehadia §i Alrna§ul. Chiar actul sell e scris nu in Oltenia, §i nici
in apropiare, ci la Inea, actualmente BoroOneil, o localitate in
pari1e A radului.
Pentru Unguri darg, din totalitatea Olteniei numai Mehedintul
facea parte din banatul de Severin". Chiar la Romani banatul
de Severin, luat din punctul de vedere cel unguresc, se numia
une-ori banat de Mehedint", bung. Ora in actul latinesc dela Vladvodg
din 1511 : Radulo B an o de M eh e d in ce ". Legatura intre
Mehadia, mai romanesce Mehedia", §i intre banatul de Severin a
fost atat de intirng §i indelungatä, Meat nu numal portiunea vestsudicg
a Olteniei conserva ping asta-cli numele de Mehedint, dar
usul poporan intinde cate o data acesta denominqiune chiar asupra
Olteniei intregi, bung-Org in doina la Alexandri :
Francla, verde maghiran,
Voini col Mehedintén,
Sint nAscut pe fruncli de fag
Ca sit fill la limo drag,
No
seeddat de nvie in Olt
SA mA fac yak de tot . . .
Urcandu-ne mai sus in secolul XIII, nu resultä de nicAiri ca
banatul de Severin sa fi fost pe atunci pentru Unguri mai mult
decat Mehedintul, total sail chiar numal in parte. in diploma regelui
Bela IV din 1247, Oltenia peste tot se numesce tota terra
de Zewrino", dar tocmai caracteristicul tota" arata cg din totalitate
numal o parte constituia, banatus de Zewrino"; §'apol insg§1
Ungaria nu pretindea acolo asupra acestei totalitql alt ce-va
decat o simpla suzeranitate. Invëtatul Ungur Pesty a publicat o
vastg lucrare in trel tomuri despre banatul Severinului, incepend

LX XI
din secolul XIII. El reproduce o grarnada de documente. El bine,
nu se afla la dinsul absolut niel o indicatiune de stapanirea
Ungurilor in Oltenia afarg. din regiunea Severinulul.
Ala dara, ce-va Inainte de anul 1233, Ungaria apucase dela
Olteni regiunea Mehedintului, numind acolo pe Luca §i dandul
titlul de Banus de Scevrina. Mal in urma acest titlu a putut deveni
in ierarchia 'Curtil dela Buda Lin ce de tot fictiv, dandu-se
traditionalmente cate unui favorit regesc chiar cand Unguril nu
stapaniat in fapt nici un petec in Oltenia ; dar p en t r u prima
r a, ca temeit al deprinderii curat nominale ulteriOre, trebula sa
fi fost la anul 1233 o ratiune seridsä, o posesiune öre-care reala
asupra unel partl din teritoriul oltén.
Peste §épte ani, la 1240, vedern pe un al doilea Ban unguresc
de Severin, numit Oslu: Oslu Bano de Zevreno". Dela acesta
ne-a remas nu numal o mentiune in diplome maghiare, dar Inca
lucru mai semnificativ suveniri topografice in regiunea occidentala
a Olteniei : in districtul Gorj valea Oslea §1 muntele Oslea,
ambele la hotar, lar in Mehedint dol munti Oslea, de asernenea
la hotar, pe cand nicl un nume local analog nu ne intimpina nidill
in interiorul terei §i pe aluri in restul Romaniel. Ar fi important
de a cerceta, daca nu cum-va Mehedintenil §i G-orjenii
vor fi pastrand vre-o legenda despre acel Ban Oslu.
Este sigur dara, mai repetam inca o data, intre anil 1230-1340
Unguril cucerisera dela Romani Mehedintul, cel mult cu o falia
margina§a a Gorjului §i a Doljului, infiintand un banat al Severinului.
Cucerind Mehedintul, in capul carula pusera pe Luca pe la 1233
ca Ban al Severinulul, Unguril pe de o parte at respins de acolo
pe Romani, Ian pe de alta s'at veclut in vecinatate cu Bulgaria, cu
care pina atunci ei nu se invecinat nicairl la Dunarea de jos.
Trebuira dara sa continue o lupta, in care pe Romani nu puteat
sal
ajute mai bine decat Bulgarii, mai corect dinastia cea romanéscg,
a Asanilor. Domnia, atunci impëratul Joan Asan, fiTul primului
Asan, al fundatorului imperiului romano-bulgar. Era unul din
cel mai marl, principl ai epocel, acela despre cars episcopul frances
contimporan Filip de Mouskes qicea Ca era fOrte vitOz §i f6rte in

LXXII
telept : Ki mult ot valor et haut sens". In adevër, Bulgarii n'aU
zabovit contra Ungurilor in ajutorul Oltenilor.
In archivul Szecsénian dela Pesta se pastr6za in original o
diploma cu data 1235, pe care §1-a copiat'o contele Kemény, de
unde fragmentata de canonicul Stefan Moldovan in FOia Asocia-
iunii Transilvane
pentru literatura romana, insotita de surnarul
adnotat de reposatul Barit. Prin acea diploma regele Bela IV daruesce
magistrului Dionisit trel sate in Ungaria, drept resplata
pentru serviciele aduse intr'un crancen rësboiti contra lui Alexandru,
fratelui imporatului bulgaresc: contra exercitum Alexandri
fratris ipsius Imperatoris Bulgarorum".
Ca frate al lui Joan Asan, Alexandru este cunoscut de demult.
In a§a numitul Sinodik din secolul XIV, intre membril familiei
Asanilor el este numit dupa Ioan Asan : Sebastocratorul
Alexandru, fratele marelui impërat Asan ". Bizantinul contimporan
Akropolita clice : Primul rege bulgaresc Asan avusese dol ifi pe
loan §i pe Alexandru". De ad genealogia la Stritter:
Asan
Ioannes II Asan Alexander
(1221-1245)
Callim anus IL
(1257).
Reproducend fragmentul dupa canonicul Moldovan, Barg observa:
Vecle ori-cine ca aceste batai erati intre Unguri-Secul §i
intre vecinii Romani confederati pe atunci cu Bulgaril". Canonicul
Moldovan scurtase peste mësura diploma cea din 1285, facènd
astfel pe Barq sa crecla, ba chiar sa fie convins ca Bulgarii
se bateau cu Secuimea in Ard61, fiiird aliati cu Romanii de
acolo. A ascunde dintr'un text o portiune esentialä, nu e cinstit.
Canonicul Moldovan indusese intr'o grava er6re pe venerabilul Barit.
Mai corect a fost profesorul Szab6 dela Cluj in diplomatariul secuesc,
unde publica de asemenea un fragment, dar mai complet,
anume urmatorul pasagiu, care lipsesce la Barit : Dum in obs id
ione Ca stri Bu dung essemus constituti, egredientibus e Castro
militibus ex adverso, iam dictus Dionysius prirnus inter alios
conflictum iniens cum eisdem, ipsos in Castrum redire compulit,

LXXIII
absque ulla nostrorum lesione" ;
mild, : acel Dionisi ft se luptase
contra Bulgarilor §1 i-a respins atunci cand regele Bela IV asedia
c e t at e a Vi d in u 1. NicI o alusiune la MM. Tocmai Vidinul,
castrum Budung", este acela care ne lurninéza. Diploma ne
spune ca in aceia§i expedipne contra Vidinului sebastocratorul
bulgar Alexandru surprindea merefl pe Unguri, impra§tiati pentru
a despuia §i a pustii -Ora cea de linga Vidin, lovindu'i pe din§ii
fati§ sat prin stratageme, ba §i robise chiar pe comitele Bogomir
nal lui Zuboslafi, capul Secuilor : qui (Alexander) per multas
acies et latentes insidias, nostros homines ad depopulandam et
spoliandam terram dispersos frequenter invadere consveverat,
qui etiam Bogomerum filium Zubuslay comitem et Ductorern Siculorum
captiverat. Din causa canonicului Moldo van, Barit intelegea
Ca Bulgaril despuiat §i pustiiae Transilvania, pe cand
textul este fOrte lAmurit : Ungurii despuiat i pustiiaft regiunea
Vidinul ul.
Nic profesorul SzabO n'a facut bine de a se märgini cu un
fragment. Numai diploma intrOga limpeclesce pe deplin situatiunea
cea istorica. Acea diploma figuréza intrega in colectiunea lui FejOr, unde
ni se arata pe prima liniä ca data 1235 e gre§ita, ci data
cea autentica este 1236, de vreme ce datOza din anul al doilea al
regelui Bela INT. Apoi pe a doua linia din textul diplomei
intregi resultä ca resboiul cel dela Vidin fusese inainte de alte
doue evenimente, cart amindoue se intamplasera in anul 1233 :
un resboiu in Galitia §i un resbolu cu Austria, ambele inregistrate
la Katona. Resboiul in Galitia este mai cu sarna precis, fiind-ca
intre anii 1233 1236 n'a mai fost altul, pe cand cu Austria
regele Bela a mai avut o lupta cu Austria la 1235, in ambele
insotind pe tatal soil regele Andreiu. Deci resboiul sebastocratorului
Alexandru contra Ungurilor avusese loc ce-va inainte de
1233. Am constatat cä tot ce-va inainte de 1233 avusese loc victoria
Maghiarilor asupra Romanilor din Mehedint, cand s'a §i infiintat
pentru prima Ora banatul cel unguresc al Severinului. Mehedintul
este fata 'n fata cu regiunea Vidinului de peste Dun are.
E peste putinta de a nu recum5sce strinsa legatura intre ambele
resbOie. Oltenil §i Bulgaril ne apar aci ca aliati contra Ungurilor.
Mehedintul fiind cucerit, Ungurii aü trecut immediat in Bulgaria
pentru a pedepsi pe a1iaii Oltenilor. D upa ce Unguril nu miserä
pe Lucas Banus de Scevrin ", tot atunci la 1235, éra§i pentru

LXXIV
prima 6ra, corOna Santulul Stefan i§1 baga Bulgaria in titulatura
cea regesca: rex Bulgariae".
Alianta Bulgarilor cu Oltenli, mai in specie alianta cu dinastia
cea romanesca a Asanilor, este fOrte semnificativa. Intre altele,
diploma din 1235, adeca, acea din 1236, darama cu desavir-
§ire teoria d-lui Onciul mai sus §-ful 20 despre intemeiarea
Statului Terel-Romanesci de catra acea dinastiä. Daca o asemenea
intemeiare nu s'a indeplinit sub imporatul Ioan Asan, apoi mai
tarp ea era cu totul peste putinta din partea Bulgarilor, caci
dupa mOrtea acestui mare principe, adeca dela 1245 in jos, puterea
imperiului trans-danubian incepe a scade repede, stingendu-se toto-data
posteritatea cea romanesca a primilor Asani.
§. 26. Doljul i Romanalul sub stäpAnirea Cumanilor.
Bibliografia: Originile Craiovel, Bucurescl 1878 in-8. Archiva istorica t. III p.
192 etc.Albericus Trium fontium, Chronicon ed. Leibnitz Lipsiae 1698 700 in-4 part.
II p. 573, 578-9.Du Cange, Hist. de Constantinople, t. II p. 121.--,Toinot7e, MCmoires
de Saint Louis, Paris 3859 in-16 p. 150-2. - Kuun, Codex Cumanicus, Budapestini
1880 in-8.Rabbi Petakhia op. Lelewel, GOographie du moyen-age, Bruxelles 1852 in-8 t.
III p. 201. Berfennin, Baaxo-6oarapcKia rpanna, Petersb. 1840 in-8 p. 10, 56
etc. -
Fotino, IcnopEa t. I p. 282-3. TunusK trad. Sion p. 10-11. Bolliac, Topographie
de la Rofimanie, Paris 1856 in-8 p. 23. Pappazoglu, Guide du voyageur de SOverin
a la Mer noire, Bucurescl 1863 in-16 p. 29. Margot, 0 viatoria in cele 17 districte
ale Rornâniel, BucurescI 1859 in-8 p. 51.Ubicini, Provinces roumaines p. 29.
Paitoom, HIE0mto ptlin p. 64. Tincu-Velea, Istoridra bisericbsca, Sibiu 1865 in-8
p. 245-6.Laurian-Beilcescu, Magazin istoric t. I. p. 10.A. Xenopol, Istoria Romanilor
t. I, p. 525-6.
Putin dupa cucerirea Mehedintului de catra, Ungurl, cam pe
la 1235 plus-minus, Cumanii cuprinsera restul cel dunaren al 01teniei
: Rornanatul §i Doljul.
Mal intMu, eine Ore s fi fost Cumanii ?
S'a gäsit de de-mult in Venetia §i s'a dat la lumina un manual
intreg de limba curnana, scris in anul 1303, cand Cumanil
ocupat inca mai Wta partea orientala a Rom aniel. Ca model, eta
cuvintele de sub rubrica intitulata calitätile timpilor", in care
alaturi cu formele cumane noi punem pe cele turce, aa dupa cum
se pronunta in Constantinopole :
resarit, curnanesce Gun tousin, turcesce ghiun dogusu ;
apus cun batisi ghtun batisi ;

LXXV
timp oucal alit ;
noros bulud buluth;
timp ploios iamgurlu haua lagmurlu hara ;
obscur carangu qaranli ;
nori bulutlar buluth-lar ;
zapada char gar ;
negura touman duman ;
bruma, roua gig cih;
vint yel iel etc.
In curs de vr'o trel secoli, acêsta odraslä turca, s'a aflat intr'un
contact de tOte iIe1e cu strabunii no§tri, §'apol nu nurnai
in Moldova, dar §i In Muntenia pina la Olt. Distrietul Teleorman
conservä pina asta-cli un nume curat cumanic. Dupa fonetica turca
ar fi Deli-orman, adeca padure dosa", literalmente padure nebung".
A§a se chiama, intre altele, o padure din Dobrogia. Dupa
fonetica curnana, turcului initial d fl corespunde tot-d'a-una t, in
cat Deli-orman trebui sa ne apara aci sub forma de Teli-orman. In
vocabularul cuman din 1303 noi gAsim in fapt ambele elemente
constitutive ale acestui nume : telistultus" i ormanboscus" .
Cumanismul Teleormanului" este dara matematicesce sigur. Riul
capetase acest nume dupa vre-o padure de pe mal, lar dupa rig
s'a numit apol districtul.
In dialectul peceneg, inainte de dominatiunea Cumanilor in
Romania, se chiarna tot a§a un munte de prin Buzau sail Rimnicsarat,
pe care Bizantinul Cinnam, vorbind sub anul 1152 despre
un resboiu intre Greci §i Pecenegi, II numesce &pp; Tbouopmv. AcOsta
forma Tenuormon" presinta acea particularitate dialectalä,
ca pecenegul tenu- corespunde cumanului teli-, adeca n intre vocale
alternOza cu 1. Din putinele graiurf turanice, ale cdror dictionare
imi sint la dispositiune, in limba tungusa nebunul se vice tencik,
in limba buriata tenek §Vn dialectul tatar karagassic tencik, ceea-ce
abia difera de pecenegul tenu, pOte mai corect teneh, caci Cinnarn
§i Bizantinil in genere nu exceleza printr'o transcriptiune perfect
exacta a numirilor barbare. Pecenegii §i Curnanil vorbiag aceeall
limba; variantele Teli-orman ne arata totu§I intre ambele popOre
nisce diverginte dialectale destul de pronuntate, cel pup sub raportul
fonetic.

LXXVI
In ori-ce cas, Cumanii ail ocupat Teleormanul, si ocupat
un timp atat de indelungat sail intr'un mod atat de durabil, incat
meinoria lor se mai pastréza in numele districtulul.
Judecand dupa positiunea relativa a localitatilor, tocmal de
pe aci trebui s fi esit pe la 1235 cete de Cumani, pasind prin
Vadul Cumanilor" dela Olt in directiunea Craiovel, de unde mai
in urma, prin Vadul Cumanilor" dela Dunare, dinii all trecut in
Bulgaria si s'an
dus la Constantinopole.
In districtul Qlt, Iing maretul tit dela care si-a imprumutat
numele, se aflä in plasa §erbanescil un sat numit Comanii, despre
care Frunclescu ne spune a are 1600 locuitori si este resedinta
sub-prefecturei.
In districtul Do lj, linga Dunare, in plasa Campului, se afla un
alt sat numit Comanii, despre care érki Frunqescu ne spune
face o singura comunä cu invecinatele sate Maglavit si Go lent,
avOnd peste tot 2590 locuitori.
In dictionarul lui Frunqescu se gasesc o multime de localitäti
numite Comana (Vlasca), Comanca (Romanati, Valcea, Arges), Comdnesci
(Bacat, Mehedint, Covurluiu, Gorj, Dorohoiu), Comanqa
(Olt) si Coman (N6mt, Bacat) ; dar numai cele douö de mai sus
se chiama Comanif.
Aruncand o clutatura asupra mapei, Ota positiunea relativa a
ambelor sate:
In acest mod, daca vom trage un segment dela Comanii-pe-
Olt pina la Comanil-pe-Dunäre, spatiul intermediar va cuprinde
partea sudica a districtelor Romanati si Do lj, avOnd Craiova in virf.
ct

LXXVII
Omonimitatea celor doe sate §i positiunea lor perfect analog
la puncturile de trecere peste cele doe fluvie, sä fie 6re un simplu
efect al azardului ?
Cata, mai intalu de tOte, sa restabilim forma cea corectä a
numelui.
Satul Comanii" din Dolj este o proprietate a Tismenei.
Gratia avutului archiv al acestel vechl manastirl, depus in
Archivele Statului §i care consistä din doe mari condice vechi, trel
condice noue §i sute de documente originale, istoria satului Comanii
s'ar putd urmäri in sus pina pe la jurnatatea secolului XIV.
Cea mai veche diploma existinte este din 1385, dela \Topa
Dan, fratele §i predecesorul lul Mircea cel Mare, ambil flu ai lui
Radu-Negrul, nepoti al lui Alexandru Basaraba. Acest crisov sunä
literal :
... mai confirmä domnia
mea tOte cdte dedese sdnt-repo-
11 satul parinte al domniei mele
Radu voevod : satul V a dul Gull
man ilor cu Toporna, §i balta
Bistret dela Toplita ping, la
garla cea repede mai sus de
Covacita cu satul Hrisomuintii,
§i Tismena pe ambele parti
cata a fost Ligkesca §i Ru-
§esca, ; apol mai confirm §i tOte
cate dedese in scris rnänästirii
santului Antoniti unchlul dom-
)7 niei mele sant-reposatul Vladislav
voevod: satul Jido§tita
cu päriul, §i tOtä pescaria du-
))närdna cea din mijloc..."
§i la sfir§it :
TOte acestea s'ati scris in
Arge§ din porunca domnului
voevod Dan, in anul 6894, indictionul
9, a lunel octobre
qiva 3.
. CEM noirspz>KAa l'7110MH H
illiKd C-TOF101-1H11111H ptu,ATITM I'TBdA111
INI40y411 KOE1104ll flpHAoRH. cfno K Or,
MAHCKIII spoya, crronorm. H HAtITO
EFICTIFELIT. WT TOFIAZIO AO upmoro
rpeAd
111111116 KOHALIFILI,Rt. c CMWM
xpkconitOitm,H. H THCMEHN. FIO WROPO
CTpiflI MUKO ik MirettlELLICK0 H
HIEWCK0 K% CHM HOTEpWKAAM. H
AHKA MWH4CTHpF0 C-TrO c1HTOHLI twit=
3
110)1{11 H 1104FIHC4 CTr1HILIT P KaMH
HOLIHKWH EAAAHCAMI HOEROAtl. CMO
)KHAOHLIIHH,d C HOTOKOM. H Hti
HAIrk CA4FIk1H sup REC. . .
AS.-
aa ark 341-111Cdal& oy aprHuni
11011FAHTEM P1.114 HOEKOAX 44114. Firrkr
)S-W, 11-4. HHAHKTIWII, .0.. du,a WK.
rogpYa
iHk, r.
1.
98=
1.
CPO=

LXXVIII
De aci resulta cä satul Cumanii, cu mult inainte de anul 1385,
a existat deja sub caracteristicul nume de 11011MaICKKIII npo" adeca
Vadul Cumanilor". Cu acela§1 nume Ii gäsim in tOte documentele
Tismenel din secolii XIV 0 XV. Abia in secolul XVI numele
Vadul Cumanilor se inlocuesce printr'o forma mai scurta: CumaniI
sat Comanii, buna Ora in crisovul dela Alexandru-voda din 28
aprile 1576: CEA() ENt CE 3011ET KOMMITH f21( cr 6A113 KOA i,1,iu (satul
ce se chiama Comanii, care se aflä aprdpe de Vidin)".
El bine, ce fel de inteles putea sa fi avut numele cel vechiu :
Vadul Cumanilor"? Sub anul 1475, vorbind despre infrangerea
Turcilor de cAtra Stefan cel Mare, cronicarul Urechea Vice : Iar
tefan-voda pornitu-s'a dupa din0i cu Moldovenii sei §i acei 2000
de Le§1, §i all gonit pe Turci pina i-a trecut Siretul la Iona' psci,
Pluncle se chiamei Vadul Turcilor Ii
pincl asteicri. . ." Pe mapa lui Rei-
chersdorffer de pe la 1550 acesta localitate se pune slavonesce :
Tureczky broth, mai corect : TOWERKKIli apoAz. Vadul Cumanilor"
sat ROIrilialiCKI1114 EpoAz i Vadul Turcilor" sat TOWERKI1111 Gp0A% exprima
doue fapte analdge : pe de o parte retragerea Turcilor din
Moldova peste Siret, pe de alta retragerea Cumanilor din Oltenia
peste Dunäre.
Dad, insä Cumanil a ti e t din Oltenia prin vadul" dunarën
de linga Vidin, se nasce intrebarea : pe unde dre sa fi in tr at ei
in acésté tOra ? Negre0t printr'un dre-care vad" al Oltului. Iatä-ne
adu0 vrênd nevrOnd la satul Cumanii-pe-Olt, unde trecerea riului,
in adevër, este inlesnitadupa mijlOcele de transport pe apa din
acea epocaprin existenta cator-va insule, intocinal ca i 'n Dunare
de'naintea' Vidinului. iic dupa mijlOcele de transport pe apa
din acea epoca", caci un martur ocular, calOtorul evreesc Rabbi
Petakhia, ne spune ca Cumanii nu aveat corabil sat luntri, ci treceau
riurile pe pei de cal cusute, ceea-cefiresceil silia a cauta
o plutire pe cat se putea mai scurta : dela o insula la alta.
Cumanil-pe-Olt este Vadul Cumanilor" cu acelmi drept ca §i
Cumanii-pe-Dunare, cu singura deosebire ca cel intaiu a servit Cu-
manilor la intrare, Tar cel-lalt la e0re. Dar intre momentul intrarii
gi
intre momentul e0rii cata sa fi fost un interval de timp, in
cursul cäruia cel putin o parte din districtele Romana
s'a aflat sub dominatiunea Cumanilor.
i Dolj
Fiind-ca din secolul XIV nu avem nici o urma, de o asernenea
dominatiune, ba nici macar o probabilitate, de vreme ce Cumanii

LXXIX
au despdrut atunci aprcipe cu desävir§ire de pe scena istorieI, faptul
trebuia 0, se fi intamplat in secolul XIII.
Acuma, razemandu-ne pe desvoltdrile de mal sus, unde nomenclatura
topografica ne-a procurat cea mai nea§teptatä lumina,
nu ne va fi gret de a intelege naratiunea caluggrulul Alberic despre
un Rex Jonas, craiu Ion" de pe la 1235, pe care acest cronicar
contimpuran 11 numesce: major in Regibus Comanorum" (cel maI
mare dintre regii Curnanilor), iar un alt scriitor de asemenea contimpuran,
celebrul Joinville, II dä epitetul de: le grant roy des
Commains" (marele rege al Cumanilor).
Scriitorul bizantin Georgit Acropolita, carele clescrisese cele
petrecute in timpul set intre anii 1204-1261, ne spune sub 1239
ca o armata cruciata de 60,000 Franci, venita prin Ungaria contra
Grecilor in ajutorul Latinilor din Constantinopole, unde abia se urcase
atunci pe tron junele Baldovin de Courtenay, a fost bine primita
in cale de caträ Bulgarl §i avusese ajutOre dela Scitl". Sub
epitetul de Scitl", se scie cd Acropolita intelege pe Cumani.
Acea expeditiune a Francilor, cronicarul Alberic ni-o povestesce
cu nesce amdrunte, pe carI nu le gasim aluri.
El ne spune cd in armata cruciata, de§i ere' 700 cavaleri
80,000 de cdläreti, afard de pedestrime, totu§I ea cu anevoia ar fi
putut strabate prin Bulgaria, daca n'ar fi fost ajutata de Cumani,
cu carI Alberics'at incuscrit dol din capil cavalerilor: vir
nobilis Nargoldus de Toceia (Corceio) duplex fecerat matrimonium,
ipse scilicet et Conestabulus".
Acest pasagit, cronica lui Alberic 11 explica 5i'l completeza
sub anul 1241 in urrnAtorul mod :
Soronius insuper Traditor quidam duas habuit filias baptizatas
11in Constantinopoli, quarum unam duxit G-uillelmus Conestabuli
filius, alteram Balduinus de Hainaco ;
filiam vero regis Jonae, qui
videbatur esse major in Regibus Comanorum, duxerat Nargeldus
(Nargoldus) Balivus, qui Nargeldus hoc anno decessit et praedicta
uxor ejus facta est monialis".
De aci resultd ca Cumanii, cu carT armata franca s'a intälnit
in Bulgaria §i de catra earl a fost sustinuta, intr'un mod atat de
eficace, aveat in fruntea lor doi principi mai insemnati : pe craful
Ion, considerat ca cel maI mare dintre regil Cumanilor", §i pe
§i

LXXX
un altul numit, sat mai bine latinisat sub numele de Soronius" ;
din ace§tila, pe fiica craiului Ion a luat'o de sotia ilustrul cavaler
Nariot de Toucy, regentul imperiului latin de Constantinopole
dupa mcirtea imporatului Robert de Courtenay, iar cele douö flee
ale lui Soronius s'at casätorit cu seniorii Baldovin de Hainaut §i
Guile lm filul Conetabilului; peste putin insa murind Nariot de Toucy,
fiica craiului Ion, remasa vöduva, s'a facut calugarita.
Tot a§a interpreteza pasagiul Du Cange, care scriea pe la jumatatea
secolului XVII, astfel ca cronica lui Alberic 1-a fost cunoscuta
Inca numal in manuscris ; cu singura deosebire putin
esentialä ca el pune cele trel casatoril deja dupa intrarea armatei
france in Constantinopole, ceea-ce este mai probabil, de§i nu se cuprinde
in text.
Iatä comentarul set :
Au printemps ensuivant il (Baudouin) mit son armOe en cam-
27
pagne, qui fut fortifiem d'un grand nombre de Comains, qui lui
arriv6rent sous la conduite de Ionas et de Soronius leurs rois ou
princes. . . Ces deux princes vinrent a Constantinople avec leurs
familles et y furent très bien accueillis par les barons français :
lesquels afin de les intéresser et de les engager fortement dans
leur parti, firent épouser a Guillaume fils de Geoffroy de Méry
connétable de Romania l'une des fines de Soronius et une autre
21
a. Baudouin qu'Alberic surnomme de Haynaut, par ce que peut-
2)
etre il était originaire de ce comté, l'une et l'autre ayant rep le
baptOme. Nariot de Toucy, seigneur puissant, qui avait été Bail
)7
22de l'Empire probablement apr6s le cl6cès de Robert, étant lors
veuf de la fille de Branas, Opousa la fille de Ionas, qui était le
,plus grand d'entre les princes des Comains.
Epitetul de tradator, pe care Alberic Ii cla lui Soronius, Du
Cange Ii comentOza inteun alt loc prin trecerea ulteriora a acestui
principe cuman in partea Grecilor contra Francilor ; inainte insa
de a adopta o asemenea interpretatiune, care nu se justifica prin
fapte, ar trebui consultate tOte manuscrisele exist*" ale cronicei,
pentru a vedO dad, nu cum-va traditor" ar fi o lectiune gre§ita.
In loc de: Soronius insuper Traditor quidam duas habuit filias..."
s'ar putO citi Soronius insuper traditur quidem duas habuisse
filias. . .", §i atuncl sensul ar fi pur i simplu : cat despre Soronius,
se (-sice a el a avut douë flee etc." Acest traditur quidem"
(se qice), care indica o indoela din partea lui Alberic asupra nu-

LXXXI
mërului fetelor celor casatorite ale lui Soronius, se potrivesce cu
pasagiul de sub anul 1239, unde cronicarul, vorbincl despre ambit
principi cumani, cralul Iona §i Soronius, clice : duplex matrimonium"
(indoita casatoriä), acordand prin urmare fie-carula din el cate o
singura filca.
Ori-cuin sa fie, nu Soronius, fie el tradAtor sat. ba, ne preocupa
in casul de fata, ci numai craiul Iona, in privinta carula textul
lui Alberic este de o perfecta claritate, §i mai adaoga apol : Mortuus
est hoc anno (1241) Rex Jonas praedictus nondurn baptizatus,
et idcirco sepultus est extra muros civitatis (Constantinopolis) in
72altissimo tumulo et octo armigeri suspensi sunt vivi a dextris et
sinistris, et ita voluntarie mortui, et viginti sex equi vivi similiter
nsunt ibi appensi. Adeca : In acela§i an 1241 a murit mentionatul
rege Iona, §1 fiind-ca nu se botezase Inca, de aceea a fost
n
ingropat afara din murii Constantinopolii sub o mägura fOrte
inaltä, lar d'asupra'1, la drepta §i la stanga, aü fost spinclurati opt
osta§1, earl s'ati sacrificat de bunä voe, §i doue-deci §i §6se cal vii".
In acest mod, e§it din Curnania propriu Iis, adeca Moldova
§i portiunea orientall a Munteniel, mal in specie prin Teleorman,
de unde aü trecut apol in Oltenia, läsand aci urmele sale in cele
douö vaduri ale Cumanilor, marele Craiu Iona" s'a aliat in Bulgaria
la 1239 cu o cOta de cruciatl Francesi, s'a incuscrit acolo cu
unul din capil lor §i a venit impreuna cu ginerele sea la Constantinopole,
unde murind fiebotezat la 1241, a fost ingropat paganesce
sub o magurO, cu Orneni §i cal omoriti pe mormintul sea.
Trecerea regelui Iona din Oltenia peste Dunare in Bulgaria
se intamplase ce-va inainte de 1239, anul aliantei lui cu Francil
cea descrisa de calugarul Alberic. Trebui sa admitem dar c §0derea
Cumanilor in Rornanat §1 in Dolj durase un interval örecare
intro 1235 1238, adeca tocmal dupa stabilirea administratiunil
unguresci in Mehedint §i dupti, resboiul regelui Bela contra
sebastocratorului Alexandru. Sub primil Asani, Cumanil din Romania
dunär6n5, uniti cu Romanii dela noi, erati necontenit in
raporturl amicale cii Bulgaril, carora le trimiteat merea ajut6re.
Este mai mult cleat probabil ca apprea regelui Iona in partea
Olteniel cea invecinata cu Vidinul fusese provocata anume contra
Ungurilor in impregiurarile funclarii Banatului de Severin. Cu alte
cuvinte, Cumanil nu veniati ca du§mani irnprotiva Oltenilor §i al
Asanilor, ci ca prieteni, imprietenincl apoi cu Bulgaril pe Franci,
51,080. IV.
6

LXXXII
cu earl at pA§it ei-in§ii mai departe spre Constantinopole. Plecand
craiul Iona, Romanii ail remas singuri in Romanat §i in Do lj,
conservand suvenirea celor doue Yaduri ale Curnanilor §i traditiunea
despre un craiu Ion" marele rege" dupa cum il numiati contimporanii,
major in Regibus Comanorum" la Alberic, le grand
roy des Commains" la Joinville.
Fotino §i anonirnul publicat de fratil Tunusli, ambii de pe la
inceputul secolului nostru, afi combinat cei de'ntalu, daca nu mö
in§éla memoria, o teoria despre originile actualei capitale a 01teniei.
Fotino qice: Pe timpul acela craiul Lin al Bulgaro-rornanilor
stapanind §i peste cele cinci districte de peste Olt ale Daciei,
7) sub el s'a fundat Craiova, numita ast-fel dup nurnele lui, fiind-ca
17 romanesce §i bulgaresce Lin se chiama Iova sat Ivan, lar regele
kral, de unde Craliova : domnia lui IOn. Acest cralu Lin, la 1205,
1)a cladit in Craiova §i vechia biserica numita Ranesca cu hramul
))marelui martir Dimitrie." De unde va fi luat Fotino, cä imperatul
Ionitia din dinastia Asanilor stapania §i peste cele cinci districte
ale Olteniel" §i ca lui i se datoresce biserica tanesca" a santului
Dumitru din Craiova, pe care o va fi cladit anume la anul 1205,
nici mai curand, nici mai tArclit ? acOsta nu se scie.
Anonimul Tunusliilor, rostind o parere analoga, are aerul de
a o sprijini pe o fantana istorica ; in realitate insa, cand ii cumpAnesci
mai de aprOpe, este §i el tot atat de obscur ea §i Fotino.
Iva cuvintele Sale: Petru §i Asan, doi frati Romani, earl facusera
in téra lor o biserica in nurnele marelui martir Dimitrie...
Apol mal departe: Aice cata sa spunem, c. ace§ti doi frati eraii
11 din domnitorii celor cinci districte ale Craiovel, caci acolo este §i
biserica cu serbarea rnarelui rnartir Dimitrie, numita BanOsca, pre-
))
cum din hrisovul fundatorulul a se vede.' Ce fel de hrisov al
fundatw ulue , de vreme ce se pretinde a fi lost dol fundatori, iar
nu unul? Ori-cati fundatori sa fi fost, unde Ore §i in ce conditiuni
se va fi afland acel problematic hrisov"?...
0 data asvarlindu-se in circulatiune de catra Fotino §i fratil
Tunusli, acésta genealogia a Cralovel altii s'ail grabit a o reproduce
fara control, une-ori mai impodobita cu ipotese secundare tot
atat de nedovedite.

CraIova qice Cesar Boliac doit son nom
12 dation a un empereur rournain, nommé Ionitza-Atsan,
au commencement du treizième siècle." Aci lucrul
LXXXIII
et sa fonqui
régnait
se afirma
deja pur §i simplu, ca §i cand ar fi o axioma asupra carila nu se
discutä.
CraIova qice Pappazoglu ville batie au 10-me siècle
par le roi Iovan qui lui donna son nom." Iata imporatul Ionitiil
stramutat pe negandite In secolul X, sarind in sus peste douë
sute de ani!
Craiova clice T. Margot este un ora§ Mite antic ; se
pretinde cit, mai intaiu fu o cetate dacica, ce se dArima de catra
Romani, cari apoi inaltara pe locul acela un ora§ not cu numele
de Castra-nova (tabara noua); in urma Craiul fovan (Ioanita), regele
Bulgarilor §i al Romanilor, il mai mari, ii infrumusqa §i Ii
ocoli cu fortificatiuni noue i mai intinse pe la anul .1180, §i Ii
))dede numele set §i d'atunci se numi Cralova. Ce de mai floricele,
incepend dela Castra-nova pina la ocolire cu fortificatiuni
noue §i mai intinse" de catra imperatul Ioniiü pe la anul 1180",
adeca cu vr'o doue-qeci de ani inainte de urcarea sa pe tron !
Jean,
roi des Valaques et des Bulgares ne spune UM-
))
), cini possedait aussi le banat de Cralova. II passe pour le fon-
), dateur de la ville qui porte ce nom, formO du sien (Cral ou Cral,
Iov ou Ivan, Jean). Il y fit, dit on, construire l'eglise Banesa, qui
existe encore aujourd'hui"... i icêncl acestea, Ubicini citOza pe
Fotino.
Fotino §i anonimul Tunusliilor, sustinOnd originea asanica a
lui St. Dumitru din Cralova, se pare a fi avut in vedere un text
din Bizantinul Niceta Choniat, scriitor pe la finea secolului XII,
care ne spune, ca fantana contimpurana, cum-ca fratil Petru §i Asan
ar fi zidit o biserica in onOrea lui St. Dumitru. Acea biserica insä
a fratilor Petru §i Asan va fi fost ea claditä in Romania? Nu.
Biserica in cestiune se afla anume in acea parte superiOra a
Balcanilor care se chiarna Muntil dela Sliven", unde primul Asan,
dupa fantanele istorice bulgare, infiintase vr'o doue-cleci §i patru
de manastiri, formand ca o republica calugaresca in felul acelela
dela Santul-munte. TOte acestea n'ail a face cu capitala Olteniei.
Fotino §i anonimul Tunusliilor nu intelesese textul lui Choniat.
Din§ii nu sint mai fericql in privinta etirnologiel Craiovel
din Oraiulova.

LXXXIV
Forma cea obiclnuith in vechile nOstre crisOve este Crarieva.
Forma moderna Crcdova este o simpla mulare din slavicul Kra-
Una, sag mal bins dintr'un tip vulgar Kralfova. Kralieva safl
Kratiova, la rindul seu, nu e dent un adjectiv posesiv ferneesc
din [conk rege", intocmai ca Bucova din bukil fag", Sadova din
sadg planta", Rogova din rog4 corn", §i atatea alte localität1 din
Romania, unele &far in vecinatatea Cralovei. Deci, in compositiunea
cuvintului Craiova nu intra nici decurn numele personal lova.
Ora§ul unui rege Andre Tu, Petru, Mihaiu, Constantin etc. se p6te
numi Kra lima saü KraRova cu acela§I drept ca §i ora§ul unui
rege Ion ; §i nu numal un ora§, ci ori-ce fel de localitate, fie rig,
fie baltä, fie mäguri, cAcI semniftcatiunea vorbei este aci de tot
generala : lucru regesc".
In acest mod, singura conclusiune legitima, pe care trebul s'o
tragem din cuvintul Craiova", este ca. va fi avut ore-cand, direct
sail indirect, a face cu vre-un cralu". Acel craiu" putea s fi
fost Ion, precum s'a §i intamplat a fi ; dar ac6sta nu resulta catu§1
de putin din istoria bisericei santului Dumitru, unde nu este nernic
anterior anului 1500 sag chlar 1652, i nu resulta catu§i de putin
din numele CraioveI, in care nu figureza nici un element personal.
Fotino i anonimul Tunusliilor catä sa fi auqit peste Olt o
traditiune despre Un cralu Ion", o personalitate legenclara pe care,
nesciind curn s 0-o explice, ei aü legat-o cu pasagiul din Niceta
Choniat §i cu numele Cralovel, identificancl-o intr'un mod destul de
ingenios cu celebrul imp6,at Ionitiü.
Ceea-ce insä Fotino §1 anonimul Tunusliilor n'ag sciut, este ca
o legenda analoga s'a conservat la Romanil din Teme§iana. Un
preut de acolo, Nicolae Tincu-Velea, dice : Poporul roman in Alrna§
pastrOza din vécuri o traditiune curiOsA, ale caril urme cel pulin
autorul nu le AA in istoria Banatului. Iaca traditiunea : curnca
pre ripa de ling, satul Lapo§nicel, unde se v6d §i asta-clI ruine
//de zidire, sä fi fost un caste], unde sa fi re§equt regentul Alma-
sului,
nurnit de popor Crain 'lova" (lovan-Tovian-Ioan); curnca
acesta, dupa un timp Ore-care, cu fOrte multe familie s'a dos in
Romania §i acolo a intemeiat ora§ul de astäch Craiova, numit a§a
dupa numele seg ; cumca §i riul ce curl pre sub ripa unde a
stat acel castel, apoI i intreg tinutul acela se chlama §i pina

LXXXV
nastäcli Cralova", dar i Craina" sat Craina,". Tot acolo, ce-va
2, mai departe catra resarit, in lunca Iablanitei sub délul Stragita,
iar41 se afla rernasite de un castel mare si larg, unde tot traditiunea
qice ca ar fi locuit un dornn mare. Aci sapand Ornenii ad
scos mai multe monete antice rornane, dintre cari una de aur cu
inscriptiunea : Traianus I-Iadrianus an. 60" (?) se afla astqf
)) am voqut-o insumf in posesiunea parocului Iablanitei Nicolae
Tatuc..."
Acéstä traditiune, asa CUM o avem aci, ne presintä o imposibilitate
logica.
Memoria until popor retine cateo-data in curs de secoli suvenirea
unei localitalt vOqute, dar nu a unei regiuni pe care n'o cunoscuse.
Daca o parte Ore-care din locuitorii Teine§ianef de pe malurile
CarasuluI ar fi emigrat in Oltenia d'a-stanga Jiului, fie cu
un cralu-Iova" sag cu orl-cine altul, atunci in Almas ar fi putut
sa remana o vaga aducere arninte despre plecarea pribegilor, nu
insa, amaruntul Ca: s'ag dus la Dolj §i ag interneiat acolo Cralova".
In Doljclaar fi fost logica traditiunea ca. strabunii Craiovenilor
vor fi venit in vechime din Alma§ ; ar fi fost logica, fiind-ca pentru
acei strabuni Almasul fusese ce-va cunoscut, a caruia notiune, prin
urmare, el a putut'o transmite posteritatii ; in Almas, din contra,
o asemen ea legenda nu este logica, de Orace Banatenii eel remasI
nu avusesera nici o data a face cu Doljul, ba nici chiar cei plecap".
dintre dinsil nu erag in stare de a Msa vorba a-casä ca se
duc la Cralova, caci CraIova nu era inca in fiinta. Colonistil englesI
din Boston sag din Washington wig prin cornunicatiune orala
dela parinti si rno§i, cumca mosiT sag parintif lor ail trecut din
Anglia in America ; nu existä insa nici o localitate in Anglia, unde
sa ni se spuna din gura poporului, fara ajutorul cartilor, ca o céta
de acolo se va fi dus intr'un timp pentru a fund t in America Bostonul
sag Washingtonul.
Singura cale posibila de a scapa pe craiul Iova" al MAOnilor
din acest impas, este de a interverti itinerariul seg: el n'a
venit din Alma§ la Crabova, ci din Cralova la Almas. Cu alte cuvinte,
o emigratiune olténä din Dolj a dus cu sine in Temesiana
legenda despre fundatiunea Craiovel si, gasin I acolo la indemana
nesce ruine din epoca romana, ruine unde se descoper pina astaçll
monete de ale lui Adrian, ag aplicat catra aceste vechituff din
noua patria, dupa obiceiul tuturor pribegilor, numirilo si remini-

LXXXVI
scintele patriei ce1e vechi. TincuVelea ne spune ca localitatea cea
din Mma§ se chiarna nu numal Craiova", dar i Craine. Oraina
insemnOza slavonesce loc mArgina§" 0 nu are radicalmente nici
o legatura cat de departata cu Oralieva loc regesc". Exista insa,
negre§it, o mare asemOnare curat fonetica intre Craina §i Oraiova.
AcOsta asemënare a fost de ajuns pentru ca coloni§tii din Do lj sa
prefaca cu atat mai lesne locul marginae, unde au venit sa se
a§eqe, loc regesc", de unde plecasera §i pe care légan al lor
all
cu grail puteati uite.
Numai astfel se explica cunoscinta Alma§enilor din Banat cu
Craiova cea din Oltenia.
0 data acest punct stabilit, traditiunea se limpeclesce in tOte
amaruntele sale.
Modul nostru de a interpreta pretiOsa legendA, pe care ni-o
cornunica Tincu-Velea, decurge nu numai din bunul sirnt, dar se
confirma §i prin istoria cea positiva a Banatului, a caruia poporatiune
a fost adesea re'noita prin stoluri de terani fugiti din Oltenia,
pe cand fenomenul contrar al ernigratiunilor din Teme§iana
catra Olt nu ne intimpina nicOiri. Ne ajunge a spune, cä intre
anil 1641-1646, peste 10,000 de familii oltene s'ail a§eclat in
Banat, colonisand acolo districtul Var§etului §i al Tirni§Orei. Asemeni
migratiuni s'ati Intamplat nu o data. 0 buna parte din impoporarea
actuala, a Teme0anel, mai ales top' aa numip Terani"
de acolo, sint veniti din Oltenia.
Unele din aceste colonisari succesive cata sa fi fost forte vechi,
astfel Ca cele mai antice douö cronice ale Terei-Romanesci, in cari
observati bine se vorbia f6rte mult anume despre originile
banatului Craiovei", probabil §i despre craiul Iova", all fost
scrise tocmal in Banat. WA ce 1ice despre ele neuitatul Balcescu:
Cele mai vechi cronice ale Terel-Romanesci ce am gasit sint din
vOcul XVII. Douë cronice, earl le credem mult mai vechi, nu le-am
putut Inca gasi. Acestea sint : Oronologia dela Var§q (ora§ in Teme§iana)
§i Cronologia Iancului-vodd (Huniade). Dupa märturia ierodiaconului
Naum ClococOnu, care le citOza intr'o precuvintare a
sa asupra cronologiei Domnilor Terel-Rornanesci, ele sint f6rte
interesante i vorbesc cu d'amaruntul despre intemeiarea banatului
l
Craiovei.
In orice cas, traditiunea despre craiul lova", legendarul fun

LXXXVII
dator al Craiovei, a colindat intr'o epoca dre-care din Oltenia in
Teme§iana.
Copia cea prOspeta din Alma, intaresce originalul cel invechit
din Do lj.
Lasand la o parte biserica santului Dumitru §i numele CraIoveI,
earl ambele aü incurcat pe Fotino §i pe anonimul Tunusliilor, sa
ne marginim dara a lua drept punct de plecare ac6sta traditiune,
al carila caracter poporan se probeza prin variantul sea din Banat.
Dic caracter poporan", cacl istoricul catä sa se feresca cu spalma
de acele pretinse legende, pe earl le inventeza din cand in cand
semi sciinta, ba cate o data reu§esce chiar a le altoi prin propaganda
in unele
Ceea-ce distingea pe craiul Iona al Cumanilor, cata sä fi fost
acea infaNare plina de demnitate, acel aer de impunere, acel prestigia
exterior a-la Agamemnon sat' a-la Frederic Barbarossa, care
deosebesce cate o data chiar pe capil selbatecilor §i impresioneza
adanc pe totl acel ce se apropla de un asemenea favorit al natureI,
de§i in realitate el 'Ate fi de o capacitate fOrte rnediocra: nurnaI
astfel despre acest cralu Iona se explica epitetul de mare rege"
la Alberic §i la Joinville, consideratiunea ce-I aratat superbil haronl
feudall, conervarea memoriel sale peste Olt...
Sint acurn douö-ctecI de ani, la 1876, ea publicaI pentru prima
Ora cercetarea mea despre trecerea Cumanilor prin Oltenia. Asupra
acelui studia, d. Xenopol a facut urrnatdrea observatiune: TOte
cele spuse de d. Hasdea despre Cralul Ionas sint adevërate; dar
in ce legaturä stä acest mare rege al Cumanilor cu ora§ul Craiova,
Ota, ceea ce nu reiese din scrierea d-lui Hasdet, §i de sigur ea,
acesta era punctul interesant in originile Cralovel. D-sa singur
combate pe Fotino §i Tunusli, carl deduc acest cuvint dela Cratul
Joan, aratand ca Crafova contine in sine cuvintul Craiul, niel cand
insa cuvintul Ioan. D. Hasdea, care respinge pe IonitSi al lul Fotino
ea interneietor al Craiovel, II substitue pe lonas al Cumanilor.
22 Pe ce temeiu Ore?
D. Xenopol a scapat cu totul din vedere vechea legenda
po-
porana cea fOrte pretiOsa despre un Cralu Ion sail Craft& Iova ca
fundator al CraiOvd. Intru cat nu pOte fi vorba, despre Imperatul
romano-bulgar Ionitä, care nu stapanise nicI o data in Oltenia,

LXXXVIII
§'apol Asanii in genere pentru Romani eratl tot-d'a-una impörati,
iar nu c r al ; intru cat insu§i d. Xenopol admite §i reproduce intocmal
dupa mine ca marele rege Iona al Curnanilor stapanise
Romanatul §i Doljul, fie un timp ori-cat de scurt ; intru cat cuvintul
CraIova insernn6za al cralului", WA a se put6 constata in regiunea
Doljului in secolul XIII §i chiar in secolul XIV vre-un alt craiu
gall de major rex Jonas" ; intru cat Craiova se afla singurul
punct strategic in calea regelui Iona dela Olt spre Dunare intre
cele douë Vaduri ale Cumanilor" ; tOte acestea constitua un suacient
temeiu", respunTend pe deplin la intrebarea d-lui Xenopol.
Negre§it, Crafova nu insernnOza, ca craiul a fundat'o a§a dupa, cum
Petersburgul apartine lui Petru cel Mare, adeca n'a fost o noua
creatiune edflicã, ci nurnai s'a pus un nume not, dandu-se unel
vechi localitäti o aducere a minte a evenimentului ca pe aci locuise
c r a I U 1. In scurt, Craiova pe la 1235 fusese conacul regelui Iona,
un conacnemic mai mult decat atata. Cred ca ne-am inteles,
§ 27. Sa§ii in VAlcea.
Bibliografia : Istoria eritica p. 22. Teutsch-Firnliaber, Urkundenbuch zur Geschichte
Siebenbürgens, Wien 1857 in 8 p. 56, 83.Fejér, Cod. diplom. t. VI vol. I p. 350; t. VII
vol. 4 p. 81, 129; t. VIII vol. 5 p. 276; t. X vol. 2 P. 332 ; t. XI p, 467-87, 502.
Trausdh, Diplornatarium Transilvano-Saxonicum, in-4 t.1 ad ann. 1322-36, Mss. in Bibl.
Evangelica. din Brasov. Eder, Exercitationes diplomaticae, 1802 in-4, Mss. ibidem.
KOkseri, Auraria Romano-dacica, Posonii 1780 in-8, mapa. Del Chiaro, Ieoria delle modune
rivoluzioni della Valachia, Venezia 1718 in-4, mapa. Sulzer, Gesch. d. transalp.
Daciens t. I p. 178.Tunuslii, trad. Sion p. 185. Schuler, Umrisse und kritische Studien
zur Geschichte von Siebenbilrgen, Ilermannstadt 1872 in-16 part. II p. 144 III p. 37-8.
Springfels, Beschreibung der 6sterreichischen Walachey, in Ungrisches Magazin t. III
(1738) p. 183. a Ianneseu, Studil de geografi militara, Bucurescl 1894 in-8 t. I p. 174.
A. Napoleon, Curs de geograna militarA, BucurescI 1897 in-3 p. 29, 33, 37.
Pe la anil 1030 32, atunci cand Unguril cuprinsera Mehedit4u1,
ce-va inainte de a se pripa§i Curnanii in Romanat §1 in
Dolj, tocmai in acela§T timp Sa§ii aü strabatut in Valcea, reu§ind
a pune mana pe o fa§ia fOrte irnportanta.
Intr'o diploma din 1233, regele Bela IV vorbesce pe larg despre
marile merite ale contelui Corlard filul lui Cryspann: comitis
Corlardi filii Cryspanni", care ser vise cu rivna, obosind §i cheltuind
de mal multi ani in tOte chipurile, fie in Ungaria, fie in strainatate
: sumptibus suis multiplicibus non pepercit, et labores cor-

LXXXIX
porales in regno et extra regnum alacriter tolleravit", ba inca se
aflase pe linga insa0 persona regala din copilaria : a prirnevis
pueritie nostre temporibus". Drept -kite acestea, diploma daruesce
contelui Corlard pamintul numit Lovi§te dela riul Lotru pina unde
se versa in Olt : terram convenientem Loystha vocatam, ab aqua
Lothur vocata, que fluit ad aquam Olth". Dar acel conte Corlard
era öre Sas? SA observam ca in docurnente numele variaza : Corlard,
Corland, Corrard, reducOndu-se la forma cea corecta Conrad.
A§a dara, mai intreb inca o data : acel conte Conrad era öre Sas
de nOrn ?
Schuller a atras deja de de-mult atentiunea, macar ca numai
in trecet, asupra unui alt conte sasesc, anume stapanul Cisnadiei
Petrus dictus Cseh de Disznajou", care figuroza in istoria Transilvaniei
mai tarliti, cu vr'un secol in urma, dar in legatura de
inrudire cu contele Conrad. El bine, numele de familia Cseh, adeca
Ceh", insemneza Bohem, indicand astfel o origine cu totul nesäsesca
§i chiar negermana. Tot atat de negerman este nurnele
tatalui contelui Conrad filii C r y sp a n n Cryspann este curat
bohem : Kr ysp an, contras din Kr ys t-pan, corespunclend pe
deplin in onomastica lui Craciun", nascut cine-va in qiva nasceril
Mantuitorului saü botezat dupa acea qi, bohemesce Narozenj
Krysta Pana". Kr ysp an dara nu pOte sa fie german, §i
nici alt ce-va decat numai bohem. Capetand dela corOna Santului
Stefan un intins teritoriti in partile Ardelului, cavalerul bohem
Conrad, venit de departe, om de casa al parintilor regelui Bela :
patri nostro et matri nostre reverendus", nu era Sas, ci numai
peste Sa§i.
Nemul contal Ceh §i nernul contal Kryspanovié erair de o
potriva boheme, §i tot-o-data strins legate, unul cu altul prin positiunea
teritoriala. Ambele familie se inrudiail prin alianta. Gratia
numerOselor documente, mai cu deosebire acelora din colectiunea
lui Fejer, genealogia se stabilesce in urmatorul mod :
contele Conrad, din doue casatorie, avusese dol flu: Nicolae
§i Joan, §i trei fiice : Elisabeta, Caterina i una anonima ;
din cei dol fil, Nicolae nu avuse nici un Mat, ci numai o
fiica, maritata cu contele Hezo de Insula Christiani, adeca senior
de G-rossaue de linga Sibilu ;
fiiul cel-alt, Joan, avuse un Mat Mihalu ;

XC
din cele trel filce, Elisabeta a fost maritata cu nobilul Nicolae
de Spindorf, din care dol MeV Mihaiu §i Paul ;
anonima a fost maritata cu nobilul Hennyngh de FenyOfalwa
de linga Sibiiu, din care filul Cristian ;
Caterina a fost maritata cu contele Petru Ceh de Cisnadia,
nemtesce Heltau, din care dol fil Nicolae §i Joan.
Astfel contele Petru Ceh de Cisnadia era ginere al contelul
Conrad filii Cryspanni". Amindol Bohemi, ei se nascusera afara
din cele §ëpte scaune ale Sa§ilor, unde s'ati germanisat apol prin
proprietäti §i. prin incuscriri. Paternitatea contelui Petru Ceh este
cunoscuta prin documente. Tatal sell era Michael Castellanus de
Solmus", adeca avusese mai intaiu in Teme§iana un sat romanese
numit unguresce Solyrnos in regiunea Aradului, unde se arla
pina astacli ruinele vechiului caste" Un alt sat cu numele Solymos
se aflä §i in Transilvania, insa in regiunea Turdel, gall din teritoriul
Sa§ilor. In ori-ce cas dara Michael Castellanus de Solmus"
nu era din tera sas6scd. E fOrte remarcabil in genere de a indica
§i de a urmari intre Sa§ii din ArdOl elemente aristocratice ne-germane,
pe cari istoricil indigeni, unil de prima ordine ca Schuller,
Eder, Marienburg, Teutsch §i altii, le scapa din vedere sail le inlatura.
Asemeni elemente se invederdza aci tocmai in partile Sibilului
in contact direct cu Oltenia §i cu téra Pagaraplui.
Sa fac in parentesi o apropiare linguistica. In actul de donatiune
din 1233 ambil termeni topici Lotru aqua Lothur" §i LoviVea terra
Loystha" sint de o potriva bohemi. Din tOte dialectele slavice, lotr
cu sensul hot', nemtesce Lotterbube din latinul latro, italienesce
ladrone, se afla exclusiv la Bohemi §i la Poloni, unguresce lator cu
o diferinta fonetica, ca §i la Croati lotar cu o altä nuanta, logica
;
iar lovigte cu sensul loc de vinatOre", de§i se trage dintr'o rädëcinä
pan-slavica tlOga, totu§1 nu ne intirnpina ca o formatiune
lexica decat la Serbi §i la Bohemi, caci sinonimul polon towisko
are un alt sufix. Lotr §i lowi§t6 nu se gasesc la Bulgari §i la Ru§i.
Deci in toponimia oltenesca numal Bohemilor sint propril ambil
termeni. La Moldoveni cuvintul comun lotru se 'datoreza vecinatatil
Polonilor ; ca termen insa topic oltenesc, Lotrul e bohem,
aplicandu-se fOrte nimerit ca hot" unui 110 de munte lute §i violent,
die Lotoira eM schnelles und reissendes Wasser" dupa expresiunea
maiorulul austriac Springfels. Nu mai putin de bine s'a dat

XCI
bohemesce numele Lodes unui teritoriil vestit prin vinatoria, fie
de animale selbatece, fie de pesci.
Aci e necesara o lamurire.
Astacli Lovi§te" se claim.% o plasa sat un plaiu, adeca un
arondisment, la nordul districtului Argq; in secolul trecut insa,
acest nume se aplica tot-o-data, §i catra partea nordica invecinata
a Valcii, la Sulzer §i la Tunuslil cuprinpnd ambele laturi sub-carpatine
ale Oltului, acea din Vilcea §i acea din Arge§, laturl unite
deja in epoca Romanilor printr'o trecaOre: Pons Aluti".
Pe la 1720, cand Oltenia se afla sub dominatiunea austriaca,
un inginer german a schitat o map, a celor cinci districte : Valachia
cis-alutana in suos quinque districtus divisa", in care numele
de Lovista" se da actualului arondisment de Cozia al Valcii, in
a§a fel ca cuprinde in sine tot cursul riului Lotru pe amindouö
malurile, dar trece in acelall -Limp §i 'n districtul Arge§, acolo unde
la Del Chiaro o alta mapa din aceiV epoca, scrisa italianesce,
pune Monte di Lobisto".
Cu cinci sute de ani inainte, pe la 1233, aceia§1 portiune a
Valcii purta acela§l nume de Lovi§te", precum §i riul ce o strabate
se chiama tot Lotru" ca §i astacli: terra Loystha vocata,
/Jab aqua Lothur vocata, fluit ad aquam Olth. . ."
Acuma, pentru a ne da bine sama despre rolul contelui Conrad
in Oltenia fata cu Basarabii, la cari vom ajunge in paragraful urmator,
cata mai intalu de tOte sä aruncam o privire asupra schitei
de mai jos.
Contele Conrad apuca Lovi4tea cea de linga Lotru tocmai
atunci cand Unguril, la capotul cel-alalt al Olteniei, apucasera Mehedintul.
Regele Bela pe de o parte numesce la sud un Ban al
Severinului, lar pe de alta la nord däruesce o plasä intrOga din
Valcea until senior fOrte devotat tronului unguresc. De aci doue
impregiurari resulta din capul locului : 10. Contele Conrad trebuia
sa fi cuprins dela Romani Lovi§tea inainte de 1233 printr'o posesiune
de fapt anteriora, situata intr'o regiune cu totul ne-transilvana
§i ne-unguresca, §'apoi mai de'nainte deja dinsul botezase bohemesce
Lotrul §i Lovktea. 2°. AcOsta cucerire trebuia sa fi fost prevocluta
in planul Ungurilor contra Olteniei, adeca contra Basarabilor, de
Ora-ce ar fi anevoiä de a privi ca un simplu azard coincide* cea
semnificativa intre mi§carea la sud §i intre miFarea la nord, 0

XCII
mi§care in Mehedint §i cea-lalta in Valcea, ambele pornind de o
potriva in interesul regelui Bela.
linportanta strategica a Lovi§tei a fost studiata de curand de
catra dol eminenti militari Romani. Colonelul Iannescu dice: Muntil
Lotrului forméza an tot care inglobéza intregul basin al Lotrului.
Ei apar la sudul Lotrului intr'o puternica crésta, care, cu muntil
Parangului, formeza ca un adevërat zid ne'ntrerupt din Jilu ping.
11in Olt; pecand in stanga Lotrului ridica ei o crésta, si
m ai im posant a ...", §i mai adaoga ca Ora Lotrului"- servia
in secolul XIII ca o reduta In care se inculba viéta de stat a
Rornanilor ce'§i gäsesc aci scapare la adgpostul muntilor pe timpul
2/invasiunilor". Locotenentul Napoleon observa de asemenea: Ca
))valOre defensivg, valea Lotrului posedg, bune positiuni de oprire,
I) cari pot intercepta mersul ori-carui deta§ament care ar scobori
valea acestui riti, in scop de a ameninta sail intOrce linia Oltului
dela frontiera ping, la gura lui" ; /7 §i mai jos lice ca din totalitatea
a§a numitului defileil al Oltului, sectiunea cuprinsa intre gura 01tului
§i Calimänesci e cea mai important a". Ambii autori,
atat de competinti, ne explica astfel marele interes, pe care '1

Xe LIE
avea regele Bela de a pune mana pe malul Lotrului, in specie pe
cel stang, de unde i se deschidea o mare u§a de intrare in Oltenia
din partea Transilvania mai cu sama in concordantä atuncf cu
cucerirea Mehedintului.
Basarabii se aflat intr'o positiune cu ant mai periculOsa, cu
cat contele Conrad n'a intarcliat de a se fortifica prin arta in
excelentul set retran§ament natural, inaltand la gura Lotrului o
cetate cunoscuta dupa aceea sub numele de Lothorvdr, cetatea de
linga Lotru", asupra carria Sa§ii nu incetat de a radica pretentiuni
contra Romanilor chiar in secolul XV. La 1453, regele maghiar
Vladislat autorisa pe cel dela Sibiiu de a o restaura contra Turcilor
: prout melius poterunt fortificare, et praefatam viam muris
et aliis fortalitiis ita praecludere debeant, ut hostium insultus
etc." Nu e de mirare cä Sa§ii, cu tOta autorisatiunea cea regalä,
n'at putut restaura acel castrurn Lothorwar", de vreme ce din§ii
nu'l stapaniat; dar romane totu§i constatat ca, pe la 1453 acea
cetate era deja de de-mult claramata, firesce de catra Romani.
Ruinele mal existat inca pe la 1720, cand le-a
veclut Springfels,
care ne spune urrnatOrele : Lotrul este o apa lute. La revör-
/Jsarea sa in Olt, se vëcl pitulate d'a-stanga, pe virful muntelui,
rerna§itele unui vechiu castel, numit Domnipr. Dupa spusa locuitorilor,
a fost un castel de ho0. Cu acéstä ocasiune editorul
Seyvert banuesce cu drept cuvint ca acolo trebuia sä fi fost vechlul
Lothorvar : Sollte ich wohl irren, wann ich dieses geadchte,
Dverfallene Bergschloss darunter die Lotoira fliesset, Rh' das alte Lathorwar
halte? In adever, Lotrul fiind mic i apartinend intreg
Olteniel, dela isvor pina la gura, castelul contelui Conrad nu putea
sa, fie alurea.
De aci trei conclusiuni:
10. Castelul contelui Conrad se afla in apropiare de actualul
sat Golotreni, al caruia insu§1 numele, ant de bine romanisat, dar
necunoscut nicairl in nomenclatura topografica a Romaniei, nu
este alt ce-va decat GentLothor (sat de ling', Lotru), traducerea
medio-germana a maghiarului Lothor-vdr;
2°. Teranii Valceni qiceati lui Springfels c locul era Celatea
Lotrului. Printr'un qui-pro-quo fOrte scusabil, Nérrqul a int21es cetatea
lotr il or" traducend'o prin ist es ein Raubschloss gewesen",
un castel de hoti", ce-va ca in Europa cea feodala, maI ales pe
Rin. Nici o data in Romania hotif nu navallat din ziduri, ci nu

XCIV
mai din paduri la aer slobod. Dupa traditiunea ndstra, poporana
cea povestita lui Springfels, stapanul Celeitit Lotrului, din contra,
nu era un hot, ci tocrnai un boier: Dornniprul.
30 Dupa cum memoria invasiunii curnane in Dolj a strabatut
vécuri in persona craiului Ion", traditionalul fundator al Craiovel,
a§a in Valcea poporul roman n'a uitat pe contele Conrad din acela§1
epocd, fundatorul castelului celui dela gura Lotrulul, numindu-1
Domniorul, cuvint intrebuintat in cronicele nOstre tot-d'a-una in
sensul usurpator" saU pretendent la Domnia", buna-Ora la cronicarul
Urechea sub Petru §chiopul : in anul 1578 Iulie 26 ni§te
nCazaci cu un Domnipr aü venit la Nistru, §i acela top' §i-at pus
capetele . ..", lar la 1592 sub Aron-voda: s'at rädicat Orheienil
4 Sorocenil cu un Domnivr ce'l
zicea Iona§co, pre carele rat fost
n ales dintre el cap §i'i pusara nume Bogdan-voda..."
In scurt, profitand de o epoca fOrte grea pentru Oltenia, contele
Conrad isbutise intemeia, un mic principat in Valcea, de
unde acest Domnior se pregltia sä usurpeze apoi mai departe
posesiunile Basarabilor. Pe la 1235, din intrega Oltenia Basarabil
mai aveail abia G-orjul cu o parte mai putin insemnata din Valcea,
restul apartinend Ungurilor, Cumanilor §i contelui Conrad. Instrainarea
Lovi§t,ei in specie era nu numal o perdere directa, dar Inca
o durerOsa lovire piezi§ä. Pus la mijloc, contele Conrad impedeca
ori.ce legatura a Basarabilor cu Ora Fagaraplui, cad contactul
nu era cu putinta decat prin regiunea Lotrului. Din tOte puncturile
de vedere, Sa§ii trebulat goniti din Lovi§tea. Peripetiile luptel
ne sint necunoscute, dar este sigur ct inainte de 1241, fie surprindere,
fie tranta pe fata, contele Conrad a fost silit a parasi pentru
tot-d'a-una superbul sett domen din Valcea, conservandu'§i drept
mangalare diploma cea din 1233 §i retragendu-se peste Carp*
in directiunea Sibiului, unde §1-a injghebat mai tarqit, mult mai
tarp, un alt noir domen : ora§elul Talmaciu cu o multime de
sate.
La 1233 contele Conrad nu stapania inca Talmaciul. Niel
dinsul atunci, nici tatäl set Kryspan inainte, nu erati de T olm
a c h". Numal la 1265 contele Conrad ne apare pentru prima
Ora comes Corlardus de ,T olmac h", cand rOga pe regele Stefan
de a intari diploma cea din 1233: super concessione et donatione
terre Loysta vocate confectum, petens a nobis humiliter, et de-
,,vote, ut ipsum privilegium ratificare et nostro dignaremur privi

X Cy
legio confirmare. Filul set comes Nicolaus de Tolmach" obtine
o noua confirmatiune la 1311 dela regele Carol-Robert. De
ad intr'un lung §ir de acte figuréza Talmaciul cu alte proprietati
nurnërOse, atat ale contelui Nicolae precum i ale fratelui set Ioan,
tOte stapanite de fapt saü trecend prin transactiuni din mama in
mana; dar cat despre Lovktea cea de pe Lotru, contele Conrad la
1265 i posteritateal in urma, de cand ei devenisera de Tolmach",
pastrat numal dOra repetata confirrnatiune a diplornei din
1233, insä vre-un petec de pamint in Oltenianu. Prin atari confirmatiuni
succesive le remanea, negre§it, un drept pe hartia care
se putea realisa la cas de cucerirea Olteniei de catra Unguri, ceea ce
totqf nu s'a mai intarnplat. La 1241, navälind Mongolii in tèra
Fágaraplui, la trecerea Oltului ei nu se intalnese de loc cu contele
Conrad, care atunci nu se vede Inca nici vre-unde-va pe la
Talmaciu, ci hanul Orda, fratele Iu Batü, da d'a-dreptul fata. 'n
fata cu Ufl Basaraba.
§ 28. Invasiunea Mongolilor §i un Radu-Negrul.
Bibliografia: Istoria criticd p. 68. Fotino, `IaTopiu t. I p. 291. Ulianitzkii, Ma-
Tepiazu xua unpin 131, XI V X VI whIcara, Moseva 1887 in-8 pag. 44. D'Ohsson,
Histohe des Mongols, La Ilaye 1834 in-8 t. II pag. 627-8, dr. ib. t. I p. XXXV.
Klaproth, Asia polyglotta, Paris 1831 in-4 p. 4. Pertz, Monurnenta Gerrnaniae historica,
Scriptores t. XXIV p. 65; cfr. N
Denmiana, Documents, Bucurescl 1887 in-4 p.
188, 190.S. Moldovan, Tem nOstra, Sibiiti 1894 in-16 p. 147 sq. I?ogerius in Endlicher,
Monumenta Arpadiana, Sangalli 1819 in-8 p. 267.Kemény, Diplomatariul in f6ia Transilvania"
1871 p, 55, cfr. 1874 p. 18. Karamin, licTopiff rocmapcna poceiliciaro ed.
Einerling, Petersburg 1842 in-8 t. IV nota 8. Brcitescu, Moruzisi Alessandreseu, Dictionar
geografic al judetulul Prahova, Tirgoviste 1897 in-8 p. 77; cfr. Inventarul Cotrocenilor
p. 14 Mss. in Archiva Statulul; de asemenea ibidem Condica Mss. a Nucetului p. 14
Letopisitile, ed. I t. I p. 140, t. ir p. 231, 236; I. VAcarescu, Poesil p. 352 etc. Ma
rienburg, Karte der beiden Decanate, In Archiv d. Vereines f. siebenburg. Landeskunde,
1871, t. IX.
Faptul cel mai pretios §i cel ma autentic asupra originilor
Statului muntenesc din secolul XIII, adeca cel intaiu Domn oltOn
numit in istoria Basarabet aratandu-se deja ca un principe puternic
§i fOrte indrasnet, a fost descoperit de catra tatäl met, caruia i se
datorOza de asemenea singurul document explicit asupra originilor
Statului moldovenesc al Bërladului in secolul XII.
Despre Bërlad nu e aci locul. Sciü ca d. I, Bogdan a con

-
XCVI
testat autenticitatea docurnentului celui berläden din 1184, fiind-ca
nu se potrivesce cu paleografia paleo-rusescä, macar ca nu este in
desacord cu paleografia cea paleo-serbescd. Contestabila in acesta
privinta este numai (lora argurnentatiunea d-lui Bogdan. Un nerusism
saü chiar un anti-rusism, inlocuit printr'un serbism intr'un
act scris rusesce in Romania, unde se ciocniati diferite curenturi
slavice, cele orientale ca i cele occidentale, este departe de a fi o
proba de falsitate, intru cat nici o altä proba de neautenticitate nu
exista. Tot ce ar fi fost permis d-lui Bogdan, era de a conchide a§a
numita diploma 1:lei-Mena nu e pe deplin rusesca. Iata tot. lip cred
§i eü c trebula sä fie, de vreme ce Berladul nu era rusesc decat
intr'o mica parte : se glair pe acolo Ruteni, Curnani, Bulgari, mai
ales Romani. Dar las in laturi de o cam data Berladul 0 me 'ntore
la Olteni, clic la Oltenii cel dela Jilu, caci de altrnintrelea pina
in secolul XV in cris6vele moldovenesci o parte din regiunea Ben
ladului purth tocmal numele Olt eni 1, nume nu pr6spet pe atunci.
Ar fi de dorit ca d. Bogdan sä explice actul din 1435, publicat
de Ulianitzkii la 1887, uncle tinutul Tutovei" cuprinde in sine
Oltenii" la un loc cu BOrladul, Covurlulul i Tecuciul : mmagy
OT TyTolly H Tirkrix RpyCIckIH Crk yceio 110,10CTI110 H 14/11111kI 1101109,
AyrICKkIll H MKTO TEKrIrk CI. veto ROAOCTIII0 H Ovukti 61", adeca in-
tréga topografia a diplomel bërladene din 1134, de0 actul din.1435
a fost de tot necunoscut pinA. la 1887. Scurt, rCmane nesguduita
in piciOre autenticitatea acelei diplome; §i tree la cea-lalta descoperire
a tatalui meg, pe a cariia mare importanta nici insu0 d.
Bogdan n'a contestat'o.
A§a dara tatal meti observase inainte de top' extrema insemnatate
a urmatorului pasagiu din cronica persiana a lui Fazel ullah-
Ra0d, care scriea pe la anul 1300 dupa raporturile oficiale ale autoritatilor
mongole, astfel ca naraOunea 'I ofera tOta ponderositatea
unel märturil oculare :
In prima-vera anului 1240 principii mongoll trecurä munp
Galitiel aylpentru a intra in tOra Bulgarilor (;6))) §i Ungurilor.
Orda, carele mergea spre dropta, dupa ce a trecut tgra Aluta
ii ese inainte Bazaran-bam(r4oly) cu o armata, dar e batut.
Cadan §i Buri air mers asupra Sa0lor §i i-ati invins in trel
batalif. Bugek din tera Smilor trecu peste munti, intrand Ia Ka-
?)ra-ulaghi, §i a batut popOrele ulaghice. . .
Din capul locului o larnurire cronologica. Pasagiul de mai sus

este dat aci dupa, D'Ohsson, care transformeza prin anul cre§tin
1240 pe cel mahometan 638. In principit, transformatiunea e corecta,
cu singura insa deosebire ca anul Hegirei 633 se incepea in
luna lui Iuliü, dupa primavOra anului nostru 1240, iar prin urmare
invasiunea Mongolilor in Transilvania avusese loc in primavéra nu
din 1240, ci In 1241. In adevOr, t6te fantanele contimpurane sint
unanirne in acOsta, privinta. E mai cu sama precisa, notita din jumatatea
secolului XIII cea reprodusa de Portz, uncle vorbesce tocmai
despre Transilvania §i in specie despre tOra Barsei Anno
incarnationis domini 1241. Ipsa die resurrectionis dominice Tartari
per alpes et silvas irrunpentes Rodanam quoddam opidum Ungarie
intraverunt et IIII. mil. hominum vel amplius ibidem interemerunt.
Eodem die alter exhercitus eorundem tartarorum ingrediens
provinciam que Burza dicitur ducem exhercitus transilvane terre
72cum omnibus suis interfecit_ . Dupa calendarul medieval, Resurrectio
Domini este 26 Marte. Aceia§i data o fixOza regele Bela
IV in scrisOrea catra papa G-regoriti IX: circa festum dominice resurrectionis
. Deci pe la sfir§itul lui Marte din 1241 §i pe la inceputul
lui Aprile s'ati intamplat cele povestite de Fazel-ullah-Ra§id.
In acea expeditiune capul suprem era vestitul Batü, cel mai
in virsta §i cel mai cu vO0 dintre toti nepotii lui Cinghis-han ;
clinsul insä, grabit a pa§i d'a-dreptul asupra centrului Ungariei, incredintase
cucerirea Transilvaniei la patru frati saü veri ai sei :
Cadan filul lui Ogotai, Buri fiful lui Clagatal, Bugek fiiul lui Tuluiu,
§i Orda fiiul lui Djuci. Prima trei navälisera asupra Sa§ilor in tera
Barsei, unde 1-ab §i sdrobit. Doi dintre ace§tiia, Cadan §i Buri, se
opresc aci ; dar al treilea, Bugek, §i mai cu deosebire al patrulea,
Orda, carT s'ati indrumat mai departe in doue directiuni contra
Romanilor, ne preocupd in specie.
Despre Bugek cronica persiana ne spune ca din téra Smilor
el treca peste m unti, intrand la Kara-ulaghi" ; Tar Orda, mergOnd
spre drOpta", se intelege la apus de Bra§ov, n'a trecut
munti 1, ceea ce arata limpede ca tOra Aluta", pe unde el tinea
calea, insemneza la Fazel-ullah Ra§id nu Oltenia cis-carpatina, ci
anume tOra Oltului" cea fagara§Ona, la marginea cariia, unde-va
nu departe de Talmaciu, Mongolli aü fost intimpinati de Bazaranbarn
cu armata".
Nomenclatura din pasagiul de mai sus nu cere aprope nici o
explicatiune, fiind fOrte lamuritä. :
Aqa,
51,080. IV. 7
XCVII

X CVIII
1°. Regiunea Fagaraplui se chiama pina astacll Tera Oltu
§i nici nu porta ea la Romani vre-un alt nume. D. Silvestru Moldovan
ne spune c Fagtirl4enii nu se considera ca Ardeleni", ci
ca Olteni", lar tinutul lor nu este pentru din§ii Ardel", ci nu-
mai Tera
Oltu WY".
2°. Numele Bazaranbam" la Fazel-ullah-Ra§id pcite sä fie o
composqiune contrasa din B as a r ab -b an, dar §i mai bine s'ar
pute lua fárä titlul b a n ca simplul Basarabä sub o forma. nasalisata.
In ori-ce cas, fie intr'un chip sat in altul, este tot una
in fond.
3°. Ulaghil, popOrele ulaghice", pe cari la Fazel-ullah-Ra§id
rnuntii 11 desparpti de Sa§ii din Ardel, sint invederat Romanil cel
sub forma unguresca Oldh"; lar prin Kara-ulagh", literalmente
Negrii-Rornani", cu kara=negru" in -bite limbile tataresci, cronica
persiana califica Muntenii cel isbiti de Bugek immediat dupa
trecerea Carpatilor, adeca pe cei din Prahova.
Dintre cel patru nepoti de al lui Cinghis-han, navaliti. in Ardel
dupa relatiunea lui Fazel-ullah-Ra§id, dela Cadan existä inteo latinitate
ultra barbara un act din 1242, uncle se intituleza Kalkazultan
seu supremus .Dux", poruncind Sailor, Secuilor §i Romanilor
: Flandry, Zycly et Blachy", ca moneta rnongolica : num.-
)) mos nostros wulgo Keser chunich Tatar Pensa", s'o prhnesca el
in circulatiune intocmai ca §i moneta bizantina: tanquam nummos
Byzantinos". Acel Cadan Ii organizase in graba, o administraVune
propria : committimus vobis Rugas, Bylany, Korus,
Castellani Comites". Ungurul contimpuran canonicul Rogerius in
Miserabile Carmen super destructione regni Hungarie per Tartaros
facta", ne spune el-insu§1 ca dintre tot): regil Mongolilor de atunci
Cadan se bucura de reputatiunea de a fi eel mai drept : Cadan
in probitate rnelior dicebatur". Dupa actul din 1.242, care nu se
pare a fi rals, Cadan se adreseza numal catra autoritatile din regiunea
Clujului §i a Turdei, p6te i a Belgradului, nici decurn catra,
Bra§ov i Sibiiu.
Strins la un loc cu Cadan, cronica persiana pune pe a doua
liniä pe Buri, despre care eti nu mai sciti nemic rernarcabil. La
Karamzin cronica rusesca cea numita a lui Nikon numesce de asemenea
strins la un loc pe arnindoi voevoclii", dar in ordinea inversa,
punend pe Buri mai sus de Cadan : Eliot* 14 RaAar0. Mai
jucat'a öre Buri vre-un rol in Transilvania ? Ori-cum, pe Romani,

ami in specie pe Basarabi, ace§ti doi principi rnongoli
XCIX
§i nu'i prOinteresOzA.
Deosebit de Cadan §i de Bud este mentionat la Fazel-ullah-
Ra§id principele Bugek in cronica rusOscA Bucekcare din tOra
Sa§ilor trecu peste munti, intrand la Kara-ulaghi §i a bAtut popOrele
ulaghice". Mernoria acestui nAvAlitor s'a eternisat in topo-
nimia romana, dupa cum vOquserAm deja cA Wail pAstrat in acela§i
mod TJngurul Os lu-ban in numele de munte, Cumanul Iona Craiul
in al unul orq, §i sAsescul conte Conrad Domni§orul" in nesce
ruine. Intrand la noi din pArtile Bra§ovului, Mongolii trebuiati sä
lovesca mai intalu in Prahova, unde tocmai in drumul lor se aflat
muntil numiti in urmA Bugeciu saA Bucegiu din Buceg sat
Bugek, numele teribilului nAvalitor. Intru cat este istoricesce sciut
cA la 1241 acel Bugek ingrozise pe Prahoveni; intru cat e nu mai
putin sigur CA grOza se napustise atunci asupra Prahovei pornind
din directiunea acelor munti ; intru cat alte localitati aIl fost botezate
de catrA Romani intr'un mod analog in aceiaV epoca dintre
anii 1230-1250 ; intru cat, in fine, nici o origine lexica obicinuitA
pentru Bucegiu" saIl Bugeciu" nu ni se infAtipzA, etimologia
cea propusA e apr6pe ne 'ndoiOsA. SA mai adaog cA
unul din muntii aceluiaV grup pOrta un nume de asemenea mon
golic: Car ai rn an, adecA Car a m an , probabil din aceleaV vremuri
turanice medievale, intemeiandu se V el pe vre-o legenda ultatA sati
necunoscuta Inca, totu§1 perpetuandu-se in onomasticA. Ce e dreptul,
autoril Dictionarului geografic al judetului Prahova ne spun urmAtOrele:
Priviti din valea Ialomitel, Bucegii se vöd potati pe
linga c6stele de ling muchie de o multime de tufi§e de jnepl. Poporul
numesce huciu, huce'g ibuce'g un paduri§ des V jos, prin care
11nu poti strabate decat cu gret. Cu put* e ca, cuvintul de bugeg
12
luat de plural, sA fi dat nascere vorbel ce servesce sA denumesca
tOta seria de inaltimi ce se infati§OzA priviril acoperitA cu jnepi.
Din tot! muntii Carpatilor Bucegii sint cei mai inalti etc. Vorba
huce'g exista ; vorba buce'g insA ar trebui mai intaiu doveditä : et
n'am auclit'o §i n'am cetit'o nicairea. SA presupunem cä acOstA vorbA
existA, i tot Inca sensul de paduri§ des i jos" nu se potrivesce
de loc cu ideia de din toti muntil Carpatilor eel mai inalti", chiar
dad, ar fi la plural, macar ca in fapta acest plural nu e organic, ci

modern. In limba veche figurOza totd'a-una singularul Bucegiul sat
Bucedul. La Enachi Vacarescu :
Bucegiul l'an de Mein...
In Inventarul mangstirii Cotroceni din 1681 : §i lara sa, hie svintii
manästiri o mo§ie in muntele Bucdciului. . ." In crisovul lui Négoe
Basaraba din 1516, dat rnAnastiril Nucetul, de asemenea: Buce'clu. Eu
mantin dara etimologia dela mongolul Bugek Bucek, cu finalul k trecut
la popor in 6 intocmai ca in copaciu= copac", melciu--melc" etc.
Acésta transitiune fonetica e §i mai justificata in Bugeciu=Buceciu, de
vreme ce finalul 6 sat g resulta prin asirnilatiune cu medialul 6 sat g,
pe cand in copaciu" sat melciu" asimilatiune nu este. Voiu mai
adaoga la finea Minor cã dupla ace14 nume mongolic Bugek sail
Bucek din aceia§1 epoca a remas in Podolia in vecinatatea Basarabiei
ora§elul polones Buczacz, pe care cronicele moldovene ii transforrnéza
In Buceciu, de exemplu la Urechia sub anul 1493 : cetatea
Bucedul multä nevoe aü avut", iar la Neculcea sub Dimitra§covoda
Cantacuzin: din Nistru dela Buced pe la SatanOva §i pana la
Nejiboje §i pe la Leticiova cat cuprinde Podolia toatA. . ." Las pe
altil sa cerceteze originea tirgu§orului Bucece in districtul Boto§ani,
a cartila vechime nu'mi e cunoscuta.
Primul loc in pasagiul din Fazel-ullah-Ra§id apartine principelui
Orda. El era frate bun al lui Bata. Contimpuranul Plano
Carpini ne spune ca Ora, avea o prioritate intre toti generalii
mongoll. Dinsul navalise in Transilvania anume asupra terei Fagaraplui,
pe care a ocupat'o intréga fan resistenta pina la margine
; dar acolo, linga Olt, unde-va nu in departare de actualul
Turnu-Ro§, i-a e§it inainte Basaraba in fruntea unei o§tiri. Eraü
Romanil din Oltenia. E afl fost batuti. Cronica persiana nu ne
arata consecintele luptei, lasandu-ne totu§i a vedé Ca Mongolii n'ail
inaintat mai incolo, de vreme ce ei n'at trecut Carpatil in acea
directiune, §i deci batalia fusese fOrte crunta, astfel ca. Orda,
mai isbindu-se in acela§l' timp de dificultati strategice ale terenulul,
a lasat pe Basaraba fara a'l mai urrnari. Mafia, mai repet inca
o data, trebuia sa fi fost fOrte crunta, mai crunta decat cele trei
clocniri in tOra Barsei §i cele-lalte in Prahova, de Ora-ce acelea
t6te sint anonime, pe cand despre lupta de linga Olt se mentioneza
cu precisiune adversarul Mongolilor : Basaraba.

Daca Basaraba n'ar fi stapanit mai de'nainte Valcea, daca n'ar
fi gonit din Lovi§te pe contele Conrad §i n'ar fi apucat dela Sa§1
o Niä de parnint mai jos de Sibiiu la hotarul F.Agaraplui inainte
de anul 1241, intalnirea cu Orda ar fi imposibila. Acest resultat
istoric devine dara absolut sigur. Nu sigura d'o-cam-data, ci numat
probabila, dar fOrte probabila, este posesiunea lut Basaraba in tOra
Migara§ului, mai mult sail mai putin, in momentul invasiunii Mongolilor.
Fata cu textul lui Fazel-ullah Ra§id, este militaresce legitim
urmatorul comentar: din data ce ajunge vestea despre navala, Basaraba
se precipitëza din Ora Faggraplui la granita cea opusa intrarit
Mongolilor, concentrand linga Olt tOte fortele sale de ambele
laturi ale Carpatilor §i a§teptand acolo pe Ordh. In acela§i mod
ar fi procedat ori-care bun general, cautand a oferi lupta in punctul
cel mai resistinte prin pnterea numerica a armatel §i prin conditiunile
topice tot-o-data.
Pentru Orda era nu numal anevoios de a pëtrunde in Oltenia
prin muntit Lotrului, dar nu era tocmai u§or de a inainta 'Vicar
pina acolo, caci spatiul intermediar dintre Fagara§ §i Hateg, mai
jos de Sibilu §i mai sus de Carpati, era pe atunci un immens codru,
numit in diploma regelui unguresc Andreiu II din 1224: Sy lva
Blacorum", Padurea Romani lor", dupa cum a demonstrat'o Marienburg,
un codru pe care nu'l stapaniau §i nici nu pretindeat
a'l stgpani SaiY, ci se multumiau a'l utilisa impreuna cu Romanii
§i cu resturile Pecenegilor : silvam Blacorum et Bissenorum cum
aquis usus communes exercendo cum predictis scilicet Blacis et
Bissenis eisdern contulirnus". Intr'o asemenea regiune Basaraba
a fost batut de catra. Mongoll, dar nu putea sa fie fugarit, ci numai
s'a infundat intr'un codru necunoscut du§manilor §i greti de
strabatut, de uncle Romanilor le da mana de a negotia cu Orda.
In ori-ce cas, Mongolit aa apucat pe o alta cale, tar Basaraba remase
stapan nu numai in Oltenia pe admirabilul bulevard al Lotrului,
dar Inca §i la nord peste acea Sylva Blacorum", undo mai
täriü s'a format a§a numitul ducat al Arnla§ului".
Pasagiul din Fazel-ullah-Ra§id scapëra multa lumina. Intre altele,
el confirma vechea confusa credinta oltenësca despre o lupta a Basarabilor
contra lui Batt in legenda santului Nicodim cea scrisa
de Stefan Ieromonahul dupa traditiunile manastirii Tism6na. In
adevör, in capul Mongolilor din Fagara§ nu era insu§i Bata, dar
totu§i era tocmai fratele acestuia: Ora,. Mal cu deosebire intere-
CI

CII
santa e divinatiunea lui Fotino despre un Negru-voda pogorindu-se
din Transilvania in Oltenia la 1241 din causa invasiunil Mongolilor :
AIX°, 66v x Tatirtig 7-11; Eicr0aotK icrrop[ac, OTC O N1po3ó v ming) rq) 1241
gzet I.LeT6.asos tbv 15pávov Tot) ix TpavatXpaNEac Ei riv BXazia.v, acat oyJ wpOTepoY
.}) ilsT6neurcc..."
Cronica persiana conserva numal numele de familia, sat de
casta : Basarabd, fara nici un nume personal. Intru cat lipsesce
vre-o alta lamurire, acel Basaraba din Fazel-ullah-Ra§id putea sa fi
fost un Mircea, un Ylad, un Dan, un Radu sag ori-§i cum altfel.
SA presupunem ca era Radu ; Negru-vodd era de sigur ; cu Fdgdrapl
§i cu Amiaul avusese a face.
Ajunge a constata crt:
1°. Intre 1230-1235 Basarabil perdusera din totalitatea Olteniel
Mehedintul, pe care rag cucerit Unguril, mai perpnd tot-odata,
nordu Vlci, cuprins de Sa§1 ;
2°. Intre 1235-1240 Basarabil ag reu§it a goni pe Sa§1 din
Valcea §i all apucat peste Carpati hotarele Arnla§ului §i ale FAO-
ra§ului,
fara totu§1 a redobandi Mehedintul ;
3°. La 1241 Basarabil aü resistat cu vigOre invasiunii Mongolilor.
Representantul Basarabilor la 1241 nu se vede a fi fost altul
decat acela§1 care se luptase la 1235 §i la 1230 : un principe Wit
prin resbOie §i puternic printeun indelungat prestigit, voevodul
adectt peste toi kinezil oltenesci de atunci, caci vorn vedé indata
ca dintre mai multi kinezi se alegea la Olteni un singur voevod.
Este un fapt positiv ca Romanii din Re§inar, un vechiu mare sat
din regiunea Sibiiului, mai corect din sfera fostului ducat al Amla-
§ului" dupa cum o voiu dovedi mai la vale, asigurat intr'un proces
la 1833 ca peste partile lor §i ale Cisnadiei un Radu-voda Negrul
domnise la anul 6740" :
Principis Radul voda Negru anno 6740
regnantis", 'far anul dela zidirea lumil 6740 corespunde anului
cre§tin 1232, tocmal Radul tocmai atunci §i tocmal pe acolo unde
traia Basaraba cel din cronica lui Fazel-ullah-Ra§id.
Este o adevorata problema.
Re§inarenil sustineati in aceiall ocasiune Ca acésta cronologia
a lul Radu-Negru o sciusera deja stramo§ii lor in timpul regelui
Mateiu Corvin la 1488.
Neaporat, o asernenea asertiune nu pöte fi consifierata ca o
fantana istorica propriti clisä. Ea se potrivesce insa de minune cu

CIII
fantanele istorice cele mai necontestabile dintre anii 1230-1241,
pe can Rqnarenii la 1833 nu le puteati bAnui de nicairia, 'far textul
lui Fazel-ullah-Ra§id abia la 1834 s'a publicat §i s'a facut cunoscut
in Europa. 'apoi anul precis 1232 are o invederata originalitate,
care se deosebesce de tOte datele cronologice anteriOre, fie din
cronicele romanesci, fie cele straine de pe aiurea despre Radu-
Negru. Mal amintesc c Reinarenil n'ati in vedere o intemeiare a
Statului muntenesc, nu o descAlecare, ci simplu un memorandum
biografic relativ la Sy lva Blacorum".
Repet inca o data: este o adevërata problema.
A afirma, nu cutecl; a a§eda insa o ipotesa fOrte ponderosa,
o socotesc chiar ca o datoria. Fata cu impregiurarile de mai sus
§i fata CU anonimitatea lui Basaraba in cronica lui Fazel-ullah-
Ra§id, eft sciinVficesce imi permit a admite provisoriu numele personal
Radu, pina la o proba contrara. Acel prim Radu-Negru,
pogorindu-se din Fagara §i din A.mla§ pe la 1232 din causa contelui
Conrad §i 'n urma a doua Ora la 1241 din causa Mongolilor,
va fi remas in traditiunea poporana un fond durabil, cu care peste
o sutA cinci-4eci de ani s'a fusionat un alt Radu-Negru, de asta
data autenticul interneiator al Statului muntenesc.
§ 29. Mihaiii-voclà Litenul.
Bibliografia Fessler, Geschichte von Ungarn, ed. Klein, Leipzig 1867 in-8 t. I
p. 386, 394. Katona, Historia critica t. VI p. 911-16, 959, cfr. p. 748- A. Xenopol,
Isteria t. I p. 547 sqq. 0:neai t. I p. 267, 270. Onciul in Corm lit. 1891 p. 914
sqq. N. Densuqianu, Documente p. 240, 249 sq.; cfr. Theiner, Monumenta Hungariae
t. I p. 208 sq.; FejOr, Cod. dipl. t. IV vol. I p. 447 sq.; Pesty, A. Szordnyi Banság
t. I p. 332, etc. Endlicher, Monumenta Arpadiana p. 245. Hanka, Zbjrka neyda,wnógAjch
slownjkno, Praha 1833 in-16 p. 76; cfr. Jungmann, Slownjk Cesko-némecky
t: II p. 311. Pachymeres, De Palaeologis, ed. Bekker, Bonnae 1835 in-8 t. II p. 271
sq. Gregoras, Byzantina historia, ed. Schopen, Bonnae 1829 in-8 t. I p. 203. St.
Novakovie, Ueber Legjan-grad, in Archiv f. slay. Philol. III p. 121 sqq.; cfr. ibid, p. 641.
Kapaung, Cpncice immure *me, Wien 1845 in-8 t. II p. 132 sqq. Pavlinovie, Narodna
pjesmarica, Zadar 1879 in-8 p. 41 sqq.--DanW, Pjetimilt ma ICIODUBIIII1C cTapinia,
1864 in-8 t. III p. 169 sq. Pejacsevich, Historia Serviae, Colocae 1799 in-f p. 219.; cfr.
Schafarik, Gesch. d. sildslawischen Liter., Prag1865 in-8 t. III p. 241-2. ,pinénu, Semasiologia
Umbel rornâne, Bucuresci 1887 in-8 p. 235-7 ; cfr. Cihac, Diet. If p.173. Alecsandri,
Poesil poporale, Iasi 1852 3 in-16 t. II p.30-34; ed. II Bucuresel 1866 in-8 p. 175-78.
Cantemir, Descriptio Moldaviae, Bee. 1872 in-8 p. 132; cfr. Marian, Nunta la Roman!,
Brie. 1890 in 8 p. 610 sq. Bersonow, Boarapcitia 'demi p. 39. Miladinortzi, EIJI-

CIV
rapcm llICH11, Agram 1861 in-8 p. 26 7, 117-23, 395.Coj1covif', 111Ba11iff
AepHoropcica,
Leigzig 1837 in-8 p. 122, 283 sq. C60pHIIK, Sofia 1896 in8 t. XIII p. 104 sq. ; cfr.
Duvernois, CaoaapL burapercaro amica, Moscova 1888 in-8 t. V p. 1106. Folino,
`IctopIa t. II. p. 8. Constantin Capitanul, in Magaz. ist. t. I p. 87 sq. etc.
Deja inainte de invasiunea lui Batt la 1241 autoritatea Ungurilor
asupra Olteniel era apr6pe null, de vreme ce nu numai
contele Conrad fusese gonit din Valcea, dar inca, fugarindu'l spre
Sibilu, Basaraba isbutise a apuca la nord de Carp*. rnarginile
Faglraplui, uncle s'a §i luptat atunci cu Mongohi §i pe unde
Romanil ii numiat pe dinsul Radu-vocla Negrul. Dupa retragerea
cea definitiva din hotarele Ungariei a palcurilor lui Batt la 1213,
lucrul firesc este cl nu a§a de o data Maghiaril all putut sã se
gandesca Ia subjugarea Basarabilor. La 1246 regele Bela IV abiaabia
fost'a in stare de a se balabani cu ducele Frederic al Austriei,
carele cuprinsese dela Unguri un teritorit necontestabil al
corOnei santului Stefan ; cu atat mai putin in acela§i an 1246 ar
fi putut Ungaria, farl nici o bataia de cap, sä cuceresca pe nesirntite
ambele maluri ale Oltului pina la Dunare, pe cand pe la
1240, in precliva navalei Mongolilor, regele Bela nici mlcar din
singura Oltenia, nu stapanise decat numal Mehedintul. E fictiva
dart, cu desavir§ire fictiva, faimOsa donapne din 1247, prin care
Ungaria cedéza, Cavalerilor Ioaniti dela Rodos intrega Romania cu
toptanul, tota terra de Zeurino" §i tota Cumania" ; o donatiune
fOrte pompOsa, dar remasa, pe hartil. Ori-cat de fictiva, insa, oricat
de platonica, acea donatiune totu§1 este de o mare insemnatate
din punctul de vedere al unor amarunte istorice contimpurane,
pe earl nu le cunOscem d'o cam data, din alte fantane.
Actul de donapne, neap6rat, trebui s fi avut o ratiune
öre-care teoretica. Pe de o parte, tronul unguresc datoria. nlultã recunosciritä
Cavalerilor Ioaniti, caci dupa cum observa, Sincai sub anul
1244 : plinind Tatarii trei ani in Ungaria, in anul de acum o at lasat
de§Ortä §i nacajita, lax/ Bela IV Craiul Ungariel prin ajutorul
Ospitalilor din Rod sat al Ioanitilor s'a inturnat a-casa, §i a inceput
2) a lecui cele stricate. Pe de alta parte, avend aerul de a resplati
pe Ioanii, Ungaria nu le därula in fapt alt ce-va decat dreptul de
a lua ei-in§ii Romania daca, o vor pute, un jus occupandi" care la
cas de isbanda, ar fi adus fan, indoOla nesce marl folOse Ungariel §i
Cavalerilor tot-o-data, Ungariei mai cu saml. Cu alto cuvinte, unul
acorda altuia autorisatiunea formala de a prinde pe ursul in pa-

dure, inclicand cu precisiune barlogul unde se afla si cum anume
este, cu conditiunea de a fi impartita apoi prOda in doue. Dar ursul
fost'a el prins? Ba. Tractatul lice Fess ler n'a ajuns de
loc la incleplinire"
; i
CV
mai adaoga cu naivitate cg. bine ca nu s'a
indeplinit una ea acOsta, fiind-ca mai tarp ar fi fost fOrte periculOsa,
introducerea uma puternic Stat strain preotesc in sinul Statului
mirOn celul unguresc : Dieser Vertrag, der in der Folge far
Ungarn sehr gefahrlich hatte werden konnen, indem er einen
ausgedehnten Priesterstaat im Schose des Reichs schuf, k a m
27nicht zur Ausfahrun g". Ungaria darg dup. Fessler a scapat
de un mare pericol. A scapat insa cum ? Prin aceea ca Ioanitif n'ati
putut sa capete dela regele Bela un ce-va pe care insusi regele
Bela nu'l avea la dispositiune. Este de regretat ca d. Xenopol
considerg actul din 1247 ea o proba de domnirea Ungariei peste
Oltenia, ea un fel de punere In posesiune a Cavalerilor, pe cand
i se p6te da cel mult valOrea de o informatiune prealabilg, o insemnätate
6re-care descriptivg.
La 1247 nu resulta de nicairi ca Ungaria va fi stgpanit in
cuprinsul O1tenie nic macar Mehedintul, caci un Banns de Zeurino"
dispare din diplomele unguresci la 1243 in persona unui
Stephanus filius Chak" si nu mai reapare tocmai ping. la 1249,
ceea ce arata ca pe la finea dominatiunii mongolice Basarabil apucasera
Mehedintul, profitand de extrema slabiciune de atunci a
Ungariei : das furchtbare Elend welches nach dem Abzuge der
Mongolen in Ungarn herrschte", dupa expresiunea liii Fessler. Un
episcop unguresc de Severin la 1246, Episcopus Zeuriniensis",
pe care '1 mentioneza Pesty si pe care '1 admite d. N. Densusianu,
este o invederatá gresOla de lectura in loc de Episcopus
Geurinensis", dupä cum fOrte bine o citise FejOr, un vechia
episcopat curat unguresc facend parte din archiepiscopatal de Strigonia
sat Gran si intercalat deja in Statutele regeha Bela III, toemai
in aceiasi positiune ierarchicg, Iata cum la Bela IV : Bartholomaeo
Quinque-Ecciesiensi, Gregorio Geurinensi" ,lar la Bela III:
Episcopus Quinqueeeclesiensis habens mille et quingentas
1)mamas, episcopus Geuriensis habens mule. . ." N'are a face cu Severinul,
ci cu orasul Raab, in latinitatea medievala Geurinum
Jaurinuin, civitas Geuriensis sat Geurinensis, unguresce GyOr. Infiintarea
unui episcopat unguresc la Severin in 1246, este un nonsens
istoric. Vom vedO la locul sett ca Ufl episcopat catolic, ca si

CVI
un episcopat ortodox, n'a existat in Oltenia pina la Alexandru Basarabd
dupa anul 1350. Uncle dara sa fie vre-o umbra de autoritate
maghiara Ia Severin, fie civilä, fie ecclesiastica, in momentul
actului din 1247 ? Chiar In acest act termenul cel concret Banatus
de Zeurino" nu se aflä, ca §i cand n'ar fi fost nici o data,
ci se intrebuinteza numal intr'un mod vag despre Oltenia intrega
t o t a terra de Zeurino" pe acela,§1 linia cu t o t a Cumania" despre
restul Rornaniei, unde nedefinitult o t a" e caracteristic.
Este fOrte interesant cd in actul din 1247 regele Bela uitã
fdrd nici o urind pe celebrul conte Conrad, cdrula acela§1 rege Bela
II daruise la 1223 tera Lotrului §i care traia Inca mult mai tarqit
la 1265, cand cerea o confirmatiune regald asupra aceluia§1 te-
ritorfil.
Despre tOra Lotrului acest act vorbesce lamurit: terra Ly-
tira" ; ne spune insä, marturisind'o tot a§a de lärnurit, ca ea apartine
Romanilor, fara nici o virgula despre Sa§i. Navala lui Bata
desfiintase pe contele Conrad ca §i Banatus de Zeurino", mdturand
din Oltenia ori-ce element unguresc, nu d'a-dreptul in interesul
Mongolilor, ci indirect in folosul Basarabilor.
In sfir§it, singurul bun simt ar fi de ajuns pentru a ne incredinta
ca la 1247, mai mult decat ori-cand, Ungaria nu avea de
unde sa dea la mand Ioanitilor Oltenia, pe care regele Bela n'o
avea el-insu§1 in mama §i nici o avusese vre-o data intrega. Pa-
printeo darnicia inchipuitä, Cavaleril zabavit de a se
ealiti Man
plange lui Innocentiti IV peste patru ani la 1251. Papa s'a grabit
a conarma donatiunea, ceea ce nu'l costa nemica. Unica consequenta
practica a confirmatiunil a fost cd textul actului s'a conservat
la Vatican in Regestele Pontificatului, de unde d. N. Densu-
§ianu ne procurd importantele fac-simile ale unor pasage pina acurn
controversate saü reti descifrate. Mai jos, cu ocasiunea diplomei
regelui Ladislati Cumanul din 1285, nol vom vedO pretentiunea
maxima a Ungariei asupra Romanilor din Oltenia; prin acel maximum
vorn putO judeca acolo §i mai in cunoscintd de causa, cat de
fantasticd era suveranitatea corOnei santului Stefan asupra Basarabilor
in actul din 1247.
G-ratia acestui act, nol scim cd la 1247 in Tera-Romanesca
dornniaü doi voevoqi romani deosebiti: unul in Muntenia Szeneslaus",
mai corect Semeslav, cad in onomastica slavicd acest nume

MTH
figurdza tot-d'a-una cu m; lar in Oltenia un alt voevod rornanesc
Olacorum", al cäruia nume a fost in trecut fOrte problematic: la
FejOr Lirtioy, la Pray §i la Theiner Lynioy, d. Onciul insa a demonstrat
prin analisa paleograhca a fac-similului ca trebui citit
Lytton. Afara de acest Lituon, mai erau inca ali dol princibi Romani,
earl' totu§i nu purtail titlul de voevoql: Ion §i Farca§. Istoricil
no§tri, intre earl §i. d. Onciul, aft scapat din vedere Ca tustrel,
adeca Ion §i Farca§ ca §i Lituon, erail de o potriva kinez I:
/lcum K en azat ibus Ioannis et Farcasii usque ad fluvium Olth,
excepta terra K en a zatus Lytuon Woiavode." Numal unul din
eel trel kinezi era voevod in Oltenia, dupa cum 0 'n Muntenia.
Semeslav era un singur voevod. In actul din 1247 kinezil cel voev4
ne apar fOrte superiori celor simpli kinezi, pe carl regele Bela
in planul sell if tractOza Mra reserva, daruindu'i Ore-cum pe deplin
Cavalerilor, pe cand kinezilor voevog.1 in ace1a§1 plan li se accirclä
o neatarnare exceptionala, : excepta terra Kenazatus Lytuon Woiavode"
i excepta terra Szeneslai Woiavode". Acosta mare superioritate
din punctul de vedere al regelui Bela concordoza tot-o-data §i cu
inalta positiune, pe care in titulatura ungurOsca o avea pe atunci
voevodul, in specie acela din Transilvania, unde de asemenea era unul
singur peste Ora intrega. Ungurii, ca §i Romanii, cdpOtasera prin
imprumut dela Slavi aceia§i nomenclatura oficiala : voevod, kinez,
jupan sail i§pan etc., aplicand'o insa intr'un mod original, diferit
intru cat-va de sorgintea cea slavica. Este de observat in
privinta voerodului pina §i contractiunea cea analOga : vocld la Romani
§i vajda la Unguri. Sensul dara al cuvintului woiavocia" in
actul din 1247 nu este supus la nici un fel de indoiela sail nedumerire
; §i tocmal de aceea acest text arunca o viva lumina
asupra celor doue voevodaturi inainte de unificarea Statului Terel-
Romanesci.
Mo marginesc acurna nurnal cu voevodatul cel din Oltenia, de§i
voevodul Serneslav din Muntenia era §i el din casta Basarabilor,
ctici purta §i el capete negre pe stOg, de Ora ce domnia peste acel
Negri-Romani" despre earl, abia cu cinci all inainte, vorbesce
Fazel-ullah-Ra§id. In Oltenia dara erat mai multi' kinezi, nu cu intelesul
cel redus sat scaclut pe care '1 aveah kinezii romani pe
aluri sat mai in urma ca primari al satelor §i chiar ca terani liberi,
ci cu intelesul feodal de principi, sensul fundamental in paleoslavica:
KHA.3h, K'1111A3k=apx(ov, princeps; -insov = dux; p.sitotcivco

CVIII
elg = magnatum unus" ; lar ca verb : KNAMITH = regnare. Ace§ti
kinezi se asemena Mite mit cu kinezil rornani cel din Podolia, a§a,
nurnitii principi Bolohovesci" din aceia§1 epoca, cari se distingeati
prin strinsa lor solidaritate §i despre earl et am vorbit mai sus
(§ 23). In Oltenia dintre top kinezil unul singur era voevod, cap
recunoscut peste representant al tuturor Basarabilor de
acolo, un Basaraba prin excelinta, ca Radu Negrul cel din lupta
cu Mongolil. Ori-care kinez, orl-care Basaraba, putea deveni voevod
dupa rnOrtea sati incetarea voevodului precedinte. Acésta fundamentala
institutiune oltenésca, de fapt saii cel putin in principit,
dupa internelarea cea definitiva a Statului se mai 'Astra, Inca
in Tora-Romanesca, apoi in Moldova dupa urma§ii lui Petru Mu§at,
remanend in criscive ca o formula traditionala sacramentala pina,
§i sub Domnil cel mal autoritari. Ca specimen, lata acea formula,
dintr'un :crisov al teribilului Tepe§: dupa mOrtea dornniei
mele, ori pe eine va bine-voi a'l alege Durnneleti de a fi
Domn Terei-Romanesci, fie din rodul de inimet al domniei mele,
fie din rudele domnid mete, fie afar din pocatele nOstre un alt
nem (no cniffrrn rocnoACTEamn KOPO flp0113RO1HT POCROArk Eon& CHTN
POCIICANN% RAAWKON 3MM1, NAN WT CEMLINVO FIAOM POCROACTIOAIN)
1, NAN WT chpoilynnic rocnoArniamn, 1111-1 no FAXOM HAWNAI I.VT NNOHAEnMENNIC).
Un alt specimen, dela Alexandru cel Bun din colectiunea
lui Venelin: Iar dupa viéta mea, pe eine ii va alege
Dumneleti a fi Domn al terel nOstre moldovenescl, fie din copiii
no,stri, fie din némul nostru, ba fie §1 alt cine-va (WM OTIt HaWlirk
ATM, HMI OT% HeallgrO 11AfMfF111, HMI RO ApSrk KTO)". Dela Mircea eel
Mare, dela marele tefan, dela altI Domni pina la 1500, acéstä formula
ne intimpina adesea. 0 gasirn deja in crisovul romanesc cel
mai pretios, anume dela Vladislav Basaraba din 1372, posterior
numal cu un secol actului din 1247, unde acest principe, atat de
puternic, nu lice de loc ca pe tron vor urma, din fill sel sail din
familia sa, ci se exprima despre urma§il sel intr'un mod dubitativ:
nostris Successoribus, qui in nostro Vajvodatus Dorninio erunt
Successores", §i pe acel urrna§1 II pune intr'o intima legatura cu
kinezil, calificati latinesce ca baroni: ac Baronibus supplicarnus".
0 formula de felul acesta e fara exernplu la Unguri, la Polonl, la
cel-lalti
vecini al Romanilor.
La Olteni dara voevodatul era eligibil dintre §i de catra, kinezil
din casta Basarabilor. Putea sä fie ales d'a-dreptul fiiul fostului

CIX
voevod ; dar acésta trebuia sd se intample rar, §i raritatea casului
lesne se explicd. U voevod pré tinër nu avea destul prestigiti §i
se presupunea a nu fi in stare de a apëra intréga térd in impregiurdrile
cele grele. Tocmal din causa vristei se alegea immediat
mai de preferinta fratele mai mic, tar flIul reposatului rernanea sd
mai créscd i numAl une-ori reu§la in urrnd a se alege dupd mcirtea
unchiului. La prima vedere, o asemenea sistema prejudeca in familia
voevoqilor o necontenita vrajbA intre frati pe de o parte,
intre unchi i nepoti pe de alta ; ceea ce astimpöra insa acest rnotiv
de du§rridnid era multimea kinezilor, avOnd fie-care acela§i drept
de a deveni voevod ; tar prin urrnare fraii, unchil §i nepotil din
acela§i familth, ajunsA o-dat\A la voevodat, aveati interesul comun
de a trdi in armonia unit cu alit pentru a nu fi inlocuiti printr'o
and familia din casta Basarabilor, adecd, dupd expresiunea formulei
celei traditionale, de a nu fi ales la Domnid din pecatele nOstre
un alt nëm". Sisterna dard se intemeia pe o ratiune de Stat, bine
cumpönitä din tOte puncturile de vedere.
Putem acuma sd ne oprim de aprOpe asupra voevodului oltenesc
celui din actul dela 1247. Era el Ore ace1a§1 Basarabd"
dela 1241? acela§i Radu Negrul" dela 1232 din memoria Re§indrenilor
? vechiul luptator contra contelui Conrad §1 contra liongolilor?
Nu e de crept. El trebula atunci sa fi fost un bArbat
de de-mult vestit printre kinezii oltenesci, cel putin de vr'o treicleci
de ant pe la 1230, nascut cam pe la 1200. Pcite ,sA se fi
nAscut chiar inainte intre anil 1180-1200, astfel cd la 1241 va
fi fost de vr'o §ése-cleci de ant Voevodul insd cel nurnit Lytuon"
in diploma din 1247 a regelui Bela a mai trait in puterea
vristel pind pe la 1278, purtand acela§1 nume de Litén (Lytuon,
Lythen, Litua), cand a murit cu sabia in mama intr'o crancend bdtalid
contra Ungurilor, ceea ce nu se prO potrivesce pentru un
octogenar.
LitOn-voda dela 1247 n'a fost dard acelaV cu voevodul dela
1241, ci numai urma§ pe tron. Nu era nici un frate al aceluia,
cad LitOn-voda avea e1-insu§1 mai multi frati mai mici pe la 1278,
incat OrAV s'ar incurca cronologia. Deci putea sd fi fost un flu sat
nepot de frate al lui Basarabd dela 1241, pOte chiar un Basarabd
dintr'o and familia din pöcatele nOstre un alt nOrn". Nu rise d'o
cam data nici o ipotesd.

Cx
Un punct fOrte important in actul din 1247 este mentiunea
Hategului, al cArula nume ne intimping, aci pentru prima Oil in
istoria, desfigurat in Harszoc", dar topograficesce definit intr'un
mod ne 'ndoios prin vecinnatea sa cu tOra Lotrului: ab Olacis
terram Lytira habitantibus, excepta terra Harszoc". Litèn-vodA
stApgnia darg, pe ambele laturi ale Jiiului dela isvorul set in regiunea
Hategului prin G-orjiti (=Jilul-de-sus) pina la revërsarea in Dunäre
prin Do Uhl (=Jiiul-de-jos), intregul curs al acestui fluviü, fluvit
caracterisgnd in ade-rër ping, mult mai tarliti cuibul B as ar a bil o r,
cari pastrati acolo in specie titlul de kinez I. Vorn vedO indatg,
cä tocmai Hategul pare a fi fost causa resboiului, in care a perit
la 1278 Litén-vodgi combatend pretentiunea Ungurilor de a nurni
dinp pe un comes de Hatzek" algturea cu Banus de Zeurino".
Inainte de 1247 Radu Negrul cel dela 1241 cata sa fi stäpamit
deja Hategul, de vreme ce'l läsg, el d'a-dreptul urmaplui set LitOnvoda,
caci in scurtul interval dintre 1241-1247 n'a fost nici o
cucerire. Este de crept ca tot dela Radu Negrul va fi conservat
LitOn-voda, teritoriul cel trans-carpatin la resgrit de Hateg, adecg,
acea Sylva Blacorum" unde la marginea Fagaraplui avusese loc
la 1241 lupta cu Mongolii. Inteun cuvint, LitOn-vodg, ne apare ca
un principe fOrte puternic, princeps potentissimus" dupa cum
peste un secol numiatt Unguril pe Alexandru Basarabg,. Prin acésta
se explica. incuscrirea voevodului oltenesc cu regele serbesc Stefan
Milutin pe la 1274. Sa sgrim insa, peste epizodul incuscririi, lirnpeqind
mai intaiu documentele cele unguresci relative la mOrtea
lui LitOn-voda.
In diploma regelui Ladislati Cumanul din 1285, pastrata in
original la familia nobila maghiarg, Soos din Soovar, ni se spune
urrngtOrele : cum nos in etate puerili post obitum karissirni patris
nostri regnare cepissemus, Lython (al. Lythen) Woyuoda una cum
fratribus suis per suam infidelitatem aliquam partem de Regno
nostro ultra alpes existentem pro se occuparat, et prouentus illius
parts nobis pertinentes nullis admonicionibus reddere curabat,
pedictum Magistrum Georgium contra ipsum misimus, qui cum
summo fidelitatis opere pugnando cum eodem ipsum interfecit, et
fratrem suum famine Barbath captivauit et nobis adduxit, super
quo nos non modicam quantitatem pecunie fecimus extorquere, et
se-

CXI
sic per eiusdem Magistri Georgij seruicium tributum nostrum in
n eisdem partibus nobis fuit restauratum" ; adeca pe cand apuca-
1) ram nol corOna regalä, fiind in vrista copilarOsca Inca dupa mOrtea.
pre-iubitului tatalui nostru, atunci Litën-voda de 'npreuna cu fratii
sei, calcancl credinta, cuprinse pe sama sa o poqiune a Regatului
nostru cea aflatOre peste munV, §i nici intr'un chip nu se lasa a ne
n r estitui veniturile ce ni se cuveniati de acolo ; deci asupra lui trimiserana
pe des-citatul magistru Georgia, care cu o extrenia credinta
s'a luptat contra aceluia §i l'a si ucis, lar pe fratele acelula,
numit Barbat, l'a robit §i ni l'a a dus nouë, ceea ce ne-a Mcut sä
stOrcem dela dinsul mulV bani, §i astfel, prin serviciul acestul
magistru G-eorgia, s'a restabifit tributul cel datorit nouë in acea
tore. Insu§1 magistrul Georgia, intr'un act particular din 1288,
mentioneza acela0 resboia cu LitOn-voda §i captivarea lui Barbat.
In ce an insä petrecutu-s'a acel evenirnent, atat de insemnat pentru
Olteni ? Contextul diplomel din 1285 preciseza data in cestiune,
aratandu-ne ca mOrtea lui Liten-voda i robirea fratelui sea Barbat
s'ati intAmplat anurne dupa infrangerea Bohernilor de catra Unguri
aliai cu imporatul Rudolf, prin urmare nu inainte de anul 1278.
Acesta data o mai confirnia Katona printr'o and, diploma din 1288,
relativa cu mai multä claritate la ace1a§1 rol al magistrului Georgia
in victoria asupra Bohemilor. Inca o data, catastrofa lui LitOn-vodit
cade pe la finea anului 1278 sail in cursul anului 1279, mai tarclia
pOte, cu siguranta insä in ori-ce cas nu inainte de 1278. Istoricil
nostri, dd. Xenopol, Tocilescu, Densu§ianu i altil, aü comis
o grava er6re de a pune mOrtea lui Liten-voda indata dupa 1272,
ceea ce s'a petrecut cu §Ose ani mai taNia. Numal anul 1278
corespunde textulul documental §i se potrivesce atat cu incuscrirea
lui Liten-voda cu Stefan Milutin pe la 1274, precum §i cu parasirea
de catra acest rege serbesc a filcei voevodului oltenesc dupa
1278, cand dinsa remane orfana. Liten-voda mOre dara pe la
1278. Regele Ladislaa mai invedereza in diploma sa cä revolta lui
LitOn-voda isbucnise deja mai de de-mult inainte de resbolu, de
vreme ce lupta cea definitiva fusese precedata de refusuri repetate
din partea voevoclului oltenesc de a satisface pe Unguri : nullis
admonicionibus reddere curabat". Nu voiu fi departe de adevër,
daca volu cauta inceputul du§maniel pe la anii 1275-1276; §i
iata cum.
La 1247 Liton-vocla stgpania asupra Olteniel intregi, Cu Mehe-
1

CXII
dintul §i cu Hategul. Nu mult dupa aceea Ungurii aü reqt din not a
pune mana pe Mehedirq, re'nflintand banatul de Severin, mai cu dinadinsul
dela 1263 inc6ce, cand aprOpe in fie-care an ne intimpina in diplomele
regale un Banus de Zevrino", mai adesea un Laurentit, un
Ugrin, un Paul §i un Micud, acesta din urma strabun al familiel Vacarescilor,
dupa cum vom vedé la locul set. AIial obicinuii ai Romanilor,
Bulgarii nu incetat in acest interval de timp de a turbura administratiunea
cea ungurésca din banatul de Severin, iar intr'un rind
ins4 impëratul Svetislav terram nostram de Zeurino miserabiliter
devastasset", dupa expresiunea regelui Stefan V, astfel ca Maghiaril
fusesera atunci siliti de a intreprinde peste Dunare cincl resbOie,
quinque vicibus", dupa o altä diploma dela acela§1 rege. Se pare
insa ca Litén-voda nu se amesteca fati§ in acea lupta, rnultumindu-se
cu restul Olteniei. Este prebabil ca pentru prima Ora sub
regele Stefan V, un principe fOrte neastimpërat §i resboinic, voevodul
oltenesc incepuse a recunOsce suzeranitatea cea Laid, a Ungariel,
nu imaginara ca la 1247, platind corOnei santului Stefan
un tribut Ore-care pentru posesiunea cea transilvana, aliqua pars de
Regno nostro " §i proventus illius partis nobis pertinentes", in specie
pentru Hateg. Dupa mOrtea lui Stefan V, adeca dupa anul 1272,
urcandu-se pe tronul unguresc un copil de clece ani, LitOn-voda
crequ sosit timpul cel mai oportun pentru a se emancipa, cu
atat mai virtos and insu§1 s'a simpt §i mai tare prin ahanta
cu Serbia pe la 1274. Oltenii ne mai platind tribut pentru Hateg,
pe de o parte Liten-voda respingea pretentiunile Ungurilor nullis
admonicionibus", pe de altä parte Ungurii s'at hotarit a pedepsi
pe nesupusul vasal, suam infidelitatem". La 1276, cand regele
Ladislat era abia de cinci-sprelece ani, intr'o diploma ne spar
intre marturi : Ugrino Woievoda Transilvano Comite de Zonuk,
Stephano magistro Dapiferorum Comite de Bors, Micud Bano
de Zeverino, Petro Magistro agasonum Comite de Hatzek. .
."
Intru cat titularul Petru ocupa o funqiune efectiva la curtea regala:
magister agasonum", comis sat cap al grajdurilor, e cu putinVa
ca demnitatea de comite al Ha tegului era d'o cam data numal un honor"
; acest titlu insa in ori-ce cas insemna o ostilitate, o rumpere de
legaturi cu LitOn-voda. Resboiul cel f6rte indarjit §i indelungat contra
marelui rege bohem Ottocar nevoise pe Unguri a mai amina vr'o dol
ani lovitura contra Basarabilor. La 1278 Ottocar perind pe campul de
batalia, unul din eroii acelei victorie unguresci, magistrul G-eorgitl, a

CXIII
fost trimis contra lui Litén-voda. Vitézul voevod oltenesc a
murit cu sabia in mana intocmal ca §i vitézul rege bohem. Kinezul
Barbat, unul din fratil lui Litén-voda, a fost prins §i dus
rob de'naintea curtil maghiare. Conclusiunea e descrisa intr'un mod
Mae mercantil in diploma din 1285: Barbat s'a rescumperat
din robia prin mult banet : non moclicam quantitatem pecunie fecirnus
extorquere", §i Oltenil sub noul voevod ati fost constrin§1
a plati din nog Ungurilor tributul cel cuvenit suzeranului pentru
portiunea cea vasala a teritoriului: aliquam partern ultra alpes",
adeca parnintul cel nu de aluria decat din Transilvania, anume Hategul
cu certitudine, p6te i Sylva Blacorum" cea spre resarit dela
Hateg pina la Olt, viitorul ducat al Amlaplui.
Domnia lui Litén-voda se incepuse eel putin de pe la 1246,
cel mult de pe la 1242, §i a durat apoi maximum pin/ pe la 1279,
ceva ca douë-cleci §i patru de ani, intervalul pe care cronicele
muntenesci II atribue intemeietorului Statului Terei-Romanesci. Intemeetor
al acestui Stat el n'a fost; necontestabil insä era un principe
fOrte remarcabil. Din vieta lui un eveniment important a fost
incuscrirea cu regele serbesc Stefan Milutin. Dar inainte de tOte
sä me opresc o clipã asupra onomasticel.
Liten nu este un nurne de botez, nici un nurne romanesc poporan.
Intru cat Lildn nu figureza intr'o propria subscriere personala,
ci nutnal din partea altora, este mai curancl o porecla,
dupa cum porecla era Cum an la regele unguresc contimpuran:
Ladislaus Curnan us". Lui Ladislag Unguril 11 iceati Cumanul"
din causa legaturilor celor intirne ale acestui rege cu Curnanil. Romanesce
Litenul are o acceptiune fOrte apropiata, insemnand pagan".
Etirnologia cuvintului e interesanta. Din -kite pop6rele indoeuropee
ale Europel, acela care a imbrati§at cretinismul mai tarp'
§i mai cu anevoe decat cele-lalte, at fost Litvanii. In secolii XIII
§i
XIV el top: erat idolatri. De aci la Romani Liftä spurcata",
Lifta rea", Liten", aü remas ca sinonimi cu pagan". Tot ap
in limba bohema medievahl, aniline in Vocabularius lul Rozkochany:
Barbarus---Lytwenyn,
Saraceni.Lytwy ene" ;
iar inteun text din 1556 lit wa se intrebuinteza la Boherni cu
51,080. IV. 8

Oxi
sensul de pdgandtate". Nu urmezd cd Liten-vodd va fi fost necre§tin,
dar se vede orl §i-cum cd, er reft cre§tin, nu era un cre§tin
ortodox, erd, aplecat card ritul grecesc ma putin dent card
cel latin, acest din urma explicatiune confirmandu-se mai' la vale.
Alexandri qice : Lit fd. e sinonim de nem reü §i fad, credinte.
Cihac traduce tot ala Li t f a prin : hornrne sans foi et honneur".
Pe larg §i fOrte bine ne dä d. dinenu urmatorea exemplificatiune,
pe care me cred dator a o reproduce intrega :
C. Negruzzi in Sobieski §i Romanif (Opere J, 170): Cral'ul a trimis
rspuns cMugärului, care §edea in clopotnitA, s deschidA, orl face mann.-
), stirea praf i pulbere.
7) Audit'atI acolo litfa cea pAgan ..."
Litfd insemn6z4 inainte de tote nepravoslavnic i, ca atare, inzestrat
cu tOte insu§irile ce caracterisa pe eretici.
In balada Grue Grozovanu (Alexandri, p. 80):
Negrul meu sA nu rni'l vigi:
Sä nu'l vincll la Ungurën,
Niel la Turc tarigrAdén;
SA nu'l vigl ilia la Liten,
CA Litenu'l om vi cl én!
Generalisandu-se cuvintul litfd in sens de om sari popor necredincios,
el fu aplicat, sub formele litfà sail liftd, tuturor celor strilini de credinta
pravoslavnia.
In balada Vulcan (Ibid. 138):
Ale!! MIA veninosa I
Litfa rea, necredineldsAl
Ce rei, spune, tiam facut,
Turcilor de m'al vindut?
In balada Constantin Brancovan (Ibid. 212) :
CAM turbatil Turc, liftei real
Dell mAnca i carnea mea,
SA scitl c'a murit cre§tin
BrAncovanul Constantin.
Intr'o doinä bucovin6nä (Marian II, 164) :
Un pantir, lifiä spurcati,
pi
§i mipte nif;) tot cata...

Cxy
Jipescu, Opincar, p. 25 : Linistea ne-o tulbura vrAjmasu dA Ungur,
da ntar, db. Poleac, dn, Némt, (16. Turc, di. Muscal §i cate alte litfe,
ghiol spurcate..."
In povestirea Mos Nichifor Cotcarlul de CrengA (Cony. lit. X, 378) :
De a§ aye eft atatia gonitori in ocol si d-ta bJe, cati cazac, cäpcan i
si alte litfe sp ur cat e all cadut mc,_ Vi la GrumAzesci din vreme in vreme".
Alexandri, in piesa Creditorii (Teatru, p. 1062): Litfa do zar a f s'ati
spAriat de mine s'ati fugit, parc6. ran umflat n4badaica. . .
Audi Iuda? póte c, venia sa'ti céra, parale ?"
Acelasl, in Cetatea Nemtului, uncle e vorlA de Lesi (Ibid. 1483) :
voi cu totii, bArbati, femei, copii, pe apörare ! . . . Inarrnati-vë cu cell
gAsi si dati de mOrte, ca sa nu dic5, litfa, c'o intrat in tara nOstrá ca intr'un
sat Para cant.
Acelasi in poema Dumbrava-Rosa (Poesil III, 2, 8) :
cAláras1 din fugi prin sate, prin orase
Cralnesc: S6,rit cu totil re litfele trufase!
Vitdzul tefan-voda, v chOmá 'n vitejie ;
Cine'l misel sã fuga, cine'l Roman s'a vie!
In Dan, apitan de plaia (Ibidem, p. 97) :
TatariI ca zãvotlil pa dinsul daü navala!
Tn läturl, litfe!" strigb. la el vitezul Dan,
PunOndu-se de pazá la capul lul Ursan.
Aceiasi consideratiune religids'A a fácut ca vorba letin
capete in limba romana acceptiunea pejorativä de eretic. . .
(----latinus) sit
Pentru vitdzul voevod oltenesc dintre anii 1246-1279 numele
Lit én, Lythen Wayuoda", lar intr'un document chiar Lit f a ,
Lytua Wayuoda", nu era alt-ceva decat o porecla cu sensul de
pagan", §i mai in specie cu acela de eretic" sail papistae.
I se clicea Litén-voda", intocmal dupa cum mai tarcliu fiiul pi
nepotul ml Mircea cel Mare, ambii Viaclislavi, erati poroc141 de
catra a1ii ca Dracu-voda," i Tepe-voda". Neortodoxia, mai propriu
catolicismul lui Litén.voda, este in legatura cu energica propaganda
papala in Oltenia tocmai din acea epoca. Inteo bula din
1238, inainte de urcarea pe tron a lui Litén-voda, pe cand el era
Inca un simplu kinez, papa Gregoriti IX ne spune ca In era Severinului
s'a immultit atat de tare numërul catolicilor, incat era
lips/ de un Episcop deosebit. Episcop nu s'a infiintat, dar misionari
trebuia sa, fi fost destui. Pentru LitOn-voda papismul pcite sa nu
fi fost decat o dibacia politica.; ori-cum insa, acéstä §ovaire reli-
H

CXVI
giósa,
acésta lepedare de lege", se vede a'l fi atras porecla de
LitO n. Se nasce dará intrebarea : care sal fi fost lui Litén-voda
nurnele de botez? Sper ca o voiu nemeri mai jos.
Cantemir descoperise cel intalu ct pe la 1274 regele serbesc
Stefan Milutin tinea in casatoria, pe flea unui Dornn din Tera-Rornanesca
; o descoperise, intemeianduV acestä asertiune pe texturile
combinate din cei dol Bizantini Nicefor Gregoras, nascut pe la
finea secolului XI[I, i George Pachymeres, nascut in prima jumatate
a acelulaV secol, amindoi contimpurani cu evenimentele. Cestiunea
despre acel 6.Fi10 c B),otz[mg" et am discutat'o deja mai
sus in §§-ii 4-7 §i 13. Aci voiu incepe prin a confrunta cele
done pasage, cel din Gregoras §i cel din Pachymeres, relative la
fin acelui Dornn, earl concordéza perfect :
ea fusese prima din cele trei neveste ale regelui serbesc §i
singura legitima, de care fara divort s'a despartit dupa cati-va ani,
trimitend'o inapoi in Romania, iar cu cele-lalte doue succesive a
fost necununat i s'a putut cununa apol numai cu o A patra la
1299, cand el-insu§i ajunse la vrista de 45 ani i cand s'a intamplat
a muri. nevésta sa cea de'ntalu, adeca Romanca, desfacendu-se
astfel de prima insotire bisericésca ;
cand se casátorise cu flea Domnului Romanesc, find cea de
'ntalu casatoria din cele trei legate §i deslegate pina la 1299, Milutin
trebuia sa fi fost atunci plus-minus de 20 de ani, iar prin
urmare, de vreme ce la 1299 el era de 45 de ani, scotendu-se 25,
prima casatoria avusese loc pe la 1274 ;
casnicia cu flea Domnului Romanesc durand trei-patru ani,
Zp6v011g Ttvas 6Dvootag", mai mult de dol §i mai putin de cinci, despartirea
cata sa fi avut loc pe la 1277-1278, in timpul resboiului
lui LitOn-voda cu Ungurii, sati mai bine dupa matea acestui
principe ;
flea Domnulul Romanesc casätorindu-se pa la 1274, ea trebuia
sa fi fost atunci de vr'o 16 ani, barbatul find de vr'o 20, i deci
murind ea in 1299 la vrista de peste patruleci ani, s'a fost nascut
pe la 1258 ;
in fine, domnind Liten-vodä in Oltenia dela 1246 minimum
pina la 1279 maximum, prima nevésta a lui Stefan Milutin era §i
nu putea sa fie alt cine-va decat flea lui Litên-voda.

CXVII
Cilpötand acOsta traInica temelia istorica, sä trecern acurn la
poesia epica a Serbilor, pina la un punct si a Bulgarilor tot-o-datA,
de unde vom ajunge apol la Lit6n-voda inteo balada poporana romanesca.
Dupa m6rtea regelul serbesc Stefan Uros la 1272 urma fiiul
set Stefan Dragutin, certanduse apol meret cu fratele set mai
mic Stefan Milutin, carula peste putin la 1275 a fost adus a'l ldsa
tronul. La anil intermediary 1273 1274 se rapOrtd o baladd poporana
despre ambil frati Dragutin i Milutin, lar prin urmare toomai
la epoca insoVril hil Milutin cu fiica lui LitOn-voda. Acëstd
baladd, care ne intimpind in colectiunea lui Karad2ié sub titlul :
Milan-beiu si Dragutin-belu", se incepe prin :
,Aca ce 6paTa cpao mildocalia...
(Cel do fray' mult se ubaü unul pe altul).
Milutin vrea sa se 'nsOre. Dragutin II sfatuesce de a nu's1 lua
nevéstä, cad prevede prin acOsta o desbinare intre frati. Milutin
insd, nu ascultd si se 'nsOra, lar prima fapta a nevestel este al
indOmnä sa ornOre pe Dragutin. Asa se face ; dar Milutin nu zabavesce
de a se cai, si atunci II omora si pe nevésta. Dupa istoria
nu s'ati intamplat cele douO omoruri, ci numal o dupla separ4une:
Milutin a gonit pe nevésta si a resturnat pe Dragutin. Fondul istoric
este necontestabil. E totusl mai pretiOsa o alta balada din aceiasl
colectiune a lui KaraUié sub titlul : InsuratOrea lui Dusan",
un titlu necorect; in locul cdrula ar lb trebuit sa fie : InsuratOrea
lui Stefan".
Totl prirnil regl al Serbiel din dinastia lui Nemania purtasera unii
dupa alp acelasi nurne de Stefan aprOpe in curs de dol secoll : Stefan
Nernanla, Stefan Intaiu-incununatul, Stefan-Radoslav, Stefan-171adislav,
Stefan Uros, Stefan Dragutin, Stefan Milutin, Stefan dela Declan,
Stefan Dusan. Danièió ne aratA ca Stefan devenise atunci la
Serbi un adevërat nume dinastic, astfel ca regii la incoronare si'l adaugag
la cel de botez, sag chlar II purtati singur parasind pe cel de mai'
'nainte. Tql se faceag Stefani. Din causa acestel omonimitAti nu
e de mirare, daca traditiunea serba confundd pe cel multi Stefani"
si
daca, mal cu samd, mernoria poporand atribue faptele anteriöre

CXVIII
celui mai not si mai celebru dintre diiiii, anume lui Stefan Dusan,
supranumit cel tare". Confusiunea, repet inca o data, n'ar fi de
mirare ; adeverul insA este ca balada cea publicata de Karad2i6 nu
préconfunda, caci nu menVoneza de loc pe Dusan, ci pe irnpöratul
Stefan, Aap CTjenaue", ceea ce se aplica de o potriva bine la Stefan
Milutin, desi el insusi nu'si dedea titlul de imporat, ci nurnal de
rege : icpan. In poesia epica serba titlul imperat" se da i tatalui
lui Dusan, iarasi numai rege, ba chiar insusi Dusan fusese numal
rege in prima parte a domniei sale. In ori-ce cas, balada in cestiune
nu intrebuinOza nici numele Dusan", nici supranumele de
cel tare". Inca o data, aci este in joc insuratOrea lui Milutin cu
fiica 1u Liten-voda. Imperatul Stefan lice balada a trimis pe
petitori sa'i aduca mirésa de departe din orasul papistäsesc cel numit
Ledian:
Y JlegjaHy rpaAy JIanmenme. .."
Las mai intaiu la o parte tOte cele-lalte particularitati, marginindu-mo
d'o cam data cu termenul Ledian in acea balada.
trni inlesnesce acesta sarcina eminentul fflolog serbesc Stoian Novakovié,
desbatend pe larg opiniunile emise in trecut i ajungend
el-insusi la conclusiunea cadupa eldeslegarea enigmei trebui OWtata:
din popOrele cele locuind la nord de Serbia numai dOra la
Unguri si la Poloni (bleiben unter den nOrdlich von Serbien gelege-
//nen VOlkerschaften nur noch die Magyaren und Polen abrig)"
anume unguresce len gyel insemneza Polon, si asa dara balada
ne spune ca impëratul Stefan va fi trimis petitori in Polonia. Fiind
insa ca nici unul din regii Serbiei nu avusese o nevOsta din Po-
Ionia, d. Novakovié crede ca acea balada cuprinde in sine o interpolatiune
de pe la inceputul secolului XVII, cand poetul dalmat
Gundulié desteptase la Slavil meridionali o mare simpatiä pentru
Poloni : kein Zeitpunkt geeigneter war als der Anfang des XVII.
Jahrh., in welchen die Sympathien der Sadslaven fOr die Polen der
Muse Gundulies so herrliche Tone entlocken". SA observam
aprOpe irnmediat dupa publicarea monografiei sale, d. Novakovié
a dat peste o varianta a aceleiasi balade, scrisa tocmai in secolul
XVII intr'o coleqiune manuscripta de vechi cantece serbe poporane,
unde se incepe :
Kad. se 2eni car srbski Stiep an
1z L e gj e n a od kralja djevojka... ,
;
Ca,

CXIX
§i deci o baladd veche in secolul XVII nu putea sa fie noud in
acela§i secol, de unde resulta ca Ledian este un termen mult
mai de mai 'nainte. Mind ca Romdnii, afara de Unguri §i de Poloni,
figuréza §i el' din popOrele cele locuind la nord de Serbia",
fara coinparatiune mai aprOpe decn Polonil, d. Novakovié, de sigur,
ar fi descoperit cel intalu adevërata genesa a baladei celei serbe,
dad, ar fi aflat cuvintul romdnesc Lit én, §i mai cu deosebire
daca ar fi cunoscut o balada romanésca identica cu ace1a§1 Lit 6 n.
Iata acurna subiectul dupa redactiunea cea serba. ImpOratul
Stefan vrea sa'§i iea de nevésta din strainatate pe film regelui
celui catolic din Ledian. Regele din Ledian prirnesce incuscrirea,
dar impune nesce marl dificult* pe earl imperatul Stefan el-insu§i
sail trimisul set sa le pOta birui, cea de'ntalu conditiune fiind
de a sari peste trei cal sat de a sari calare peste porti, iar cea
din urma de a recun6sce pe Domnita dintre mai multe fete de o
potriva tote la chip §i la vristd. Acesta este fondul, care intocmai
a§a ne intimpina in balada romamOsca intitulata Bogdan", publicata
de Alexandri in doue variante. Dupa una mirele este fiiul lui
dupa cea-laltä este filul lui
tefan-vodá cel vestit
Domnul cel nebiruit...;
LãpusnOnul cel cumplit,
Sta pe scaun poleit...;
dar in ambele variante tatal fetel este acela§i
Urmezd textual :
...Litdn bogat
fi
de lege lep6dat...
Nuntmil incAleca,
Cu Bogdan vesel pleca;
El pleca pe la San-Petru
'ajungea pe la SAn-Metru
La Litenul cel bogat
*i de lege lepëdat.
tar Litdnul del vedea,
P6rta curtil inchidea,
Cu lantugurl o lega
*i din gurá-asa striga:
Care este mirele,
Mirele, ginerele,

Mc%
Sara el zidurile
SA deschidA portile I"
Cat Bogdan il auclia,
Desirg mi se rapeclia,
Calul ii infierbinta
5'un rApecl volnic II da:
Calul rindunel sbura
*i in curte cA era!
tar in curte cum sArla,
Bogdan timpul nu perdea,
POrta curtil deschidea,
Fi nuntasil totl intra.
LitOnul ca se mira
ii 's1
mustéta resucia
*i din gull Iar clicea:
Care este mirele,
Mire le, ginerele,
Sara el tencurile
Sall lea postavurile".
Cat Bogdan il auctia,
Calul iar i1 rapegla,
Peste tencurl el sbura,
Apoi le desMsura,
*i le da pe la nuntasl
Carl in lupte sint fruntasi.
Cum era si nuntasul
A,a-I da i postavul :
De era el nAltisor,
II da postav rosior
SA fie strMucitor;
De era el medior,
II da postav galbior
Ca sa princla binisor ;
De era el mititel,
II da postav albastrel,
Ci sA se mandrosca 'n ol !
LitOnul so bucura,-
El in ma, ca intra,
Lul Bogdan ca'i arAta
Trei copile tot de-un stat,
Tot de-un chip asemënat,
Albo gingase tustrele
Ca trel florl de viorele.
Domnul tiner le privla
Cu ochl child care steclia,
tar Li tenul mi-I qicea:
Care este wirele,
Mirele, ginerele,
CundscA'sl el mirOsa,
Cununa-se cu dinsa!"
Bogdan mintea null perdea,
Inel din deget scotea,
Pe covor ii arunca
§i din pit cuvinta :

Care 'ml este miresa
SA in6 iubesc cu dinsa,
Cu légA-mi ea inelul,
Inelul cu degetul,
Cad am sabia 'nsetatA
Ce doresce cap de fate.
Din trel clout) nici misca
Iar mirOsA se pleca,
Pe covor ingenuchla,
Ca o flOre se 'ndola,
*i inelul culegea
Si'n
degetel i1 punea.
Ochil mirelul steclla,
Inima-1 se 'nveselia,
El mirdsa 's1 ridica,
Pe ochl dulce-o sAruta
*i pe brate mi-o purta
yi
'n rAdvan ca o punea,
*i spre Ora purcedea.
DupA el inca venla
Car mare cu druscele
Gr Mina cu florile,
iii
o sutA de nuntasl
TotI alesI din tAbArasl.
El pleca pe la SAn-Metru
Tajungea pe la San-Petru,
*i pe loc cat ajungea
MAndrA nunta CA Ikea,
Vestile cA se ducea
La vecini gi'n
depArtArl
Peste nou trl i mArl!
CXXI
E fOrte surprinptor ca neminea dintre filologil slavi n'a veclut
Inca absoluta identitate de fond intre redactiunea serba §i cea rornanOsca.
Ace 1a§1 fond a fost insä urmarit deja in nesce variante
ale redactiunii bulgare. Mai intaiu, balada bulgara poporana cea intitulata
Valko in colectiunea lui Bezsonow, unde eroul pqesce
pe o fata de impërat de o alta religiune, adeca de lege lepOdat",
§i se supune la conditiunile cele finale, dar despre Ledian nu se
vorbesce acolo. Acest ora§ ne reapare intr'o alta balada bulgara,
de asemenea necunoscuta d-lui Novakovié, anume intitulata : Regele
Smeletin i imporatul Constantin", unde ni se spune ca irnpöratul
Constantin i§1 cauta pentru fiful seti Zmeul" (Ornemm) o
mirOsa flea a regelui Smeletin din ora§ul Ledian.
Dintre Romani, este nu mai putin Mae surprincletor ca acea
absoluta identitate de fond a scapat din vederea dlui G. Dern.
Teodorescu M excelenta 8a editiune a poesiilor nOstre poporane,

CXXM
uncle in genere ii place a cita paralelurile serbe i unde a grupat
mai multe variante romanesci afara de cele dou6 din Alexandri,
§i anurne :
1°. Varianta banAenésca Coconul Raducan §i Iancu Sibinénul"
in coleqiunea d-lui Marienescu, cea mai slaba din tOte ;
20. Varianta dobrogena Sava Letinul", reprodusa in caletoria
d-lui Teodor Burada ;
30-40 . Dou6 variante muntenesci, culese de insu§1 d. Teodorescu
: Nunul mare" §i Nunta lui Iancu-vocla".
In variantele NN. 2 4 L it 6n ul se preface in sinonirnul
Letin:
saü:
Pe fdta Letinului
Pe fOta hainulul,
&Arai. Letinul bogat
*i de lege lep6dat...
&Aral Le ti nu 1 bogat,
SAval cânele spurcat
*i de lege 1ep6dat
Wn
cruce nebotezat...
In varianta banaten6sca : colo 'n téra litänésc a".
Pe poporanul Letin d. Teodorescu ii explica forte corect prin
un unit, un ortodox trecut la catolicism", ceea ce insemneza §i
LitOn. Ace1a§1 sens §i tot-o-data o mare aseménare fonetica intre
Letin §i Lit 6n aii facut ca in variantele romanesci aceste cuvinte,
de§i etimologicesce diferite, totu§1 figuroza intr'un mod indiferent,
cand unul, cand cela-lalt, nicairi amindouë la un loc. In redactiunea
sud-slavica e alt ce-va. Neexistand serbesce §i bulgaresce o sinonimitate
intro Lit én i L e tin , ambii termeni acolo nu se identifica,
dar se amplifica unul prin altul : Ledian-grad Latinski",
literalmente : ormul latinesc al lul LitOn". Este resultatul contactulu
vifi intre nunta§ii Romani §i intre nunta§ii Slavi la 1274
fata cu pers6na lui Li t On v o d a, despre care Romanil aü lamurit
Serbilor catolicismul voevodului oltenesc, §i atunci Serbil ail capOtat
dou6 notiuni : Lit On §i L et in , pe cand la Romani sinonimii
L i t 6n §i L e tin formaii o singura notiune. Niel Romanii n'at
imitat o balada serba gata, nici Serbil n'at imitat pe cea gata ro-
manosca, ci unul §i acela§1 eveniment a fost vOclut §i apol cantat
de Romani §i de Serbi in deosebi, represintand unul i acela§i

fond pe doue cal neatirnate, de'ntaiu chiar in secolul XIII, in urniä
cu rnodincari ulteri6re.
Varianturile cele grupate de d. Teodorescu ne permit a clasifica,
sub raportul fondului celui primitiv, pe de o parte puncturile
cele esentiale, iar pe de alta pe cele inlaturabile.
Puncturi esentiale din secolul XIII :
a) Dupä, tOte variantele mirele nu traesce in aceiq tOra, cu
socrul, ducend pe mirOsa inteo regiune departatä :
El pleca pe la San-Metru
*'ajungea pe la San-Petru,
adeca, o distantA dela limit' pina la Octobre.
b) Dupä tOte variantele socrul este un papista§, LitOn sag
L etin, §i tot-o-datA fOrte avut.
c) DupA tOte variantele mirele sag nuntapl eel de cApetenil
este un mare diläret, isbutind a invinge ori-ce greutate :
Bine vorba nu sfir§la,
Bidiviu '§I repegla...
d) In fine, dupa, to:Ste variantele mirele sat nunta§ul cel de
cApetenia recunOsce pe mirOsa dintre mai multe fete.
Puncturi inlaturabile posteriOre secolului XIII:
a) Nurnele ginerelui : Bogdan, cuconul Räducan,
b) Numele nunului : Mihnea-vodä la unii, Iancu-vocIA la altii,
pe aiuria Tancu.vodä e mirele, in unele variante mirele luptandu-se
el-insu§i, in altele luptandu-se numai nunul, pe and mirele
arnutia
El
din unierl ca'nälta,
Malta umerele
Ca §oimul aripele
Cand St bat paserile
Tate 'n tOte partile;
Iar nap-seu de'l vedea,
El din gura eel gicea...
MEM
Bädislav...
c) In unele variante se mentionézd tatal sail muma ginerelui:
tefan-voda,, Lapu§rienul, coc6na Zinca...
Numai cele patru puncturi esentiale se gasesc de asemenea
in redactiunea serba, ; aprOpe tot a§a §i la Bulgari.

CX XIV
Printr'o comparatiune fundamentald nu e gra' de a constata
douO prototipuri, independente unul de altul, dar intemeiate ambele
.de o potrivä pe acela§1 intamplare epica sat poetisata : un
prototip romanesc cu tatal fetei catolic numit Lit n, i un prototip
serbo-bulgar cu tatal fetei de rege din ora§ul catolic numit
Lit On; iar mai departe in prototipul serbo-bulgar se mai pate
deosebi originalul serbesc cel cu numele Stefan" §i imitatiunea
bulgara cea cu introducerea altor personage. In scurt :
cãegttoria fiicel lul Litón-vodá
re dactlunea roman'a redactumea serM
redactiunea bulgarã.
SA mal adaog ca in redactiunea romand subiectul e farte simplu,
lipsind cu desavir§ire rnentiunea diferitilor petitori, cari figurOza.
la Serbi §i la Bulgari, complicand peripetiile actiunit Inlaturandu-se
redactiunea cea bulgarasca, de vreme ce ea este invederat
secundard, sd alaturam acuma numai cele-lalte
cea romanescd §i cea serbesed.
douO redactiuni,
Fiind in joc incuscrirea unui principe serbesc cu un principe
romanesc pe pamintul romanesc, nu pe cel serbesc, urmaza dela
sine cä elementul romanesc din causa localitatil trebui sd cantärOsca,
mult chlar in redactiunea cea serbOsca, pe cand Orki din
causa localitatil
elementul strain in redactiunea romanOsca pate sa
se intunece. In adevOr, in balada romanesca nu se zaresce nemica
special serbesc. In balada cea serbesca, din -contra, ne isbesc din
capul locului patru sati cinci particularitati curat romanesci :
10. Ledian-gradorapl lu LitOn;
20. Din partea miresei un eroti nurnit Balaciko, deminutiv
din BA laciu, nume eminamente romanesc ;
30 . Intercalarea voevoclului romanesc Radul ;
40. Jocuti nuptiale equestre, proprie Rornanilor ;
50 . Recunciscerea miresei.
Prirnele douO puncturi, farte interesante, le voiu desbate aparte
in urmatarele paragrafuri, studiand de astd data nurnal celelalte
trel puncturi.

Unul din obiceiele cele mai vechi la Romani inainte de
nunta era o intrecere de cai : equoruni certamen et praemium",
pe care'l descrie Cantemir. La Serbi, acésta datina nu existä, de§i
Slavil, ca §i diferite alte popOre moderne §i antice, cunosc vre-un
fel de lupta simbolica pentru obVnerea nevestel, nu insa anume
alergarea cailor. Acest obiceiu curat rornanesc- trebuià s fi fost
de o splendOre deosebita la restrabunele nunti domnesci, astfel ct
Litën-vodg, a cdruia bogAtia o inregistreza pina §i diploma regelui
Ladislaü Cumanul la 1285, ca §i balada cea romanésd despre
Liténul ceI boga t", cata sa fi uimit pe Serbi prin acele
jocuri equestre. Intre altele, representantul mirelui a sLit calare
peste trel cal in§euati, pe fie-care §ea fiind infipta cate o sabia
cu virful in sus :
ETO, Aape, HoA J1eA;a1Iom rpaikont
Ha .71-Hea,ge TTl KoHja HnTesa,
IfoA cexallma m mg( paToHniffa,
14 Ha Hjnata, TpH maamella mama,
Bpx0Bll UM Heó y orcpeHyTH ;
lIe
HpecHogllin Tpll NoHja Bum:
ARO MI irx Hpecrimurrll He rpm,
He Tjeul 11311V, HO 113Beef AjeeojHe...
Un alt obiceiu de nunta stravechiu la Romani este recunO
scerea miresei de catrg petitoril mirelui. Pärinii prelungesc in tot
felul ascunderea fetei prin diferite travestirl. E mai ales caracteristic
aci desnoddmintul ea petitoril nu pot dobandi pe mirésa
pina ce nu recurg la amenintari §i la arme : tandem ubi v i m
et arma minit ant ur p r o ci, parentes filiam educunt", glee
Cantemir. In balada serbésca luptãtorul Milo§ scOte sabia :
in balada roman6sca :
Taik wmajkir maga amenora,
Ha rosopll 'Tuna gjesojrc Ills.
;
Care 'mi este mirósa
SA rn6 iubesc eu dinsa,
CulOg6. 'mi ea inelul,
Inelul cu degetul,
Cad am sable 'nsetatä
Ce doresce cap de fat. ;
sail in una din cele doue variante muntenescl :
CXXV

CXXVI
Bine vorba nu sfirsTa,
Spata din tóc5. trAgea,
In maná cb. *1-o lua,
CAW, fete se ducea.
In vechea nuntd romanesca, chiar dupd ce petitorii biruesc
tete greutatile §i reu§esc a recunesce pe mirësa, ii mai a§tepta
acum o notia lupta, un adevërat simulacru de resbolu, cel mai
specific ronikiesc : rudele miresei pregatesc pgitorilor o cursä, ii
prind in drum, Ii 160 cot la cot §i aduc robi sub pazd. IAA
textul din Cantemir : Die doininica ad accersendam sponsam, on-i-
7)nes sponsi consanguinei et affines congregantur, legatosque prae-
))mittunt, sponsi adventum nunciaturos. His insidias in via struunt
7,ad sponsam convocati, eosque, antequam ad illius aedes pervenerint,
intercipere student, ut caveant, legati celerrimis uti solent
equis. Si autem capti fuerint, inter inferioris conditionis hornines
27stricte et inclementer ligantur, inversiquo equo irnponuntur, inter
nobiliores autem a sponsae patronis septi quasi sub custodia ad
11
illius usque domum ducuntur. Eo cum pervenerint, interrogati,
77
quid sibi iiellent, respondent, se misses esse ad bellum indicen-
dum, militem autem expugnandae arci sufficientem statim adfuturum.
..
Prin acest resboiu, bellum indicendum, se incheid balada
serbéscd,. Serbil, cei trel-sute de petitori, 'feel mirésa §i pleca,
ducOnd'o la mirele. Atunci tathl fetei, adecd LitOn-vodd, trdmite
dupd din§ii pe furi§ §ése-sute de Let in i, meCT CTOTIIII' ffaTIIIICKIIIC Ka-
Tama, ca sä atace pe Serbi §i s rdpOscd, pe mirésa:
OTRACIIIIe Knrjern CBaTOB11,
0,1pe)1,131110 mijeiry njesojKy,
OcTa Munom y ropm geneaoj
II ca mjmme Tpa CTOTIIIle Apyra.
Ea oome CBaTII /13 Jleyrjama,
Epanj Aoamaa Eanaloa mojmony:
0 Eanatnto, moja ejepma cnyro!
Mozeia diii ce y co moyanaTm,
Aa paurrjepam, Aapeoe coaTome
14 na ontelo Poiccamny gjeeojicy?
Urrnézä drept final un teribil duel intre Serbul Milo§ §i Rom
dnul Bälaciu.
Intr'o variantä muntenésca a redactiunii romAnesci, nu tatäl
fetei pdndeke pe petitori, ci nunul mirelui isbutesce a prinde In
cursd pe rudele miresei, ii imbétd §i:

Daal, mitre, irn136th,
CAlus.eil le prindea,
COme-code le tAia,,
Gurile le protApfa,
Urechile clumpAvla,
Pe Letinl apol
Cu zarpale mi'l
gralA,
Sus pe cal mi'l aseclh,
Spate'n spate mi'l punea. .
Cxxv11
punea. spate'n spate pe cat",
inversi equo" dupa expresiunea lui
Cantemir. Pe cand insa in balada serbesca conclusiunea e fOrte seriosa,
ba chiar sangerOsa, cad. pentru Serbi nu era un simplu obicelu
cunoscut de nuntit ca la Romani, balada romanesca din contra
se termina printr'o gluma :
CAnd Letinul §i'l vedea,
Din gurit6, cuvinta:
Cine-o mal face ca mine,
Ca mine O. pate'n lume;
Cin' s'o pune c'un nun mare
La luptA de rema§61A,
Face o mare gresdld.
Ell am fAcut'o cu virf,
El cu virf si indesat,
Mal pe jos de m'a
Este invederat Ca balada serbesca descrie o nunta curat romanOsca:
In palatele domnesci
Unde nunta se facea
Cum e Domnilor legea,
Si legea i datina.. .
lásat..
Afara de aceste obiceiuri nuptiale romanesci, cu totul ne-slavice,
cel putin straine Slavilor trans-danubiani, balada serbOsca mal
cuprinde apoi o indicatiune directa la Romania. Milo§, principalul
luptator in balada serbOsca, travestit in haine bulgaresci, insotesce
pe petitori. NerecunoscOndul, ace§tiia nu pot a nu se mira
de tovara§ia lui, §i catä intrebe: de unde vine §1 cu ce rost
calatoresce cu din§ii la ormul lui LitOn? Milo§, pe care'l invëtasera
mai de'nainte fratil sel, respunde ca este din Romania d in
tOra Negrilor-Romani", unde servise Domnului
R a d u-voda":
Eag, AfiniOuty, ocTnrHem cBaToBe,
IIIITaTje Te, TICO Cli H OTICTI Cif ;
TH ce Komi Bemaje EapaBgamBe :
Caputo cam 6era Pagya-6era...

CXXVIII
Un asernenea respuns n'ar ave nic un sens, dacä drumul
ducea pe peVtori din Serbia la Po Ionia SàU pe aiuri departe de
Bulgaria. Intru cat insa mirésa era Rornanca, flea unui voevod
oltenesc purure aliat cu Bulgarii, respunsul este tot ce e mai
potrivit. In acesta balada numele Radu-voda din tera Negrilor
Romani", un Domn rornanesc Radu-Negru 1, [Dote sä fie o intercalatiune
posteriOra, fie din secolul XIV, fie mai tarqiii din secolul
XV, relativ la alVi Basarabi cu numele Radu, e cu putinta
totql nu mai putin Ca sä fie chiar din epoca evenirnentului, de
Ora-ce tocmai ap se numia predecesorul lui Litén-voda : Radu- Negrul
cel dela 1232 al Rqnarenilor.
In sfir§it, balada serbésca ne destainuesce numele de botez
al lui Litén-voda, pe care nu nil spune balada rornanesca, muqumindu-se
cu supranumele cel poporan Lit én ul, dupa cum se mul-
Omesce ea §i cu Lapurenul" fAra, Alexandru". Stramutand supr
anumele Litén papistae asupra oraplui, balada serbésca, ne
arata ca principele se chiani a. din botez ih a i 1 :
Y JleAjaHy rpaAy JImmeRome
Y JIaTillicKor Kpanja Milja TM a. ..
(In Ledlan, orauI eel catolie, la rogele catolic M i h. a i I).
Acest nume Mihail se repeta meret in balada :
. . . Moue TacTy, itpaAjy M H j y.
. . . lIpikjareAjy MffjaHao xpaajy.
. . . Tap pege M Hi a H (1 'Tuff. . .
. IIITO
,I1co6po
roBopH Hpaajy Mujana o.. .
a6opn Hpaajy MnjaH JI O. . .
Intr'o varianta bulgara, LitCn-voda WM, nurnele Smeletin,
CitieJleniR", care ar putO sa, fie o fusiune etimologico.poporana din
ambele nurni: Miu-L et i n:
,Aa mu HoIABBI 130 JIerbeHa rpaAa,
Tory Biwa 'Tan-a CH one Tull a. . .
A
Un nume personal Smeletin nu se afla in onomastica bulgara,
nici in calendarul slavic in genere. Daca nu e o transforrnatiune
din M iu -L e tin, atunci Bulgaril n'at Mcut alt ce-va decat a aplica
socrului numele ginerelui Milutin, ceea ce mi se pare a fi mai
..

CXXIX
probabil: Smeletin = Smilutin . In ambele casuri initialul S este protetic,
adaogandu-se pentru ea numele cel neobicinuit sa se apropie
cie termenul bulgaresc cm: un fel de fic5re de camp. SA ne mal
aducem a-minte cA un impërat bulgaresc se chiAma S m
mai contimpuran cu Litén §i cu Milutin.
t, toc-
Mihail, ca nutne de botez al lui LitOn-vodA, respandesce o
lumina cu totul nea§teptata asupra unei problerne nedescurcate
pinl acum din cronica muntenéscA: Mihail BasarabA urmand pe
tron dupa Radu-Negrul.
§ 30. Nedeia-cetate §i Vermeghia.
-
- -
Bibliografia: Originile Cralovel p. 52 sqq. Rornânii Banatenl p. 26 sq. Arehiva
istorica III P. 155 sq. Fotino, 'faropi,z t. 11 p. 8, t. III p. 299 ; cfr. Bauer,
Mémoires p. 206. - rac1H Apyurrna cp6cKe CJICIBeCHOCTII t. V p. 66 sq., t. XXI
p. 245. Mauro Orbini, II regno degli Slavi, Pesaro 1601 in-f. p. 251, 255. - Miklosich,
Monumenta Serbica, Viennae 1858 in-8 p. 54 sqq. Weselofsky, PaahIcitaxia B1 obaacm
APOMIX1 CTIIXOBI, in BarracKa AKmemig HayKT) No. 3 (Peterb. 1880) p. 90. Idem,
XpfferiaKcKaa aereffga, in aCypna.in MIL Hap. Hpocntm,eniff t. CLXXXIX (1877)
p. 130. - G. D. Teodorescu, Poesil populare rornane, Bucurescl 1885 in-8 p. 653 58, cfr.
p. 639 nota. - Ispirescu, FiTul vinatorului, in Col. 1. Traian 1876 p. 86-7. Marienescu ,
Balade, Viena 1867 in-16 t. II p. 68-71. - T. Burada, 0 calatoria in Dobrogia, IasT
1880 in-16 p. 211-217. (M. Drdghicescu), Dunarea dela Orsova" la Mare, Galati S. a.
in.4 p. 51-2. - Karadiil, op. cit. t. II p. 2, 132 sq. Verkovi6, Hapme nem Ma-
RegolicItil Byrapa, Belgrad 1860 in-8 t. I p. 229 sq., 293. Miladinovtzi, op. cit. p. 26
sq.,117 sq., 395. C6opHFIK (Mum) t. II p. 100, t. IX p. 81, t. XIII p. 104. - Heyd,
Le colonie cornmerciali degli Italiani in Oriente, Venezia 1868 in-16 t. II p. 5 sqq. ;
cfr. Tafel, Symbolae criticae ad geographiarn Byzantinarn, MUnchen 1819 t. I p. 7 sqq.
I. Bogdan, Vechile cronice moldovenesci, Bucurescl 1891 in-4 p. 183. Melchisedec, Notite
istorice §i archeologice, Bucuresa 1885 in-8 p. 37. -
-
dinénu, Basmele romane, Bucurescl
1895 in-8 p. 331. Condica Sfintei manästirl Sadova, 1793 in-f., Mss. In Ar
chiva StatuluI din Bucuresci f. 36 sqq. - Du Cange, Glossarium Latinitatis, ed. Carpenterii
t. IV ad voc. Nundinae. Pravila luI Vasile-voda, Lupul, Iasi 1616 in-f. p. 127.
G. lannescu, Studil de geografia militarã, Bucuresci 1891 in-8 p. 206, 215. Karamzin,
op. cit. IV nota 387. - Mutinelli, Del commercio dei Veneziani, Venezia 1835 in-8
p. 73-6. Sagrcdo, Arti edificative in Venezia, Venezia 1856 in-8 passim. -
Boerio, Dizionario
del dialetto Veneziano, etc.
Dup l. fantane istorice positive, in secolii XIII i XIV se contractara
numai doue incuscriri domnesci Mtre Serbia §i Romania :
cAsAtoria regelui Stefan Milutin cu filca Domnulul Romaniel" pe
la 1274 dupA Bizantinul Nicefor Gregoras, §i cAsAtoria regelui Vuca§in
pe la 1370 cu o ffcä a lut Alexandru Basaraba dupA, marturia
autentica, a unei bulle papale. Prin urmare, intru cat se
51,080. IV. 9

cxxx
atinge de acei doi secoll, XIII 0 XIV,. ori-ce cronica serbesca mai
noua va vorbi despre incuscrirea unui voevod rornanesc cu vre-un
principe serbesc numit St ef a n, nu p6te sa fie in realitate alt
cine-va dent Milutin. Tata dara, un criteriti necontestabil.
Am spus deja o data (§' 29) ca. la Serbi toti regil §i imporatii
din dinastia lui Nemania purtasera unul dupa altul acelasl
numa de S t ef a n. De aceea nu numai literatura poporana, dar
cronicele serbesci sint expuse a confunda pe acei multi Stefan i.
Sa leat aci ca cel de'ntalu specimen pe invetatul Ragusan Mauro
Orbini de pe la 1600. El insu0 sciea forte bine ca : t utti i Re
)) di Servia, che furono di casa Nemagna, si chiamar
ono Stefan o" ; §'auoi cu vre-o doe fol mai jos, Mtand de a
se feri de un quiproquo, el-insu0 aplica pasagiul din Nicefor Gregoras
la Stefan Urcl cel orb, nil lui Stefan Milutin: La sua prima
moglie lii figliuola del Principe di Valachia, laquale dopb essere
stata congionta seco in matrimonio etc.", i citeza lärnurit: come
dice Niceforo Gregora." SA, se calculeze matematicesce absurclitatea
asertiunii. Stefan Milutin a murit la 1321. La 1321 se urea
pe tron filul set Stefan Uro cel orb. Casatoria in ces iune cu
fiica Domnului Romanesc se afla nu numai là Gregoras, dar se
confirma §i de George Pachymeres. Acest George Pachymeres a
rnurit intre anil 1308-1310, cel putin qece ani inainte de urcarea
pe tron a lui Stefan Urq cel orb. Astfel George Pachymeres
mOre, i apoi peste clece ani dupa mOrte scrie despre casatoria regelui
serbesc cu la figliuola del Principe di Valachia".
Ceea ce rnaresce confusiunea este ea, Milutin in crisOvele sale
i§1 cla tot-d'a-una numele duplu de Stefan-Uroj : Oxe(Daub Oypolub". Intocmai
a§a se subscrill amindoi tatal seti i mul set cel orb : Ore-
(Daub Ypoull,". In urma stranepotul lu Milutin, filul lui Stefan Du§an,
se iscalesce Iarasi:
CTechub Ypomb". In acest chip patru din acela0.
dinastia sint nu numal St ef a ni, dar §i Ur o §i tot-o-data, aa ca
faptele lui Milutin, färä ca sä mai vorbim de tata-seu, se pot forte
lesne atribui filului i stranepotului, ceea ce s'a i intamplat, ba
Inca eil-insumi me zapacisem ore-cand. 0 astfel de zapacela a orilicui
in cursul studielor istorice se asemena cu un fenomen obicinuit
in caletoria cu drurnul de fer: cancl §eQ.1 intr'un tren care stä
pe loc la o gara, de uncle pled, alaturea un alt tren, ti se pare cu
siguranta ca s'a mivat nu cela-lalt, ci chiar trenul tet, macar cä
in realitate el remane nemi§cat, §i nu te poti dumeri altfel decat
§i

hitandu-te impregiur la obiectele cele nemiFatOre din gard. Cand
istoricului i se intampla o asemenea nevinovatä greVld de a lua un
ce-va drept un alt ce-va, cata sa '§i fixeze atenVunea asupra irnpregiurimilor,
iar daca cum-va impregiurirni nu sint sail nu le bagi
de &tura, atunci vrend-nevrend in§elat vei starui intr'o pärere mincluncisa.
Am v6qut ca Mauro Orbini inlocuia pe Milutin prin Stefan
Uro§ cel orb, adeca prin regele dela Decian" dupa cum il supranurnesc
Serbil.
Si
mai explicit se exprima in acel4 mod o cronica serbOsca
din secolul XVII:
,Eacapa6a noenoga gapona gainepn men H aeTy Cretbany npagio getiancxoml
i1acT1 gepmane el:ma napalming Epaglno H rpag% ceR wg1 Texygarw AyRana go
,Cagry H go naaanEcnia ropna.
Mica : Basaraba-voda a däruit fiicei sale §i ginerelui sea
Stefan regelui dela De ci an o parte craiovéna a voevodatului
negru-rornanesc, atat orapl precum i litoralul dunärén dela Olt
pina la munte".
0 alta cronia serbesca nu mai veche vorbesce despre Stefan
Dupn :
II Boma% Ha Yrpongaxim 11 (a H11% nu, Hexaa mtcra, w6age HOTOMI B03-
,BpaTual .Ra mnpy, erga Eacapa6a grbiRepl w6ppingl aa cRRa cnoero maagaro
,Ypoma."
CXXXI
Adica : Avusese §i un resboiti cu Ungrovlachia §i apucase
dela ea nesce locuri, pe cart' insä le-a inapoiat la incheiarea pacii,
cand s'a logodit fiica ml Basaraba cu filul seü tinërul Uror
Intru cat criteriul cel necontestabil de mai sus, pina, a nu i
se opune vre-o non fantand istorica positiva, ne asigura ca acele
pasage §i altele analOge se rapOrta tOte la regele Stefan Milutin,
nu la vre-un alt Stefan, prin urmare §i nu la alt Basaraba decat
anurne la LitOn-voda, resultä ca cele doue cronice serbesci pot
fi interesante dintr'un singur punct de vedere: In acele cronice
ori-cate amarunte nu se afla la Nicefor G-regoras, ele trebue sa fie
luate din vre-un isvor necunoscut dintr'o epoca nedefinitä, fie un
text, fie o tradqiune. Atari amarunte interesante sint :
10. a fost un resbolu intre Serbi §i Romani inainte de incuscrirea
domnOsca ;
2°. scena intamplaril s'a petrecut in judetele Dolj i Roma-

CXXXII
nat, dela Dunare prin Craiova ping la Olt i ping la rnuntil Gorjulul.
Ambele aceste amdrunte coincidd cu balada cea serb6sca din
paragraful precedinte : lupta cea epica de acolo a socrului contra
petitorilor, mai ales conclusiunea despre duelul intre Serbul
Milo§
§i intre Romgnul Bdlaciu, s'a transformat intr'un mare resbolu inchipuit
; lar oralul L e di a n al regelui Mihail trebui cdutat unde-va
in regiunea Cralovel. Fondul dard e curat traditional, dar forte
important devine el prin critica istoricd.
Basaraba eel dela 1241, Radu-vodd Negi u al Re§indrenilor,
intr'un mod documental ne apare pogorindu-se dela nord, din reoiunea
Amlaplul §i dela hotarele FAgaraplui. Tot a§a pe Radu-
\Todd Negru ii vedem §i'n cronica muntenOsca. In acela0 cronica
muntenesca ne intimpind immediat un Mihail-voda,
despre care se
Vice ca fusese mai intalu ban al Cralovel, adeca un Basarabd nu dela
nord, nu un kinez din Vglcea, ci dela sud, un kinez din Dolj.
El bine, dupa istoria cea legendara a Serbilor incuscrirea regelui
Milutin cu un Basarabd numit Mihail' are Ice tocmai in Dolj, §i
tocmal Mihail erg numele cel de botez al Domnului romanese LitOn-vodd.
In scurt, datele traditionale ale Romgnilor fiind pe deplin
conforme cu datele traditionale ale Serbilor, cele done curenturi
traditionale independente ar constitui un tapt istoric verificat,
chiar de nu i-ar veni in ajutor alte consideratiunl concordante.
Daca n'ar fi acel Mihail-voda LitOnul" dintre anil 1246
1278, ar trebui sa admitem ca cronicarul muntenesc a stramutat
dupd Radu-Negrul pe singurul alt Mihail" din intréga seria a vechilor
Basarabi, adeca pe filul lui Mircea cel Mare numit de asemenea
Mihail-vocld care dupa mOrtea lui tatd-seil domni abia un
an la 1418. 0 ipotesa atat de fortata, atat de putin verisimild din
causa unel domnil pré-efernere i a unei sarituri peste un secol §i
jumdtate, se inläturd acurna dela sine'l In cronica muntenescd
se justified astfel cu desdvir§ire succesiunea unui Mihail-voda dupa
un Radu-vodd Negru, negrqit numai ca nomenclatura, nu ca ordinea
pragrnaticit. De altmintrea ins4i cronologia se apropia i chiar
se identified in genialul calcul al lui Fotino, unde mocla pe acel
Mihail-voda al cronicei intro anil 1261-1283, dintre earl intre
1264-1278 a domnit in adevör Mihail-vodd LitOnul cel istoric.
De ar fi putut sa cunOscd isvOrele documentale unguresci, Fotino
ar fi brodit de de-mult a reconstitui verita tea intrOgd.

Re§edinta lui Litén-voda, a lui Mihail" din balada cea serbéscg,
era, dara, in Do lj. Acolo acel Mihail" cerea pe prima linia
dela ginerele sett ca sa-§1 arate vitejia sarind peste mai multi cal :
IrpecKotniur Tpu RoHja...
Este fOrte interesant tocrnal la Doljeni proverbialul Mihalu s 6,r
in d pest e m ai m u 1 ti cal intr'un cantec poporan aplicat mai
tarcliii la Mihalu VitOzul, dar a caruia origine trebul sä fie cu mult
mai veche :
Auclit'ati d'un Mihal
Ce sare pe sépte cal.
Alaturarea acestel locutiuni oltenesci cu textul baladel serbesci, o
locutiune care nu se explica de loc in privinta lut Mihalu VitOzul,
nu pOte sa, fie trecuta cu vederea. A nu se trece tot-o-data cu
vederea ca imaginea cea iperbolica a saririi peste mai multi. cal
este romanesca, straina Serbilor.
Re§edinta dara a lui LitOn-vocla era, in Dolj. Totu§1 ea nu este
Craiova, de§i Craiova exista, deja mai de'nainte din epoca treceril
Cumanilor pe la 1235, cand conacise pe acolo regele Iona §i cand
Liten-voda era un simplu kinez. Pe de o parte, tocma de pe atunci
din causa Cumanilor el trebula sä fi avut o and re§edinta, de sigur
nu la Cralova, probabil nici in directiunea de acolo spre Vadul
Cumanilor, ci mai spre resarit ;
pe de alta, parte, mai cu deosebire,
ora§ul Ledian cel din poesia epica a Serbilor §i a Bulgarilor nu
se potrivesce cu Craiova, care se afla departe de Dunare, pe cand
acel Ledian avea a face cu navigatiunea, ba §i variantele baladei
celei romanesci indica o positiune dunärOna.
MO opresc mai intaiu asupra texturilor poporane sud-slavice
relative la L e di an sau L e g he n. Prototipul acestor forme este
invederat romanul L i t0n , de unde d'a-dreptul serbul Ledlan,
JIeAjafi", apol prin Serbi bulgarul Leghen, Jlerell". Volu urrnari
mai jos inriurirea fonetica a transipnii romAnului t in serbul
care nu este normal, de vreme ce ar trebui Tj. Acuma texturile.
In balada serbOsca cea fundarnentala nu este un ora§ deschis,
ci o cetate, a 1 bul Ledlan" :
Aa ran luketa 6irjeay Jleicjany,
CxxX.111

C xxxlIT
avend porti inchise :
0
turnuri inalte :
dominând o carnpi:
ae,ajanena BpaTa 3aTnopena,
IIo najmnny nyay y
Ha on oAe y nonje .ileAjaneno...
In balada bu1gar6sca cea cu regele Sineletin, este un mare
ora maritim saiA in apropiare de Mare :
avend palaturi :
An'
den;any...,
CH nperanna OIM CHID Mope,
Mn nenaxma HOT Amen rpaAa,
MH 711,CHEMZ jlerLeneitbn capan...
Un cantec bulgaresc, cules de fratii Miladinovtzi, ne spune ca :
dela Mare pind la Dundre sint §epte-deci §i §6pte orap, dintre
earl insa nici unul nu e mai mare decat Ledianul :
Haug niaaT OT mope To AT:tan,
CenmeeeT if cevai rpaAO'H,
OT jlerella HOPOHOM rpm, nemaT...,
unde e fOrte instructivä mentiunea Dunarii, care nu insemna alt
ce-va dent 77 orap dundrene in sus dela reversare in MareanOgra,
'far intre ele strälucind ora§ul lui LitOn.
Dar caracteristica sud-slavica cea mai comma. a Ledianului
este aceia de a fi un cuib de eretici, de rei cre§tini, de Letin 1.
Unul din motivele epice cele mai respdndite la Serbi §i la
Bulgari este ap nurnita impärtire a pdmintului intre Sfinti. Voiu
semnala mai intdiu redactiunea cea bulgara. In varianta din colectiunea
fratilor Miladinovtzi, Fecidra Maria §1 Maria Magdalena denuntä
sfintului Ilie pe crepnii eel din Ledian, cari nu serbeza
Vineria i Durninica :
Hie 61xne rio BOMS1 derencica,
EOr a 6ierr JlerefICHH xplICTHHH!
He et main nourapo, nomaap,
fle en emu cntTnn OT manna,
He cn AN,fram Hem H

Cxxxv
unde Letinii de acolo nu sint numiti pagani, ci cretini, xpimmin",
dar calcatori de obiceiele bisericesci. 0 alta varianta bulgarA, culesa
de Verkovié in Macedonia, inlocuesce Ledianul prin Romania sag
Negrii-Romani" i revérsa asupra lor cele mai cumplite blasteme,
rugand pe Dumneqeg ca sa'i terga de pe pamint, trimitelidule
trei ani de cluma".:
Joj Thr floxe, 3111.41I &me!
Ja nyeTall Nil a'paa myma,
Ja coTpilair TiP Kapaniracir,
Ta CII nycTaa a'pra tryma,
Ta iix 6E.Dra Tprr
In loc de Ledian=Rornania" din redactiunea cea bulgare-sca,
in cea serbesca ne intimpina pe de o parte blastëmata In di a":
IcaA ja rrAen 113 3erturje FInnjuje,
113 11Hj1jaje 113 aemaje aporuleTe ?
Y l4HjIIjll Teinao 6enaoHje :
He uoniTyje auraii,ja eTapirjera,
He caymajy Ajega pojkaTenja...,
unde acea Indeia nu e dent o forma rnetatetica din romanul N ed
ei a , la care volu trece mai jos indata ;
iar pe de alta parte,
bla stèmatul ora Troia n" :
AaRome joj npormeTor Tpojana,
Y Rome ce 6e3amaje
acel Troian" al Slavilor meridionali, a caruia origine romanésca
eu am demonstrat'o in studiul meti despre Banat.
Resumand data traditiunea serbo-bulgara, positiunea cea mai
probabila a oraplui Ledian este unde-va in Romania un port
comercial linga Dunare, acolo pina unde p1utia col-nine din Mareanégra
i unde era respandit catolicismul.
Marele nostru culegetor de basmuri, Petre Ispirescu, cu atat mai
important aci cu cat nu sciea de loc carte, auclise in Muntenia
nu la Oltenio poveste intitulata Fiiul vinatorului", din care trag
urmatorul lung pasagiu :
Filule al vinAtorului, mi s'a spus de un óre-cine cA tu te-ai fi lAudat
c. poti sa aduci muted dela Nedeiacetate, sa'rni zidesci un palat, cum nu
s'a mai vëdut pirA acurn, cu Osele astea de fildq, i sn:1 invëlesci cu piele
de aspida ce mi-al adus.

CxxxvI
Ea, pre-marite Imp6rate, respunse filul vinatorului, nici c mi-a
trecut prin minte una ca acésta. Dar cu vrerea lui Dumnegeil cre c voiu
pute arata celor piritori, ce pOte Romanul cand voesce i cand are nadejde
in Cel-de-sus. Maine iti volt' aduce r6spunsu1.
DupA ce afla dela mósa-sa ce trebue sa faca ca sa irnplinesca porunca
impëratesca, se intOrse a douadi la Imperatul si qise:
)) Pro-marite Imperate, ca sit me pot inchina cu slujba ce mi-al
dat Maria Ta, am trebuinta de mila Mariei Tale.
)1 Cere i vei ave, respunse Imporatul.
11-
Scemi dai, Vise filul vindtorului, o sutd de cordbii cu sare.
P2 SA ti se implinésca cererea, porunci Imperatul.
Ludnd cele o sutd de cordbii pline cu sare, fiiul vindtorului plecd cu
dinsele pe mare.
A curn nu'l mai parea rea de slujba ce'l dase Imperatul. Bucuria lui
era fail margini cand se vècju pe Mare, lucru ce nu mai v6c1use de cand ii
facuse ma-sa. Lui Ii placea pr6 mult sa se uite la corablile care mergeat
la rind ca cocoril. Salta de veselia cand vedea dimineta ca sOrele, esind din
pOrta raiului, se imbaia in Mare mai intaiu, i apoi ii facea calötoria
pe cer... stand astfel pe ganduri, leenat de valurile apelor, adormia.
Si
Acestea i altele, despre care nici prin gand nu'i plesnia pina ce nu
caletorise pe Mare, il facea sa se silesca a sfirsi slujba cat se !Ate mai bine.
Dupd o cdlatorid lungd forte, ajunse la Nedeta-cetate.
Acestd cetate era vestitd pentru me§terii et, care invAase mestesugul
dela vine, si nu putea nimeni sa intre acolo.
Filul vinatorului daca ajunse, se cobora la uscat i voi sd intre in
cetate; dard la porti ii oprird ostagi..."
Acea cetate, ale cArila porti sint inchise §i pina unde c5.lëtoresc
corábil pe Mar e, fiind un ora§ fOrte industrial, v es tit
p en tru m e§t eri, Nedeia din legenda cea romanesa nu se deosebesce
prin fond de legendarul serbo-bulgar Ledian. Aci totu§1 in
legenda romaneset se mai adaoga pe fatä ce-va importantisirn, care
abia se sub-intelege in legenda slavidt. Stapanii cei din Nedeiacetate
dtutat de pretutindeni s a r e, safe cu ori-ce pret, luand sare
din tëri depktate §i dandu-le in schimb industriä, mai ales pe marl
zi cl a r I. In vOcul de mijloc aceste douë amärunte distingeat in
specie pe Venetiani, numai pe Venetiani, despre cari habar n'avea
reposatul Ispirescu §i asupra carora eü volu insista mai la vale.
A se mai citi la capötul acestui paragraf intr'un Nota-bene pasaglul
din Mutinelli despre sarea la Venetiani.
In geogratia existilt öre vre-undeva o localitate Ledian, care

CX XXVII
sa se potrivéscA cu datele traditiunii ? Nu. Verkovié ne spune cd
in Rumelia, pe un costi§ al Rodopului, la depdrtare de vr'o trei
ciasuri dela Seres, se gasesce un sat numit Legh en sk o. Potrivéld
topicd nu este, lar sub raportul onomastic nu mi se pare a fi alt
ce-va decat bulgarul leghen bassin, cuvette, aiguiere, romdnesce
lighe n, derivat din turcul leien cu acela§1 sens.
Din contra, romanul Nedeia este o realitate geografica. In districtul
Doljului, in plasa BMW, chiar lingd Dunare, in apropiare
de gura JiinlM, se afld o mare cornund rurald Nedeia, a§eclata la
o baltd eel clice de asernenea Nedeia, care comunicd cu Dundrea
printr'un mic curs de apd numit §i el G-irla Nedeilor". Pentru a
se intelege bine natura acestel positiuni, iatd o schita de cartd :
T4C6.P1,
Nedeia dard formézd pe Dundre un punct intermediar intro
Calafat pe de o parte, intre Celeiu §1 Corabia pe de alta, nu departe
de Rahova din Bulgaria. Trag mai de'nainte cu tot dinadinsul
bagarea de samd asupra celor doue puncturi : Calafat, Corabi,a,
§1 voiu reveni apol mai jos cu tin not capital de observatiuni,
din observatiune in observatiune, cdci critica istoricA trebui
sA procédd in acela§1 mod ca si dobandirea resultatelor in sciintele
naturale.
La Olteni ned&i insemnezA balciu sat t i rg. Cuvintul insd
in vechime pare a fi fost comun tuturor Roindnilor. Astfel in Moldova,
pe la jumatatea secolului XVII, se chiAma nedeiet 0 numerOsa
adunare de Omeni. Iatd un pasagiu Mae precis din Pravila
lui Vasile Lupul : ALM Mapf CSA4mta, CZ K144111 Kixlirikk Rd c8ASH minim
HOE aArlirlk 4 Roe 81-111, AOK Ka atifila ATE 1-111HCTE, 41,1,E Hop ZISH M84111,H WI:MUNK

CXXXVIII
cTplffimi, KMISH 4
/1111)1{AOKS4 TiMPSASH, cat; Ad W HEKkE CAS
HVE 4
IcSin-k Aoiturkum cat; Act EpSti npa311111{K". Acest cuvint n'are a face
cu slavicul 1-10414 duminicd", termen nurnal bisericesc chiar la
Slavi §i'n care finalul la s'ar fi pastrat la nol ca §i 'n jalea" din
slavicul mama. Romanul nedeid represinta perfect prin sens pe latinul
nun dina , nund in a e balciu, tirg", in glosele medio-latine:
nund in a e =locus mercati, nundinae = commercia, stationes". Sub
raportul fonetic, nedeic cu ne nu ca in particula cea negativa
latina nenon, implied pe un rustic nun din e a intocmal
ca femeid = femlnea". Fie insa, latin sat nelatin, cuvintul este
fOrte vechiu la Romani, astdcli aprOpe desparut din gralu, avrid o
semnificatiune concreta, necontroversata, care nu se 'Ate aped,
decat la o localitate comerciala, inteun mod permanent sat periodictot
una. lata dara ce este prin origine satul cel dundrén
Nedeia din Dolj. Nici un alt sat cu acest nume neexistand absolut
nicdiri in intrOga Romania, deci la el i numal la el se rapOrta
Ned eia- cetate cea din basmul muntenesc al lui Ispirescu.
Nu Kit nernic despre marimea sat insemnatatea actuald a
Nedeil. Fotino citeza acOstä Nea61ta" intre cele cinci porturi sau
chele din Dolj. Generalul Bauer o menVonOzd : NeclOya village
avec une Oglise". In dictionarul lui Frunlescu i se dd. peste 1000
de locuitori. In ori-ce cas, de vr'o doi secoll incOce Nedeia a sea.lut,
perlend din ce in ce mai mult rolul ce'l va fi jucat tre-cand
mai 'nainte, ceea ce se dovedesceepe o cale documentala, gratiä
condicel manuscrise a mdndstiril Sadova. Cel mai vechiu act este
crisovul lui Vlad-vodd din 1530, unde se lice ca Nedela cu tOte
hotarale pe unde au fost hotardle cele batrane", apartinuse lui
Parvul ban al Cralovel", adeca unui Basarabd de pe la finea secolului
XV, a cdruia mo§ia era prin mo§tenire", prin urmare o veche
proprietate a Basarabilor din Dolj. Pind la secolul XVII acesta
moia o sthpanise manastirea Sadova, cand s'a lacomit s'o lea
Constantin Brancovan, dandul in schimb alte dont mo§ii. La 1777
s'a ndscut apoi un proces intre calugari §i intre cIucerul Manolache
Brancoven, de unde s'a constatat ca Nedela avusese o intindere
fOrte mare, astfel ca o parte se chiama Nedei a proprit lisä, Iar
cea-lalta parte, formand o mo§id deosebitä, se chiama Nedeita,
care acOsta din urma se invecina cu pamintul satului Zavalul, acum
destul de departe de Nedela de astall. Tocmal din causa celor dou6

CXXXIX
Nedei de alta data, &la de acolo se numesce la plural : a N e -
deilor.
Locuitorii din Nedeia sint Nedei an I. Inteo epoca nedeterminata
un numer öre care dintre ditVi an emigrat, mutandu-se in
muntii Moldovel i intemeiand acolo un mare sat in districtul Neintului,
numit Ned ei a ni , de unde prin rnetatesa In delani: metatesä
identica cu acea serbesca, pe care am vëclut'o mai sus. La
1657 acel sat Indelani Nedelani avea o biserica, despre care episcopul
Melchisedec a publicat o notiti : vficiorul popii Gligorii de
In deiani (1111AFAHH).. .", afirmand din greVla invetatul prelat ca :
Indeani este cu grepla scris numele satului". Astadi acel sat se
numesce Ghind ao a n 1, printr'o etimologia poporana dela ghinda",
satenii ne mai intelegend numele cel vechiu, pe cand derivatiunea
cea istorica este dela Nedela din Dolj, singurul sat romanesc cu
acest nume.
Dupa ce am vadit c satul Nedeia din Dolj, Nedeia-cetate"
din basmuri muntenesci, era o vasta strabuna proprietate a Basarabilor,
putem sa trecern la Letinil de acolo.
In secolii XII §i XIII, inainte de a cumisce pe Genovesi, Romanii
cunoscusera mai intaiu pe Venetiani, ale carora corabii, patronate
de imperiul bizantin, cutreerati Marea-negra i nu puteati
de acolo sa nu visiteze din cand in cand Dunarea pina unde e navigabila,
mai ales dara, pina la Vidin, clod pina la Calafat. Insu0
nurnele Cala fa t este un termen italian, care insemnéza ca cora-
biile se opriati aci §i se reparati pentru intorcere : italienesce c a
lafa to, c al a fa tar e, la Bizantini xxXvp4c-iiq. Calafatul" ne explica
Corabia", prin care trebuiati mai intaiu sa tréca corabiil e
cele venetiane, 'far la mijloc intre Corabia i intre Calafat este
Nedei a, Nundinea", punctul cel mai coinercial la reversarea Jiiului
in Dunare.
Venetianii aü fost cel de'ntalu Italieni, cu cari d'a-lungul
Dunäril, incepend negreit din téra Berladului, mai cu sama insa
in Oltenia cea avuta, Romanii facusera cunoscintä in vécul de
rnijloc, de unde resulta ca :
10. Asupra tuturor strainilor s'a generalisat in graiul romanesc
termenul ven e tic , care prin etimologia poporana se
lega in aparenta cu notiunea de venire", in realitate insa nu
este alt-ceva decat nurnele bizantin al Yenetianilor : Bevemóg, BevemsoE.
Cu sensul romanisat, dela nol cuvintul a trecut la Unguri :
-

CXL
venedek Ospe". E ciudat ca pe romanul venetic §i pe maghiartl.
venedek Cihac le trage de o potriva din turcul Venediklu Venetian",
necunoscOnd de loc pe bizantinul Bsysmk, pe care l'a scapat
din vedere i KOrting, aducend pe al nostru venetic d'a-dreptul din
latinul clasic Veneticus.
2°. Fie strabätuti prin Ungaria, fie inaintand dela Dunare, Venetianii
reqisera in evul medig a se colonisa chiar pe a-locuria
in Romania ; §i proba cea mai isbitOre despre acésta este Venetia
cea din Rigarm, asta4i douë marl sate romanesci : Vinetia-de-sus
§i Vinetia-de-jos, o localitate veche deja la 1372, cand Vladislav
Basaraba a daruit'o strabunului Vacarescilor, dupä cum o voin
arata mai la vale. 0 familia fagaraVna boeresca de acolo (vecli
mai sus § 5) il pune in capul genealogiei pe un Venetian tocmai
din anul 1185 : Vixit Gregorius primus Ven et us Anno Domini
1185", acleca numai vr'o jumatate de secol inainte de Litén-voda.
Sint nu mai putin interesanti Venetianil cel dela nordul Olteniel.
Dupa o informatiune cap6tata dela d. W. Rola-Piekarski, care cu
multa rivna nu inceteza de a studia G-orjul, a§a numiii Aurari"
dela Novaci nu pot fi, dupa convingerea mea, decat posteritatea
unel colonie venetiane. Ei nu sint de loc Tigani ca obicinuitil rudari",
eel mai multi sint blonqi cu ochil albmtri, toti vorbesc numai
romanesce, dar pastreza traditiunea de a fi fost adql in ve-
chime la nol pentru a lucra aur", lar cel-lalti G-orjeni II privesc
ca un alt nérn, nu Romani néol, ci frail cu Romanii". Acesta
problerna merita de a fi urmarita, §i chiar et-insumi volu da indata
o doveda dialectologica decisiva despre venetianismul
acelor Aurari. Ori-cum insa, primul contact medieval cu Venetianil
5i
marea aseménare a gralului nostru cu dialectul lur a fost sin-
gura impregiurare cue dete nascere unei fOrte curiOse asertiuni
intr'una din cele mai vechi cronice moldovenesci cumca Romanil
se trag din Venetia. Acea cronica, scrisä slavonesce inainte de 1520,
incepe prin venirea fabuloVor patriarchi al nOmului romanesc: doi
frati Roman §i Vlahata on rpaga BuorrOff npiggoma", o genesä yenetiana
pe care n'a explicat'o §i nicl n'a atins'o macar d. Bogdan.
Sa revenim la Auraril cel dela Novaci. D. Rola-Piekarski iwi
imparta§esce vr'o qece cuvinte din gralul lor, pe earl nu le intrebuintza
cei-lalti Gorjeni i earl tot-o-datä sint necunoscute Romanilor
do pe aluri. Din qece, am recunoScut din capul locului ca
douë slat exclusiv venetiane, i cu acestea doué inO cred In drept

CXLI
de a me multumi pe deplin, de Ora ce ele, mai repet inca, sint
ex clu siv v en etiane. Unul din cele clone este un termen de zidAria.
Acoperipl casey, stre§ina" la cel-lalti Gorjeni, in graiul
Aurarilor se chiama sugr un d e, la Venetiani sotogr onda 1,
in glosarul lui Boerio : Sottogrondal, quella parte del gocciolatoio
della cornice per la banda al di sotto, che si forma incavata onde
l'acqua non s'appicchi alle membra della cornice o altre, ma necessariamente
si spicchi e cada. Cuvintul cela-lalt este i mai
convingetor, caci face parte din viéta poporana cea mai familiara
intirnä a Venetianului. La Aurari, clice d. Rola-Piekarski, c o le
11insemneza ce-va fraged, slab, neinsemnat, mal cu sarna despre copH
mici, de ex.: eral o c ol ie pind mai de-una-cli. lata acurn dupa
Boerio : Cu 11 a, colla, maniera vezzeggiativa molto usata da'
Veneziani nel parlar familiare, detta ancora talvolta per apostrofe :
))cara colei! Espressione d'affetto e di tenerezza verso persona che
si ama e che non 6 presente : cuor mio ; anima mia dolee ; ben
77mio ; occbi del cuor mio e simili, son frasi analoghe di tenerezza,
ma la nostra è piü efficace ed espressiva".. .
Sint dator de a recunOsce aci d-lui Rola-Piekarski o perspicacitate
cu atat mai remarcabila, cu cat nu e filolog. In epistola sa
catra mine el lginuesce ca Aurarii din Gorj sint posteritatea unor
Dalmatini adu0 in Oltenia pentru lucrarea minelor de aur". Dalmatini
sail
Venetiani, aprOpe tot una, Dalmatia din evul mediti
fiind tot ce putea fi mai venetian.
Nurnele, sensul i positiunea cea dunarena a Nedeil intre Corabia
§i intre Calafat ar fi ele singure destule pentru a intrevede
acolo amestecul Venetianilor in secolii XIIXIII. Traditiunea muntenesca
despre portul cel industrial. Nedeia-cetate" §i identitatea
lui cu traditionalul mare ora. romanesc Ledian al Serbo-bulgarilor
yin apoi a intgri acea bAnuelä. Sa mai adaog acuma cercetarile
d-lui colonel Iannescu, frunta§ul geografiei nOstre militare, care
constata ca lacul Nedela intra alta data in matca Dunaril", lar
prin urmare comuna Nedeia era atunci immediat fluviala, dupa
cum §i figureza ea in secolul trecut pe harta lui Sulzer; apoi d.
Iannescu ne mai procura urmatOrele doue observatiuni pretiOse :
a) la Nedeia se afla urme de zidaril vechi" ;
b) la Nedeia pe marginea Dunarii se MIA urmele unui pod
peste flu yin".

CXLII
E regretabil ca archeologil no§tri, earl nu odata s'at invirtit
prin Romanat, prin Do lj §i prin Mehedint, totu§i par'ca intr'adins
aü ocolit Nedela intr'un mod sistematic.
Venetianil erat catolici, adeca Lit eni sat L e t in I. Mercantill
insa la culme, zarafi, negqitori §i meseria§i mai pe sus de
tOte, din§il dintre Italieni at fost tot-d'a-una eel mai rel cre§tini
chlar din punctul de vedere al papismului. Intru cat el trebuiat
sa alba o importantä statiune dunarena la Nedela, pOte chiar o
colonia, mai ales child §i domnia acolo un principe roman trecut
la catolicism, kinezul §i'n urma voevodul Mihail Basaraba, supranumit
Li t n sat L e tin eel lepedat de lege", blästemele cele
ortodoxe asupra acelui ora§ in poesia poporana a Serbo-bulgarilor
se justifica.
Pupa mOrtea DoljOnului LitOn-voda §i dupa ce Genovesil aü
isbutit a goni cu totul din comerciul Marii-negre pe Venetiani, Nedela
nu putea sa'§I mai mantilla mult timp fOsta'l stralucire. In
secolul XIV ii mai remane totu§i memoria internationala intr'un
fragment geografic de atunci, intercalat in cronica rusOsca a§a clisa
Voskresenskala. Numele Slavic al Nedeil cata sä fi fost Nedin-grad"
sat Nedin", fie cu sufixul adjectival topic -llul care este forte
obicinuit, tie prin analogia cu apropiatul trans-danubian Vidin".
Ei bine, in acel fragment geografic se in§ira mai multe ora§e pe
Dunare, dintre cart in Tera-Romanesca ne intimpind o singura
localitate: Mewan, a o61 oily apaffy ,Ifyitaff
TepHoss (Medin, 'far pe cea-
lalta parte a Dunaril TOrnov)", unde acel Medin Nedin nu e chip
sa fie alt ce-va decat Nedeid. Trisu§i Karamzin, reproducend pasagiul,
adnotOza despre Medin : oral in Tera-Romanesca (Memnn 131
Bagaxill)", 'far initialul M in loc de N in onomastica este un vechiu
rusism, a§a ca pe acela§1 pagina la Karamzin (nota HO) figureza
intr'un alt text Mincr4opl" pentru Hintmrpopi" = Nicephorus". Hedeid
in acel fragment geografic din secolul XIV pune un fel de
pecete ca un punct final la desvoltarile precedente.
Ajung ad la momentul de a liinpei foneticesce pe epicul sudslavic
L e di an ; ba mai bine qicend, se limpeclesce acum el-insu§i,
fiind la Serbi §i la Bulgari un invederat compromis poporan intre
numele oraplui Nedin §i intre numele stapanului LitOn.
Mai este ce-va de lamurit.

Varianta dobrogena §i cele done muntenesci iml permit a reconstitui
in prototipul baladel romanescl numele Nedda, desparut
in aparenta, conservat insa ca intr'un fel de palimpsest. Este o
reconstituire fOrte indrilsne0, o marturisesc dar ea nu me speria,
cad chiar daca de asta data n'a§ aye dreptate, totu§1 erOrea va
forma o simpla anexa la cele demonstrate mai sus, astfel ca ea
n'ar pute sa le sguduie.
Sa presupunem ca in prototipul baladel va fi fost :
*i feta de unde-o lea ?
D n oras din Nedela...
In locul acestul distic ipotetic nol gasim in varianta dobrogena:
in prima varianta muntenesca :
in a doua varianta muntenésca :
Dar feta de unde-o lea ?
Kez din tirg din Dobrogea...;
feta de unde-o lea?
Tot din tirg din Dobrogea,
Din orasul Hirsova...;
Dar feta de undeo lea?
De col° din Rasova...
Rima cea eminamente poporana intre unde-o lea" §i Nedela"
incurca pe lautarul posterior, care nu mai sciea nemic despre Nedela"
oltenesca cea de de-mult cacluta in ultare, i lata ca o inlocuesce
prin localitati cunoscute lui : cand Dobrogea", cand Harpva",
cand Rasova", cari insa rimeza fOrte re cu unde-o lea".
Conservandu-se pretutindenea versul initial din prototip :
*i
feta de undeo lea... ,
et nu me sfiesc a reconstitui in acelml prototip versul cel singur
pe deplin corespuncletor :
Din oras din Nedela...
CXLIII
Varianta cea moldovenesca din colectiunea lui Alexandri este
radicala : ne'ntelegend pe Nedeia §i negasind in locu'i vre-un alt
termen topic cu -eta, cantäretul a preterit s'o desfiinteze d'o data
cu iniia1u1 unde-o lea", inlaturand disticul intreg. Tot in Moldova

CXLIV
poporul nemerise mai expeditiv a scapa de ne-mai-intelesul nume
Nedeict, cand dupa cum am vëclut'o mai sus pe Nedeianii
din Mint teranii 1-ag inlocuit prin G- h in d am a ni dela ghinda" pe
care digit o inteleg. Acestea sint nesce procedeuri poporane pe
cari eti le-am asemënat cu palimpsestele din paleografia : peste
ce-va scris in vechime s'a scris alt ce-va nou, iar criticul descifréza
ceea ce se pitesce ascuns.
Mihail-voda Litenul fusese de baOna, un bogat kinez doljen ;
devenind insä In urma voevod, el trebuia mai intaiu sa fie ales
§i recunoscut de catra toti Basarabi intr'un alt punct: un
centru politic al Olteniei intregi. Dela Nedekt, necunoscuta pina
acum istoricilor ngtri, s trecein la Vermoghia cea §i mai necunoscuta,
atat de necunoscuta incat ea nu figureza nici pe o mapa
a
vre-unui Stat major, nici in vre-unul din numerOsele dictionare
ale Societatil Geografice.
Cronicarul Urechea, vorbind despre urcarea pe tron a lui Stefan
cel Mare, clice : Stefan -voda aü strins bolaril §i marl i mid §i
alta curte marunta impreunä cu Theoctist Mitropolitul §i cu ali
calugari la Direptate, §i 1-ati intrebat pre toti: este cu vola
tuturor sa le fie Domn ? . . . §i de acolo àü luat Stefan-voda schiptrul
tarii Moldovil §i au mers la scaonul donmesc la Sucev a.
Yrea sa clica, in vechea Moldova alegerea domnOsca nu se facea
atunci la Suciava, ci la D ir ep ta te, de unde pina la capitala
era o cale de mers, de ora-ce Stefan cel Mare ati mers". Acea
Direptate nu este un nume de ora, saa de sat, ci totgl o localitate
6re-care nu pr6 departe de Sucéva, dee! un fel de camp consacrat
alegeril domnesci, numit tocmal de aceea Direp tat e, adeca
la justice", unde la actul suprem de punerea la cale a terei sa
se pOta intruni la qiva hotarita tott alegtoril, insa numai alegétoril,
fara participarea tergovetilor saü satenilor celor fara vot. In
secolul XIII cam in acela§1 mod procedat Mongolil dupa mOrtea
lui Cenghis-han : toti principii din familia imperiala, chiamati adhoc,
se adunat pe o campia i alegest clintre dinii pe noul stapan.
Prin Curnani saA prin Pecenegi, aces-0, institutiune turanica pare a
se fi introdus de de-mult la Romani in tolul vécului de mijloc, mai
intalu probabil intre kinezii eel Basarabi din Oltenia.
In secolul XIII, pe cand voevodatul oltenesc se intindea la

CXLV
nord asupra Hategului §i peste Sy lva Blacorum" pina la Fagara§
sat chiar in Fagara§, atunci punctul politic cel mai central, cel mai
aperat din tOte partile, era regiunea superiOra a Jiiului. In adever,
din tOte ora§ele oltenesci numai unul 'Arta pina astacli nurnele
specific de Tirg, adeca 7cOXtc zat'aortjv, urbe prin excelenta. De§i
Cralova e linga Jiiu, de§i linga Jilu era Nedeia, totu§1 punctul
cel din Gorj se numia exclusiv Tirgul Jiiulu 1. Ca scaun domnese,
el se qicea §i Curt e, de unde o comuna rurala invecinata
se chiarna pina acurn deminutiv CurtiOra. Basaraba cel numit de
catra Re§inareni Radu-Negrul trebuia sa fi plecat din Tirgu-Jilu
cand a gonit pe contele Conrad din Valcea §i din Sylva Blacorum".
Tot din TirguJiiu can, sa se fi urnit Mihaiu-voda Litenul, cand
s'a dus sa combata pe navalitorii Unguri in Hateg. Pentru Olteni
Tirgu-Jilu era intr'o vreme ca Sucéva in urma pentru Stefan cel
Mare. Dar unde sa, fi fost D er eptatea Gorjenilor? Pe ce campia,
Ore, fall ora§eni §i farã erani, se adunail kinezil pentru a respunde
la intrebarea despre voia tuturora de a le fi Domn"?
Sint mai multi ani de cand me preocupa Tirgu-Jilu, a caruia
mare importanta medievala, imi resulta din logica faptelor, imi
lipsiail insä faptele logicei. Cand dd. A. §tefulescu §i Rola-Piekarski
s'ail
incercat de a injgheba un core literar serios in centrul G-or-
jului, m'am grabit a le adresa urmatOrea comunicatiune : Nu me
indoesc ca la Gorjeni nu pOte sa nu fie vre-o traditiune despre
Liten-voda". Dupa o cercetare indelungata, mi s'a respuns mai intaiu
ca, chiar in regiunea Tirgu-Jilului, in plaiul Novacilor, mai
ales in comunele Novaci §i Stancesci, poporul cunOsce fOrte bine
pe Letin-voda, un mare vitez vestit pe G-ilort in sus la V er m eghia
§i care se batuse cu Ungurii dincolo peste munti. La Ver-
)2 meghie se numesce ping, ast4i o campiä, unde se mai cunosc
urmele araturilor". i d. Rola-Piekarski adaoga : Vermeghia, cuvint
intrebuintat chiar acum in Ardél, unguresce V armegy,
insemneza ocolul oraplui, Stadt-kreis".
In acest mod, sciind mai de'nainte ca Tirgu-Jiiu fusese 6re_
cand scaun al voevodatului oltenesc, mi s'a destainuit in fine acea
campia, acea Dereptat e, acel loc retras unde, cand era vacant
tronul, se intruniau Basarabii pentru alegerea Domnului §i unde,
mai in specie, s'a eternisat mernoria eroicului Mihalu-voda Liténul :
Vermeghia.
51,080. IV. 10

CXLVI
Cato lic, crescut la Nedeia pintre Venetiani, este de credut ca
tot LitOn-voda adusese la Novaci acea colonia venetiand de a ur
a r I, despre care s'a vorbit mai sus. Puternic prin vitejia, prin
bogatia §i prin cultura occidentald tot-o-datd, acest principe nu
degiaba devenise un personagiu epic la Romani i la Slavil de
peste Dundre, pOte ca mai traesce chiar unde-va in traditiunea
unguresca, ceea ce ar merita s'o cerceteze a1ii, cad eti-unul sint
pré-pqin sciutor in folkloristica maghiara. Cat despre Gorj, in regiunea
Novacilor exista un vechlu cantec batranesc despre Letinvoda,
pe care '1 audisera in tineretile lor §i'0 mai aduc Inca a-rninte
urmätorii locuitori :
Ion Surdul, cloban, de 80 ani ;
Dumitru Gheburel, 76 ani ;
Ion Furdul, aurar, 80 ani ;
Nicolae Drag, 70 ani ;
Gheorghe Bircea, peste 70 ani ;
toti din Novaci sat din cornuna invecinata Cernadia, iar din satul
Stancesci o cunoscea teranul Gheorghe Barbea de 75 ani. Acea
baladd o canta mai ales un vestit lautar gorj6n Rodocan, care a
murit de vr'o 10-15 ani. Este de sperat ea ea n'a perit Inca de
tot i o sa se regäsdsca unde-va inteo di. .
Nota-bene. Pentru a fi inteles pe deplin v en etiani s mul portuhfi Nedeia-cetate
din basmul muntenesc, unde erati bine primite numal corniile
cele incArcate cu sare, reproduc aci textual cuvintele lui Fabio Mutinelli,
intemeiate pe istoria cea documentaM a comerciului venetian de Marin
(Storia del commercio dei Yeneziani)§i de Filiasi (Saggio sull'antico commercio
dei Veneziani): Somministrato una volta il sale ai Goti e agli altri barbari,
77i Veneziani continuarono ad esserne i provveditori ad una gran parte dei
popoli della terra ferma d'Italia. Avvenondosi perb, che le proprie saline
bastevoli non erano a saziare le ricerche dei forestieri, alle saline di Chioggia
e di Cervia si rivolsero da prima, indi a quelle dell'Istria, della Dalmazia,
della Sicilia, di Astracano, ed a quelle dei Berberi. Salis Clugiae chiarnavasi
il sale Veneziano, salts marls lo straniero. Acquistati adunque i sali, ponevansi
in certi magazzini o canove dette Saliniere, e chi voleva fame
compera volgevasi a coloro, i quali, in numero di quattro constituiti in
magistrato, presiedevano alla regolare amministrazione di questa in teres -
san ti ssi m a merce, nel di cui spaccio usavasi di ogni maggiore diligenza ;
giacchè, posta prima la salimbacca sopra ciascheduna soma di sale, stendevasi
poscia, a risparmio di adulterazione, una credenziale, in cui era descritto
il nome del conduttore, la quantita e qualita del sale stesso, ed ii luogo

CXLVII
per cui era diretto, credenziale che dovea consegnarsi a chi rappresentava
la repubblica nel paese, dove il sale stava per essere inviato. Eransi inoltre
certe compagnie appellate dei Salinari, le quali per appalto recavano e
somministravano il sale ai forestieri. E siccome i Veneziani giunti erano
a tale da conoscere a qual gente meglio piacesse un sale anzichè un altro,
cosi una di queste societa:Provvedeva, per esempio, di sale chioggioto e
di africano Pavia, Novara, Tortona, Alessandria della paglia, Valenza, Vi -
gevano, Casale, Domodossola e tutto ii Lago maggiore ; un'altra del nostrale
Milano, Cremona, Crema e Brescia, vendendolo poi a un prezzo tanto vile
che i G-enovesi, ben pin vicini dei Veneziani alle citta, anzidette, non potevano
fare altrettanto. Squadre di barche armate invigilavano in golfo, e
alle foci dei fiumi, onde non fosse turbato questo commercio ; e se gli Scaligeri,
i Carraresi ed altri principi osarono per questo soggetto molestare
alcuna volta i Veneziani, essi non ebbero che a dolersi della loro temerith:
nel 1381 imponevasi allo stesso rè di Ungheria di chiodere le miniere di
sale fossile, che aveva egli nella Croazia, per un'annua pensione di scudi
d'oro settemila.. .
§ 31. Originea Balacenilor.
Bibliografia : Etymologicum magnum t. III p. 2981 verbo : BAlticOnu. KaradVe,
Lex. v. Balaeko. Pejacsevich, op..cit. p. 266. Danilo, ZEIBOTII Epaajeaa, ed. Danièié,
Agram 1866 in 8 p. 110-12; cfr. Safarik, G-esch: d. serb. Literatur, Prag 1865 in-8 t.
I P. 116. Engel, Geschichte von Serwien, Halle 1801 in-4 p. 237.
Pe la 1235 (v. § 26) Curnanil regelui Ionas retragendu-se din
Teleorman, trecend prin Romana i prin Dolj, apoi plecand pe la
1239 peste Dunare, de unde nu s'ail mai intors, literalul danubian
dela Olt spre resarit in directiunea Vla§cai s'a deschis slobod pentru
respandirea treptata a elementului romdnesc din Oltenia catra
Marea-négra. 0 poporapne cumana, firesce, n'a desparut acolo
intréga, astfel ca. resturile lor trebuiat, ca §i pe aiuria, sa se contopesca
cu Romdnil, cu cari fraternisasera mai de'nainte. Retragerea
regelui Jonas profitd Basarabilor din Romanat §i din Dolj, iar in
specie kinezului Mihalu Liténul, mai cu sama dupa incetarea dominatiunii
Mongolilor pe la 1243, cdnd el devine voevod oltenesc.
Se 'Ate afirmd cd unificarea Statului Teril-Romanesci prin lipirea
Munteniel de Oltenia nu s'a inceput la nord, dupa cum gre§it se
crede pina acuma, ci in lungul Dunaril, anexdndu-se mai intdiu
Teleormanul, unde ne apare atunci de o data in istoria un kinez
oltenesc: Basaraba dela Balaciu.

CXLVIII
Balacenii sint unul din nOmurile nöstre boeresci cele mai stralucite.
Sub Mate lu Basaraba ei capaara dela Austria titlul dO conte:
conte§ul Badea Balacénu, unul din spiritele cele mai aventurOse.
In fruntea genealogiei lor figur6za : Constantin ce'l aratä letopisétul
ca, aü fost cgpetenie inpretna cu alte 2 capetenil ai o§tilor
Mircii-voda Cozilanul care at domnit la anul 1387. Cu vr'un
secol inainte, pe la 1270-80, un bunic sat strabun al acelui Constantin,
al acelui frunta§ sub Mircea cel Mare, jOca un interesant
rol, epic §i istoric tot-o-datg, pe timpul lul Litén-voda.
Mai multe sate muntenesci WO, numele Balaciu: in Ialomita,
in Valcea, in Teleorman. Numai cel din Teleorman insa este
privit ca baltina Balacenilor. Traditiunea lor familiara asigura din
vechime ca stramo§iI lor stapanisera acolo linga Dunare. Partea
cea fundamentath, a blazonului lor, confirmat de Curtea din Viena:
leul cel judiciar cu sabia §i cu cumpana in faV unui fluviü, represinta
deninitatea de kinez in Teleorman.
0 caracteristica ereditara, a némului Balacenilor din tata, in
filu, care nu s'a contraqis in curs de vécuri pina la celebrul aga
Constantin cel din vrernea Brancovanului, este inscrisa intr'o cro .
nica muntenesca din secolul XVII: Balacenii t ot-d' a-un a i§i
tindea mintea dupa ni§te pareri nebune, adeca dupa
Primul Balkén, cel de'ntMu nebun de v it ejia din némul
set, ne intimpina in faimOsa balada poporana serba, pe care et am
studiat'o in cele douë paragrafuri precedente. Acolo singurul luptator
roman, de care se temeat Serbil, este Banamto, derninutiv din
Bang,
vitejil.
ca §i cand s'ar qice Balaciu cel mic" in antitesa cu statura
lul cea de uria§: Name eines Riesen" dupa definitiunea lui Ka.
racUie. In acea balada gigantul Balaciu este cap al o§tirii romanesci,
serbesce BojBoo," cu sensul cel exclusiv militäresc, nu administrativ
sat politic. El e favoritul lui Liten-vocla §i al DOrnnel, al
in

CXLIX
regelui Mihail §i al reginei", earl intr'un glas ii rOga de a
spulbera céta lui Milutin §1 de a smulge din manile lor pe Domnita
cea prinsa §i dusa :
0 Eagaqmo, Moja Bjepma cayro !
Momem 3111 ce y ce Homan],
,TAa
pallajepam HapeBe cBaroBe..."
Adversarul lui Balaciu este eroul serbesc Mi1o, Amindol ei se
cunosc bine de de mult unul pe altul prin renurnele lor de vitejia,
ceea ce da a irqelege ca Romanul va fi luat parte Ore-cand in resböiele
de pe atunci de peste Dunäre. Despre vechea lor cunoscinta
Milo§ qice :
Balaciu de asernenea :
OBAje Hma y aeAjamy rpaycy,
Hma jeHam Baaaqmo BojBma,
Ja ra aumem, H 011 me Hoamaje...
Berj je 0110 3111./10111 130111101311Tj,
1111 Hap Orjeman Hjera He Homaje,
AH' ja Hjera manna Hoamajem...
Milo§ descrie apol firea cea apucata a lui Balaciu, clicOnd ca el
are trei capete, din cari unul arunca flacari asupra du§manului,
lar un al doilea sufla un vint rece : cand arde, cand frige. Acéstä
imagine poetica se potrivesce de minune despre intregul nOrn al
Balacenilor dupa judecata cea posteriOra a cronicarului muntenesc :
pareri nebune dupa vitejii" :
Ha Eagatimy jecy io TIM ramBe :
Ha jeAme my moAap Hamm 6Hje,
A 113 Apyre na,Aam Bjerap HyBa ;
EaH HBa Bjerpa n ram 11311iy,
Banamma je ;memo noryôurm...
In balada deci furiosul Balaciu, punendu-se in fruntea a §ésesute
de Romani, pornesce in gOna dupa Serbi. Milo§ insa il biruesce,
Ii omOra §i asvirla capul lui Balaciu de'naintea impëratului,
primind drept resplatä o miia de galbeni" :
Ifpe ujer' 6aHn BaJfammoBy rmy,
Hap my Ame muljagy juisaTa...

CL
Capul lui Balaciu a fost in realitate inchinat lui Milutin, dar
nu tocmai cu ocasiunea cea nepotrivita a nuntei regelui cu fiica
lui Liten-voda, and de sigur Romanil §i Serbii nu se omorat unul
pe altul, ci mai tarqit, peste vr'o trei-patru ani, and domnia
in Oltenia un alt voevod §i cand, Dornnita cea roman6sca fiind
alungata cu ru§ine din Serbia, s'a intämplat un adevOrat resboiu,
resbolu mentionat intr'o cronica, serbesca chiar din acea epoca,
nu poetisat numal intr'o balada poporang.
Nol scirn deja ca Litén-voda apse inteo batalia contra TJngurilor
la 1279. Dintr'o diploma, a regelui Ladislat Cumanul noi
scim de asernenea ca dupa Liten-voda fratele set Barbat a urmat
pe tronul oltenesc i mai traia Inca pe la 1285, cand s'a scris
acea diploma.
Noi scim apoi cä pe la 1278, ce-va inainte de mOrtea
lui Litën-voda, se rupsese deja legatura de amicia intre Serbia §i
Oltenia, §i astfel noul voevod Barbat, unchiul Domnitei celei gonite
de catra regele Milutin, era acum vrajma§ al Serbilor. Nol
scirn, in digit, ca Teleormanul, o regiune pina atunci cumanica, ba
Inca mai 'nainte pecenegicA, intrase de curand in sfera de actiune
a Basarabilor celor din Oltenia §i avea in capu'l kinezi Balaceni,
earl stapaniat acolo peste un element romanese amestecat cu ra-
ma§ite turanice, de unde Serbil incepusera a'i numi une-ori
Tatari,
buna-Ora Tartari Bassarabi" intr'un text la Pejacsevich. Sciindu-se
tOte acestea, lesne vom putO intelege un eveniment f6rte interesant
din anul 1282 sat 1283.
Arhiepiscopul Daniil, unul din scriitoril serbesci cei mai vechl,
care in tinerete servise la curtea regelui Milutin, prin urmare Mntana
istorica in tOta puterea cuvintului, ne spune ca immediat
dupa urcarea pe tronul bizantin a imporatului Andronic Paleolog
o puternica armata de G-reci, cu cari se aliase o multime de alte
nOmurl, Tatari, Turd §i Italienl (mumaemerthim Iennua, Ta mina I Toypmcia II
(1)poym), navalisera asupra Serbiel. Milutin s'a retras, ferindu-se de
lupta. Bizantinii at pustiit tot ce le sta inainte pina unde àü ajuns,
§i apol incarcati de prOda s'at intors top', afarä de o singura cOta, care
a mers inainte pustiind pina la riul Drin. Hatmanul lor era numit
Cap- n egru : cTapInmlilloy 11Th maromeamaro ilindioraaBa", la Engel :
nihr Aeltester genannt Tchernoglawi oder Schwarzkop f", adeca
un Basaraba de cel cu cap-negru pe stOg. Intre aliaii Bizaqiului
era dara §i un contingent de Romani, trimi§1 de Barbat-voda contra
lui Milutin i pe earl ii ducea un Basaraba cu Capul negru pe

CLI
stég. Era kinezul Balaciu cel devenit mai de'nainte vestit prin vitejia
peste Dungre. Dei Drinul era mare, Oltenii §i Teleormanenii s'at
bizuit pe puterea cailor i ca nesce flare flamande" s'at repeclit
in apg, pentru a nemicl pe Serbil de pe cel-lalt mal : Ian aatpu
HeCLITH oycrprAmme ce Ha CTOXI xplICTOBO, H oylloamourre Ha cHnoy ROHE, C.13011XI
Brilugome". Cel mal multi s'au innecat, intre cari i hatmanul lor
C a p -.n e g ru. Serbil Fat prins, taiat capul, I-at Mcut o cununa
de margäritare, Fat infipt pe o sulita §i rat adds in dar re-
gelui Milutin : oraptaanme rnaaoy iemoy oyapameHoy 6ncepla HbeTb1H1114MH, II
BbIlLablIle Ha HOMO upfiHecome HE. 6JrarOTIHTHBOMOy paiiio Lan napa". LIU Ca
pul acela pe care Milq il inching, lui Milutin in balada cea serbésca.
Poesia poporana §i cronica se completeza una pe alta, restituindu-ne
siluetul indraznetului Basaraba dela Balaciu, care cu
drept cuvint s'a aratat un nebun de vitejia", un cap cu flacari
§i
cu vint".
Acum ne despartim de pretiOsa balada serbd, care concordeza
atat de bine cu datele cele mai documentale. Ea se compune din
douë pall constitutive deosebite : jocurile cele equestre la petirea
flicel lui Liten-voda pe la 1274, i peirea cavalerescului restrgino
al boierilor Balaceni intr'o lupta contra Serbilor pe la 1283. Balada
peste tot, prin ambele sale WO, se refera la impregiurari internationale
serbo-oltenesci din prima jumatate a domniei regelui
Stefan Milutin, al carora simbure, träsura lor de unire, este Domnita,
cea romanesca, de'ntaiu luata, apoi cautand a fi resbunata, o
miniatura de Iliada.
0 importanta cu totul deosebita pentru desfg§urarea formatiunil
succesive a Statului Terei-Rornanesci ne ofera aci Teleormanul,
ca prima veriga prin care Basarabil dela Jiiu se apucara a fguri
cu o stäruitOre rabdare un }ant ferecat din zala in zala pina la
gurele Dunaril. Dupa fratil voevocli Litén §i Barbat, un pas mai
departe il face un Dan-voda.
§ 32. Dan-vodä
Bibliografia : Istoria criticd p. 15 sq. Cuvinte den batrani t. I p. . 402N. Densuqianu,
Docurnente t. I p. 454, 483. Fotino, 'IcT.opEa t. II p. 9. Pachymeres, Do
Palaeologis lib. III, 26. Laurian-Balcescu, Magazin t. I p. 91, t. IV p. 233. Istoria
Terel-Românescl, ed. Ioanid, Bueurescl 1839 in-8 t. II p. 3. I. Bogdan, Ein Beitrag,

CLII
in Arch. f. slay. Philologie t. XIII p. 526, 530 nota. Jire6ek, Geschichte der Bulgaren,
Prag 1876 in-8 p. 282, 285. Dozon, Chansons populaires bulgares, Paris 1875 in-16 p.
67. llepirowiecito crilicaime, Braila 1870 in-8 t. II p. 106. Draganow, Maamoricaomamas-Edit
C6OpHIIKL, Petersb. 1894 in 8 p. 216. C6opriaa sa Hamm' punsopeum
(Am) t. II p. 4 6, t. V p. 16, t. VII p. 16 t. IX p. 13 ; cfr. Schwandtner, Scriptures
rerurn Hungaricarum t. I p. 231. Locustinu, Dictionar geografic, Bucurescl 1889 in-8 p. 84.
Barbat-voda. domnise de sigur pina la 1285, pOte sa mai fi
trait Inca pe la 1288, cand 11 citeza un document unguresc, nu insa
destul de limpede. Cronica muntenésca nu'l mentionOza de loc, ca §i
cand l'ar identifica inteo singura personalitate cu fratele set mult
mai celebru Mihaiu-vodä, §i d'a-dreptul dupa acel Mihalu-voda pune
pe un Dan. Acordandu-se lui Barbat-voda intervalul cel istoricesCe
admisibil de vr'o clece ani dintre 1279 1289, urméza ca un Dan-voda
putea in realitate sa se fi urcat pe tron cam pe la 1289. Acesta
ipotesä se impaca, §i cu calculul lui Fotino, care se intemelaza pe
un text. El cunoscea o cronica, slavica inedita a unul Simeon,
unde se (lice ca Dan-voda a perit peste Dunäre la 1298 ajutand
pe un MvxcdiX Kokfig" contra unui Aecsicarriq nallay". Cine Ore sa fi
fost acel craiu Mihail §i acel Despot §i§man din anul 1298? Dela
deslegarea acestel intrebari atirna verificarea existentel unui Danvoda
dupa Barbat-voda, intregindu-se §irul voevoclilor oltenesci din
secolul XIII.
In adevër, archiepiscopul serbesc Danilo, scriitor contirnpuran,
vorbesce pe larg despre principele §i§man, care inainte de anul
1300 stapania la Vidin §i peste intrOga Bulgaria de pe 'mpregiur,
fiind atat de puternic incat sustinuse un crancen resbolu ofensiv
contra regelui Milutin. §i§man se vede a fi fost aliat de'ntru'ntaiu
cu Basarabil, cãci intr'un rind el trecuse Dunärea §i se addposti
in Dolj atunci cand Serbil isbutira a cuprinde Vidinul. In urma insa
el s'a impacat, ba chiar s'a incuscrit cu Milutin, §i a putut sa se
certe cu Basarabil. Acesta dara 'este Despot §i§man" cel dela 1298
din cronica lui Simeon cea cunoscuta lui Fotino.
Cat privesce pe craiul Mihail", este de asemenea o personalitate
reala tocmal din anu11298, despre care vorbesce mult Bizantinul
Pachymeres, anume o ramura destronata din dinastia Asanilor.
Acest Mihail, nil impOratului Constantin Asan, era un pre-
-tendent la corOna imperiala din Tirnov contra adversarului set
Svetislav. Suqinut de Bizantini, el navalise in Bulgaria cu o Vire
grecésca, dar a fost respins.

CLIII
A§a stand lucrurile, resultä cd Dan-vodd, amic al Bizantinilor
ca §i predecesorul set Bärbat-vodd, tot-o-datã intr'o strinsä legatura
cu dinastia cea romanescd a Asanilor dupa cum erat Basarabil
in genere, a trecut peste Dunare in ajutorul pretendentului
Mihail, contra carula, de asta, data §i contra Basarabilor, era Si§man
dela Vidin, inchiclOndu'l calea. Urma o batdlia §i Dan-vodd
a fost ucis.
Find aci dara e fOrte importantä prin verificare fantana cea
necunoscutd a lui Fotino ; dinsul insa mai la vale pe acel craiu
Mihail", care n'a domnit nici o data, il confunda, cu regele serbesc
Milutin, socrul lui Litén-voda, o er6re de altmintrea u§Ord de
indreptat, §i latä cum. Fotino mai cunoscuse o alta fantana slavica,
ix
sylg Eeppcalq xpovoxoTEce, dupd care acel Mihail tinuse in asätorid
pe fOta lui Dan-vodd, : atott 6 ML)cocilX auveCEberi Tuvcdxn. 7Cp6rfp v b.pia-
'cepa zoti Aav BospOax ilistióvog BXaxEci.e. E cu putintd. In acest cas sint
douö casatoril, pe carl le-a amalgamat Fotino :
a) flea lui Liten-voda cu regele serbesc Milutin, dupd Nicefor
Gregoras ;
b) flea lui Dan-voda cu principele bulgar Mihail, dupd, o cronicd
slavicd ;
douë casdtorii cu totul deosebite §i ambele de o potrivd
importante pentru istoria Olteniel din secolul XIII. Repet Inca o
data : e cu put* ; §i indicele find o data cdpötat, ar trebui urrnärit.
Sigur totu§1 este numai atata ca Dan-vodd era fOrte amestecat
in afacerile Bulgariei, §i ant de iubit acolo, incat numele lui
a remas ping, astacli ca cel mai respandit Domn romanesc in poesia
poporand a Bulgarilor, ceea ce o voiu arata indata.
Cronica muntenOsca a contopit pe Dan-voda cel dela 1298
cu Dan-voda fratele lui Mircea cel Mare : Dan-vodd at domnit
nani 23. Acesta at fost frate cu Mircea-voda batranul, §i Vag ucis
§ivnan-vodd Domnul Serbilor, cand era cursul anilor 6861 (1356)."
Constantin Cdpitanul urea cronologia ce-va mai sus la 6841 (1333)
§i numesce mai cu reserva pe un frate Mircea", nu pe cel
Mare: Acesta at stAtut Domn in TOra-RomanOsca dupd
,
Mihapc-
vocid, avea §i frate pre Mircea. Insa ce sa fie fãcut in 23 de aril
)2 al domniei lui, nu se pomenesce, färä numal scrie ca Vat ucis
§fuman Voivodul Sarbilor, dar pentru ce §i cum nu se scie." Cine

airy
a fost Mihaiu-vodA", am vq.ut'o ; eine a fost avea §i frate pre
Mircea" o vom vedO la locul se-a; aci me marginesc a constata numai
ea, Dan-voda cel ucis de Si§man a trait pe la 1290, pe cAnd
Dan-vodA cel cu un secol mai nog muri intr'o lupta fratricidA cu
Mircea cel Mare la 1385, descrisa in cronica unguresca la Thurocz.
S. mai adaog CA pe la 1333 i 1356 n'a domnit nici un Si§man
in Bulgaria, ci mai taalit intre anil 1365-1393 a fost là Tirnov
un alt irnan, care pe fratele marelui Mircea nu putea sal ucidA,
de vreme ce '1 ucisese altul Despre acest alt §i§rnan se va vorbi
mai jos sub domnia lui Radu-vodA Negrul eel din secolul XIV,
unde voiu reveni asupra confusiunil intre eel dol Danl.
In scurt, un Dan-voda, un Dan-voda cel de'ntalu, domnise
in Oltenia pe la 1290 inainte de interneiarea Statului Terei-Roma-
nesci. Negre§it, erA un Basaraba ; dar de unde öre? SA fi fost
frate cu LitOn-voda. i cu Barbat, sat fiig al vre-unuia din ace-
§tila, adeca dintre Basarabii eel catolici dela Nedela? SA fi fost
fiiu al lui Radu-Negru cel dela 1241, sag din ramura Basarabilor
din Valcea? Nu. Nici Valcen, nici DoljOn ; ba nici din Gorj sat
din Mehedint. Acest Dan-vocla fusese un kinez nu de aluri decat
din Romanat, forte legat cu politica trans-danubianA inainte
de a ajunge voevod, cad domnirea lui, de vr'o clece ani eel
mult dintre 1288-1298, n'ar explich marea lui popularitate printre
Bulgari, earl il cunose nu numal ca voevod", ci adesea ca
pe Ban, une-ori chiar ca pe gelepin" sag celebi" adeca bole r
kin e z. Este de adaos in acela§i timp CA, voevodatul oltenesc stapanind
peste Teleorman deja din epoca lui LitOn-voda, Romanatenul
Dan Basaraba se va fi intins peste Vla§ca, pote Inca. peste Ialomita,
invecinandu-se cu Bulgaria mai intrOga, in contact intim cu
regiunea Vidinului, dar mai ales cu impernia Tirnovului.
Inainte de a pa§i mai departe, voiu observa in trecët ca. numele
D a n , pe care '1 purta acest Basaraba din Romanq §i'n nOmul
cAruia se pare a fi fost familiar, dupa cum o voiu arAta intr'un
alt loc, este o simpla scurtare poporana din Bogdan, mantinan-
du-se numal finalul, intocmal ca in Din Constandin", Tache=
Dumitrache", Fanica= Stefanica", Sandu= Alexandru", italienesce
Cola.= Nicola" etc. Forma nominala intrega Bogdan o conservase
acea ramura a Basarabilor din Romanat, care tot in secolul
XIII emigrase in Maramuras, dand acolo nascere dinastiel moldovenesci
a lui Drago§. Reservandu-se acOsta cestiune pentru
=

CLV
urmator, putem trece acuma la Dan-vocla in literatura poporana a
Bulgarilor.
Tinend cu partitul bulgar grecofil, care i§1 aducea din Constantinopole
pe pretendentul Mihail, einige griechenfreundliche Boljaren"
dupa expresiunea lui Jirgek, Dan-voda prevedea deja pericolul
cuceriril otomane, §i tocmai acésta o canta o frumOsa balada
poporana bulgara, tradusa frantusesce de Dozon sub titlul : Les
commencements de l'empire tune". Textul se incepe a§a, :
Ave 6aHe kiwieffinie,
aH MFI 6a11 MR MHO mije...
In traducere: Banul Dan boierul, banul Dan bea yin cu satenii,
cu frunta§ii. Satenil II clic lui : Banule Dan boierule, am bëut
noi destul yin profir : lata slut trel luni intregi de cand bem nol
vin profir, la Dumneclen nu ne gandirn, nu dam nimic sfintului ;
haide dara sä clädim biserici tot de argint §i de aur. Banul Dan le
nv orb es ce : 0 sateni ! o, frunta§i! nu trebue sa mai cladim biserici
tot de argint §i de aur, cad irnpërätia nOstra se ispravesce, se
nin cep e imporatia Turcilor : ei vor darima bisericile, din argint vor
fauri §elele cailor, din aur vor topi frane. Haide mai bine sa cladirn
biserici din pétra alba §i din rnarmura, var alb, pamint galben.
L'ati §i ascultat pe dinsul satenii. .
Sub raportul acestei balade este de adnotat ca, dupa cronica
bulgaresca cea publican, de d. Bogdan,. la Slavil de peste Dunare
prima grija de Turd este tocmai sub anul 1296 : 131 JATO 6804
IMOTa 1113ICTO OTIBH11".",
adeca tocmai cand domnia Dan-voda, atat de
ingrijit de impëratia Turcilor.
Tot ca boier", Am que6usi", apare Dan-voda intr'un cantec
bulgar macedonén, publicat de d. Draganov, unde editorul scie ca
e vorba de un Dornn romanesc §i ca a fost ucis de Bulgarul §i§man,
dar il face Dan tata al marelui Mircea, ceea ce e fals, §i 'I
fixéza mOrtea la anul 1378, cand nu domnia nici un Dan-vocla, ci
Radu-voda.
Intr'o colinda bulgarésca, gasita, de d. Iakimov, Dan este
v o ev o d : Aall noiesoga", §i e pus in legatura tocrnal cu §i§man: Aap
Illumman", dar amindoi sint fOrte prieteni. Faptul istoric este ca §i§man
fusese o data adapostit in Oltenia, cand trebuia sa fuga din
Vidin de 'naintea lui Milutin ; acuma in colinda bulgaresca pe
."

CLVI
voevodul oltenesc Dan il primesce §i§man cu multa cinste in Vidin,
ii poftesce ca na§ la botez, pune copilului numele na§ului, far
cantecul se incheia prin sanatatea lui Dan- voda :
Oi Ha 8Apaml jail HomoAal..
Este de observat ca in poesia poporana bulgara in genere
Dan-voda e un tinêr, un voinic, mai tot-d'a-una incalecand, gata
sä plece la o nunta, sag la o vinatOre, sag la resboiu, sag dupa o
feta : curtea e deschisa, calul e in§euat §i inkingat, ling cal e sulita,
lInga su1it sint ogari sag prepelicari" :
AaHe balm, AaH Hoilmo!
111To TH CT011 ABOP oTHopell,
AHop OTB0p0H KOH HoAcexirjaH,
Eon noAcexrjaH icou HoererHaT,
14 B03 KoHja 6yino xonje
H B03 KOHje &pH pancH?
Awls rimeamu ROB AO, HOBHHI ?
Awn" uneaniu 6oi a Hiem?
HRH nmeam Aanreo A'n,geut
3a AeHoioja Apyroaena?
,AaHe 6aHe owoHapa:
HHTO Nom Aaneo A'HAa
3a AeHoixja ApyroaemKa;
HHTO rimeaa 6oi a 6Hia,
Hon/ 111HCJIH JIOB a aoHa;
CHOHITH MO Ca logrracaall
OT Tprf cipaHrf Tinf KaaeGEH...
Poesia poporana serba cunOsce pe LitOn-voda cu grOznicul Balaciu
§i celebreza nu o data pe Radu-Negrul cu fratele sea Vladislay
§i cu filul set Mircea cel Mare ; nici o data insa nemic la
Serbi despre Dan-voda, absolut nici o pomenire, pe cand la Bulgari
acest Dan-voda e fOrte simpatic §i figureza, in cantece el singur
mal des decat toti cel-lalti voevocli romanesci la un loc. Este in-
vederat ca Dan-voda nu petrecea in vecinatatea Serbilor sail in
apropiare, adeca in Mehedir4 sad in Dolj, ci lucra departe in Romanat
§i de acolo spre resarit faa 'n faä cu intregul mal dunarén
al Bulgariel.
Inteo colinda din Kotel, in fundul Bulgariei, se indica expeditiunile
cele ostalesci ale lui Dan-voda chiar in interiorul Rornaniei,
prin urmare in afara din Oltenia : se gandesce Ore voevodul Dan
a da fuga pe'n Tera Romanesca sag a face prada ?..."

Xopaat, c iyy tlyrbeT:
Till iiiy macaa Aaa-aoilco,aa,
Alum 3111CJIII 6511' ia 6gra,
Bar Aa 6ffra 43
BJIanhtca 3111110,
Han MICAH icaeic a mem! !..
CL \TH
Intr'o balada intitulata Deli-Marco" indicatiunea e 0 mai precisa.
Banul Dan este aci un Domn romanesc locuind intr'un sat
de asernenea rornanesc, unde el are un palat cu poqi aurite i petrece
merea in ospete, iar satul se ell pe un ses intins, numit
Sat- din-vale :
HITe aa HAem wie, oae,
Ame, aoae B Biaiiiico eea o,
Baaanto ceao, B Aoaao ceao,
Baaillicy B aic y na cayraTa,
Cera Taro rocabe xmaT,
H intim arre rocabe A'aAem.
Ha ()imam na maaoae
Ha HaAOJI0 B Aoaao ceao,
B AOJI110 ceao, Baammo ceao.
arnAoxa y Am{ o an,
Hopmirre my noaaaTeau.
Hommcaxa, novitaxa :
Maea, It3.31e3, Baauiico Ball o 1..
Dupa cum mai sus (§ 30) noi vöcluram ca in God s'a pastrat
un sat numit C ur ti pert in prOjma unui ora§ cu scaunul domnesc,
tot a§a existä in Romanat o OurtiOra, despre care d. Locusténu
qice : Acli e un sat neinsemnat, dar in vechime fu un
scaun domnesc", negre0t numal dupa o traditiune locala. CurtisOra
insa se afla in partea de sus a Romanatului, pe cand e sigur
cä Dan-voda §edea de preferinta linga Dunare. Linga Dunare cata sa fi
fost acea re§edinta a Banului Dan", numita in balada de mai' sus
,Ikoaaoceao : Sat-din-vale" sail Valea-satului", unde dinsul locuia a§a
dicend printre Bulgari, carl tocmai de aceea ne procura amärunte
pina §i despre viOta lui cea intima : intr'un cantec ni se spune ca
Dan-voda are o sora iubita f6rte viteza, dupa un alt cantec el nu
e insurat inca, intr'o a treia ni se povestesce rnOrtea nevestei sale
celei aduse dintr'o tOrä straina, de linga Marea-negra. Fata cu bogata
literatura poporana bulgara despre Dan-voda, kinezatul acestul
Basaraba este nu numal in Romanat, dar neapërat in partea cea dunarena,
unde-va in regiunea Co rabi el, adecä in sfera acelelqi
inriuriri venetiane, pe care o resimtisera cel doT voevoqi precedenVi.

CLVIII
S'ar putO clice c Litén-voda, Barbat-voda i Danvoda represinta
intre 1246-1298 o periOda italiana a istoriei oltenesci, tot4 cu
acea mare deosebire asupra earn voiu reveni ri §-ful urmator
ca Basarabil doljeni trecusera pina la un punct la catolicism,
lar romanatenil mantineail cu staruinta ritul grecesc : Mihait-voda
era un Letin lepëdat de lege", pe cand Dan-voda pune la cale pe
Bulgarii cei ortodoxi la cladirea bisericilor.
Pe cat timp Dan Basaraba fusese un simplu kinez din Romanat,
sat numai boierul Ban Dan" dupa graiul poesiel poporane
bulgare, el nu avea a face cu Ungaria. E adeverat ca regele
Bela IV in diploma sa din 1247 se pretindea a ft stapan §i peste
gura Oltulu), mentionand acolo anume bogatele pescarii dela Celeiu
: piscationes Danubii ac piscine de Ch el e y", cari trebuiail sä
fi apart.inut atunci tatalui lui Dan-voda ; dar noi am vëlut deja
(§ 29) ca acel act nu era dent un proiect pe hartia, fail a se fi
realisat vre-o data. Din momentul insa cand kinezul Dan a devenit
voevod oltenesc, el trebuia acum sä recunOsca suzeranitatea corOnei
santului Stefan, intru cat el stapania o insemnata bucata de pamint
peste Carpati, pentru care Barbat-voda se indatorise a plati
un tribut. Dela plata regulata anuala depindea prietepgul cu TJngaria,
la care Basarabii in genere nu tinead de loc, incercandu-se
din timp in timp a se emancipa de tribut. Tot a§a s'a intamplat
dupa mOrtea lui Barbat-voda.
0 balada bulgar6sca ne spune ca du§manul Ungur pandesce
pe Dan-voda" :
Ha Appif cep! icapHo Barp e...,
§i acest vers e fOrte semnificativ, cu atat mai semnificativ ca termenul
etnic Barp = BxrpT, Hungarus" este astacli necunoscut in limba
bulgara, fiind deci o preticisä supravietuire epica din redactiunea
cea prototipica a acelei balade. Forma paleo-slavica la Miklosich
este : Bmrplial, &mins, Bx.rpLewL ; in cel mai vechiu crisov slavo-ro-
manesc, anume dela Vladislav Basaraba, inainte de 1372 : Barpo.
manna ; in dialectul sloven vOger" sag vogrin" ; dar pe bulgarul
Ban) eti in de§ert l'am cautat pretutindenea, i totu§i el nu 'Jae fi
alt ce-va decat Ungur".
Aci este locul cel mal proprill de a arunca 0 privire sintetica

CLIX
asupra Orel Fagaraplui, incepOnd dela lupta Basarabilor contra
contelui Konrad (§ 27) §i dela primul act fagara§6n cel din 1231
(§ 24) ping la Danvodg inclusiv, adeca un interval de vr'o §eptecleci
de ani.
Pe la 1230 Ungurii ataca Mehedintul. Voevodul oltenesc de
atunci se repede in acea directiune, lgsand astfel mai pqin ocrotite
posesiunile sale nordice. Atunci SaiI, condu0 de contele Konrad,
profita de acea slabire §i apuca partea de sus a Valcii. Perclend
Lovi§tea, Basarabil din Oltenia se véd d'o data despartiV de Amla,
0 de Faggrq, ping unde el nu mai puteat strgbate prin téra Lotrului.
In acela0 moment, simtindu-se pe deplin la adapost contra
Basarabilor, Sa§ii pun mana pe Fagara§, cand s'a §i scris actul
faggra§en la 1231. Din concursul tuturor acestor fapte docurnentale,
earl sint intr'o vederatg inverigare unele cu altele, resulta Ca
Basarabil nu mai stapanisera tOra Fagaraplui la 1230, dar o stapaniserg
deci inainte de 1230.
Pe la 1240 contele Konrad find gonit din Valcea §i impins
mai departe spre Sibilu, voevodul oltenesc cuprinde Sy lva Blacorum,
adeca téra Amlaplui, in ajunul navaliril Mongolilor, pe earl
la 1241 dinsul ii intimping la hotarul Fagaraplul §i resistä acolo. Pe
la 1243 Mongolii parasesc Ungaria i A.rdélul. De nicairi nu se
vede cg ping atunci voevodul oltenesc va mai fi perdut din not
posesiunile cele reca§tigate prin alungarea contelui Konrad. Dela
anul 1231 incOce in curs de §ése-cleci de aril. nu se mai arata cea
mai mica, urma administrativa ungurésca in éra Fagaraplui. Din
tOte acestea resulta ca Basarabil, dupg ce o perduserg pe la 1230,
o stapanisera apol ne'ntrerupt dupa 1240 pina la 1291, cand 6rall
el sint ameninNi a o perde.
In acest mod, mai' intarit prin cercetäri ulteriOre, et mantin
intacte cele afirmate in urmatorul pasagit din istoria criticd :
Dela 1170 pina la 1360, Fagara§ul se pare a fi §ovait intre
Munteni §i Maghiari. In 1231 el era al Ungariei, dar nu de de-mult,
cad actul din acel an indrOpta in favOrea unui Maghiar o strambatate
comisa in intervalul stapaniril muntene. In 1291 el este
din not unguresc, insg 6110' de pqin timp, precurn se vede din
famOsa diploma, meret citatg §i nicl o data explicatg, prin care
regele maghiar Andreiu III acOrda ormul Eagara §i un sat din
aceimi téra Ungurului numit Ugrin, find-ca: i s'at fost räpit
pe nedrept". Ceea-ce caracteriza d'o potrivg ambele aceste docu-

.
CLX
mente, din 1231 §i din 1291, este tendinta lor comuna de a desfiinta
pe tarimul proprietatil consecintele ',succesivelor ocupatiuni
rnuntene. De cate ori Basarabil apucat Fagara§ul, boiarii lor luat
17
)/acolo prin donatiuni princiare parninturi, sate, munti §i ape, confiscate
cu drept sat fara drept pe sama fiscului dela posesorii unguri,
cari insa profitat §i ei de cea de'ntait ocasiune pentru a
revindeca mo§iele lor, din data ce autoritatea maghiara reu§ia a
inlocui pe cea rornana. Pe la 1300 Fagara§ul depindea iara§i de
Ungaria, caci voevodul transilvan Ladislat ii fortifica atunci, negreOt
contra vre-uneia din cele dese tentative din partea Monteniel.
Dela 1300 pina la 1369 nici un act maghiar, intru cat ne
aducem a-minte, nu mentionAza téra Fagaraplui, de§i exista sute
de pergamene pentru aprOpe Vote 'Llocalitatile Transilvaniel, ceea-
17
ce probeza, cä noua cetate n'a putut resiste Basarabilor, incat
chiar de pe la inceputul secolului XIV regiunea intrega redeveni
17
munténa. Putinatatea cea extraordinara a documentelor ungare
despre Fagara§ a fost de de-mult observata cu mirare. Nimeni insa,
n'a voit sa ghicAsca adevArata sorginte a ciudatului fenomen : Maghiaril
nu puteat regula adesea afacerile unei provincie, care li
apartinea din cand in cand numai in trécAt"...
In Istoria criticet et nu cunoscearn inca pe Dan-voda cel din
secolul XIII, cad asertiunea lui lootino nu se putea admite fail a
fi verificata mai intait prin cele doué fantane contimporane : arhiepiscopul
Danilo i George Pachymeres, mai completate mai cu
sama prin literatura poporana bulgara. Cunoscend acuma bine pe
voevodul oltenesc eel din Romanat istoria Fagaraplui se limpeclesce.
Dan-voda certandu-se cu Unguril :
Ha gym mut Ampao Barp e...,
regele Andreiu III se hotaresce a relua dela Basarabi tOra Rigaraplui
;
du diploma cea din 1291 remasese atunci de o cam data
curat platonica, de vreme ce magistrul Ugrin n'a intrat nici el,
nici posteritatea lui, in posesiunea frumOsel donatiuni. Este probabil
ca Dan-voda se va fi impacat cu regele Andreiu III intr'un
fel Ore-care, i numal dupa §épte ani mai tarp, perind voevodul
oltenesc peste Dunare in lupta contra lul i§man dela Vidin la
1298, Ungurif s'ati grabit a cuprinde Fagarapl, §i'n data rat §i
fortificat la 1300, cand domnia deja Mircea fratele lui Dan-voda.

§ 33. Letinii §i Romanatii.
CLXI
Bibliografia : Etymologicum magnum, verbo Antina. Katona, Hist. critica t. VI
p. 904 sqq.. 998. Fessler, Gesch. v. ITngarn t. I p.439. I. Bogdan, Vechile cronice,
p. 65 sq., 185 sq., 235 sq. Onciul, Zur Geschichte der Romänen in Marmarosch, in Romanische
Revue 1890 No. III. Schliizer, Geschichte von Littauen, Halle 1785 in4 p.
93 sq. Karamzin, ileTOpiff t. IV nota 383. Onclul, Dragos si Bogdan, in Cony. liter.
1884 P. 306 sqq. Picot, La famille de Dragos, la Tocilescu, Rev. 1885 t. V p. 310 sq.
Szilcigyi, Mdramarosmegye dltaldnos tOrtOnelmObol, ap. Onciul. G. Wenzel, Kritikai
fejtegetOsek Máramaros megye tOrtOnetehez, in Magyar Akademiai Ortesf1-6 1857 p. 326
sq. Engel, Geschichte der Bulgaren in MOsien, Halle 1797 in-4 p. 430 sq. Rosier,
Roman. Stud. p. 119. Mangiuca, Die Chronik des Huru, in Romanische Revue 1887
p. 400 sqq.; cfr. Puscariu, Date istorice t. II p. 92 etc.
Prin divinatiune sag prin asa qisul azard, descopere cine-va
intr'o gi o franta lespede purtand o scurta inscriptiune. Acea bucata
de petra a fost de ajuns pentru a atrage atentiunea asupra
localitatii. Acelasi caletor sag altul se 'ntOrce a doua ch. si se apuca
de astä data a sapa cu tot din-adinsul. Peste putin se desmormintéza
acolo treptat-treptat un oras intreg, care ar ft remas ingropat
pentru tot-d'a-una, daca nu se intampla acea frantura. In acelasl
mod, cate-va reslatite legende serbe i bulgare, de'ntain ghicite, apoi
controlate, mi-ag permis a reconstitui pe de'ntregul dol mari Domni
romanesci cu totul necunoscuti pina acuma : pe catolicul Mihaiu
Basaraba din Dolj i pe ortodoxul Dan Basaraba din Romanat, earl
amindoi, o data reconstituiti in legatura lor cea organica, arunca
o neasteptata intinsa lumina asupra unei strabune traditiuni maramuräsene
de cea mai mare importanta, o traditiune ne'ntelésa
in trecut i peste putinta de a fi intelésa de aci inainte altfel decat
nurnal prin acel dol Basarabi rechiamati la viéta.
Am vorbit deja mai sus (p. CXL) despre cronica moldovenésca
cea scrisä inainte de 1520, care trage némul romanesc din -Venetia.
D. Bogdan a reprodus'o intrega in text si'n traducere, observand
fOrte drept ca : Importanta cronicei anonime consta in partea ei dela
inceput". Tocinal dela inceput" insa d. Bogdan a scapat din vedere
el-insu§i
o scapare din vedere a editiunil antericire, sag pcite a ma-
nuscriptului, care trebula ori-si-cum neaperat indreptata, cu atat
mai virtos ca era suticienta o simpla punctuatiune. Traducerea d-lui
Bogdan debuta asa : Povestire in scurt despre Domnil Moldovenesci,
de cand s'a inceput tOra MoldovenOsca. La anul 6867 (=1359)
pornit'ad din cetatea Venetiei doi frati, Roman si Vlahata, ce
Derail de legea crestinOsca i fugiad de gOna, ereticilor in potriva
51,080. IV. 11
.

CLXII
cre§tinilor, §i ajuns'ail la locul ce se chiama Vechiul Rim §i §1-at
zidit cetate dupa numele lor Roman, §i §1-ati trait tralul,
17
,,ei §i nemul lor, ping ce aü trecut Formos papa dela pravoslavia la
latinia". Papa Formosus traind intre 891-896 dupA ce Rornanii
plecasera din Venetia la 1359, urméza dara. CA secolul XIV este
inainte de secolul IX ! Causa acestei absurditatI e ea, textul s'a
publicat: Cnaaaffie Expankt o monnancm-x% rocpcapers, oTnont natlaca MOJI-
Aasettaa MEM 131 HtTO 6867 om rpana BHHE14114 npinnoma Ana 6paTa...", §i d.
Bogdan a tradus'o literalmente, pe cand punctuatiunea corecta cere
a§a : ...onont imam Nonnancnan MUTH YE ATO 6867. Om rpma BHH111011
npinnoma...", i atunci traducerea cea normala este : Povestire in
77scurt despre Domnii Moldovenescl, de cand s'a inceput téra MoldovenéscA
la anul 6867 (-1359). Pornit'ati din cetatea Venetiel
dot fratI etc.". Deja Karamzin, vorbind despre cronica cea anonima,
despArtise plecarea cea legendara din Venetia de data cea istoricA
1359, care apartine exclusiv intemeiAril Moldovel : FL 1359
r. naaanoca EHHZOCTBO Moanancnoe".
Cronica cea anonima se impartesce darA in dou6: ultima
parte cea cronologica e moldovenésca, incepend dela Drago§ voda
la 1359 pinA la mortea lul Stefan cel Mare la 1504 ;
prima parte
insa, fara cronologia, este numal maramura§ena, pOte scrisA chlar
din secolul XIV. Et am aratat deja CA legenda despre originea
Romanilor din Venetia nu se putea nasce aiuria §i'ntr'o alta epoca
dent in Oltenia in secolul XIII, cand Venetianil se a§eclasera la
Nedela §i de acolo din Dolj all inaintat prin Gorj pina la Nova&
Acolo atunci pentru prima Ora, surprin§l de asemënarea dialectalA
cea isbitOre Intre gralul romanesc §i intre cel venetian, Oltenil
all constatat CA el sint fratl cu Venetianil, §i de aci apol credinta
despre venirea inteo antica epocA a Romanilor din Venetia. FiMd
acésta un oltenism, nu cum-va tot oltenesc sa fie restul din prima
parte a cronicel celei anonime ?
Iata pasagiul in text cu traducerea d-lul Bogdan :
14 no omplenin ntpia Xpn-
CTOBLI coanama ce61 .11a I'm{ a HOBLA
rpm% r nponania ero HOTTA Pnin
H OBaum Kb cen FE. JIaTLIHECTBO P oil
a H 0 13 %H0131 FE HOBLIff PHEL
POMaHOB%101 ace HO BOCXOTIHTH
}mama maim 6panb cl) HThnK 1111HHTH H
dupn, desOrtirea legii lui
Hristos §1-at zidit Ltinii o noua
cetate i I-ail pus numele Noul
Rim §i all chemat pe Rom enI
la sine in 1atini5, in Noul Rim ;
dar R o mA,n enii n'ati voit, ci at
inceput lupt 5. mare cu diniT i nu

He on-y.111111am or% HtpLI XpiterrOBLI ;
H OTL Toro ace Hpenaan 6L1Hla BO ópa-
RH O ApTaaBhI BilmacaaHa icopona
Yrophelcoro. A BJMAHCJIHFL icpaal) 6t
6paTen CLINE, Cant, apxienHeicony Cepmmutoray,
a pegeHT) 6Eacm orm Hero
H AI:macaw H13py XplECTOBy BO cepA-
Ai( Taiillo, a 118EZE0RT. H ITOMBI3CISHEL
ppameHiein 6Hwe aarrEamm.
CLXIII
s'at desprtit de legea crestinesc6.
§i
de atuncl incOce aü fost mereh
in lupta Uflil cu altil pina la domnia
lui Vladislav, cralul unguresc.
Iar Vladislav craiul era nepot de
frate WI Sava, a rchiepiscop serbesc,
fusese botezat de dinsul si se tinea
de legea crestinésca in launtrui
inirnei sale, dar dupa vorb i dupa
podObele craesci era latin.
Schlazer recunoscuse cel de'ntMu de de-mult, §i este chiar imposibil
de a n'o recunösce, cg Vladislav craiul" din acest pasagiu
este anume regele Ladisla0 Curnanul, care in adevër se §i inrudia
cu sfintul Sava al Serbilor, de Ora ce nepotul de frate al acestuia,
Stefan Dragutin, tinuse in cgsgtorig pe o soil a acelui rege ungurese,
astfel cg Vladislav cralul" se putea numi in realitate nepot
de frate al lui Sava ; §'apoi, in acelali timp, Ladislati Cumanul era
in fapta latin numai dupg vorbg §i dupg podnele crdiesci", caci
top' catolicii cu Papa in frunte ii considerati ca eretic. A§a hind,
d. Onclul desnaturézä pe deplin textul cronicei anonime, eand preface
pe Vladislav in Ludovic, schimband secolul XIII in secolul
XIV, §i tOte acestea Mit a ajunge cel putin bine-reil la o explicatiune
plausibila a acelui text. Vladislav cralul" repet inca o
datgeste pur §i simplu regele maghiar Ladislati Cumanul, care
domnise intre anii 1272-1290. In acesta privinta este mai corect
Engel, urmat de Szilagyi, de Wenzel §i de alii, earl ineai ail meritul
de a conserva intact adavëratul punct de plecare cronologic
§i nominal. Teoria lor cea explicativa, admisä §i de ROsler, curn-cg
acei Romani din cronica anonimg insemneza pe nesce Vlachl veniti
de peste Dungre, nu se intemeiazg absolut pe nemic serios, dupg
cum II obiectOzg cu drept cuvint d. Onciul ; dar vre-o altä teorig
mai solidd, nici din§ii, nici insu§i d. Onciul, nu erati in stare de a
o ggsi, pe cata, vreme nu era cunoscutä istoria celor douö ramure
ale Basarabilor : una catolica din Dolj §1 cea-lalta ortodoxl din
Romanat. Aceste douë ramure find in sfir§it destginuite, cronica
cea anonirng incetOzg de a mai fi fabula, lauter Fabeln" dupg
cum clicea Fessler ; §i n'ar mai ave nici macar trebuintã de a fi
comentatä, cad ea se lirnpeclesce acuma dela sine insa§1 §i se confirma
pe deplin in tOte träsurile cele esentiale.

CLXIV
Tocmai in intervalul de timp cat domnise regele Ladislati Cumanul,
la voevodatul oltenesc, cel mai puternic Stat romanesc
atunci §i ping atunci, se a§eclaserA unul dupA altul Mihaiu-vodA
L e tin u 1 cel dela Nedela §i Dan-vodA cel pravoslavnic din
Romanat. Dela urcarea pe tron a Doljenului Mihalu-vodA, adecA ce-va
dui:A 1242, catolicismul Basarabilor celor lepedati de lege', deveniti
mai tan prin voevodat, cata sä fi exercitat o presiune din
ce in ce mai simtith asupra Basarabilor celor protivnici papismului,
dintre earl cel mai hothriti erail kinezii din Romanat, fOrte legati
cu Bulgarii. Fiind un Domn mare prin brat, prin minte §i prin
punga, Mihalu-vodA nu lesne putea sA fie resturnat. Murind el la
1279 pe campul de Wail, fratele sell BArbat usurpa tronul, intelegendu-se
cu Unguril, carora le-a recunoscut suzeranitatea. Este
invederat ca kinezil eel ortodoxi se resculat meret, fie pe fatd,
fie pe ascuns, in casul cel mai bun murmurati contra voevodului
celui letin, a§teptand. momentul propice de a'l premeni, ceea ce
s'a §i intAmplat la mOrtea lui Barbat-voda, pe la 1286 sat ce-va
mai tarp. Intruniti atunci la Vermeghia, kinezil au inlAturat dela
tron pe Basarabil cei dela Nedeia §i at ales voevod pe RomAnatenul
Dan.
Cronica anonimA vorbesce dath despre frAminthri inainte de isbanda
lul Dan-vodA. Ele ajunsesera la culme sub voevodul BArbat. Era
o lupth invier§unata intro Letinii, .1lairimn", dela Nedela = Roma
cea noua" papista§A a Doljenilor, care se intinsese pina in Gorj,
§i intre Romanil cei pravo sl a vni c 1 din Romanat, uncle existh
chiar din clilele lui Traian dupa inscriptiuni ora§ul Romula, adeverata
Roma veche" a Daciel. Insu§1 termenul de done off repetat
in cronica anonimA Poniammica", formatiune de tot ne-slavicA, tradusA
aproxirnativ de d. Bogdan prin Romaneni" §i pe care SchlOzer
o traducea prin Romanenses", InsemnezA d'a-dreptul Rornanateni:
Rornanati =-Romulates", cu n / intocmai ca in semen = simile".
SA urmam inainte textul, reveclut §i tradus de d. Bogdan:
11 HI atm B narkttcaaHa Hoparre-
BUTBa BO3ABIDICeeff Ha Yrpm 6pallb OTT,
Tagapl, Orb Ellff3a IIKIMOTa Ub CBOHX1
Hotresingb, crs plEst flpyTa H CI OH&
Mowni, n perniorua pei. Emcorde
ropht ii Horreperi aerium yropLcHia Eplona,
m Hpirnicqua Ha plxy Mopeurr, H
§i in vremile luT Vladislav
craiul s'at pornit cu resboit in potriva
Ungurilor Taarii cu cn6zul
Neirnet din pustiile lor dela apa
Prutului si dela apa Moldovel si at
trecut peste munii cei inalti din
ArdOl si dela -Ora UnguréscA si aü

era Ty. ll Ca e YrophcHiii xpan ajuns la apa Moresului si s'aü oprit
BaaArtcgairE Haxoacexie TarapEcHoe, it
nocaama Hc Hoyt B1 PRI% KS Hecapto
H Hart, Aa6m Hpinuari RT. Remy Ha Ho-
NOM, ic HOMADIT. PIIMA5I110111 II in
Ponationceml Hocaaura ace. RORER ace
Piriffome H crapme humane coHoityinimaca
it upiwkoina Ho Yrpta BaaAticaaBy
Hopomo na IIODIOIAb.
CLXV
acolo. Auqind Vladislav, craiul unguresc,
de n6,vala Tatarilor, trimise
indata la Rim, la impëratul si la
papa, s6,-I vie in ajutor ; trimise i la
noil Rimleni si la Romänenl. Atunci
s'at unit noil Rimleni cu vechii
Rimleni i aü venit la tOra Ungurésa
spre ajutor craTulul Vladislav.
Voiu corege mai intaiu in trOcAt o scapare din vedere. Textul :
Hpergollia tipeas 'weenie row:a it notrepers smut yropcicia EpAe.ira" e
tradus la d. Bogdan : at trecut peste muntil cel inalti din Ardél
§i dela tera Unguresca", pe cand traclucerea cea corectä fOrte
clan, este: aii trecut peste muntii eel inalti i cur m e cli§ prin
tAra cea unguresca a ArdAlului",
A§a clan, Tatarii pornind dela Prut §i dela Moldova asupra
Ungariei, regele Ladislail Cumanul chiama pe Romanii Letini §i
pe cel Romanat 1, cari I-ad i
venit impreuna in ajutor. Erail
Romani nu din Ungaria, ci de afara, din vecinatate, tdeci Olteni.
Cand insa.? Invasiunea s'a intamplat tocrnal in anul 1285, nu pe
urma §i nu inainte. Punctul cronologic nu admite alta controversä
decat numai 'lora cu vr'o cate-va luni mai sus in anul 1284, prin
urmare in orice cas tot sub domnia lui Barbat-voda.
Deja vechlul istoric unguresc Katona a elucidat perfect sub
anul 1285 invasiunea Tatarilor, ale carora ciambuluri ajunseserä
pina la Pesta, unde curtea regala tremura inchisa in castelul dela
Buda, astfel ca regina märturisesce ea-insd0 inteo diploma : quum
21in Castro Budensi inclusae propter metum Tartarorum fuissemus
simul cum fidelibus Baronibus". Retragendu-se incarcati de prada
11
§i de robi, Tataril aü fost surprin§1 i sdrobiti in apropiare de
Transilvania. Din cele citate de Katona, documentul cel mai important
chiar dupa dinsul este cronica austriaca, din care Ian, pasagiul
textual : MCCLX.XXV. Comani et Tartan cum innumerabili
multitudine intraverunt Ungariam, et vastaverunt earn, et occiderunt
et deduxerunt ex ea innumerabiles viros et mulieres et
parvulos eorum. Tandem vero ab incolis terrae circa septem castra
turpiter sunt de terra fugati, occisa ex eis innumerabili multitudine ;
nreliqui vero, qui evaserant quamvis pauci, fugientes, latitantes
inter montes et valles nemorosas, divino iudicio ibidem fere omnes

CLXVI
perierunt..." Si Katona comentéza acest text : Non est dubiurn :
Tartaros etiam ab incolis terrae circa septem castra, seu Transilvanis,
fusos et caesos esse". Neapërat, Septern castra", nemtesce
Siebenbtrgen ", slavonesce Cemmrpms", literalmen te SOpte-cetatl ",
insemnéza Transilvania ; Katona insa nu baga in sama prepositiunea
circa". Expresiunea : incolae terrae circa septem castra" nu vrea
sa qicA : locuitoril Transilvaniel", ci : locuitoril de linga Transilvanie.
Nurnal reliqui", resturile cele scapate din batalia cea mare,
intrasera in interiorul Transilvaniel §i at fost lovite acolo de catra,
Sacul, dupa cum o atesta o diploma din 1289 : quum perflda gens
Tartarorum regnum nostrum hostiliter et crudeliter adijsset, et
maximam partem regni nostri vastibus duris et spolijs peragrasset,
ac infinitam multitudinem incolarum regni nostri in sua fe-
roci captivitate abduceret, et ijdem Tartari spolijs, bonis et rebus
l)
regni nostri honerati, ad propria remearent, predicti Siculi contra
insultum et rabiem eorundem Tartarorum pro liberacione patrie
gentis sub castro Turuskou (ToroczkO) se viriliter obiecerunt, et
',contra eosdem Tartaros laudabiliter dimicarunt, et in eosdem conflictu
ultra quam mille homines de miserabili et enormi captivitate
eorundem Tartarorum liberarunt...
Cronica anonima, este intr'un acord deplin cu pretiosa relatiune
a cronicel austriace : batalia cea decisiva cu Tataril nu se intamplase
chlar in Ardél, ci numai in apropiare : circa septem castra.
Armata cre§tina, se compunea din Unguri i din o§tirea auxiliara
cea oltenasca, pe care ca vasal o trimise Barbat-voda. Mers'a in
capul el insu§l voevodul ? nu se scie. Cand o céta de Olteni trecuse
Dunarea in ajutorul Bizantinilor contra Serbilor, Barbat-voda
remase in Oltenia, trimitend in locul set pe Basaraba dela Balaciu ;
e probabil ca bin
rindul acesta in fruntea contingentului oltenesc
se afla vre-un Basaraba, devotat lui Barbat-voda, de sigur dintre
cel catolici. Primind porunca voevodului, Letinil §i Romanatii cu
kinezil lor trebulat sä merga vrend-nevr^end impreunä : commcylnimace
, macarca ortodoxil i catolicil nu traiat bine unil cu altil.
Barbat-voda fiind catolic, i se infati§a acum ocasiunea cea mai propria
de a expune la mOrte pe cel mai primejdiV du§rnani al sel
dintre ortodoxi. Acésta ne i face a o intelege cronica anonima,
imaginand urmatörea epistola din partea Letinilor catra regele
Ladislat :

HoT1 orb Ham ópan o Htpt
cTapme Pout He, He xoTsnue ci aim
FL HOBLIII pllincluaii Bo, Hoar}, II MIBMIIe
BO rpetsecIcoll olpt BO uraponn. Prot ;
a immtia milt out Hpisucoma c% Halm
Es TOO Ha HOMOHIL, e):0-nlla MICH& II
OTH IMMO ocrasmoa BO Graporn Piot ;
II Dna ecnia CT. To6oio opuis oalcoHl,
upiaTeaexT, coolin. MTH oaogruts aprnreur
IT HenpiffTeffen. CBOHN% ecrom aao-
A1111% HenpiaTeall ; a HX% 6111 eel( Hocawn
HanpeHH Bars Himeji HpoTHo%
Tamp, TITO6L1 01111 110611T1,1 61,13111, HIM
OTS TaKOBEIX% 11I1 BOP% CB060AHIS, H
TES 61,1 MX% OCTOBHJIS y ceba BO coon
oemni, TOME() 61,1 ORR He B08BpaTHAHCII
BO crapoii Peal, II MI zeni HICS H
OTH noentaerL Hs COO BS puma:ail
aalcoEs.
CLXVII
Vechil Rimleni sint In luptd
cu noi din pricina legil, caci n'at
voit sd trOcd cu nol la legea noua
latinèscd, ci trdesc in legea grecèsed
in vechiul Rim. Iar acum at venit
cu totii impreund cu noi spre ajutorul
tet, lasandu-sl in vechiul Rim
numal femeile i copiii cel micY. Iar
not' sintem de aceiai lege cu tine,
prietinilor tel sintem prietini, du-manilor
tel du§mani ; deci bine ai
face, dacd i-ai trimite pe ei inaintea
tuturor celor-1a1t1 Omeni in potriva
Tatarilor, cd third vor cade cu
totil in luptd ; iard dacd Dumnedet
ii va feri de Mari, sa,-1 last' in -Ora
ta, ca sd nu se mai intOrca, in vechiul
Rim, lar pe femeile i copiii
lor II vom lua in legea nOstra, lätinOscd.
Ca epistolele cele intercalate in ori-ce cronicd, medievald, serisdrea
de mai sus nu este nici ea autentica, dar servesce fOrte nimerit
a caracterisd, situatiunea Olteniel, sub voevodatul celor doi
succesivi Basarabi catolicl.
Urmarea din cronica anonimä :
II He nmory Bpeldellif mitHyouly, H
Omen &ma Hezmca B.Yagricaany iopouio
Yropsecory ci, TaTapm, CT, HeHne-
TOM% Hamems, Ha ,plitt Ha TlIct, H
Horukoma Grapiae PiniuraHe HallepeHl,
Han. II OHOCA NKOMO MIOAH Yrpooe
11 PHIllaalle 0AHH1 MaTHMICHill samm,
H Hokum, TaTap% upeace cTaphie Piirthiae
H HOTOMS YITOBe H HOBLIe PHME-
OHM, H Hermon naHoma craprarL PHM-
HMIS. Epan ace BaaHucHaol YropLcafidi
ceases paHooaffleca o Talcoottu, 110c06i11
BOatiH, a oTapbirb PHXJIMII BOOM ma-
Hya H murya oa MX% xpa6pocm, x Houma=
HMS rpamoTy 'MMUS PUMMEL,
HTO 0 MIX% HHCaMH H 0 Ma acellax% H
Human lin in c0 6t ciryzwrH, Aa61)1
nu dupd multä vreme s'a
dat lupta mare intre Vladislav cralul
unguresc i intre Neimet cnOzul
tdtdresc: la apa Tisei; i mai intftiu
de toti at intrat in luptd yechil
Rimleni, dupd el Unguri multi
si
Rimlenii eel de legea lätinëscd,
§i at bätut pe `Mari mai intdlu
vechil Rimleni, apoi Unguril i noif
Rimleni, i n'at perit multi dintre
vechii Rimleni. Vladislav, cralul unguresc,
fOrte s'a bucurat de acest
ajutor dumnedeesc, far pe vechii
Rimleni I-a cinstit i I-a miluit fOrte
pentru vitejia lor, i le-a ardtat apol
scrisOrea noilor Rimleni, ce I-at fost
scris'o ace§tifa de el §i de nevestele

CLXVIII
He II011IJI/1 FL Orapoil PIIM%, a ne
COBB OTE HOBLIX'L Pasaffsl...
In fine, ultimul pasagiu :
Bamacaairt e icopwth apia art
CrL BJIllEhflTh xoTtaiert. If Aage arr)
'demo Bb Mapanopemt, MUCH ptitalui
Mopeiueiiii n Ticeio, aaprmaemoe NUM
Epaaca, a Ty mamma H co6pamaca
PIIBIJIIIHe II aflIB111110 Ty If aoaffle 3a ce6a
aceau YrOpIGI or IfaTESHECKOPO Baxony
BO CBOIO Fhpy xpncTiIHbcnyIo paw n
AOHLTH11. I4 61 FL MIX% lieJI0Fhlt% pa-
H niyaceeTBeFL, ardeaern Apa-
areal
r0111%...
110-
lor, §i i-a chibnat la sine in slujba
ca sa nu se mai intdrca in vechiul
Rim si sa péra de mana noilor RimleuL..
Iar Vladislav craiul cu mare
bucuria i-a primit i le a dat pamint
in Maramurös, intre apele Murèsului
si
Tisei, locul ce se chiama Cris, §i
acolo s'at adunat §i s'at asedat
RimleniT, i
traind acolo, aü inceput
a-§i lua femei Ungurdice de legea
latin6sca, si a le intOrce la legea lor
crestinésc, i astfel traesc pina astacit
i era intre ei un ,barbat cu
minte §i vitéz cu numele Dragos...
Portiunea cea mai vPche a cronicel anonime se incheiä aci cu
interneiarea Moldovel de caträ Drago§-voda la 1359. Intréga bucata,
dela inceput pina la sfir§it, nu cuprinde in sine absolut nemic
fabulos, afara numai dOra de originea Romanilor din Venetia, care
s'a explicat §i ea mai sus prin coloniile cele venetiane in Oltenia
in secolul XIII, mai cu sama la Nedeia. Datoria vasalului Barbatvoda
de a ajuta pe suzeranul rege Ladislati, invasiunea Tatarilor
in Ungaria la 1285, lupta cea de linga Tisa circa Septem-castra",
desbinarea religiOsa intre Doljeni §1 intre Romanateni, tOte acestea
Jimpeclesc d'a-per-a-fir elementele curat istorice ale portiunii celei
vechi a cronicei anonime.
A§a &al strämoil lui Drago§-voda, plecati din Oltenia pe la
1285, fusesera kinezi din Romanat, din acela§1 ramura a Basarabilor
de unde se tragea Dan-voda cel dela 1290, al caruia frate
Tihomir remase apoi tulpina tuturor Domnilor Terei-Romanesci pina
la Mircea cel Mare §i mai jos. Se 'Ate dara afirma cu tot dreptul,
cä intemeiatoril ambelor Staturi romanesci, Muntenia §i Moldova,
aü fost din aceimi familia, de§i nu tocmai frati, dupa cum o banuia
genialul Canternir.
Cuvintele lui Miron Costin din poema sa polond :

Jest wieg Kucha nazwana w Maramorskiey ziemi,
Tarn Dragosz syn Bogdanow rnieszkajv ze swerni,
Bogdan z dawnych Dominow sczycil si krewnosci4...
CLXIX
adeca : Este un sat numit Cuha in téra Maramuraplui, unde locuia
cu al sei Drago§ filul WI Bogdan, lar Bogdan era mdndru de
inrudirea sa cu vechii Domni", nu se confirmati ping, acuma, de
vreme ce nu se sciea inca originea lui Drago§, pe cand astacli
prin cercetarea de fata némul cel vechiu domnesc al voevoclilor
din Maramura§, ca descendinte din Basarabil cei Romartateni, consangeni
cu posteritatea voevodului oltenesc Dan, se adeveresce.
Dupa date istorice positive, Drago§-voda nu era fiiu al lui Bogdanvoda,
ci amindoi erati chiar rivall §i vrajma§1, dar totu§1 din acela§i
mare familia kineziala, care s'ar puté numi a Bogdanescilor.
Dupa retragerea strabunulul lui Drago§-voda la 1285 prin gOna
Letinilor dela Nedela, peste putin Barbat-voda, a murit, daca, nu
cum-va va fi fost resturnat sat' omorit din causa tendintei sale catolice.
Deochiati, Basarabii din Dolj aü capt pentru mult timp, §i
kinezii oltenesci n'at mal voit a alege voevod pe alt cine-va decat
pe ortodoxul Basaraba din Rom anat. Dan-voda perind el-insu§1 in
resbolu la 1298, 1-a urrnat pe tron fratele set Mircea.
Cronica anonima, enigma pina aci, capëta o nea§teptata valcire
istorica, confirmandu-se prin epizodul fratilor LitOn-voda §i
Barbat-vodd, pe care ea-insa§I II confirma la rindul seu. Invier§unata
lupta de vr'o jumatate de secol in Oltenia intre catolicism §i
intre ortodoxia dela 1246 pinä pe la 1290, terminata apol prin
definitiva därimare a propagandei papista§e, este un moment de
o extrema importanta in istoria nationalitatil romane, pe care a
scapat'o biserica resaritena mai mult chiar decat vitejia nOmului.
Daca ar fi reu§it Let inii, daca Oltenia cuibul Staturilor romanesci
ar fi incaput pe ghiara clerului celui mai necetatenesc §i
a celui mai corumpkor, a celui mai putin evangelic §i a celui mai
cosmopolit tot-o-data, Muntenia §i Moldova, despartite de orientul
Europel, ar fi ajuns de de-mult ungurOsca §i polona..
Un Post-scriptum.
D. Pu§cariu clice : Dupa datele lui S. Mangiuca (Roman.
Revue 11887 p. 400-490), basate pe diplomele regelui Ladislati

CLXX
Cumanul din 1281 data lui Seraphin de Akalich §i din 1288 data
Magistrului Toma, s'ar fi intamplat doue migratiuni a Romanilor
din Maramura§ in Moldova, una in anul 1277 sub Drago§ filul
27
lui Bogdan 1, i alta la 1359 sub Bogdan II voevod de Mara-
),mura§. Prin aceste desco per ir s'ar altera mult §i cronologia
seria voevoclilor Moldoveni. Pina nu se va constata mai apriat
existenta lui Drago§ la 1277, noi etc." D. Pu§cariu se opresce,
§i
n'ar fi trebuit nici macar sa'§i dea ocasiunea de a se opri. Imi
pare fOrte ret, dar nu pot pricepe : de unde Ore le va fi luat
tete acelea? Nu exista, nicair nici o diploma a regelui Ladislat Cumanul,
unde sa se afle ce-va despre vre-un Drago§-voda sag vre-un
Bogdan-voda la 1277 sag la un alt an ori-§i-care. Cele doue diplome
citate din 1281 §i 1288 nu cuprind direct sag indirect nici 0 silaba
despre Romanii din Maramura§ sag din Moldova sat fie de
ori-unde. D. Pu§cariu m'ar indatora nemarginit, daca imi va arata
contrariul. Las insa la o parte pe reposatul Mangiuca, ultimul aperator
al cronicei lui Huru.
§ 34. Originea
Bibliografia : Istoria critic5, p. 136. MoroMinh, CaaBaHuciii umellocaain, Petersb.
1867 in-8 p. 193 sq. Fotino, Uvropia t. II p. 12. Tunuslii, trad. Sion p. 127. ?incar,
ad an. 1258, 1300. Katona, Hist. critica t. VI p. 1077, 1151. Teutsch u. Firnhaber, Urkundenbuch
p. 134, 144, 195, 198. Fejér, Cod. Diplom. t. VIII vol. 3 p. 625. Pwcariu,
Date istorice, t. I p. 152 sq., t. II p. 223 sq. Gr. Majldth, Majldth Csaldd tragediaja
1875, ap. Pu§cariu, op. cit.
In Istoria .criticd et' constatal cel intMu numele tatalui lui
Alexandru Basaraba, men4iionat intr'o diploma din 1332 dela regele
unguresc Carol-Robert : in terra transalpina per Bazarab, fihum
Thocomery". Pe acest Thocomerus" eli ram transcris prin
Tugornir", §i apoi dupa mine ail repetat toti istoricii no§tri: Tugomir,
tara a'§i da ostenéla de a cerceta, daca transcriptiunea mea
este sail nu este corecta. Ei bine, ea corecta, nu este. Numele personal
Tugornir, Tyromap, Tugemirus, Tangomir", a existat la Slavi,
derivat din radicala TAT-, de unde la Romani cu nasala conservatã :
tdngei, natang, tdnguire, astfel ca nu putea sä fie la nol ,;Tugomir",
ci ar fi fost Tangomir". A§a dara latinul Thocomerus din diploma
dela 1332 cath sa fie un alt nume personal, fOrte cunoscut in
onomastica slavica : ToxoNopi,, Techomerus", Teichomerus" , dupa
cum se numia chiar un principe bulgaresc din secolul XI. In adever,

CLXXI
pe cand Tugomir e necunoscut la Romani, numele Tihomir din
contra se intrebui* Ore-cand tocmal la Olteni, de unde un sat
morenesc in Mehedint se chiama pina astdql Tihomir sail la plural
Tihomiri. Sã renuntam dara cu totii la gre§itul Tugomir.
Din numerOsele numi slavice cu finalul -mir : Tihomir, Dobromir,
Dragornir, Vladimir etc., graiul romanesc pa format un singur
nume comun Mir, dupa analogia altor finaluri nominale, de exemplu
din BogdanDan Daneu Danciu, sail din §erban Ban Bdnica
Bance. Romanul Mircea n'are nici o alta origine calendaristica decat
nurnal finalul slavic -mir, deminutiv apoi prin -cea ca in : Mihalcea,
Grigorcea, Neculcea, Oncea etc. §i la Slavi a existat numele
personal Mir cu deminutivul Mirko, iar pe romanul Mircea
Serbii Ii amplificati in Mirceta. Alaturia cu Mircea Romanii all pe
.Mirea, care este un deminutiv poporan din Dimitrie", astfel ca
Mircea se diferentiaza nurnal pentru finalul slavic -min In acest
mod, Tihomir-voda tatal lui Alexandru Basaraba se identified perfect
cu primul Mircea-voda fratele primului Dan-voda din cronica
muntenesca, acësta cronica confundand totu§1 pe amindoi cu eel
doi frall Dan §i Mircea din secolul XIV. Dupd, cum prirnul Dan
cel ucis la 1298 s'a demonstrat mai sus pe calea docurnentald,
primul Mircea incepe deja a se clemonstra de asemenea prin identitatea
acestui nume cu al tatalui lui Alexandru Basaraba in diploma
cea necontestabila dela 1332.
In locul acestui Mircea I, care completeza §irul cel traditional
verificabil al voevoclilor oltenesci din secolul XIII, ne intimpina de
o data un alt nume nou : Stefan-voda Maila t, pe care nici
Radu Grecenu, nici Constantin capitanul Filipescu, nici cronica cea
de cand ati descalecat Romanii", nu'l ati de loc §i despre care
chiar aceia ce'l intercaléza marturisese in acela§i timp ca : in letopiset
nu se afla".
Cata dara, inainte de a trece la Mircea I, sa limpeclesc acest
punct de controversa, care o vom vedë indata nu se intemeiaza
pe o nascocire safl pe vre-un anacronism, ci formeza in realitate
un interesant epizod din istoria lui Dan I.
La fratii Tunuslii, earl represinta rnanuscriptul stolnicului Constantin
Cantacuzin din secolul trecut, dupa primii eel trei voevocli
Radu-Negru, Mihal'u-voda §i Dan-voda figureza un Stefan-vocla

CLXXII
Mailat in anul 1300". Despre acesta ni se spune ca : in Létopiset
nu se afia inscris, dar cronograful Domnilor Serbiei arata ca. el
domnia la anul 1304, cand a pre'noit cetatea Fagaraplui".
De asemenea la §incai: Anul 1300. La anul acesta aa scrie
anonimul romanesc : Stefan-voda Mailat let 1300, la lötopiset nu
este, larg la hronica stapanitorilor serbesci ii arata Ca la acest
vela domnind aii Mut cetatea Fagaraplui". Se scie ca §incal
admite pe cei trel voevocli anteriori, facend insa o remarcabila reserva
: at domnit Radul Negru, Mihail i Dan-voda, dar n' a t
domnit preste tOta. Tera-Muntenesca, ci numai pres
te o p art e a e l ; despre Stefan Mailat insa el se indoesce,
observand ca cetatea Fagaraplui s'at facut prin oranduela lui
Ladislav voivodului din Ardél", i deci Stefan Mailat lui §incai
Ii remane suspect.
In fine, Fotino cunesce §i el pe acela§i voevod, pe care'l nu-
mesce §i Basaraba : ET6cpavo.; Boepóaaq Ma:EXOCT Bisocapipae, citand tot
o fantana slavica : A Espptxt xpovoXoyia", o alta insä mai pe larg
decat cea citata de Cantacuzin i de incai, caci sub acela0 Stefan
Mailat se mentionéza trel fapte :
1°. Fortificarea Fagaraplui ;
2°. 0 lupta contra regelui unguresc Anclrelu III, biruitere, dar
impacata ;
80. Trimiterea de un ajutor de Oste regelui serbesc Stefan
contra Tatarilor.
Durata cea atribuita domniril lui Stefan Mailat dela 1298 pina
la 1325 este o combinatiune propria, dupa obicelu, a lui Fotino,
care une-ori b nemeresce de minune, nu insä pretutindenea ; i tot
proprit 1ui Fotino este amäruntul cel grqit ca regele serbesc Stefan
cel in cestiune a fundat manastirea Decian in Serbia, ceea-ce se
refera la un alt rege serbesc mai targit. Lasandu-se dara la o
parte aceste doue date subiective, cele trei de mai sus merita de
a fi studiate, §*1 anurne prin ele et ajung la conclusiunea ca Stefan
Mailat nu putea sä fie alt cine-va decat un Basaraba kinez oltenese
din timpul lui Dan-voda dintre 1288-1298, un simplu cap
de Wire nurnit serbesce voevoda" intocrnal dupa cum sub Mihaluvoda
Litenul Serbil numiat voevoda" pe Basaraba dela Balaciu.
Mai intalu sa se constate absoluta imposibilitate a celor trel
date de a se fi petrecut dupa mOrtea lu Dan-voda la 1298, §i apol
lesne se va dovedi posibilitatea i chiar realitatea lor inainte de 1298.

CLXXIII
Regele Andre lu III a murit in Ianuarit 1301. Intre 1298
1801 n'a fost nici un resboiu sail vre-o resmirita in regiunea Carpatilor.
Prin urmare, in acel interval de timp Oltenil n'aa putut
sa alba nici o lupta contra regelui Andre lu III. Una la =nä.
Regele serbesc Stefan Milutin n'a avut nici o ciocnire contra
Tatarilor dupd anul 1298, lar cu atat §i mal putin ulteriorul rege
Stefan dela Decian, urcat pe tron la 1321, care nu s'a Mut nici
o data cu Tataril ; §1 deci in acel interval de timp Oltenii nu puteat
sa dea Serbilor un ajutor contra Tatarilor. Doue la =nä.
Cat se atinge de fortificarea Fagaraplui de catra Olteni la
1300 sail ce-va mai incOce, deja §incai a observat neprobabilitatea
faptului.
Resulta dara ca nici un Stefan Mailat n'a facut ceea ce i se
pune pe socotela ca voevod oltenesc dupa anul 1298 ; nu resulta
insa ca inainte de anul 1298 dinsul nu putea sd le fi facut in
parte sail peste tot, adeca sub domnia lui Dan-vodd, ca unul dintre
Basarabil eel subaltern!. §i a§a a §i fost.
SA me opresc mai intalu asupra M ail a tilo r. De vecuri ci
sint unul din nemurile romanesci cele mai respandite in téra Fagaraplui.
Cel mal celebru dintre ei purtase tocrnal numele de
Stefan, trecuse la catolicism, ajunsese voevod unguresc al Transilvaniei,
a sthpanit chiar FAgara§ul, a trait fOrte rea cu Domnil din
Tera-Romanesca §i din Moldova, mai ales cu Petru Rare§, a fost
prins prin tradare de Turd. §i a murit rob la Constantinopole in
1551. 0 ramura a Mailatilor a intrat in aristocratia unguresca,
dintre cari unul, contele Coloman Majlath, se falesce de a fi din
nemul Basarabilor. Ramura cea ma! docurnentald, scacluta de demult
la terania, sint Mallatil din Dejani de linga Fagara§, car! pastreza
un crisov muntenesc dela Arlad-vodA, dat boierului Stanciu
Mallat la 1452. Fiind la mijloc numal vre-o 150 de ani, este f6rte
probabil ca top Mallatii se trag din kinezul oltenesc Stefan Mailat
cel de pe la 1300, unul dintre Basarabil cel devotati lui Danvodd,
insdrcinat a intari §i a apéra Fagara§ul contra agresiunil din partea
Ungurilor.
0 asemenea insArcinare este intr'o legatura invederata cu actul
din 1291, prin care regele Andrelu III daruise Fagdra§ul Ungurului
Magistru Ugrin. A urmat apoi in adever o scarmanela intre
Often!' §i intre Maghlarl, dar lata cum. Cam peste un an, la 1292,
adeca in curand dupa expeditiunea Ungurilor contra Austriei: exer-

CLXXIV
citum contra ducern Austriae et Stiriae, tunc capitalem inimicum
regni", s'a resculat magnatul sacuiu Rorand (Roland §i Lorand in
alte texturi), voevod al Transilvaniei Inca de pe la 1280 din timpul
regelui Ladislail Cumanul. Radicand stegul revoltei in Sacuime,
voevodul Rorand era fOrte periculos pentru Ungaria. Regele Andreiu
III s'a grabit a pa§i el-insu§1, dupa cum o spune inteo diploma
din 1296 : quurn contra Rorandum voyvodam et fratres
suos) filios Thomae cum nostrae militiae multitudine armatorum
processissemus et castrum eorurn, Adrian vocaturn, facerimus ob-
. Este aprOpe de minte ca Rorand nu s'ar fi bizuit a se
rescula, daca nu avea vre-un aliat puternic din vecinatate, §i nu
putea sa fie alt cine-va mai potrivit cleat voevodul oltenesc Danvoda,
supërat tocmai de curand contra Ungariei. Oltenii, condu§1
de Basaraba Stefan Mailat, vor fi lovit posesiunile unguresci de linga
tOra Fagaraplui. Regele Andreiu III n'a intarqiat insa a impaca
pe Dan-voda, temendu-se, negre§it, ca revolta din ArdOl sä nu se
generaliseze.
Astfel se explica fortificarea Fagara§ului la 1291 §i lupta contra
Ungurilor la 1292, cele doue fapte inregistrate in cronica cea
slavica din Fotino. Nu mai putin plausibil este ajutorul oltenese
cel dat lui Stefan Milutin. Du§man al Letinilor Mihalu-voda
§i Barbat-voda, prin insa§i acOsta Dan-voda era prieten cu regele
serbesc, pe care la 1293 l'ati atacat Tatarii hanului Noga, stapan
atunci in Moldova §i 'n Bulgaria. Dan-voda, nu avea nevoe de a
trirnite peste Dunäre o ceta in ajutorul Serbilor, de Ora ce'l ajungea
o energica diversiune, arnenintand hotarele tataresci, cari nu eraii
departate la sud de Vla§ca §i la nord de Fagara§. In ultimul cas
bratul drept al ml Dan-voda a putut sä fie tot Stefan Mallat.
Rectificam cronologia fara a schimba faptele. Critica cea
pëtrunclaOre nu destruge personalitatea lui Stefan Mallat, ci numal
preciséza pe acest insemnat factor din istoria Olteniel de pe la finea
secolului XIII, un factor atat de insemnat incat numele lui a putut
sa apara posteritatil sub aureola mai-AA de Domn al Terei-Romanesci.
Cu acesta ocasiune se verifica inca odata importanta datelor
analistice celor culese de Fotino.
Stefan Mallat Basaraba pe linga Dan-voda, 'Rite §i pe linga
Mircea-voda, jOca, acela§1 rol ca mai sus Basaraba dela Balaciu pe
linga Mihaiu-voda Liténul §i Barbat-voda ; acela§1 rol ca mai jos
Ivanco Basaraba pe linga Alexandru-voda, cate trel numiti de o po-

CLXXV
triva voevocli" in fAntanele istorice serbe, de§i el nu erat cleat
nisce frunta§1 dintre kinezil oltenesci.
Acuma dara se curdta terenul pentru istoria adevëratulul voevod
oltenese dela 1298 incOce, anume Tihomir sat Mircea I, fratele
§i succesorul lui Dan I din ramura Basarabilor din Romanat.
§ 35. Mircea I i robia regelui Ottone in Oltenia.
Bibliografia : Ottokar von Horneck, Chronicon, in Pez, Scriptores rerum Austriacarum,
Ratisbonae 1745 inf. t. III p. 759-61. Schacht, Aus und fiber Ottokar's von
Horneck Reimkronik, Mainz 1821 in-8 p. 17, 202 sq.; cfr. Jacobi, De Ottocari chronico
Austriaco, Vratislaviae 1839 in-8. Katona, Hist. critica t. VIII P. III, 139 sq. Chronicon
Budense ed. Podhradczky, Budae 1838 in-8 p. 227 sq. N. Densuganu, Monumente
pentru istoria ngärasuluI p. 57. Eder, Observationes p. 26-7. Orban, A
Szókelyföld, Pest .869 in-4 t. III p. 86 sq. Rosier, Rom. Stud. p. 295. Haner, Das
Konigliche Siebenbilrgen, Erlangen 1763 in-4 p. 135 nota. N. Densqiauu, Documente
1199-1345, p. 569. Fejér, Cod. diplom. t. VIII vol. 5 p. 51-52; cfr. Karienburg, Geographie
t..II p. 31. Karad2i6, Aeore t. II p. 879: cfr. Bezsonow, BoarapcRia nhdHll
p. 43. Cojkovid, IBBaKiH gepHoroperia p. 115. Laurian-Bdicescu, Magazin istoric
t. T p. 92. A. .2fenopol, Istoria t. II p. 70 nota 2.
Mircea-voda domnise cel mult vr'o un-spre-cleci ani, intre Danvoda
mort la 1298 §i intre Alexandru-voda urcat pe tron la 1310.
In acest restimp voevodatul oltenesc se pare a fi fost preocupat
mai ales de trebile Ardélului, incepend dela 1300 cand. Unguril
apued Fagara§ul §i 11 fortified. Cronica cea municipala a Fagara-
§ului clice : 1300. Ist Fogaras abermahl erbaut", iar analele manästirii
catolice de acolo : Anno 1300 Fogar denuo aedificata".
Ora§ul nu se afia in interiorul terei, ci la margine. Se nasce dara
o intrebare fircscd. : nu cum-va Ungurii vor fi cuprins numal ora-
§ul ? In ori-ce cas, stapanirea lor a durat prO-putin. Apucarea Fagaraplui
§i perclerea lui de catra Unguri, una §i alta se explica
de o potriva prin evenimente politice bine cunoscute. Apucarea
Fagdraplui ce-va inainte de 1300 coincida tocrnai cu mOrtea lui
Dan-voda, cand va fi ocurs in Oltenia o turburare ping la noua
alegere domnésca, de care u§or a putut sa profite voevodul transilvan
Ladislat Apor; la 1301 insa mOre regele unguresc Andrelu
III,
cand s'a intOmplat o turburare §i mai mare in Ungaria, ba
chiar o anarchia de mai multi ani, §i atunci la rindul set profita
Mircea-voda pentru a relua Fagara§ul. Redobandirea de astä data
se pare a nu fi provocat lupta intre Unguri §1 intro Olteni, ci s'a
petrecut fara resboiu, cad peste putin dupa 1301 nol vedem pe

CLXXVI
Ladislag Apor in legatura de amicia cu Mircea-voda, voevodul transilvan
avend acurn zor de ajutorul voevoclului oltén, §i lied: de
buna voe a trebuit sa nu 'I mai dispute tera Fagaraplui cu ora-
§ul cu tot.
Dupa regele Andreiu III, mort fara mo§tenitor, s'at ivit
trei pretender* : doi copilandri, principele Carol-Robert din Neapole
§i principele Venceslat din Bohemia, plus un neat : ducele
Ottone din Bavaria ; un Italian, un Slav §i un German, toti
mai mult sag mai putin inruditi prin aliante cu vechea dinastia
arpadiana a Ungariel. Cel mai cu drepturi §i sustinut singur de
Papa era Carol-Robert ; cu tOte astea s'a ales mai intaiu Venceslat,
care insä n'a intaNiat a se retrage desgustat in Bohemia,
cedend Bavaresului Ottone. Magnatil maghiari erati desbinati, lar
cel mai puternic dintre din§ii §i cel mai indrasnet era voevodul
transilvan Ladislat Apor.
Deja regele Anirelu III se speriase de voevodul Rorand, predecesorul
lui Ladislag Apor. A cest din urma insa pe toti voevoqii transilvani
fara exceptiune I-a läsat departe in cOda. El deveni ca un principe
aprOpe neatirnat al Ardelului. Eder ne spune Ca Ladislati calca in
piciOre privilegiele Sa§ilor, i§1 lua pe socotOla sa veniturile terei,
nu se temea nici de regele, nici chiar de Papa. Voevodul Rorand
fusese aliat cu Dan-voda ; voevodul Ladislag era acum aliat cu Mircea-voda,
; Basarabil in genere pentru toti cei resvratiti in Transilvania
contra Ungariei fiind ingredientul cel mai energic.
Ladislag Apor avea o fiica de o rara frumuseta. Regele Ottone,
o data incoronat in Buda, dorind de a deveni fOrte popular intre
Maghiari, a fost indemnat de a merge in Transilvania pentru a
lua in casatoria pe minunata flea a voevodului de acolo. A fost
o cursa. Ladislag Apor a prins rob pe regele Ottone §i '1 tinea ferecat,
astfel ca tronul unguresc devenia din nog vacant, ceea ce convenia
ultimului pretendent Carol-Robert.
Descrierea cea mai importanta contimporana a robiel regelui
Ottone se cuprinde in cronica rimata a Stirianului Ottocar de
Horneck, näscut pe la 1250 §i care s'a amestecat nu o data in
afacerile Ungariei. Pe noi ne intereseza din acOstä cronica cele
doue capitole 769 §i 770. In resumat ne ajung urmatOrele sumare
ale lor :
,,Cap. DCCLXJX. Nach vielen angethanen Trangsalen, und
auf Bedrohung deren Konigen aus Servien und Bulgarien entlasset
Hertzog Ladislaus Konig Ottonem, und Ubergiebt ihn dem Wal-

CLXXVII
lachischen Fursten ; Diser Furst trachtet mit G-ewalt von ermeldten
KOnig die Ungarische R-3ichs-Kleinodien zu erzwingen ; Nach vergeblich
angewendter Muhe entschlosse er sich, auff einrathen der
Wallachen ihn erbarmlich umb das Leben zubringen ; Erkrancket
hierauf tOdtlich, und durch Vermittlung etwelcher Frauen ertheilte
er ihme zwar die Freyheit, und wird darauf gesund, liesse ihn
aber nach erlangter Gesundheit auf ein neues gefangen nehmen.
Cap. DCCLXX. Der Furst aus der Wallachey stellet endlichen
KOnig Ottonem auff freyen Fuss, nachdem er wegen dessen gef)
waltthatiger Anhaltung zu zweymahlen kranckh, und auff dessen
Losslassung eben so offt widerumb gesund worden ; Konig Otto
kommt hierauf in Reussen zu KOnig Georgen seinen Verwandten,
//und von dannen zum Herzogen von G-logau, allwo er sich mit
dessen Tochter in eine Ehe-Verbundnuss einlasset".
A§a dard : dupa ce Ladislati Apor tinuse in robid cat-va timp
pe Ottone, regele Serbiel §i regele Bulgariel aü intervenit amindoi
cu amenintäri, cerênd ca sd '1 libereze ; atunci Ladislati a dat pe
Ottone in manile Domnului Rornanilor, care s'a aratat §i mai crud,
ba cat p'aci era chiar sä ornOre pe regele, cdruia insa i-ati venit in
ajutor femeile dela Curte, ametincl pe Domnul prin tot felul de
rnijlOce bäbesci, speriandu'l rneret, mai cu sama DOrnna, ceea-ce
sumarele de mai sus nu ni-o spun, dar iata textual :
Nu hört, was da geschach.
Dern laydigen Walach
Ward aber wider we,
Verrer wirs denn e.
Da sprach aver sein Fraw:
Nu siech und schaw,
Wer wider Got vicht,
Wie er das richt! ...,
astfel cd Domnul Romanilor lasa in sfirF vrênd-nevrend pe regele
sd plece, fäcOndu'l scapat in Galitia, lar de acolo in Prusia.
Fantanele cele grupate de Katona confirrnd unanim relatiunea
lui Ottocar de Horneck in träsurelel cele esenValc, mai explicit in specie
Henricus Oettinganus : MCCCVII. Rex Otto ut magis Ungariam
tenere posset, consilio Ungarorum ei despondetur filia ducis Ladislai
Transsilvani ; sed postea insidris Alberti caesaris per Ungaros et
ipsum Ladislaurn capitur : plus anno detinetur. MCCCVIII. Otto
rex liberatur ; per Prussiam, Russiarn venit; ducis Glogaviae filiam
51,080. IV. 12

CLXXVIII
2)in via despondet". Numal particularitatea robiel la Mircea-voda,
unde regele Ottone era sa, fie chiar ornorit, nu se gasesce alurI
decat la Ottokar de Horneck, macar-ca o alusiune se ell, §i 'n
Chronicon Salisburgense: diu in captivitate detentus, et mortis
periculum vix evasit".
Este fOrte suggestivä la Ottocar de Horneck interventiunea
regelui Serbiel §i al Bulgariei in favOrea lul Ottone, sub cuvint ca
el se inrudesc cu dinsul prin alianta cu regele unguresc Bela :
Nu gestund darnach unlang,
Daz der Kunig von Syrvey
Und der von Pulgrey
Fur die Warhait velnomen
Von Kawflewten, dy dar chomen,
Daz derselb Man
Sew von Sypp gehort an:
Wann sy warn auch an Underwint
Kunig Welans Tochter Chind,
Ais auch der Kunig Ott was ...
In adevör, principele bulgaresc Mihail dela ITidin era ginerele regelui
serbesc Stefan Milutin, care intr'una din casatoriile sale tinuse
pe o nepOta a regelui Bela IV, amindol dara, der Kunig von
Syrvey und der von Pulgrey", erat direct sat indirect rubedenil
cu regele Ottone. Nemic nu p6te fi mai doveditor despre valOrea
informatiunilor lui Ottocar de Horneck, pe cart totu§i ROsler nu
se sfiesce a le boteza legendare : der ganze Bericht hat etwas von
dem Zuschnitt einer Legende".
Ambasada cea serbo-bulgara avusese o consecinta de o notorietate
a§a, clicènd europeana, i anume filca cea frumOsa a lui
Ladislat Apor, motivul robiel regelui Ottone, a fost casatorita, cu
fiiul lui Stefan Milutin, provoeand din partea Papel o excomunicatiune
a voevodului transilvan la 1309 : quod inter Nobilem vi-
2) rum Ladislaurn Wayvodam Transilvanum et dominurn Stephanum
Regem Servie tractatus habitus fuerat de filia ipsius Ladislai, ca,
tholica quiclem et ex catholicis orta parentibus..." Ambasadoril
dara aveat aerul nu atata de a scapa pe regele Ottone pe cat mal
mult acela de a departa, pe un logodnic : promisa Bavarezului,
fOta a fost data Serbului, mandra Saculanca trecènd dela un rege
la un alt rege. plecancl din Ardél, ambasada duse peste
Dunäre vestea cea patetica despre suferintele regalului prisonier,

CLXXIX
ceea-ce mi se pare a fi format simburele unel balade poporane
serbe, dui:a cum o vom vedO mai jos.
si
Uncle öre fost'a inchis regele Ottone, de'ntalu la Ladislail Apor
apoi la Mircea-voda? Ottocar de Horneck nu ni-o spune, dar nu
e tocmai greil de a nemeri cele douë resedinte, mai bine qicend
cele douö temn4e.
La 1309 Ladislat Apor resedea in Deva, de unde scriea amicis
suis charissimis universitati Saxonum de Cibinio" si de unde in
afaceri eclesiastice corespundea cu cardinalul Gentile. Cu atat mal
virtos la 1307 voevodul transilvan trebuia sä fi seclut tot acolo
si tinea inchis pe regele Ottone la Deva, cel mai puternic vechiu
castel din Transilvania intregd, pe care pina astacli 11 admird cdlëtorul
si de unde neminea n'ar fi fost in stare de a smulge pe
cine-va din manile lui Ladislat Apor. Deva n'a fost nici o data a
Basarabilor, desi nu e departe la nord de Hateg, pe care in secolul
XIII il stapanisera frã intrerumpere voevoclii oltenesci si unde se
vede a fi stat atunci Mircea-vodA, astfel ca regele Ottone dintr'o
temnitA in alta a trecut sub o buna pazA In apropiare, cAci o asemenea
prada nici nu putea sd se expund la o mare distantA. Astfel
ambele resedinte sint indicate : voevodul unguresc in Deva la 1307
si cel romanesc in Hateg la 1308. Prin ambasada lui Stefan Milutin
numele Hategului strAbdtu cu acea ocasiune la Serbi cu reputatiunea
de o vestita inchisOre. Cu schimbarea cralului Ottone"
in eroul poporan Marco Craisorul", o balada serbd ne povestesce
acelasi motiv epic al scAparii dintr'o teribild robid prin ajutorul
femeil, intocmal ca si'n relatiunea lu Ottocar de Horneck, lar localitatea
ad se precisözA ca afurisita temnita din Hateg" :
Bozo inn Ha Suet' Te6e Han!
Ragas 6jenie Ae.im6ana, MapHo !
IcaHaH Jia je Hamm y TaHHHHH,
Y Talinakif Aaaintoj uportaeToj,
de unde vine scaparea prin filca regelul de Hateg :
Ho yrneHa arijelly xrjoHojHy,
Mrnriy urjepHy Hpaaja oH Aaalta.
SA nu ult a observa cd deja Bezsonov a explicat prin Hateg"
termenul topic serbesc Aaas" din punctul de vedere fonetic, frä
a fi dat tot-o-data peste firul istoric. Ambasada lui Stefan Milutin
la Deva si apoi cAsatoria filcei luf Ladislad Apor cu filul lui Stefan

CLXXX
Milutin limpelesce acuma prima origine a baladel poporane serbe,
unde un proceden folkloristic obicinuit a suplantat pe regele Ottone
prin stereotipul Marco Crai§orul, un personagiu real de pe la
finea ace1ula§1 secol, cunoscut du§rnan al Romanilor, dar care n'a
fost nici o data la Hateg.
Plecand din Hateg, nu de pe aiuri, regele Ottone ajunse in
Galitia fara a cadé din not in manile lui Ladislat Apor, caci nu
trecuse nicairi prin Transilvania §i nici prin cercuri unguresci, ci
prin Criiana i prin Maraniural, pe unde Pah condus printre Romani
nesce calauze de ale lui Mircea-voda. Ottone mai avea' cu
sine un amic devotat Maghlar, Emeric de Serény, caruia drept gratitudine
1-a acordat In urmd nobleta bavareza.
Aducerea lui Ottone rob la Szegedin §i gonirea de acolo, pe
Carl le povestesce numal Chronicon Posoniense, interneiat pe un
sgornot fals, sint desmintite prin unanirnitatea fäntanelor i chlar
prin bunul simt. 0 data stapan pe Ottone, Mircea-voda nu fa dat
inapoi lui Ladislan Apor, macar ca era o legatura la mijloc; cu
atat §i mai putin dara ar fi avut nevoe de a'l trirnite la Szegedin;
iar Ladislati Apor la rindul set, daca ar fi reluat pe Ottone dela
Mircea-voda, éra§i nu l'ar fi dat partizanilor lui Carol-Robert, carula
1-a fost vrajma pina la 1310. Apoi mai este ce-va. Din Szegedin
regele cel gonit ar fi fost dus la Dunare §i pe apa in sus, nu
expulsat prin G-alitia.
RumOrea cea culesa in Chronicon Posoniense este invederat
absurdä, dar totql e interesanta prin rolul ce se da aci Magistrului
Ugrin, aceluiall care, cu 17 ani inainte, se incercase prin
favOrea lui Andreiu III de a rapi dela Basarabi Fagara§ul §i care de
astä data, devotat lui Carol-Robert, umbla pe semne sa apuce pe
Ottone : Ladizlaus Boyvoda Otfonem Magistro Ugrino pre manibus,
faventi Karolo regi, in Zegedino tradidit ad suurn libitum, qui
postmodum dictum Ottonem Ducem de regno expulerune. Du§
man cu Dan-voda, Magistrul Ugrin va fi uneltit acuma contra lui
Mircea-voda, in adever, voevodul oltenesc cauta recunoscirrta dela
viitorul rege al Ungariei, ori-care va puté sã isbutdsca, fie Carol-
Robert, fie altul, dupa cum o spune Ottocar de Horneck :
. Frum und Er
Von dem Chunig chunftigen ;

CLXXXI
deci acea recunoscintA o cA§tiga nici prin mijlocirea tocrnai a Magistrului
Ugrin, nici predand pe Ottone d'a-dreptul lui Carol-Robert
care sigur nu era Inca, ci mai inteleptesce cleat tOte a scos pe
Ottone immediat afara din Ungaria, ba chiar i acesta ii rernanea
indatorit la cas de a recapeta corOna, ceea ce era fOrte cu putinta
in starea lucrurilor.
SA recapitulez. Urcat pe tron la 1298, Mircea-voda perde pe
la 1099 Rigara§ul, pe care insä Ii relea dela Unguri inainte de 1307,
devenind aliat cu voevodul transilvan Ladislati Apor. Preocupat de
Transilvania, el nu se mai amestecA in afacerile Bulgariel ca in
trecut fratele seri Dan-voda, ci se a§OclA la capetul opus al Olteniei
in Hqeg, unde la 1308 primesce rob spre pastrare pe regele Ottone,
prins de Ladislati Apor; dar dupA un interval de timp se
resgandesce §i'l face scapat in Galqia. Povestind acest epizod, con-
timpuranul Ottocar de Horneck ne spune ca Domnul Romanilor
era in tOte privirVe mai puternic decat voevodul transilvan
decat principil cei de peste .Dunare:
Zu den Walachen,
Der an allen Sachen
Herre ob den andern was...
§ 36. Alexandru-vodä: Periodul sub regele Carol-Robert.
Bibliografia: Hasc led, Basarabil p. 6.Archiva istoria, t. H p. 7.Fotino, `knep:o.
p. 14 sqq. A. Xenopol, Istoria t. II p. 77 sq. Luccari, Copioso ristretto p. 49; cfr,
Gebhardi, Gesch. d. Wal. p. 281. D'Ohsson, Hist. des Mongols t. IV p. 755 sq.; cfr.
lipyin in Aim'. Max. Hap. IlpocrhIgertiff 1878 t. CC p. 235. Boliac, Topographie
de la Roumanie, Paris 1865 in-8 p. 25. Theiner, Monumenta Hungariae, Romae 1859
in-4 p. 513. Io. Cantacuzenus, Historiarum 1. IV, ed. SPhopen, Bonae 1828 irk-8 t. I
p. 175, 475. nacinix Apyurrsa cp6cKe CJIOBOCIIOCTII t. XII p. 450. Donde,
ZERO-
TH rcpaajeBa p. 181. Engel, Gesch. d. Bulgaren p. 415. Katona, Hist. critica t. VIII
p. 642. Heinrich von Muglein, in Kovachich, Sarnmlung kleiner Stiicke, Ofen 1805
in-8 t. I p. 92 sq. Fejér, Cod. Diplom. t. IX vol. 2 p. 307. Walther, Res Michaelis,
in Paphl, Tesaur t. I. p. 31; cfr. Bauer, MOmoires sur la Valachie, Prancfort 1778 in-8
p. 180; Sulzer, Gesch. d. transalp. Daciens t. 1 p. 337...
Se intarnplase ca doi principi contimpurani din orientul Europei
sa domnOsca de o potrivA fie-care cate_o jumatate de secol:
§i

CLXXXII
cincl-cleci de ani statuse pe tron imperatul bizantin Than Paleolog
dela 1341 ping la 1391, 0 tot cinci-cleci de ani Domnul romanesc Alexandru
Basarabg dela 1310 ping pe la 1360 : o regi-longevitate
exceptionalg chiar rn istoria universalg.
Afarg de Stefan cel Mare, nicl un voevod moldovenese sati
muntenesc n'a indeplinit fapte mai stralucite decat Alexandru Basarabg,
cunoscute §i recunoscute in strgingtate, vitOz färd sëmën
minte politicg la culme ; dar totu§1 cronicaril no§tri Ii mic§urOzg,
Ii cluntese, II desfigureza, ba unil nici nu'l ating macar. Ping §i
cel mai critic, Constantin capitanul Filipescu, se mulumesce de a
clice : Ce s fi lucrat el in Domnia lui, nimeni nu scrie".
Inainte de a se fi urcat pe tron, Alexandru-voda luase in cgsgtorig
pe flica kinezului oltenesc Ivancu din ramura Basarabilor celor
doljeni, dintre earl fuseserg voevoqii Mihaiü Liténul §i Barbat,
astfel cg, vechea du§mgnia intro Letini i intro Romanateni s'a stins
in persona filului lui Mircea I. In primele doue-trei decennie din
domnirea lui Alexandru-vodg, socrul set Ivancu Basaraba exercitg
o mare inriurire asupra afacerilor Statului. In urmAtOrele decennie
o inriurire tot a§a de mare o exercita Vladislati Basaraba, filul
lui Alexandru-vodg din prima cgsgtorig. Din causa acestor marl
inriuriri succesive s'a produs o incurcAturg in istoria muntenOscg,
§tergendu-se ping la un punct propria personalitate a lui Alexandru-vodg.
In unele isvOre slavice cunoscute lui Fotino : Eollubv
rocncoaap" §i -11 CSSOntt XpOVOXOTIOG, Ivancu Basaraba i Vladislav
Basarabg figurand in locul lui Alexandru-voda cu titlul de voevocli",
care dupg obiceiul serbesc flu insemnéza pe Domni, ci pe
hatmani, de unde o firéscg, confusiune, Fotino a pus pe '16)v Boman,
pecPa. Bospdacce f pe 013XmataX&3 Boefiókq Bocasapcipa.g» ca nesce Domni
deosebiti inainte de Alexandru-voda. Ivancu apare aci ca fost Ban
al Craiovel, MNog '771 Kpom(hpoteg, mai corect Basaraba din Dolj,
ceea ce se potrivesce; §i pe dinsul, ca §i pe Vladislav Basarala6, Ii
face Fotino pe amindol fratl cu Alexandru-vodg, ceea ce de loc nu
se potrivesce. Cgpetand astfel douö numi, cgrora le trebuig o ordine
cronologica, Fotino combing pentru Ion Basarabg durata dela
anul 1325 ping la 1340, -far pentru Vladislav Basarabg 1340-1345,
läsAnd apol 1345-1356 pentru Alexandru-vodg.
D. Xenopol aeçIa pe Vladislav Basarabg la locul cel cuvenit,
adecg dupg Alexandru-voda, §i acOrda acestuia din urma o domnig

CLXXXIII
de patru-cleci de ani : 1320-1360, insä totu0 ii rapesce un decenia
1310-1320, in care baga pe ace1a§1 Ivancu Basaraba. D.
Xenopol nu se intemelaza aci pe fantanele lul Fotino, ci pe un alt
text slavic, pe care eü l'am analisat deja in studiul despre Basarabi",
de unde Tata pasagiul : Aci este locul de a vindeca un
text, pe care ret rat imbolnavit unii istorici al no§tri, de§i in
fond el este tot ce pOte fi mai sanatos. Vestitul imperat serbesc
Stefan Du§an, vorbind despre coalqiunea tuturor popOrelOr hive-
)) cinate cari nävälisera, asupra tatalul set' Stefan dela Decian la
1330, numesce intre du§mani : AtlEAEHApc1 uova EitIkrApOtHri H Rm.:want;
HUHU TaCTII flilEAEH,61,041 LINA OrtHErk NGHESIIIH)(It Ti1ktik1Hp TelTdph H
POCHOACTRO CAWKO H HOOLITHX1% CrkillHHMK rocnom", adeca: Aléxandru
tarul Bulgarilor, i Ivanco Basaraba socrul tarului Alexandru al
invecinaVlor Negri-Tatari, qi domnia Sasêsca, i ali domni cu
dinsul. In paleografia cirilica lesne confundandu-se grupul Ca cu
grupul m, hind-ca in acesta din urma i este legat cu a printr'o lin
nil* care'l asémënä cu cirilicul s, in loc de FOCHOACTHO calm)"
editorul Novakoviá (Zakonik, 1870 p. XXIII) citise rOCHOMTHO
=MO, ca §i cand ar fi vorba despre I a 01 din Moldova sail cine
11
n mai scie despre ce, pe cand sint in joc numal Saii din Transilvania,
dominium Saxonum, CALIIKO find in vechea serbésca un
17
adjectiv dela GACK, de ex.: CAW RHIVIk fl$TEA4k = via Saxonum" (Da-
n nialé, RjeCnik, III. 81). Apoi pe Ivanco Basaraba istoricil rat prefacut
in Domn al Terel-Romanesci, pe cand el era numal socrul
Domnului : Tc1CT fInOempa Ippa, lar acel Domn nu era Alexandru
din Bulgaria, mentionat deja deosebit in ace14 text, ci era celebrul
Alexandru Basaraba, pe care Stefan Dupn II numesce aci tzar
nal Negrilor Tatari, iqelegOnd prin acésta Nigra Cumania", dupa
cum numiati atunci Ungurii Romania (Ist. crit. I, 99). Cand d.
Xenopol clice : Ivancu Basarab, 1310-1320, este urmmul i probabil
filul lui Radu Negru sad Tugomir Basarab. Despre acest
Ivancu se spune in legile sirbesci ale lui Stefan Du§an ca el ca
Domn al Valachiel ar fi ajutat tarului bulgar Mihail (1323-1331)
)7 in
lupta acestuia contra imperiulul bizantin. Ivancu Basarab, ur-
ilmand exemplului dat de tatal set Radu Negru, märita pe fata
lul dupa, Alexandru, nepotul §1 urmapl in tronul bulgäresc a lui
Mihail etc. etc. in tOte acestea ne surprinde mai ales aritmetica
autorului, in puterea cariia un Domn mort la 1320 merge totu§1
la resbolu intre anil 1323-1331, dupa ce de de-mult murise..."

CLXXXIV
Inca o data, in textul serbesc eel de mai sus se vorbesce fOrte
limpede despre doi Alexandri :
1. Alexandru «qap Mthraponn>
2. Alexanclru «Aap tIpm[bunci TaTapb ,
iar Ivancu Basaraba este. numit socru al celui de al doilea, nici
de cum al celui de'ntalu, §i deci nu 'Ate fi fliCi o umbra de incloOla
ca, nu e vorba. de socrul principelui bulgaresc Alexandru, ci
anume al principelui rornanesc Alexandru. Ceea ce zapacise pe d.
Xenopol este ca in textul serbesc se mentioneza dol tzari bulgaresci
; atat pe Mihail, care domnia in realitate in momentul luptei
§i. a §i fost ucis in acea batalia, precum §i pe Alexandru, care a
devenit tzar in urrna imrnediat dupa resbolu §i luase de asemenea
parte la acea Walla, arnindol astfel tzari bulgaresci in cursul ace-
1ula§1 an 1330, fiind mention* cu ace1a§1 titlu in textul serbesc
cel scris mai tärdit.
NicI un voevod oltenesc Ivancu Basaraba ca la d. Xenopol
n'a existat ; Ivancu Basaraba insä din Fotino, de§i n'a domnit,
totu§i e interesant prin particularitatea ca fusese din Dolj, Mrivog
vijc Kpaitthpag, ceea ce nu se spune acolo despre ce1-14
; era dara
din ramura cea doljena a Basarabilor, pae filu al lui Mihaiu-voda
Liténul sat al lui Barbat-vocla, ruda de aprOpe in ori-ce cas. Pe
cand traia inca Mircea-vocla, casatoria filului set Alexandru cu flea
lui Ivancu era o alianta de o inalta intelepciune politica, stingend
vra§ml§ia intre cele dou6 puternice ramure basarabesci §1 asigurand
la ulteriOra alegere dornnOsca ginerelui celui romanatOn sprijinul
socrului celui doljOn.
Desfiintandu-se voevodatul cel imaginar al ml Ivancu Basaraba,
dupa cum am desfiintat mai sus pe al lui Stefan Mallat Basaraba, sa
restituim lui Alexandru Basaraba intrOga durata reala a domnirii
sale cu incepere dela 1310, data eel fixéza cronica muntenOsca cea
veche din Luccari.
Sub Mircea-voda trebul sä fi inceput deja a se ilustra fiiul
set Alexandru, care nu mai era copil. Vrista acestul principe se
pcite calcula in urmatorul mod. La 1330, in rësboiul contra Ungurilor,
el avea deja III in capul o§tirii, de sigur pe cel dol mai marl
Nicolae §i Vladislav, cari nu puteat sa fie atunci mai mici de veo
20-25 de ani, prin urmare nascuti pe la 1305-1310, a§a cä ta

CLXXXV
tal lor era pe la 1305 cel putin de 20 de anl. Aa dara Alexandru,
nascut e1-insu0 pe la 1280, era de vfo 30 de ani carpi s'a urcat
pe tronul oltenesc. Pind atunci, pe cand Mircea-vodd era rqinut
in Hateg, fiiul set Mexandru, viitorul prim intemeiator al Statului
Terel-Romanesci, incepuse a se call la lupte, pogorindu-se din Fa-
Ora§ §i cuprinclend pOlele Carpati lor la stanga Oltului, mai intAiu
Muscelul, apol Arge§ul.
Cronica lui Constantin capitanul Filipescu nu scie nemic despre
faptele lul Alexandru Basaralod, dar ii dd un supranume fOrte
caracteristic, pe care el-insu§1 nu'l pricepe : Dupa ce aü petit Dan-
), vodd, aü statut la Domnie Alexandru-vocla, care l e z i c sä fie
fost de feliul lui Campulungen", iar in sumar ii numesce:
Alexandru-vocl. Ca m pulung en". Ca filu al lui Mircea I, ca nepot
de frate al lui Dan I, Alexandru-voda, era Romanaten, in ori-ce
mod Often, nici decum MuscelOn. De unde dara acOsta porecla de
Camp ul ung en ? Pe Mircea cel Mare unil (§ 31) il numiat Cozianul",
find cä cladise marOta manastire a Coziel, de care s'a ingrijit
tot-d'a-una. Alexandru-voda, insa n'a cladit nici o data vre-o
manastire, nici pe aluri, nici la Campulung. Supranumele seu de
C am pul un g en cata dara sa alba o and sorginte.
Pe la finea secolului XIII, pe timpul lui Dan-voda sag ce-va
mai 'nainte, un Laurentius", fie Ungur, fie Silculu sag Sas, cdcl
numele nu lamuresce, Roman nu era nici intr'un cas, apucase Mus-
celul §i 's1 dedea titlul de Comes de Campolongo", Tot ce se scie
despre dinsul este o pAtra funerard cu inscriptiunea : Hic iacet
Laurentius Comes de Campolongo Anno MCCC", La 1300 dara el
a murit. Nu cum-va in rOsboiu ? Alt conte strain n'a mai fost in
urmd la Campulung ; dar tocmal anul 1300 coincidd cu tineretile
acelui Alexandru-voda, carula poporul II pusese porecla de CampulungOnul",
nu pentru cä se nascuse acolo, ci pentru ca acolo
a fost primul voevod oltenesc, a§eclat in scaunul Muscelului ca
intr'un punct strategic, de unde sa'01
intincla posesiunile mai de-
parte, neapërat mai intalu Arge§ul. De aci tradqiunea despre un
Negru-vodd venit din Fagara§ la Campulung §i apoi la Arge§, tre
cend mai tarp Oltul §i ales Domn de catrd Basarabl, da, ales Alexandru-voda
la 1310 dupa mOrtea tatalui seg Mircea I, ales insa
nu pentru ca era filu de Domn, ci pentru ca, se aratase deja ca
cel mai vrednic dintre kinezi.
La urcarea sa pe tron, gait de Oltenia, afara de Hateg §i de

CLXXXVI
Fagaras cu o fa§ia teritoriala intermediara din Sy lva Blacorun,
Alexandru-vocla stapânia in Muntenia Teleormanul §i Vlmca la
Dunare, Muscelul §i Argepl In Carpati. In intervalul dintre 1310
1330 sarcina cea mare a noului voevod era de a mai umple lacunele
Munteniel in directiunea spre gurele Dunarii. Dupa pretiOsa
cronica din Luccari, Alexandru-voda, numit aci expres Negro
V
oi evoda: fabricO la citta in Campolongo, e tirO alcune cor-
ntine di matoni in Bucuriste, Targoviste, Floc, e Busa". El terminase
dara mai intaiu cie tote Campulungul, pe care in adevër ii
apucase dela contele Laurentit Inca sub Mircea-voda pe la 1300,
§i
incepu in urma a intemeia treptat Tirgov*ea, Bucurescii, Bu-
zöul i Orapl-de-Floci. El n'a fundat nemic in Oltenia, caci acolo
nu era trebuinta de cucerire nici in Teleorman §i'n Vla§ca, cucerite
mai de'nainte de catra unchiu-seti Dan-vocla, carula i se datoreza
pOte direct sail indirect Turnul-Magurele i Giurgiul. Pina
la Braila §i pina la Rimnicul-sarat Alexandru-vocla nu ajunse in
prima periOda dintre anil 1310-1340.
Pe teritoriul cel cucerit erail mai multi voevoqi sau kinezi
Romani, a§eclati acolo din trecut, dupa cum o scim deja din diploma
regelui Bela IV din 1247, i o multime de Cumani cu capeteniile
lor, intinclendu-se spre resat-it peste Moldova, unde mai
remasesera inca 'Mari sat Mongoli dupa m6rtea faimosului han
Noga. Este de regretat c orientalistul D'Ohsson, istoricul posteritatii
lui Cinghis han pina la Tamerlan, nu se preocupa de regiunea
Dunäril ; din fericire insa el reproduce un extract din scriitorul
arab Nowairi .chiar din secolul XIV, de unde nol vedein ca ce-va
dupa anul 1300 Mongolii ocupail Inca o parte resaritena din Tera-
RomanOsca, apropiata de Dunäre §i pe care o nurniati din§ii Avalac",
ceea-ce deja profesorul Brun a explicat'o prin Valah". E de
crept ca. Mongolii se intindead cam ping, la Ialomita, unde vechiul
Ora-de-Floci, la Luccari Floc, n'are a face cu cuvintul Flota"
:
ille des flottes", dupa cum o presupunea Boliac, care nu sciea
ca Flota" nu avea sensul de corabil nidi chiar in limbile neolatine
din Occident pina la secolul XVI, ci Ora§ul-de-FlocI este pur
§i simplu o romanizare din tatarul Iflok". Districtul Ialornita pentru
Mongoli era I flo k = Romani, precum districtul invecinat era
slavonesce pentru Bulgari cu acela0 inteles : V la §c a. Cuprinpnd
Iflocul, Alexandru-voda gasise acolo pe Dtinare o localitate importanta,
intemeiand Orapl-de-Iflo c, acleca intarind un p _met strategic

CLXIXVII
§i comercial. De acela§l natura, cata s fi fost cele-lalte creatiuni
topiceTirgovi§tea, Bucurescil §i Buzëul, nesce sate anteriOre devenind
tirgu§Ore §i'n urma. tirguri : tirO alcune cortine di matoni".
Cucerirea Munteniei de catra, Alexandru-voda fusese inlesnitä
pe de o parte prin numërOsa populatiune curat romanesca de acolo,
constituita mai de'nainte din kinezaturi sau mici Stätulqe solidare
intre dinsele, pe de alta parte prin principiul de subordinare, nu
de subjugare; cu alte cuvinte, voevodul oltenesc cel biruitor, acuma
Domn al TereT-Romanesci, nu se facea stapan, ci numai suzeran,
iar kinezil eel biruiti nu cadeat in robia, ci deveniat nurnal va-
salt, platind un tribut pe an §i ajutorul de 6ste la cas de trebuinta,
nemic mai mult. Raportul kinezilor muntenesci catra Domnul
Terel-Romanesci era acela§1 ca §i raportul kinezilor oltenesci,
unil §i cei-lalti de o potriva din casta Basarabilor. Afara de marele
drept politic de a alege pe Domn §i de a fi eligibili, aceia§i positiune
kineziala o aveati capeternile Cumanilor din Muntenia, §oldanii"
i olanii", cari insä, daca remanearl in téra, nu intarcliail
de a se romaniza.
Imputernicit printr'o munca de vr'o douö-cleci de ani, considerat
acum cu drept cuvint de catra Slavi trans-danubiani ca
/2 tzar al Negrilor-Tatare, cad.' stapania peste o mare parte de Cumani,
Alexandru-voda pe de o parte a gonit pe Unguri din Severin,
dand terel pentru prima Ora numele de Ungro-vlachia",
adeca teritoriu romanesc si unguresc sari pe ambele laturi" ale Carpatilor,
'far pe de alta, parte s'a amestecat fOrte energic in afacerile
Bulgariel. La 1323 remanend vacant tronul imperial din Tirnov,
Ii apuca Domnul Vidinului Mihail, suqinut mai cu sama de
Alexandru-voda, care 1-a dat o insemnata Oste de Romani §i de
Cumani: 6 6 riv 're iaEay Grp:clay csovamtbv xat i! 0?) yxpoPX dc z coy xotT6t
CSDp.p.-zEn.v oi)x OXiTtp, tL Se
at Exuthx-iiv rapocXapcw", scrie cu acOstä oca-
siune contimpuranul Cantacuzen. Inteun alt pasagiu, dupa rnOrtea
lui Mihail, tot Cantacuzen ne vorbesce sub anul 1331 despre un alt
puternic njutor romanesc tramis Bulgarilor contra Bizantinilor, uncle
ne Spune tot-oclata ca Romanii se bat intocmai ca §i Tatarii, fiind
mai toVi calari arca§i §i chiar buciumand tataresce : yop.toots a±. 6
pacAs3).; o?) Extiag.g etvat, &XXCit Tok 1r6pav 'l'rpo Frç, o 6/16axsoot zoi-g
Dec()i}atc et); th IroXXi slaty Eir7cozo!ózat, xaTet app,117.-zEav irapOnctc IT* iv.7r),-fp
ro Ixt).0.txt aiX7cm1 c xpl-00./L"... Se p6te clice cä ambii imp6rati succesivi

CLXXXVIII
dela Tirnov, Mihail §1 Alexandru, datoriserg cordna mai cu deosebire
Domnului Terel-Romanesci. Este interesant ca in vechiul pomelnic
al unei mangstiri bulgare din Macedonia intre binefacetori
e inscris Alexandruvodd, al cdruia nume are aci o scurtare curidsg
O lu r : Oaypa Boeeoae Baax", apropiata de scurtgrile slavice ale ace-
11114 nume : Olel, Olelko, O1u, dar diferind prin final. Se pare ea,
lui Alexandru-voda Ii cliceati Cumanii Olur-voda", cad un nume
cumanic aprOpe identic Ovlur" ne intimpina de doue off in vestita
poerna rusescä medievala despre expeditiunea principelui Igor
contra Cumanilor.
Sub raportul religios Alexandru-voda era din capul locului
de o tolerantä extrema. Arnie cu Cumanii, intre earl erau mahometani
§i erat §i buddhi§ti, el trdia fratesce cu pravoslavnicil Bulgari,
dar nu era ref]. vequt nici la Roma. La 1327 Papa Ioan XXII
ii adresa o bula Dilecto filio nobili viro Bazaras Woyvode Transalpino",
unde ii numesce bun catolic : tanquam princeps devotus
catholicus", intocmal dupg cum se adresa cu aceiai ocasiune catra
voevodul Transilvaniei, catra banul Slavoniei §i catra contele Salomon
al Bra§ovului. Acesta din urmg, prieten cu Alexandru-voda,
se vede a fi fost acela care la 1330 a dat Romanilor o cdta auxiliarg
de Sa§1 contra Serbiei. SA se constate cä intre 1320-1330
elementul sasesc din Aide aratä, mai mult ca ori-cand altä data,
o vide nesupunere la autoritatea ungurésca, o neastimperata veleitate
de neatirnare, §i de sigur cg nu pqin a concurs la acesta indemnul
lui Alexandru-vodg. Intr'o 'Dula papala contele Bra§ovului
pus la 1327 pe aceia§i linig cu voevodul Transilvaniei, este ce-va
care meritä de a nu fi trecut din vedere.
Despre resboiul contra Serbiei eU am vorbit deja. Cronica contimpurang
a arehiepiscopului Danilo ne spune ca imporatul bulgar
Mihail cu toti aliatil sel se mi§ca anume din Vidin : BIAABFIll ce ikapE,
Cl
CILIIMII CBOIIMII OTb rpaaa cBorero caanuaaro amnia on ptimi raaroaremblle
AopaBa". Prin urmare, contingentul rornanesc trecend Dunärea la
Calafat, e evident ca, se compunea din Doljeni, cu atat mai virtos ca
in fruntea lor se afla tocmai kinezul cralovOn Ivancu Basaraba,
socrul Dornnului, iar cu dinsul se aflat §i Sa§ii, earl figuraii in
resbolu pe linga Romani §i nici nu puteat strabate in Serbia decat
numai prin Oltenia. Dupg textul serbesc cel dela Stefan Du§an se
intelege Ca tot Ivancu Basarabg, gall de Romani §i de Sa§1, mai
conducea alte cate-va cete senioriale abate cu Sa§ii, pOte din Sacuii

CLXXXIX
cel nemultumiti de Ungaria : POCIIOACTEW camico if lipotthab C11111111311) TOGflop".
AcOsta se petrecea in luna lui Iuliü. Isbanda Serbilor a fast
stralucita, gratia, mai ales lui Stefan Du§an, atunci baiat abia de
18 ani. Imperatul Mihail a fost ucis. Pcite §i Ivancu Basaraba, despre
care nu se mai scie nemic, de§i dupa fantana cea slavica a
lui Fotino s'ar puté admite ca socrul Domnului s'a intors in tOra,
§i va fi luat parte la lupta contra Ungurilor, lupta urmata nu
mai departe dent in Septembre din acela§i an. Regele unguresc
Carol-Robert, creclend pe Romani sdrobiti §i voind a'§i resbuna pe
prima liniä pentru perderea Severinului, pornesce o formidabila
armata asupra Olteniei, unde insä a dat pept cu insu§1 Alexandruvoda,
insotit de fill sel : Bazarab Olacum et filios ejus", adeca de
Nicolae. §1 de Vladislav, caci al treilea flu Radu-Negru nu se nascuse
sail se afla Inca in copilgria.
Niel o data Unguril n'at fost batuti inteun chip mai spulberat
§i mai ru§inos. Resbolul a durat peste tot vr'o §ése septemani,
pina pe la 10 Noembre. lii descrie nu numal incidental o multime
de diplorne dela Carol-Robert §i dela filu-set Ludovic, dar mai ales
pe larg dol contimpurani : fantana din Thurotz sail din Chronicon
Budense §1 Enric de Muglein. Carol-Robert intra in Oltenia, apuca
Severinul §i puse acolo un Ban unguresc. Alexandru-voda s'a grabit
a'i trimite o solia, propunend patru puncturi : 1°. cedéza de buna
voe Severinul cu ocolul lui ; 20. platesce 7000 marce de argint
drept cheltueli de resboiu ; 3°. se indator6za a plati regulat tributul
anual ; 40 va da ostatec pe unul din fiii sel la curtea regalä.
Sa plece dara, maria ta in pace, clise Alexandru-voda drept incheiare,
caci daca, vel merge mai departe, o vel pati-o : si veneritis
ulterius, periculum minime evadetis". Carol-Robert a respuns solilor
printeo insulta grosolana, §1 a mers inainte, cautand sa intalnesca
o§tirea romanesca, pe care insä n'o gasia niciria. Locuitoril din
drum dosiati la munte cu hrana, cu vite, cu tot. Falnica armata
unguresca nu mai avea ce manch. Ping unde ? Punctul de plecare
fusese Severinul ; punctul de ajungere a fost cetquea Arge§ului,
dupa cum nl-o spune fOrte precis regele Ludovic, fiTul Jul Carol-
Robert, intr'o diploma din 1347 la Katona : quum genitor noster
ad recuperandas regni sui partes Transalpinas cum valido suo
exercitu accedendo , ante castrurn Ar gas castra metatus
fuisset. . ." Fata, cu acest text positiv, indicatiunea localitäiT e necontroversabila.
Deci dela Severin ping la Arge§ Carol-Robert mersese

CXC
prin regiunea cea mai muntOsa §i cea mal padurósa, a Olteniel,
prin Gorj §i prin Valcea, cu o o§tire murind de Mille : in terra
ignota, inter alpes et montes silvarum, victualia invenire nequiret,
famis inedia ipse Rex, Milites, et equi sui laborare protinus inceperunt.
Cetatuea Arge§ului, Castrum Argas", nu e Curtea-de-Arge§,
care n'a fost nici-o-data intarita, ci mai la nord in creerul Carpa-
tilor,
chiar, pe malul Arge§ului, inteo positiune selbateca, este
ruina numita Cet at ea lui Negru-vod A. Aci, ca i 'n cronica
din Luccari, Negru-voda e nu alt cine-va decat Alexandru Basaraba
cel supranurnit Campulungénul". Pogorit din F6gara§ pe la 1300
pentru a goni pe Unguril contelui Laurentiii din Campulung, in
Muscel i 'n Arge§ el este Negru-voda cel istoric al legendel poporane,
mai mult decat anterioril Basarabi cei cu capetele negre
pe stég §i mai mult decat fiii sel Vladislail i Radul, earl gasira
cuibul deja gata.
D. Xenopol nu cunOsce castrum Argas", intemethndu-se numal
pe pasagiul cel citat de mine in Archiva istoricd din calötorul polon
Strykowski, unde clice :
Regele ungar Carol radicand un resbolu
naprasnic asupra domnului muntenesc Basaraba, fu batut cu desävirsire
prin stratagema de catra Muntenl i Moldoveni, astfel
incat cu pirtini al sel abia-abia putu scapa cu fuga in Ungaria.
)7Pe locul bdtdliei domnii muntenesci zidird o bisericd §i rddicard
trei stdlpi de pdtrd, precum aqui eit-insumi in 1574, intorcêndu-m6
J) din Turcia, dincolo de tirgu§orul GhergkiN, douë qile de drum
1) dela ora§ul transilvan Sibilu, in mull-V. . . Strykowski confunda.
Sail Ca el n'a inteles in forrnatiunea, ori ca, n'a fost bine informat,
oil mai probabil a incurcat propriele sale notite de calotoria, in
loc de Negru-voda" din Arge§, care in adevër este in directiunea
Sibilului, punend tirgu§orul Gherghita din Prahova, care are a face
numal cu Bra§ovul. Biserica, despre care vorbesce Strykowski, se
afla in realitate la cetatuea lui Negru-voda Inca in secolul trecut,
cand o pomenesce generalul- rusesc Bauer : Ces villages sont situ6s
le long de la riviere d'Arges : Cit a de Negruli Wodi,
))c hapelle sur une tits haute montagne". De asemenea la Sulzer:
Tschetatie Niegrului Wodi, eine auf einem hohen Berge
nachst dem Ardschisch stehende Kapell e". Tot ce 'Ate fi mai
interesant, este rolul strategic al acestel localitati sub Mihalu VitOzul,
dol secoli §i mai bine du0 Alexandru-vodä, nand ea erb,

CXCI
deja o veche ruing i purta atunci acela§1 nume de Negru-v o d g.
Contimpuranul Walther, scriind in 1597 dupa o relatiune a logofotului
rnuntenesc Teodosie, tradusa polonesce, ne spune ca pe la
1594, pe cand Turcii se intarlail in Tirgovi§te, Mihalu VitOzul, a§teptand
ajutOre din Ardél (vicini Transilvaniae Ducis desiderans
auxilia)" se retrgsese in fundul muntilor in vechea cetate Negru-
17 voda (in montium quasi fauces, ubi munitae olim arcif.; Negra-
17 woda)", pe care o daramasera de de-mult Turcil (a Turcis olim
//demolitae apparent rudera)" §i care totu§1 in timp de resbolu
1)
remanea un excelent loc de adapost (loco receptui aptissimo)".
Nesciend romanesce, ci traducênd din polonesce, Walther voia cu
orl-ce pret sa inteléga numele local Negru-vodd, §i pe Regru l'a
priceput bine prin latinul niger", dar pe vodd prin polonul woda'
care vrea sä qica apg, §i astfel a explicat peste tot prin: Nigra
aqua'. Lasandu-se la o parte acest qui-pro-quo, pasagiul din Walther
e fOrte important. Sub Alexandru-voda castelul purtase dara
mai intaiu numelP de Cetatea Arge§ului, dupa cum il vedem in diploma
regelui Ludovic ; apoi dupa mOrtea lui Alexandru-voda, in
memoria victoriel acestui mare principe, s'a pgstrat la popor pina
astach Cetatea luf Negru-voda".
Carol-Robert nu inaintase dara mai departe de Arge§, castrum
Argas", §i aci a fost bgtut pentru prima Ora. Istoricii no§tri
nu menVon6za douë batalie, dar aü fost doue' in fapta, recunoscute
intr'un mod expres de catra insql Carol-Robert intr'o
diploma din 1385, intarita apol de regele Ludovic la 1354 : nobis
;lin terra Transalpina, ubi per Bazarab Olacurn et filios eius dictarn
terram nostrarn Teansalpinam, in praeiudicium Sacri Diadematis
,Regii et nostri inficleliter detinentes, nobis et validum genti nostrae,
ibidem nobiscum habiti insultus hostilis, semel et s e-
ll
cun do in quibusdam locis districtis et silvosis indaginibus, firmis
11 exstirpatis saevissime obviavit... Deci semel et secundo" aü
fost douö batalie, din earl prima ling. Arge§, unde Carol-Robert
a fast atat de strimtorit, incat se vöclu silit a cere pace: treuga
ordinata cum Bazarad et data fide". Ce a facut atunci Alexandruvoda
?
Batjocorit de catra semetul suveran al Ungariel, de catra unul
din cei mai puternici monarchi al Europel, de catra acela care
stetea cu un piclor la Neapole §i cu cela-lalt la Buda, Alexandruvoda
trebula cu orl-ce pret sdrob6scal fiind-ca altfel Carol-

CXCII
Robert ar fi revenit asupra Romaniel cu setea de resbunare, cu
forte noue §i mai bine pregatit. Generositatea pentru du§man insemna
in casul de fata o tradare catra patria. Dupa prima bgtaia
se mai impunea o a doua : sernel et secundo". Mexandru-vodd
a dat cglauze, earl sa scOta pe Unguri din téra in directiunea cea
mai scurta spre Timi§Ora, trecënd din not Oltul. S'a intins o
grOznica cursä in Gorj aprOpe de hotar. Maghiaril s'an simtit d'o
data intr'o vagauna riposa, incungiurata de stand peste stand, din
virful carora Romanil le aruncati sageti i bolovani in curs de trei
qile, fara put* de fuga sail de apörare. Eram noldice cronica
cea unguréscaprin§i ca pescil intr'o mréja : sicut pisces in gurgustio
vel in reti comprehensi" ; ai no§tri adaoga ea cadeati
impregiur ca nesce musce : cadebant in circuitu quasi muscae".
Travestit, regele a scapat cum a scapat cu putini al sel, dar pina
la mOrte nu s'a mai gandit vre-o data de a se intOrce in Romania.
A mai dornnit el veo dol-spre pee ani, in intervalul carora Alexandru-voda
n'a mai avut nici o superare din partea Ungariel.
Peste un secol §i mai bine, Stefan cel Mare a scos pe socotéla
Polonilor o nouä editiune a invötgturel marelui Basaraba. Polonil
dinteo parte, .Unguril din cea-laltg, acusati pe Romani de perfidia.
Negre§it cg Goliath numia tradator pe David. De 'naintea lui Dumnepti
§i de 'naintea Omenilor, a scgpa -téra sa este culmea virtutil
in ori-ce impregiurare §i cu ori-ce arma, ori-ce arma §i ori-ce
impregiurare.
In armata lui Carol-Robert era o multime de misionari papall,
siguri mai de 'nainte de infrangerea Romanilor, pe call se pregatiail
deja a'i intOrce la catolicism cu voe sat fgra voe. Mal top.' ail
fost rnacelariti. Cronica ungurésca deplange mai cu amgraclune
acéstä avangarda a Papel : Proh dolor propinavit illis amaritudinem
cuius memoria flebilis est nam ibi occubuerunt tres Pre-
,
;
positi, videlicet Magister Andreas Prepositus Ecclesie Albensis,
vir valde venerabilis, Vice-Cancellarius Regie Maiestatis existens,
curn Sigillo Regis periit. Item Michael Prepositus de Posoga, et
Nicolaus Prepositus de Alba Transilvana. Item Andreas Plebanus
d e Sarus, et Frater Petrus de ordine Predicatorurn, vir honestus,
dire mortis poculum acceperunt ; quia in cerebra capitum eorum
77
ligneos clavos miserabiliter affixerunt. Quidam etiam Sacerdotes,
12
qui erant Capellani Regis, sunt occisi..." Cronica slavica :din
Fotino observa §i ea : Romanil ucideati i sfaramati cu ciomegele,

cxcid
Oa pe nesce. lupi turbot), mai ales pe caiugaril papista§i, cari se
tineat de 6stea unguresca". Totu§1 personal Alexandru-voda nu
ura pe Unguri, dupa cum nu ura nici pe catolici. Ce-va inainte sat)
ce-va dupa 1330, prima sa nevesta, Romanca, flica kinezului Ivancu
Basaraba, muma viitorilor dol Domni Nicolae §i Vladisla v, a murit;
§i Alexandru-voda, barbat deja de peste cinci-cleci de ani, lua in
noua casatoria pe Clara, catohca, flea a unui magnat Ungur, muma
lui Radu-Negru §i a doue flee. Despre =bele aceste insoirl volu
vorbi pe larg mai la vale.
§ 37. Alexandru-vodá: Periodul sub regele Ludovic.
Bibliografia: Etymologicum magnum, v. Alimos; ibid. v. BAdesc1. Ioannes de Sikullew,
in Schwandtner, Script. rer. Hung iricar. t. I p 174, 177. N. Densufianu, Documents
vol. I p. 697, vol. II p. 22, 25, 37, 58, 60, 99, 149, 181. Fotino, Tycopia t. II p. 18.
Tunuslii, trad. Sion p. 123. Villani, Croniche, Trieste 1859 in-8 t. II p. 82, 124.
Karamzin, /ICTOpla t. IV nota 253. Chronicon Dubnitzense ap. Podhradczky, Chronicon
Budense p. 277. Miklosich et Midler, Acta Patriarchatus Constantinopolitani, Vindobonae
1860 in-8 t. I p. 383 sqq. Rada Grecénu, Letopiset, Mss. in-1 la d. Gr. N. Mario.
N. Iorga, Acte i fragments, Bucuresci 1895 in-8 t. I p. 9. Miklosich, Monumenta
Serbica p. 146. G. Wenzel, Okmanyi kalaszat, pest 1856 in-8 I p. 18.. Xenopol,
Istoria t. II p. 73, 77 sq.
La 1342 m6re Carol-Robert, fiiul sal Ludovic urmand pe tronul
unguresc. Necunoscend apucaturile noulul rege §i preferind In
ori-ce cas a'l lovi din capul locului, pina cand nu s'a intarit Inca,
Alexandru-voda §1-a strins Ostea §i a indemnat la revolta pe Sa§ii
din Ard61, ou carl träise bine Inca din timpul lui Carol-Robert.
Unil dintre boierii oltenesci opunendu-se resboiului contra Ungariei,
voevoclul I-a pedepsit cu o extrema asprime, astfel ca unii
din el ail fugit la regele Ludovic, buna -
Ora, Carapat cu tot
nemul Zgrnescilor , despre cari vorbesce diploma regesca din
1359 : nos attendentes fidelium serviciorum merita Karapath,
Stanislai, Negoe, Wlayk, Nicolai et Ladislai filiorum Ladislai
filii Zarna, Olachorum nostrorum fidelium, qui eo temp o r e
quo Alexander Bazaradi, Vajvoda Transalpinus, nos
pro Domino naturali recognoscere renuebat, ut
ipsos non rerum damria, non vastus Possessionurn, nec mortis iniurie,
nec aliorum periculorum terrores poterant ab huiusmodi fidelitatis
constantia revocare ; imo relictis omnibus possessionibus
eorum et bonis in Transalpinia habitis, nostrae Maiestati se obtu-
51,080. Iv. 13

CXCIV
lerunt fideliter servituros". Voevodul avea dara dreptul de a recurge
la cea mai mare stra§nicia in privinta boierilor color nesupu§1
in timp de rësboiu : confiscarea averii, tortura §i mOrtea. Gel patru
boieri olteni fugind in Ungaria, s'ati distins acolo prin vitejia, mai
ales in luptele contra Venetiel la 1345, §i aü capaat o multirne
de rno§ie dela regele Ludovic. In Transilvania insa resboiu nu s'a
intarnplat. Aratand multa energia §i dibacia, regele Ludovic in 1348
pe de o parte a intrat in Ardél cu Ostea contra Sa§ilor, cari
s'ag
potolit, iar pe de alba parte a isbutit a itnpaca pe Alexandru-voda,
care era multurnit de a'§i asigura stapanirile ardelenesci cele vechi ale
Basarabilor : Hategul, Sylva Blacorum §i Fagara§ul, caci Severinul de
de-mult nu apartinea Ungurilor decat mai mult de nume. Donmul
Terei-Romanesci merse dara in Transilvania la intalnire cu regele
Luclovic, recunosct pe suzeran §i i se inchina ca vasal feudal. Relatiunea
contimpuranului Ion de Kikullew respira marea bucuria a
tuturor Ungurilor fata cu supunerea unui principe atat de puternic
§i atat de vitéz, pe care Carol-Robert, srnerit de dinsul, nu putuse
a'l smeri nici o data : Cum autem esset Rex in partibus Transilvanis,
quidam Princeps seu. Baro potentissimus, Al exander Waivoda
Transalpinus, ditioni ejusdem subiectus, qui tempore quadam Caroli
regis, patris sui, a via fidelitatis divertendo, rebellaverat, et
per multa tempora in rebellione permanserat ; §i din diva aceea
adaoga cronicarul ungurescAlexandru-voda a remas pentru totd'a-una
credincios regelui Ludovic : ab illo tempore fidelitatem
conservavit". Acésta insemnéza ca nici o data regele Ludovic n'a
atins stapanirile cele ardelenesci ale voevodatului oltenesc ; ce-va
mai mult : Unguril pe Olteni §i Oltenil pe Unguri s'ati ajutat unit
pe atii fratesce contra Tatarilor ; pe la sfir§it insa, dupa cum o vom
vedé, Alexandru-voda a crept de cuviinta de a supëra pe Unguri.
Cronica lui Radu Grecénu, dupa o fantana necunoscuta, represintd
impacarea lui Alexanclru-voda cu regele Ludovic ca silita
prin navalirea Ungurilor in pra-Romanesca, ceea ce e absolut fals,
de vrerne ce Ion de Kikullew, contimpuran i chiar Transilvanen,
nu numai fixéza locul, dar mai constata ea, Alexandru-vodä a venit
de build, voe : sua sponte". Fantana lui Grecénu e totql interesanta
prin finalul : merse la Craiul cu marl daruri, cu o mie de
grivne de aur, de s'au inchinat §i se fagadui cati
va da dajde pe
an ; de acésta Mae bine paru Craiului §i'l darui cu frumOse daflruri
§i'l slobozi ca sa domnOsca in pace". Aceia§1 fantana necu

noscuta a lui G-recOnu mai cuprinde o alta notqa fara aläturare
mai importanta, pe care o voiu reproduce indata mai jos.
Este invederat c, cronicarii no§tri posedati din cand in cand
cate un fragment forte vechiu, remas necunoscut nouö, pe cari
insä une-ori ei nu le iiIelegeail bine. A§a este §i fantana cea slavica
a lui Fotino, cand ne spune ca : la 1347 Alexandru-vodd se alia
cu hanul tataresc de peste Prut, navalind amindoI in Ardél din
douè parV, astfel ca regele Ludovic a fost silit a face pace". Na-
vala Tatarilor contra Ungurilor in Transilvania e adevëratd, ; anul
1347 este Ora§i adevërat; participarea Domnului Terei-Romanesci
e de asemenea adeverata ; dar totalitatea naraVunil e gre§ita. De
Fotino se apropid apoi fantana cea necunoscuta din Tunuslii, care
vice : Dupa, Letopiset se vede ca Alexandru-voda la anul 1345 a
31
avut rasboiu cu Ludovic regele Ungariel, §i ca la anul 1346 a
27intrat in Ardël ca *tor al Tatarilor". De uncle Ore tOte acestea ?
Rolul cel mare al lui Alexandru-voda in al doilea period al
domnirii sale a fost intregirea Statului prin gonirea desavir§ita a
elementului tataresc din Muntenia §i chiar dintr'o mare parte a
Moldova Prin urmare, nu cu Tataril trebtfla sa se alieze voevodul
romanesc contra Ungurilor, ca in fantana lui Fotino §i a Tunusliilor,
ci vice-versa. Sint fericit de a putO grupa ad destule materialurI
pentru a limpeqi aprOpe definitiv acOsta cestiune pina acum
atat de obscura.
Fantana lui GrecOnu scrie : Iar cand la la 6856 (1348)
flmerse Laio§ Craiul intr'ajutor lui Cazmir craiul Le§esc ca sa scOta
Cracaul dela Iano§ cralul Cehilor, §i Fag scos cu mare rasbolu,
inteacea yard lovird Tdtarif, in Arda. Deer, Craiul trimise o01', fO
porunci 1u Alexandru-vodd sd fie el mai mare preste o2ti i sd se
bald cu Mara, ti s'aii beitut la Slcui 2 zile ii aU biruit pre Tdtart,
§i i-cal tdiat i -ad robit fcirte rdu, ci aü prins i pre Atlanz
Sultanul Tdtdresc 0 tail
tdiat capul, iar altil robi mulki i stegurf
1-ag trimis legatsf la Craiu in Vdi0grad".
))
Anul 1346 la Tunuslii, 1317 la Fotino, 1348 la GrecOnu, este
fara indoela acela§i fapt, care s'a incurcat la Fotino §i la Tunuslii, s'a
potrivit bine numai la GrecOnu, §i acela§i fapt ne intirnpina la Ion de
Kikullew, care insa nu preciseza data, ci pune numal dupa anul 1345,
adeca dupa ce regele Ludovic ajutase Polonilor contra Bohemilor, Iar
despre Alexandru-voda nemic, rnarginindu-se a mentiona pe voevodul
transilvan Andreiu Latzkofi cu Sacuil: cum Siculis nobilibus et valida

CXCVI
gente". Numele Hanului Tatarilor 'Arta aci acelaV nume ca i la
GrecOnu : cum principe eorum nomine Athlarnos" . Tot ap, in
Chronicon Budense, care ne mai lamuresce ca s'ati petrecut succesiv
douë lupte cu `Mart' in Moldova : Tartari Anno 1346 duplici
pugna in Moldavia victi".
In desacord cu cronicele muntenesci, cronicarii maghiari se feresc
de a celebra victoria Domnului Terel-Romanesci, sub care se aflat
WWI cu voevodul transilvan. Sa observ ca acest voevod se pare a fi
lost amic din tinerete cu Alexandru-voda, fiind filu al acelui faimos
Ladislat Apor, care fusese atat de string legat cu Mircea-voda.
Dacd. Ladislail Apor recunoScea pe la 1307 lui Mircea-voda ca e
mai puternic decat voevodul transilvan, cu atat mai mult Alexandruvoda
intrecea acuma fOrte departe In putere pe Andreiu Latzkofi,
pentru care nu era deci o injosire de a figura pe a doua linia.
0 altä cronica de proveninta ungurescd, a§a numitul Chronicon
Dubnitzense, iard§l nu vorbesce nemic despre Alexandru-vodA, nici
despre voevodul transilvan, numai in genere despre Unguri :
Si .
culi cum paucis Hungaris". Aci ni se spune ca aü fost douë lupte :
la 1345 §i 1346, ambele afara din teritoriul ardelOn, ci la `Mari,
7)in terra Tartarorum", adeca in Moldova, din earl in cea de'ntaiu
a perit Othlarnus", cumnatul marelui han tãtaresc : 'princeps valde
potens, secunduS post Kanum, qui habebat in uxorem sororem
ipsius Kani".
A§a dara Mntanele romanesci atribue lui Alexandru - voila
victoria asupra Tatarilor, fan a tagdclui participarea cea activa
a Ungurilor, pe cand fantanele unguresci pastr6za o tacere absoluta
asupra Romanilor, reservand gloria intrega numai Ungurilor,
unele §i altele avend in vedere totu0 acelqi fapt, petrecnt dupd
resboiul cel intre Poloni §i intre Boherni, care avusese loc anume
la 1345. 0 curicisä analogid : cronicaril unguresci ne asigura cd
Unguril ajutasera pe Poloni contra Bohemilor ; cronicarii Poloni,
de'npotriva, nu vorbesc nemic despre ajutorul unguresc ; de aci
istoricul maghiar Katona se plange cu drept cuvint ct Polonul
ascunde pe Unguri pentru a'§i lauda exclusiv pe compatriqii sel:
nullam tamen mentionem Hungarorum auxiliariurn facit, ut totam
profligatorurn Bohemorum gloriam suam Polonis vindicet" . Dar
Ore nu intocmai astfel procede Ungurul, ascunclOnd pe Romani?
'SA cercetarn.
Prima lupt en Tatarii, coincidand cu resbolul cel polon-bohem,

CXCVII
se fixOza la anul 1345. Ea a fost cea mai celebra prin peirea hanului
Atlamos, devenit la Romani cred eq un personagiu epic
Alimq in balada poporana :
Departe, frate, departe,
Departe i nici pré-fOrte,
Sus, pe sesul Nistrului,
Pe pAmintul Turculul...,
care este invederat un erou tatäresc :
pe care adversarul Ii mustrã :
Haiduc din t óra de jos,
Nalt la stat,
Mare la sfat
Si vitëz cum n'a mai stat,
Ce ne calcl moiiIe
Si ne strici finetele?
Respandita in Moldova, in Muntenia §i'n Banat, acéstä balada, exprirnend
in culori admirabile motivul fOrte simplu de un minunat
calaret cotropind paminturile altora §i murind vitejesce cand e
surprins §i. lovit pe neWeptate, este veche de tot §i pastrOza pretutindenia
un caracter mongolic.
Dupa prima luptg, Chronicon Budense i Chronicon Dubnitzense
mentioneza o a doua la 1346. E sigur insä ca ad mai urmat contra
Tatarilor alte expeditiuni pina pe la 1852, In cari t6te Alexandruvoda
trebuia sa fi jucat rolul cel de apetenia, prin insW positiunea
geografica a noului Stat rornanesc, i 'n earl t6te Romanii aü fost
ajutati de Unguri, fiind §i. acWiia interesati de apr6pe, mai ales
Sacuil.
Cheia tuturor acelor expeditiuni ni-o da cronicarul florentin
contimpuran Mateo Yillani in capitolul LXXII din cartea II, in
care ne povestesce resbolul intre hanul Tatarilor §i intre regele
Proslavilor : il re de' Proslavi", care nu era catolic : infedele",
§i era tot-o-data vasal al Ungariei : suddito al re d'Ungheria", in
cursul anului 1351, cad vestea s'a afiat in Florenta in aprile 1352 :
questa novella avemmo da piu e diverse parti in Firenze del
mese d'aprile 1352". Singurul posibil rege ne-catolic vasal al Ungariel
invecinat cu Tataril era Alexandru-voda, a cäruia porecla
Basaraba, trecuta prin Br osrab, a ajuns la Italieni ca P r o -

MECV111
sl av o, ce-va asa cum germanul Burggraf" a devenit la Unguri
porkolab", de unde al nostru parcalab". Numind pe Basarabi
Proslavi", etimologia poporana italiana ii considera ca pro-Slavi" :
slavisatI sat pe jumatate Slavi. Afara de Basarabi, este absolut
peste putinta de a pricepe pe Proslavi din Villani. Istoricul polon
Naruszewicz si istoricul rus Karamzin explicati Proslavia prin orasul
polon Braclaw saü Bratzlaw, dar nu se puteail intelege unul cu
altul asupra vre-unui principe feodal macar mititel de acolo, cad
nu se gasia de loc, s'apoI nicI éra nu era vasala Ungariel.
Thin urmare, cronicarul florentin vorbesce necontestabil despre
))re de 'Basarabi" saü re di Basarabia", dupa cum tot atundi
Serbii numiati Tera-Romanesca Bacapa6naa, de exemplu intr'un trac-
tat comercial cu Ragusa tocmal din 1249, adeca sub Alexandruvoda
: opyzilta ra 116 Hod HIE y Eyrape r y Eacapa6nay 8611!JII0 ..."
A se baga de &ma in trécet, ca Ragusanii mai in specie respandlat
in Italia in secolul XIV noutatI politico din Serbia, din Bulgaria si
din Romania, astfel ca dela dinsii a putut s strabata peste Adriatica
numele Basarabilor.
Villani ne spune ea, inainte de 1351 Basarabil fusesera deja
in lupta cu Tatarii :
Avvenne in quest'anno, che un re del lignaggio
de'Tartari, avendo avuta la sua gente briga col re di Proslavia
infedele, avegnache suddito al re d'Ungheria, e fatto danno
))
l'una gente all'altra, ii detto re de'Tartari sentendosi di grande
potenza, per prosunzione della sua grandezza, ovvero per trarre
la gente del suo paese che aveano a quel tempo grandissima
fame, uscl del suo reame con infinito numero di gente a pie e a
cavallo, ed entre nel regno de'Proslavi". Dupa acest text, res-
77
bolul din 1351 nu este decat o consecinta a resbOielor celor anteri6re
intre Alexandru-vocla i intre Tatari, incepencl dela 1346,
cand perise Atlamos, cumnatul hanului. TatariI erat irritati cu
tot dinadinsul contra Domnulul Romanilor. De asta data, ca §i
inainte, regele Luclovic I-a tramis cu graba in ajutor o armata
maghIara, de sigur din Ardél, pina cand Alexandru-voda, singur cu
Romanil, opria nenumératele cete ale Tatarilor : II re de'Proslavi
colla sua gente si fece incontro a quella moltitudine per ritenerli
1)a certe frontiere, tanto che avesse ii soccorso dal re d'Ungheria,
,,il quale di presente vi mandö quarantamila arcieri a cavallo: e
aggiuntosi colla gente del re de'Proslavi, di presente commisono
1,1a battaglia co'Tartari. .."

CXCIX
Bata lia a turnat §irOie de sange : la lena mancö agli uomini,
e lo taglio alle spade, e le saette agli archi". Percl6nd mil §i mil
de morti, totu§1 Tataril ati remas neclintiti pe loc. Romanii §i Unguru
aü fost snip' a se retrage, a§teptancl ajutOre. Atunci insä, ne
mai vedend pe du§mani, o panica cuprindend pe 'Mari, el ail pa-
rasit campul §i s'at intors in Ora lor : si tornarono addietro in
loro paese".
Dela 1345 pina la 1352, avut'au clan, §i Romanil un al lor
resboiu de §Opte ani. In acel interval Alexandru-voda cuceri re-
stul Terei-Romanesci : Rimnicul-sarat §i Braila, peste cari se va
mai fi intins asupra Moldovei de jos spre gurele Dunäril: intregul
Stat a§a cum l'a läsat fiilor. Peste doi ani, la 1354, Romarni ati
mai intreprins o ultima expeditiune contra Tatarilor, acuma nu
pe teritoriul proprit, ci departe peste Nistru pina Ia Bug, insotind
pe insu§i regele Ludovic cu Ungurii §1 cu Polonii, peste tot 200,000
de caIareti : in quest'anno e in questo medesimo tempo, scrie
Villani
in capitolul V din cartea IV Lodovico re d'Ungheria
accolse suo sforzo, e di quello di Polonia e di quello di Pr o-
J)s cla via suoi uomini, e apparecchiato grande carregio di vittuaglia,
con dugento migliaia di cavalieri andando quindici di per
luoghi diserti con grande travaglio, pass6 nel reaine d'un gran
PIre della gesta de' Tartari. Nu se scie, daca in capul Romanilor
va fi fost insu§1 Alexandru-voda, orn deja de vr'o 74 de ani;
mai curand vre-unul din fiii voevodului : Nicolae, Vladislav sat
Radu-Negru.
In tot timpul expeditiunilor tataresci regele Ludovic se afla
intr'o desa corespondenta cu Alexandru-voda. 0 proba despre acésta
ne intimpina in diploma din 1355, unde se lice ca. in trecut episcopul
catolic din Oradea, se vede un prelat fOrte farniliarisat cu
Romanii, Meuse din partea regelui mai multe drumuri la Alexandruvoda
in interesul intelegerilor *diplomatice : ad Alexandrum Bozo-
), rabi Wayvodam nostrum Transalpinum occasione pacis et concordiae
inter nos et eundem tractandae, disponendae, et firmandae,
pluries pr o ficiscen do effectione sedula studuit exhibere, et
exhibet in omnibus nostris negociis, quae occurunt successive...
La acela§1 interval de timp, in legatura cu acela0 episcop de
Oradea cel atat de legat cu Alexandru-voda, se rapOrta o bulla
f6rte remarcabila a Papel Clemente VI din 1345, de unde pe de
o parte resulta ca Domnul Terei-Ronlanesci se arata bine dispus

CC
pentru catolicism, avend negre§it un mare folos politic al momentului,
lar pe de alta parte se in§ira aci mai multi voevodi §i kinezi
romani : . Episcopo Waradiensi necnon Nobilibus viris
Alexandro Bassarati, et aliis tarn Nobilibus quam popularibus
Olachis Romanis, Nicolao principi de Remecha, Ladislao Voyavade
de Bivinis, Sanislao de Sypprach, Aprozye Voyavade de Zopus,
et Nicolao Voyavade de Anginas". D. Xenopol are dreptate cand
12
dice : Alexandru Basarab este voevodul Munteniel ; cei-lalti insa
nu sint nesce voevodi vasall ai acestula din Muntenia". In adever,
1)
Papa dice in bulla ca se adreseza catra frunta§ii Romani din Un-
garia, Transilvania, Muntenia §i Banat : in partibus Ungariae,
Transilvanis, Ultralpinis et Sirmiis". Mara. de Alexandru-vodd,
tigureza clan, Ardeleni, Bdndteni, Cri§eni §i Maramurd§eni, pe unde
§i eraii voevodi §i kinezi Romani pe atunci ; insä numirile topice
din text nu se pot precisa, §i eti unul nu admit de loc equivalentele
cele propuse de d. Xenopol, bund-Ora cd Syprach este satul
ardelen Siplac, lar Zopus este satul Tap de pe Tirnava. Sigur este
numa dora ca Ladislaus Voyavada de Bivinis" era voevodul romanesc
dela Beiu§, unguresce Belenyes, in evul media Bulenus in
Biharia, unde ce-va mai tärdia la 1363 este indicat documental un
voevod romanesc : Iwan Woywoda de Bulenus". Cu atat mai virtos
nu me 'mpac cu d. Xenopol, cand traduce Sirmiis" prin Bulgaria,
pe cand e vorba de Banat. Ceea ce e interesant in acestd build,
lasandu-se la o parte onomastica cea indoelnicd, este cd gratiä lui
Alexandru-vodd devenird mai cunoscuti in occident toti Romanil de
pretutindenea, fie el vasall saü ne-vasall al Munteniel, §i cd pentru
prima ord ii s'a dat lor in strdinatate numele de R o m an I :
Olachi Romani". Marturisesc ca mai 'nainte eti banularn o gre§61a
paleografica in loc do Komani". Prin urmdtorul fac-simile insa
e lesne de a constata cu 0 perfecta certitudine ca Papa scrie
Romani" f6rte clar de doue off:
(DtSialorit?
ofZcifiTotn
Sub Clemente VI, probabil prin stdruinta aceluia§i episcop de
Oradea, mal cu sarnd insä a DOmnel Clara, Alexandru-voda incuviinta
un episcopat catolic in Tera-Rornanesca, adeca pe un episcop

COI
special subordinat episcopului superior din Transilvania. Acel episcop
a fost confirmat apoi la 1369 de catra Vladislav-voda, care
se rostesce : a temporibus Praedecessorum nostrorum ac bonae
rnemoriae condam Alexandri, Patris nostri charissimi..." Prin
predecesori" Vladislav-voda va fi intelegOnd öre-cari inceputuri
ierarchice ale catolicisrnfflui in Oltenia sub cel doi voevocli L e tini:
Mihaluvoda §i Barbat-voda ; un episcopat insg catolic nici chiar
acolo n'a fost recunoscut de sigur de caträ Dan-voda §i Mirceavoda,
capi ai reactiunii ortodoxe, iar peste Tera-Romanesca intrega,
pe cat timp ea nu exista inca, un asemenea episcopat nu putea
sa alba fiinta pina la Alexandru-voda.
Negotiand cu Papa Clemente VI, Domnul tinea totu.§1 a se
afirma ca ortodox. Ping atunci Romanii nu aveat un vladica pamintën
§i absolut nici o inanastire. 0 fi fost pe-alocuri din cand
in cand calugari pribegi din Bulgaria sat din Serbia, in realitate
insa era un fel de organisare presbiteriana primitivg, fiiul popei devenind
papa prin mo§tenire sat popa hirotonind la trebuinta pe
dascal. Asemenea preuti erat de ajuns, §i speriasera intr'atata pe
Papa Gregorit IX, incat inteo bulla din 1234 el regreta ca Romanii
din Ungaria aü isbutit a intorce la credinta lor ping §i pe
unii Unguri §1 Nemtl : tam Ungari, quam Theutonici et alii orthodoxi,
morandi causa cum ipsis transeunt ad eos. A crede in
Dumnecjet, a simti pe Crist, a se teme de respunderea prin nemurirea
sufletulul §i a se jertfi pe sine insu§1 pentru altii, acest
cre§tinistn fundamental n'are nevoe de calugari. Alexandru-voda
sciea bine, cate i mai cate foseat in stare de a faptui Romanil
fara episcopi ; dar ratiunea de Stat Ii dicta, cimentarea legaturelor
religiOse cu orientul Europei, §i el s'a adresat la impëratul bizantin
Ion Paleolog §i la patriarcul constantinopolitan Calist I. Dupa multg
corespondenta cu sinodul ecumenic, la 1359 G-recul Ioakinth Kritopul,
cunoscut mai de'nainte lui Alexandruvoda §i dorit de dinsul,
a fost recunoscut ca mitropolit a ton Ungrovlachia : pirpOZOXETliq
TCtiCS-qq 0611p0POCXECe. In scrisorile sale catra Voda patriarcul II dä
suveranului roman urmatorul titlu : Bine-näscut, pre-intedept, previtéz
mare voevod §i Damn a tag Ungrovlachia, pré-legitim, préiubit
filu al smereniel mele Domn Alexandru (Mysv6cprocTs, auveTUnotte,
ave,ptx6yra're 1.1,6Tot poiOóan. vz oc6aaVTCt 7reurflg Okypo6XorzEac, jciiy tve( Tt
inaukcas, Ito-a-suOmre oè c i6v tizcpt6rtiroc, wit) .) §i arata
onOrea ce 0 avea Kritopul de a fi plgcut unui voevod a §a d e

CCII
mare : "Cfp Totolyry 11E704 po.cpoau; apol se bucura de amicia lui
Alexandru-voda, cu insu§i imporatul Bizaqiului : -,cotaapiv E5vOtOVI "/..71
ayi.zriv
xcd dç tbv x .aso5 xpittatov xd .yóv [Lou ayroxp6..Tripg., 'thy 61,71X6rg.tov
pstatX6a rv Pultothov".
Alexandru-voda in cela§I timp era in cele mai intime rela-
Vuni cu Serbil §i cu Bulgaril. Din cele doue fete ale sale cu DOmna
Clara, pe una el a dat'o in casatoria lui Vuca§in, in urma rege al
Serbiei, lar pe cea-lalta imperatului bulgar Stra§imir. Cu.tOte astea,
el n'a vrut sa lea pe mitropolit nici dela patriarcul serb din Ipek,
nici dela patriarcul bulgar din Ochrida, cad privia Tera-Romanesca
ca egala cu Bulgaria §i Serbia : egall capil Statelor, egali deci §i
capil Bisericelor. Inchinandu-se numai de'naintea superioritatii imporatului
bizantin, el 41 cert mitropolit dela patriarcul din Constantinopole.
Tot din mandria, dupa 1359, sciind cä prineipii bulgari
i§1 prepuneat numelui personal ca un fel de titlu imperial
pe lii)" sat lioauffE" in memoria marelui impel-at Ioniä Asan,
Alexandru-voda l'a adoptat de asemenea, astfel ca pe mormintul
filului set Nicolae apare pentru prima Ora acésta titulatura, trecuta
la urmatoril Domni ai Terel-Romanesci §i apol la Domnii Moldovel.
Acest Joan" era tot-o-data, pOte, ca un omagiu adus Constantinopohl,
fiindca ambil irnperati de atunci, Paleolog §i Cantacuzen,
erat de o potriva I o a ni.
Tatarii fiind goniti la 1351, de atunci, in ultimul decenit al
semi-secolarei sale domnii, f4a, cu apropiata mOrte, Alexandru-voda
a creclut de cuviinta, de sigur prin intelegere cu kinezii
Basarabl, cu voe sat MTh voe, de a intari positiunea celor trel
fii, din cari primil doi erat deja batrani.
Pe filul cel mai mare, Nicolae, Alexandru-voda §i-l'a asociat la
tron ca al doilea voevod. Iata de ce dela dinsul Fotino cunosct
un crisov domnesc din 1852, §i ne mai adaoga, dupa o cronica
inedita, ca acela§1 principe trimisese 2000 de calareti peste Dunare
in ajutorul Bulgariei contra Turcilor. Dupa mOrtea lui Alexandru-voda,
nil set Nicolae, in scurtul interval cat a domnit
singur, i§1 dedea duplul nume de Nicolae-Alexandru, ceea ce me
impinsese in trecut la gre§éla de a Rientifica pe ambil voevoch, cu
totul deosebiti unul de altul. Cel mai credincios tovara§ al tathlui
set, Nicolae.voda ii perde in istoria aprOpe cu desavir§ire propria

CCIII
sa individualitate. Pe mormintul seü inscriptiunea II nurnesce :
fiiul m arelui Basarab a", §i acésta este deja o biografia.
Pe fiiul al doilea, Vladislav, cel mai vitêz din tus-trel, Alexandru-voda
l'a pus peste Carpati ca duce al Fagaraplui, unde se
cern, cu Sap dela Sibiiu pentru hotarele ducatului de Arnla§ §i
din care causa in tradiVunea manastirii Tisména la Stefan Ierornonahul
el figureza sub titlul de craiu al Ardélului".
In fine, pe Radu-Negru, filul cel mai tinér, Alexandru voda l'a
Mcut ban al Severinului, ceea ce in poesia poporana serba i-a dat
porecla de Severinénul", dupa cum o vom vedO mai la vale.
Cea de pe urma sublima actiune sail cel putin atitudine a marelui
intemeiator al Statului Terei-Romanesci nu reiese d'a-dreptul
din materialul istoric, dar pare a se impune dela sine'§i prin concursul
impregiurarilor. Moldova fusese fundata inainte de mOrtea
lui Alexandru-voda. Coincidinta o observase deja Fotino. Bogdan,
voevodul Rornanilor din Mararnura§, clice contimpuranul Ion de
Kikullew, adunandu'§i Romani din acea parte, s'a adapostit
pe ascuns in téra Moldovei, supusa, corOnei regatului Ungariei,
dar de de-mult pustiita prin vecinatatea Tatarilor, §i de§i o§tirea
12unguresca adesea l'a lovit pe Bogdan, totu§1 marele numër de
Romani a§eclandu-se acolo, s'a facut un regat deosebit". Se intamplase
acésta cam intre 1345-1350. La 1345 se incepuse §irul
luptelor lui Alexandru-voda contra resturilor dorninatiunii mongolice
dintre Siret §i Nistru. Tot de atunci de pe la 1345 se mi§ca
din sus in directiunea Prutului Romanii din Maramura§ contra
acelora§1 resturi ale dominatiunil mongolice. Dela l 352, dupa, definitiva
retragere a Tatarilor, Alexandru-voda stapania partea de
jos a Moldovel. Noi scim deja (§ 33) ca voevoqii romani din Mararnura§
erail Basarabi Rornanateni, plecati din Oltenia dupa 1280,
yen cu Romanatenul Basaraba Mircea-voda, tatal lui Alexandruvoda.
Ore nu Basaraba cel devenit Domn al Terei-Romanesci,
intarit in Moldova dunarOna, indernnat'a §i ajutat'a pe Basaraba
cal din Maramura§ de a se pogori in Moldova cea carpatina ?
Ore micul voevod Bogdan ar fi putut sa sustina, desele atacuri
unguresci, per exercitum ipsius regis saepius impugnatus", daca
nu avea la spate pe marele voevod Alexandru, ajuns a fi potentissimus
princeps" dupa marturia Maghiarilor ? Acest Alexandru-voda,
atat de dibaciu in tOte incurcaturile vietei sale, nu

CCIV
vedea el Ore interesul cel capital pentru noul Stat al Terel Romanesci
de a b a s ar abiz a intréga Moldova ? Da, a§a este, respunde
un fapt documental, care a scapat pina acum din veclere. Dela
1343 Alexandru-voda nu incetase de a fi aliatul cel mai nestramutat
al regelui Ludovic, pe cat timp avusese o neapërata trebuinO,
de ajutorul Ungariel. El bine, tocmal in ajunul anului 1360
regele Ludovic §i Alexandru voda se cérta, adeca tocmal atuncl
cand Ungaria observa pe Bogdan-vodg.
In 1358 regele Ludovic §i Alexandru-voda erat inca fOrte
amid. Posedancl acurn la Dunäre cele dou6 marl porturi Oraplde-Floci
§i Braila, Domnul Terei-Romanesci atrggea in acésta direc-
tiune comerciul Barsel, pe care insa Ii impedecat autoritatile
guresci din A rdOl la Pasul Predél §i la pasul Buzet, adeca intre
riurile Prahova §i Buzet. Pentru a satisface pe Bra§oveni, ceea ce
pe prima linia era interesul lui Alexandru-voda, regele Ludovic
dete la mana Sa§ilor un ordin : ut vos cum vestris mercimoniis
7) et quibuslibet rebus inter Bozam et Prahom, a loco Uz, ubi fluvius
Iloncha vocatus in Danobium, usque locum, ubi, fluvius Zereth
norninatus similiter in ipsum Danobium cadunt, transire pos-
11 sitis libere et sicure. Puncturile duriarene intre Siret §i intre
gura Ia1om4el indica direct Ormul-de-Floci §i Braila. Indatorind
dara regele Ludovic pe Alexandruvoda la 1358, cum dara de se
turbura prietenia lor immediat de'ndata ce se simte periculOsa
pentru Unguri mi§carea din Mararnurg§ a lul Bogdan-vodg ?
Alexandru-voda, dupa ce domnise vr'o clece ani impreuna cu
fiiul set Nicolae, 'wire intre anii 1360-1362 sat 1363. Efemerg,
abia de vre-un an, a fost domnia cea deosebita a lui Nicolae-vodä,
inmormintat la 1364 in mgnastirea Carnpulung sub o pOtra cu urmatOrea
frumOsa inscriptiune, descoperitä de d. Tocilescu, dar mentionata
inexact deja de Fotino :
41
1,10611P1d-SlAn RP-LC Td6fiCAGG
Mitt.t1:4 14 CdMOAPUK4E11h1 IAPh Ho NH
ROAd 4A6dITAPb B0E30A4 ge
On'
AHI(cffO E4C,Pc1E/it ROMA& BbAt
$ G) Qi' 611 -1-"- fitYUclih 114/NENT
it luna noembre 16 clile a reposat marele §i autocratul Domn
Io. Nicolae Alexandru voevoda, filul marelui Basaraba voevoda, in
anul 0873 indiction 3, fie-I eterna memoria).
un-

Ccv
Murind Nicolae-voda, se urea pe tron neastimpëratul Yladislavvoclä
§i 'ndata la 1364, chiar inainte de a paräsi ducatul set de
Am la§ pentru a trece in Tera-Romanesca, ameninta Ungaria, dand
foc ora§eluluil sasesc TAlmaciu. Regele Ludovic conv6ca la Tirni§Ora
tOta o§tirea rnaghiara printr'un act, care motivéza tot-o-data declaratiunea
de rësbolu luf Vladislav-voda. Reproduc intreg dupa
Wenzel, cu lacunele in original, pasagiul cel categoric despre du§mania
cea inexplicabila a lui Alexandruvocla in ultimii anI :
Quia quondam ( Alexander) Wayvoda Transsalpinus tanquam inmemor
beneficiorum a nobis receptorum et ingratus fidem suam et
litteras utrobique super certis pactis, censibus et an nostri
doming naturalis nobis debitis inter nos et ipsum initam et ema-
))natas :ipsa adhuc vita mundiali per fruente temerariis ausibus
are non expavit ; demumque ipso ab hac luce decesso
Ladislaus eius filius pravos mores imitatus paternos, nos tanquam
suum dominurn naturalem minime ssens inconsultis
27
nobis et inrequisitis in eadern terra nostra Transsalpina, que iure
17et ordine geniture nobis debetur, titulum suum fictum erigens
in contumeliam Domini, a quo sua debent dependere insignia,
17in ipsius terre nostre dominium ex perfida voluntate et connivencia
Olachorum et habitatorum terre eiusdem loco patris
ericus se subrogare . . . " Se p6te stabili dara aci un pa-
17
ralelism intre Alexandruvoda §i Intro Vladislav-voda, ceea ce din
cuvintele regelui Ludovic se citesce u§or printre rinduri. Filul,
temperament lute i nepregetat, scOte din tqini rebdarea Ungurilor
§i '1 silesce grabnic la lupta pe fa0.,
tatal, fOrte diplomat, lucra
vrajma§esce contra corOnel santului Stefan §i supBrase la culme
pe regele Ludovic, carula in adevër ii datoria multa recunoscinta
la nernicirea Tatarilor, dar totu§I pastra maiestresce formele, astfel
ca resbolu nu se intamplase. Care deci putea sa fie acea lucrare
vrajrna§Osca diplomatica din partea lui Alexandru-voda dupa
1358, de vreme ce pina la 1358 inclusiv totul mergea prietenesce ?
Bogdan-voda, Basaraba, cel Romanaten din Maramuras, su4inut
puternic pe sub mana färä ostentaVune de catra Alexandru-voda, Intemeiaza
Moldova, scutura suveranitatea Ungariei, §i tOte sbuclumarile
protivnice ale regelui Ludovic a rernas de§erte. Moldova era
atunci numai tOra de sus", pe cand tera de jos" in mare parte,
cucerita dela Tatarl, apartinea de o cam data Muntenilor.

CCVI
Logica intemeiarii Moldovei mi se pare a fi fOrte lamurita. In
curs de abia de o jumatate de secol dupa 1280 relatiunile nu
s'atl putut intrerumpe §i a se ulta intre Basarabil Romanateni cei
remall in Oltenia §i intre cel pribegiti in Maramura§. Este probabil
Ca Mircea vocla la 1308 nu fara, concursul verilor sei Bogdanesci
trimisese pe regele Ottone in G-alitia anume prin Maramura§.
La 1345, cancl s'a aucht despre stralucita victoria a lui Alexandruvocla
asupra Tatarilor celor din Moldova, Basarabil din Maramura§
s'ati incercat a se folosi la rindul lor, apucand regiunea in vecinata,
adeca Moldova nordica proprit clisä. La inceput insu§i regele
Ludovic II indemna, sari cel putin nu se impotrivia, la acéstä
micae, cu atat mai virtos ca unil din el erail de de-mult cunoscuti
prin devotamentul lor Ungariei. Alexandru-vocla insa a paralisat
a§teptarile regelul Ludovic, impingend tendi* cea an ti-maghiara
a lui Bogdan-voda §i ajutand'o din ce in ce mai energic,
ast-fel c. pe la 1360 Moldova nu mai putea sa fie unguresca, 'far
Curtea dela Buda se facu foc de sup6rata pe Domnul Terel.Romanesci.
.
Nascut pe la 1280, Alexandru-vocla v6cluse voevodatul oltenese
sfa§iat intre ortodoxi §i intre catolici, ba chiar din nérnurile
lui fiind silii o samã a fugi in Maramura§, iar din corpul Munteniel
erat unite cu Oltenia numal Teleormanul i Vla§ca. In timp de
mai bine de 50 de ani, avend a ge balabani cu colosalul regat unguresc
§i cu colosala putere a Tatarilor, el a biruit tOte, a intins
hotarele pina 'la Prut, daca nu pina la gurele Dunarii, a construit
ora§e, cetall §i porturi, a organisat biserica ortodoxa §i a multurnit
pe cea catolica, a fraternisat cu suveranil Bizantiului, Ungariei,
Bulgariei §i Serbiel, a internelat puternicul Stat al Terel Romanesci
§i a lucrat tot-o-data la intemelarea Statului Moldovel. In Intl-6ga
istoria a Romanilor a fost domnirea cea mai fecunda in resultate
neperitOre. IAA cine a fost Negru-v oda eel mai mare,
marele Basaraba" dupa cum se chiama el pe mormintul filului
set'. Peste doue-qeci de ani dupa m6rtea acestul Negru-vocla, pe
la 1389, in occidentul Europel Romania purta tot Inca vit numele
de tOra lui Alexandru", la terre d'Alixandre 'de Basserat
en Abblaquie" in manuscriptele celebrului Philippe de Mézières.

-CCVIl
§ 38. Familia lui Alexandru-vodä §1 némul DOmnei Clara.
Bibliografia: Archiva istoricA t. I. 1 p. 37. Histoire critique des Rournains p.
101. Fridvaldsoki, Reges Ungariae Mariani, Vienae 1775 in-4 p. 80 81. Muglein
in Kovachich, Sarnm lung kleiner Stiicke, Ofen 1805 in 8 t. I p. 26. Fotino, 'Ictopia
t. II p. 16. Tunuslii, trad. Sion p. 128. N. Densuqianu, Documente t. I v. II n. 158
sq., 198 sq., 222. Mi1closeh, Monumenta Serbica p. 180. C. JireSelc, Burrapodil ikapr,
Cpalkintnpl, u Ilepllowlecrso cancanie, 1882 t. I p. 39, cfr. Gesch. d. Bulgaren p.
356. Venelin, araxo-BoarapcRia rpagam, Petersb, 1840 in-8 p. 11. Eder, Observationes
criticae, Cibinii 1803 in-16 p. 53. Engel, Gesch. d. Wallachey t. I p. 147.
Heliade-RO:clulescu, La inmorrnintarea lui Ioan Vacarescu, Bucurescl 1863 in-32 p. 5.
A. Odobescu, Poetil V6c5resc1, in Revista Romana t. I 1861 p. 488. Genealogia Cantacuzinilor,
in Buclumul 1863 No. 27 p. 108. Puparfu, Date istorice t. II p. 409,
,5'incai
ad an. 1372 Teutsch-Firnhaber, Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbargens.
Wien 1857 in-8 p. LVI, LXVII, 2, 137, 138, 142, 192, 203 sq. B. Orkin, A Szekely,
fold, Pest 1871 in-4 t. Ill p. 142, t. V p. 62, 107.
Ivan etc.
Chronicon Budense p. 50. Nagy
Murincl dupa 1360, Alexandru-voda i§1 vedea in giurul sea o
numerOsa familia, din care maricei deja erat §i nepop sel Dan §i
Mircea.
Aci este locul Gel mai potrivit de a irnbrati§a intr'o panorama
§i de a completa dupa putiqa genealogia Basarabilor Romanaten1
pina la finea secolului XIV, inlaturandu-se din lipsa de material
pe eel plecali la Maramura§.
Prima schip, §i Mra femel, incependu-se prin dol frail Dan
§i Mircea §i terminandu-se prin alt1 dol frati Dan §i Mircea, stranepoVi
al celor-laltl :
Kinezul NN Basarabá dela gura Oltulul
Dan yea, I (1288-1298) Mircea-voda I (1298-1310)
Alexandru-vocla (1310-1363)
Nicolae (1352-1364) Vladislav (1364-1373) Radu-Negru (1373-1385)
Dan II (1385-1387) Mircea II (1387 ).
Alexandru-voda a fost casatorit de doue orl. Tiller, inainte
de 1310, el luase pe flea kinezului Ivancu Basarabd din Dolj,
ruda cu fo§til voevocli Mihalu Liténul §i Barbat. Numele el nu e
sigur. Dupa Genealogia Cantacuzinesca ea se qicea Chiajna, ceea
ce slavonesce insemnéza numal filca Kinezului" : ,,Euhugsua principis
filia". Dupa fantana lul Fotino §i a Tunusliilor se pOte admite
numele Margarita sat Marghita.

COV III
Din acea prima casatoria remasesera, lui Alexandru-voda dol
fii, Nicolae si Vladislav, cari erati flacal pe la 1330, cand ajutati
pe tatal lor in lupta contra regelui Carol-Robert.
Ce-va inainte saü ce-va in urma, Alexandru-voda fiind vaduv,
lua in a doua casatoria pe o straina catolica nurnita Clara, cu care
a avut trei copil : douë fete §i pe un al treilea cel mai mic filu
Radu-Negru.
Despre filcele lui Alexandru-voda in specie fantana cea fun
damentala, este bulla lui Urban V din 1370, adresata DOmnel
Clara : nobili mulieri Clare, relicte quondam Alexandri Wayvode
in Wlachia vidue", pe care Papa o lauda pentru ca ea intOrse la
catolicism pe flea sa imperatesa Bulgariel : Irnperatricem Bulgarie
Illustrem natam tuam", i o inddmna a converti de asemenea pe
cea-laltä flea regina Serbiel : alteram natam videlicet Ancham reginam
Servie Illustrern". Intr'o MIA ulteriora din acela§1 an Papa
scrie lui Vladislav-voda, flIulul vitreg al DOmnel Clara, bucurandu-se
Ca dinsa lucreza cu rivna la respandirea catolicismului in Tera-
Romanesca : catholicorum et religiosorum virorum, quorum multi
in tuo cbominio, presertim ex operatione dilecte in Christo filie
/2nobilis mulieris Clare noverce tue.. ."
2
Din cele douë filce ale lui Alexandru-voda, una era nevésta
regelui serbesc Vuca§in, Bulla papala o numesce Ancha", de sigur
insa era Lenca, fiind-ca ii ice Aléna" insusi Vucasin intr'o diploma
chiar din anul J 370, unde mentioneza i pe doi fil al lor:
Andreiu i faimosul Marcu Crai§orul, eroul epic al Serbo-bulgarilor,
duplan al Rornanilor, totu§i Roman el-insu§i dupa muma, vërprimar
cu Mircea cel Mare : Cb lIp113b3:1106JIWITHOMI, IIPJIIBLCTB MU Kpaallgon
Icypb AjltHODIE II a 1713131,2:1106JHeHREMII MOM KpaRieBberna DIR M a p -
RODIf, 11 AH141,03 lamemb...
A doua flea a lui Alexandru-vocla din DOmna Clara era nevOsta
impëratului bulgaresc StraVmir safl Sr4imir dela Vidin.
Nurnele el nu se cundsce, §i 'n zaclar l'a cautat d. Jiraek. Se
scie ca ea avusese dol copil, pe Constantin mort in Serbia la
1422, §i pe Doroslava sat Doroteia, casatorita ce-va inainte cu
regele Stefan Tvertko al Bosniel, véra-primara cu Mircea cel Mare.
Alexandru-voda permitea DOmnel Clara de a catoliel pe amindouö
fetele, de§i pe una ea n'a putut'o convinge ; ori-cum insa
Domnul a luat o intelepta mesura aa icend de asigurare orto-

doxa pentru baiatul set' Radu-Negru, casatorindu'l cu o Bizantina,
care de sigur nu va fi trait pre-bine cu sOcra-sa cea catolica. Se
pare ca DOmna Clara se impach mai putin cu propriul set filu decat
cu fiiul cel vitreg Vladislav-voda. De aceea Papa Urban V nici
nu vorbesce DOmnel Clara despre fIul ei, devenit ortodox infläcarat,
negre§it gratia covir§itörei inriuriri a nevestei sale Greca Kalinikia,
muma lui Dan-voda, §i a lui Mircea cel Mare, acesta din urrna
mentionand'o anume intr'un crisov pintre bine-Mcetcril mänastirii
Tisména : 7,n BOOIIIIIV, uto e npnoacium mouacupio maTH roelloAeTBa rail
rocnoxa Eaunitintim..." Numele femeiesc Kalinikia era intrebuintat
exclusiv la Bizantini. Alexandru-voda find prieten personal cu
Grecul Iacint Kritopul, pe care '1 i§i adusese la 1359 ca mitropolit
al Ungro-vlachiel, este de creclut ca prin mijlocirea acestula
se va fi insotit Radu-Negru cu Domna Kalinikia, Greca fara indoela
in ori-ce cas, pote chiar din familia imperiala bizantina, o
Paleologina sati o Cantacuzina, nu se scie de o cam data. Danvoda,
prirnul filu al Dornnei Kalinikia, catA, sa fi fost cel putin de
vr'o 25 de ani la 1385, cand s'a urcat pe tron, astfel c insuratOrea
lui Radu-Negru se urea la anil 1359 1360, tocmai atunci
cand Alexandru-voda se afla in désa corespondenta cu impëratul
Ion Paleolog §i cu patriarcul ecumenic Calist I.
In acest mod nol dobandirn urmatOrea spita, genealogica mai
completa despre a doua casatoria in specie a lui Alexandru-voda:
Kalinikia
Radu-Negru
Dan Mircea
Alexandru-vodA Dthnna Clara.
Lénna Vat:min Film N. + Strasirnir
Marcu AndreTu Constantin Doroteia + Stefan Tvertko
Intréga posteritate a lui Alexandru-vocla, din care Nicolae §i
Vladislav din prima casatoria se stinsera Mra urma, a fast datorita
nevestei a doua, straina cea catolica DOmna Clara ;
§i tot el s'a
datorit in acelall timp intinsa retea de aliante a Terel.Romanesci
in secolul XIV cu Bulgaria, cu Serbia, cu Bosnia §i. cu Bizantiul.
Cine Ore sa fi fost dara acea Domna Clara, muma lui Radu:Negru,
bunica lui Mircea cel Mare §i a Craivrului Marco, aceia catra care
51,080. IV. 14
+
+
CCU

CCX
se adresa d'a-dreptul Papa Urban V §i care avea o mare trecere
chiar la Vladislav-voda, de§i II era munia-vitrega ?
Voiu incepe prin a da un respuns aprioric, dupa care volu
procede apol a'l demonstra.
DOmna Clara, a doua nevesta a lui Alexandru-voda, era o
Maghiara, nepota puterniculul senior transilvan Micud,' Ore-cand Ban
unguresc al Severinului, din antica familia Kukenus, a chrila descendinta
actuala romanesca este nOmul Vacarescilor.
In secolul trecut era deja cunoscuta vechea traditiune despre
originea Vacarescilor din téra Fagara§ului §i sterna lor cea nobilitara
represintand o cetate öre-care. Despre acesta particularitate
vorbesce la 1803 Eder, dupa care apol Engel la 1804. Amindol
presupuneat Ca strabun al Vacarescilor va fi fost Magistrul
Ugrin cel vestit dela 1291, pe care el il considera ca Roman :
1)Ugrinus Valachus", ein gebohrner Walach Namens Ugrinus".
Nu o data pe acel Ugrin, mare du§man al Basarabilor, eil l'am
pomenit in cursul operel de fatd. Fie Roman, fie ne-Roman, fie
din Fagaras; sail de pe aiuri, faptul este ca nici un Ugrin n'are
a face cu traditiunea cea propria a Vacarescilor, cari at' putut sal
bage in genealogia lor post festum, luandu-se mai tarcliti dupa, E.ler
§i dupa Engel. Ugrin este o personalitate istorica dela 1291 sub
Dan-voda, mai figurand Inca o data in istoria rornana sub Mirceavoda,
la 1308 (§ 35), iar spita némului Vacarescilor, ala cum am
vëqut'o e de de-mult la d. Teodor Vacarescu, debuta cronologicesce
abia cu anul 1380, cand apare strabunul lor Negoitd, nu
mal departe decat sub Radu-Negru tatal lui Mircea cel Mare.
Reposatul men coleg A. Odobescu cunoscuse acea spita a nemului
inainte de 1861, cand a brociat asuprä'i urinatOrea improvisatiune,
forte fantastica in amarunte, adevërata insa in fond :
Pintre tovara§ii lui Negru-voda se clice ca ar fi fost §i junele
Negoit a, Dornnesc Co con al lui Dan, Voevodul Fagaraplui §i
nepot de sora al capeteniel Romanilor ; acesta intemeia sate §i
biserici douö-spre-clece pe malurile Dimbovitei cuprinse de dinsul;
el avii §Ose fete §i dol feciorl, Radul 7) §i §erban, carora le lasa
mo§tenire, cu numele de Vacaresci, 7) scutul parintesc ce purta
gravat pe dinsul Cetatea Fagaraplui..." Mal departe Odobescu
vorbesce despre : un urma§ al Co c onul UI Negoit a, Radul
Comisul".

CCXI
Cu acelasl miecl adevörat ca si la Odobescu, Heliade clicea la
1863 pe mormintul lui Ioan Vacarescu : Vella a vorbi de Vaca-
-7)resci in genere. Originea acestel familie ilustre in istoria nOstra
este din Fagaras ; strabunil reposatului trecura de peste Carp4
7)
,,o data cu duca de Fagaras. Radu-Negru, descendentul Nigerilor
,,Basarabl, i fura dintre primii fundatorl al Domniatului Roma-
"
n niei "
Data 1380, atribuitä lui Radu-Negru intr'o genealogia a Vacarescilor
salsa, inainte de 1860, este fOrte remarcabila din punctul
de vedere al criteriului, cad ea era cu totul in desacord cu Radu-
Negru cel dela 1290 din cronica muntenOsca cea admisa de Engel,
§i
deci data 1380 nu putea sa fi fost imaginata ad-hoc. Data 1380
pentru Radu-Negru a fost stabilita prima Ora, in a mea Istoria critied
la 1873. Ping, atunci nicl un istoric roman sail strain nu sus-
.tinuse acea data. Este dara pe deplin autentificat punctul cel de
plecare al genealogiel Vacarescilor, in care ni se infaneza ca cel
intalu strabun la 1380: Negoita Coconul din Fagaras,
uda cu Ra u-N egru, acleca patru elemente de desbatut :
1°. Negoita
20. Coconul
;
;
3°. FagaraVn
4°. Ruda cu Radu-Negru.
1Te'gu, Negoe, Negoitei, este o forma poporana pentru obicinuitul
nume cre§tin NicoN icolau s. La teranl un NOgoe isi serbeza
numele la sfantul Nicolae. Cand sint dol Nicolai intr'o familia, unul
se diferentiaza in Nogoe. E interesant un exemplu contimpuran cu
stramosul Vacarescilor. La 1371 din familia boieresca oltenésca a
Zarnescilor fiind patru frati, din cari doi erail Nicolai si dol Vla-
.dislavi, cel doi Nicolal se deosebisera in Nogoe si Nicola u s,
lar cei doi Vladislavi in Layk §i Ladislau s.
Ce-va mai anevoe este de a explica pe Coconul cel acatat la
Negoita in genealogia Vacarescilor. Cuvintul nu are sensul de enant"
sail de fils", dupa cum este in frasa lui Odobescu : Domnesc
.0 ocon al lul Dan Voevodur, cad. Negoita nu putea sa fie filu al
Jul Dan-voda, de vreme ce tot la Odobescu ni se spune ca prin
alianta femeosca el era nepot de sor" lui Radu-Negru, pe cand
Dan-voda era tocmai filu al acestuia. A fi cine-va nepot de flu"
8i
nepot de sor" pentru una §i acela§1 persona este o absurditate.
C ocon dara, nu insemnOza enfant" sat file, ci este nurnal dOra

CCXII
porecla sail numele de familia al lui Negoita. Némul Vacarescilor
dara se numia la inceput Coco ni saft Co cones 1, inainte de a
se fi tis dupa o mop boieri ot- Vdceiresci, ceea ce apare in documente
abia pe la finea secolului XVI.
Limpedindu-se acum inceputul genealogiel Vacarescilor : 1380,
Nicolae Cocon din Fagara§, o ruda prin alianta cu Radu-Negru,-e
peste put* de a nu se de§tepta immediat banuela : Ore nu cum-va
era din aceia§i familia cu D6mna Clara, muma lui Radu-Negru? In
acest cas Nicolae Cocon ar fi inrudit §i cu Vladislav-voda de§i mai.
departe deGat cu Radu-Negru, ori-Gum insa tot consangen, consanguineus",
Vladislav fiind legat prin Sange patern cu Radu, care
era legat prin sange matern CU Nicolae Cocon, lar dupa dreptul
canonic legatura puin tath §i prin murna se califica d.e o potriva
21
consanguineitas".
Tree d'a-dreptul la demonstratiunea cea documentalä, pe care
me mir ca n'a observat'o Inca niminea §i pe care nici et-insumi
n'o observal in trecut, macar-ca documentul in cestiune a fost de
de-mult cunoscut tuturora. Marturisind aci o scNpare din vedere,
pe care nu mi-o left eti-insumi, profit de aceia§1 ocasiune pentru
a mai marturisi din parte'ml o grosolana gre§ela, pe care am comis'o
o-data, cand me alunecal de a confunda pe cei dol socri
al lui Alexandru-voda, adeca pe Ivancu Basaraba cu Imo§ de Doboka.
Erorile analisel se rectifica prin sintesa, caci numai sintesa
completeza lacunele. In istoria, in filologia, in filosofia, in sciintele
fisico-naturale, pretutindenia progresul se opereza prin sintesa peste
sintesa concentrica, din ce in ce mai vastA.
Cea mai Importanta diploma dela Vladislav-voda este actul
de donatiune din 1372, depus Ore-cand in archivul manastiril catolice
din Cluj, de unde in secolul trecut l'a copiat Kornides §i l'a
publicat tot atunci Frivaldszky. Vladislav-voda daruesce tirgul §ercala
§i mai multe sate, tOte in téra Fagaraplui : in terra Fuguras
prope Alt", boierului Magistru Ladislati, find Magistrului Iano§ de
Doboka, nepotul lui Mikud-ban : magister Ladislaus, strenuus miles,
filius quondam Ianus Meister de Dobka, nepos Mikedbani", pe
care de vr'o cinci saft ése on Ii numesce iubit §i credincios c o ns
angen al set : noster c ons an guineus dilectus et fidelis", apol
il mai face carne, sange §i nem al set : noster caro et sanguis
et genitura", mai repeta éra§1 despre legatura consangenitqil :
propter consanguinitatis connexionem qua ligati sumus". Mara de

inrudire, Vladislav-voda arata acestul strain o nemarginita prietenia,
o adevërata frap de cruce: nostro dilecto consanguineo et
fratri", amindol luptatori irnpreuna impotriva Turcilor : contra
-Thurcos infideles". Expansiunea arniciel exageréza invederat termenii,
mai adaogandu-se tot-o-data latinitatea cea de tot barbara
a acestel diplome, dar faptul inrudiril remane necontroversabil. 0
asemenea inrudire se explica numai prin DOmna Clara, straina §i
catolica, muma buna a lui Radu-Negru i murna-vitrega fOrte
socotitä de Vladislav-voda, pastrand multä autoritate la curtea
domnésca chiar dupa nick-tea lui Alexandru-voda, precum se vede
din bulla Papel Urban V. Magistrul Ladislati, iubitul consang6n"
al lui Vladislav-voda, trebue dara sa, fie frate cu DOnma Clara,
amindol copil al Magistrului Iano§, care era filu al lui Micud-ban.
.Ceea ce mai intaresce acésta conclusiune este cã in diploma din
1372 nol regasim pe insu§i Negoita cel din capul genealogiel Va-
carescilor, Fagara§en §i ruda de aprOpe cu Radu-Negru :
si et
quando ipsum Ladislaum de Dobka, filium Janus Meister de Dobka,
nepotem Miked Bani, praedictum contingeret transire universae
carnis viarn, Nic olau s filius ipsius Ladislai de Dobka etc." Acelui
Negoqa i se asigura mo§tenirea rno§ielor parintesci celor din téra
Fagara§ului.
In diploma lui Vladislav-voda trebul explicat in parentesa o
particularitate: p:edicatul nobilitar de Dobka", dat lui Tano§, far
prin urmare independinte de satul Dobka din téra Fagaraplul,
care se daruesce pentru prima Ora lui Ladislati §i nu apaqinuse
de loc inainte tatalui seu Iano§, ba chiar se clice explicit ca in
trecut acel sat era proprietatea unui Varnav : villam Dobka cum
17
CCXII1
omnibus suis iuribus et pertinentiis, quemadrnodum possidebant
',et in possessione habebant olim filii Barnabae". Preclicitul corect
al familiel lui Iano§ nu este de Dobka", ci de Doboka", dupa,
numele vechiului castel Doboka In Sacuirne, in regiunea caruia
Micud-ban stapania o rnulVme de mo01. De almintrelea baronul
Orban a indreptat deja de de-mult forma cea rag citita a precli-
,catului.

CCXlv
Sa intregitn dara filiatiunea de mai sus a lig Alexandru.vodä:
LOnca N. N.
regina Serbiei impbrAtésaBulgarieI
Marcu Andrelu
Micud-ban
/\
Iarto de Doboka
Alexandru-voM+ DOnana Clara Ladislaii
1
Doroteia
regina Bosniel.
Radu-Negru Kalinikia Negott4
Dan Mircea
Deci Negoita, nepot de frate al Domnel Clara, era, ver-primar
cu Radu-Negru, unchIu prin alianta lui Dan-voda §i lui Mircea cel
Mare, consanguineus" ca §i. tatal sea Ladislat cu intrëga familia
a lui Alexandru-voda. Vacarescii me preocupa exclusiv in privinta
acestui Negoita Cocon dela 1380. Dela anul 1560 in jos,
amicul met d. Stefan Grecénu a urmarit descendinta Vacarescilor
cu obielnuita petrundere in eralclica romana. Pentru a termina cu
demonstratiunea de fata, cata s mal lamuresc porecla Cocon,
prin care se va verifica deanitiv filiatiunea 1u Negoita cu strabunul
seu Micud.
Micud purta titlul Ban" fiind-ca ocupase functiunea de Ban
al Severinului", balms de Zeurino" din partea Ungariei, anume
intre anil 1275 1279, atunci cand MihaIu-voda Litégul domnia
in Oltenia. Tatal seil se numia tot Micud, avend titlul de conte :
2) comes Mykud". Nurnele de botez al lui Micud-ban era Stefan,
dupa cum se vede intr'un act din 1276, pe care Teutsch §i. Firn-haber
Fat publicat gre§it sub anul 1176, uncle se vorbesce despre
nisce proprietati in Sacuime: possessionis Zent Myklos magnifici
domini Stephani Mikud bani. .." Mikud dara nu este dent un
fel de porecla. Adeveratul insa nume de familia ne apare intr'un
act din 1288 : Nos Mykud banus filius comitis Mykud d e gen
ere K u kenus -renn olt h". In Kukenus-rennolth" sint douenumi
intrunite prin alianta a doue familie maghiare deosebite,.
amindoue de originea spaniöla : K u kenu s i R en nol t h. Despre
ambele la un loc vorbesce Chronicon Budense din secolul XV:
Kikinus et Renolclus Hispani. Kyquini quidem et Rynaldi origo.

(XXV
esf de Hispania, cum regina Margaretha coniuge Bele Regis filii
Zaar Ladislai Pannoniarn adeuntes", adeca nesce seniori spanioli
a§eclati in Ungaria pe la anul 1160. Tot a§a la Enric de Muglein,
cronicar mai vechiu din secolul XIV : Kugnyn und Rynoldi
gesleht ist van Hyspanien". Nurnele de familia a lui Negoita era
dara K u k enu s , pe care Rornanii nici nu puteau sal populariseze
la nol altfel decat prin Co con , ca §i cand ar insemna enfant"
sat fils", cu atat mai mult ca porecla aceleia§1 farnilie era Mik
u d, a§a, de asernenata cu vorba rornanesca rn i c sat rn ic u t.
Micud-ban avea mai muql copii, afara de Iano§, socrul lui
Alexandru-voda §i radacina némului Vacarescilor. Intr'un act din
1297, el rnentioneza ali tre ifi a sei : magistri Nicolai, D e m etr
i et Petri, filiorum nostrorum". Din ace§tiia unul, Dimitrie, avOnd
predicatul de Doboka" ca §i fratele set Iano§, dispare de asernenea
din Transilvania, unde remasera numai frap Nicolaus §i Petrus. El
s'a a§eclat in Romania cu ocasiunea casätoriei nepOtel sale D6mna
Clara, a trecut la ortodoxia, §1-a prefacut numele in D a ba ces ki
§i apoi D a bacescu din de Doboka", lasa o posteritate Dabacesci
in Gorj : Ha alnemll oy Aa6axenorn", §i la mOrtea sa pe la 1385
faci Tismenel o donaOune, astfel Ca Mircea cel Mare il pomenesce
intr'un crisov unde figureza numal titorii din némul domnesc :
eute no e npnnonam% AHMIITtYL Aabatienonu a cmepTn monampo npeApetlemony,
no
e brama 4-a -Liam Torona com Aa6aaenoxs..." Frate cu Ia no§, Dimitrie
Dabacescu era bunic prin alianta pentru marele Mircea. Daca Dabacescii
mai fiinI6za, unde-va, fie in Gorj sag pe aluria, scaclend
pOte printre mo§neni sag chiar terani, nu scit.
Genealogia DOmnel Clara se mai 'Dote completa. La 1374
Ladislat de Doboka, tatal lui Negoita, cumpera o bucata de pamint
in téra Fagaraplui dela un frate al sea uterin : fratri suo couterino",
anume Petrus dictus Chewgh filius Ioannis de Venche",
adeca transcriindu-se din ortografia ungurésca cea medievala
dela Petru is Ceug thul lui Ion de Vinetia". Urméza dara ca muma
21
lui Ladislat de Doboka luase in alta casatoria pe un Fagara§en
Ion din satul Vinetia, din care s'a nascut Petru Ceug, mai bine
Ceuc. Familia Ceug mai exista in Tera-Romanesca in secolul urmator.
TJn crisov dela Vlad-voda din 1483 e scris in Tirgovi§te de
gramaticul Ceucut, deminutiv din Ce uc: aal Ileynyg rpardaTnn".
Afara de Iano§ de Doboka §i de Dimitrie Dabacescu, et
n'am atins pe cel-lalti clof fii ai lui Micud-ban : Nicolae §i Petru,

CCXVI
77 Miklos mester és Peter , Dobokai Mikud ban fiai" la baronul Orbdn.
El vor fi remas in Transilvania printre &cut Dintein0 se
crede a se fi tras acolo familia maghiara cea contala Mikes, a
criia descendintã totq nu e de loc argumentatd. Dup. cunoscutul
genealogist unguresc Ivan Nagy, contil Mikes se urcd abia
la anul 1500.
Iatd decl genealogia finald a DOmnel Clara :
Nicolas
Petru Dimitrie
Stefan Micud, ban de Severin.
Gontil Mikes (?) DAbacescil din Ddmna Clara.
Gorj.
Radu-Negru.
Ianos t NN sotia Ion din Vinetia
Ladislau. Petru Ceuc.
Negoica.
Dan-voda. Mircea-voda.
Ceucut gramaticul.
Vacarescil
din Dimbovita.
§ 39. Vladislav-vodä.
Bibliografia : Ltoria criticd p. 22, 30, 45, 128, 139 sq.Histoire critique des Roumains
p. 58 sq., 104 sq.Etymologicum magnum, v. 2 Ban.BasarabiT p. 14.N. Densulianu,
Documente t. I v. I p. 132, 136, 144, 148, 150, 158 sq. Katona, Historia critica t. X,
p. 393 sq., 540 sq. Engel, Gesch. d. Wallachey t. I, p. 151, 153 sq.; cfr. idem, G-esch.
v. Serwien p. 319, 321. ,inecti ad. ann. 1309, 1368. Trausch, Regesten siebenbilrgischer
Urkunden, MSS, in biblioteca Evangelic& din Brasov ; dr. National-Archiv din
Sibitu, MSS. U. III, 192. A. Xenopol, Istoria t. II, p. 81 sq. Tunuslil, trad. Sion p.
128. Fotino, latopia t. II, p. 17. C. Jireesek, Gesch. d. Bulgaren p. 327 sq. Fessler,
Gesch. v. Ungarn, ed. Klein t. II, p, 150, 154 sq.Assemani, Calendaria ecclesiae universae,
Romae 1755 in-4 t.Vv. I p. 61.Farlatti, Illyricum sacrum, Venetiis 1818 in 1. t. VIII p.
242.Miklosich-Mitiler, Acta patriarchatus t. I. p. 535 sq. t. II p. 19, 312,494, 519 etc. Yenelin,
Diaxo6wIrapcmg rpamTLI p. 5. BogAi6, Hapoym njeeme, Belgrad 1878 in-8 t. I, p.
CXXIII, 126. KaradUc.', Cpricice njecme t. llr, p. 54. Miletjevie, in naCTITIS t. XXI
t

p. 37. Cipariu, Acte 3i fragmente p. XII. Go1uhinski, Jpamifi oReprcs P. 173, 222,
350 sq., 668. Bellanger, La Kdroutza, Paris 1846 in-8 t. II p. 443 sqq. Mauro Orbini,
II regno degli Slavi p. 471 sq. Stefan leromonahul, Viata luY Nicodim, Buc. 1883 in-8
p. 17 sqq. Thurocz, etc.
Dupa ce cundscern pe Alexandru-voda, lucrarea mea este aprdpe
terrninata, caci avem pe Negr u- v oda intreg. Fiii sei Vladislav
§i Radu Ii completeza nurnai in nesce directiuni trase deja
de catra, tatäl lor.
La urcarea sa pe tron, Vladislav-vocla era de peste
CCXVII
cinci-cleci
de aril. Incepend dela omerica lupta contra regelui Carol-Robert
la 1330, el luase parte la mai tOte faptele lui Alexandru-voda §i
fusese insarcinat in specie dupa 1352 de a carmui ducatul Fagrasulul.
Murind fratele seti Nicolae-voda la 1364, el se pogori de
acolo la Campulung i la Arge, intoemai ca traditionalul Negr uv
o d a; §i ceea-ce mai concurse de a'l mai intari acest epitet, este
ca, forma poporana a numelui Vladislav era Laot sag Laicu,
dupa cum if qiceati §i strainii,
cu negru.
far romanesce latu este sinonim
Ca §i despre Mexandru-voda, cronica muntenesca este aci aprepe
muta. Nici fantanele lui Fotino nu adaoga nemic de asta data, de
cat, numal dora confusiunea intre trei principi omonimi contimpurani
cu totul deosebiti : Latco sati Vladislav-voda din Moldova, Laiota
sai Vladislav-voda din Tera-Rornanesca, §i un voevod transilvanen
Latzkofi, adeca unul din fiii lui Ladislat Apor. Fotino a putut
cum a sciut sa descurce pe Laiota-vocla de catra, cel-lalti
doi, dar
pe cei-laqf doi 1-a mai incalcit §i mai mil el insu§i, ceea-ce totu0
nu me intereseza.
Omonimitatea intre voevoclul Ladislag Apor din Transilwinia,
made loculaa Romani, §i intre Vladislav-vocla din Tera-Romanesca,
care stapania peste o parte din Transilvania, acesta omonimitate atat
de complicata a dat nascere unei alté confusiuni mai sericise decat
aceea din Fotino. Faptul istoric documental este O. Ladislati Apor
fusese socru al regelui serbesc Stefan Uro§ dela Decian, yell mai
sus §-ful 35. De aci Luccari s'a alunecat in qui-pro-quo de a face pe
Vladislav-voda socru al regelui serbesc Stefan Uro§ cel tinër : dof
Stefani UroV qi doi Vladislavi identificati Mrä cale. G-reOla Intro-

CCXVIII
ducèndu-se in unele cronice serbesci posteriore, mir6sa fiind numita
cand Slava, cand Elena, de'ntaiu Engel a primit'o cam cu indoela,
apoi §incaI cu tot-dinadinsul, fara ca sa. mai vorbim despre Mauro
Orbini, despre Du Cange, despre G-ebhardi §i altil, pöte chiar
et-insumf alta data in total sat in parte, toti intemeiati pe
aceia§i prima erOre, pe cand nici o proba temeinica nu exista.
Tot a§a nu exista nici o umbra de dovacla ca : in anul 1368
Laico s'a sculat cu resbolu asupra lui Vuca§in pentru uciderea
ginerelui set Stefan Uro§", ceea-ce §incai afirma din Engel, iar
Engel invOca, fara nicl o lamurire o fantana obscura neargumentata
: ein serwischer Rodoslow". NicI un resbolu contra Serbilor
n'a avut Vladislav-voda, nici o filca nu se scie sa fi avut, ba
nu se scie nici daca a fost sat n'a fost insurat. Dela 1230
pina la 1380, dupa cate scit eü, Romanii nu s'at batut cu Serbii
decat o data contra lui Stefan Milutin sub Barbat-voda §i o data
contra lui Stefan dela Decian sub Alexandru-voda, ambele resbOie
prin alianta cu Bulgarii, Carl aO fost de o potriva batuti.
Inlaturandu-se dara din capul locului elementele cele false, sa
intram in istoria cea veridica a lui Vladislav-voda.
all
Chiar inainte de a trece Carpatii pentru cuprinde scaunul
domnesc, in novembre 1364, Vladislav-voda din tèra Fagaraplui
intra in Sylva Blacorum sat ducatul de Amla§ §i se opri aci pentru
a pedepsi, mai intalu de tOte, nOmul faimosului conte Konrad
de Talmaciu, marele du§man al Basarabilor §i a carula posteritate
nu inceta de a radica meret, din cand in cand, pretentiuni asupra
Lovi§tel din Valcea. Despre acea familia a se vedO mai sus §.-ful
27. La Talmaciu in manastirea catolica San-Nicolae se pastrat tOte
documentele contelui Konrad §i ale urma§ilor sei, cari se landau
necontenit cu drepturile lor cele teritoriale. Vladislav-voda a navalit
in Talmaciu §i a dat foc manastirii, din care n'a mai remas petra pe
petra : quod claustrum per Layk Wayvodam Transalpinum crematum
nextitisset, in quo claustro omnes literae et instrumenta combusta
et cremata extitissent", atesta un act ulterior din 1369, cand fa-
77
milia contelui Konrad avea trebuinta de a'§i sustin6 un proces
nu mal gasia documente. Dela 1365 pina la Decembre 1369 Ro,
manii n'at atacat de loc pe TJnguri, ast-fel ca actul in cestiune se
raporta cu certitudine la un eveniment din anul 1364. Prin arde-
Fi

CCXIX-
-rea Talmaciului Vladisla v-vocla aducea Ungariei o infruntare atat
de cutedatOre, incat regele Ludovic s'a grabit a'§i chiama o§tirea
immediat la Tirni§Ora pentru a porni rasbolul asupra Terel-Romanesci.
In acel manifest de convocare Vladislav-voda este acusat de
a'§i fi dat sie titlul regal : titulum suurn fictum erigens in contunieliam
Domini, a quo sua debent dependere insignia". A§a, intelege
§i Fessler : Wlaiko ging noch weiter und legte sich ohne
Vorwissen seines Oberherrn den koniglichen Titel bei". Acésta, acusaVune
e fOrte interesanta, caci in traditiunea manastirii Tisména
la Stefan Ieromonahul Vladislav-voda e numit tocmai craiul
Ardélului", i vom vedO mai jos ca §i strainii contirnpurani It qi-
ceati
une-ori Rex". Regele Angliei era pe atunul vasal al regelui
Franciel pentru posesiunile sale continentale, §i deci nemic nu
impedeca pe Domnul Terei-Romanesci de a fi rege" §i tot-o data
de a recuncisce suzeranitatea Ungariei pentru ducaturile cele de peste
Carpatt Nu titlul dara supërä in realitate pe regele Ludovic, ci
calcarea vasalitacil prin arderea Talmaciului. Proclamatiunea de resboiu
se facuse la 5 Ianuarie 1365, nici douO luni inca dupa mOrtea
lui Nicolae-voda, iar convocatiunea o§tiril se fixa, pe 24 Februariii,
s'at
Pripa mare ! Dar Ungurii nu zorit de a merge inainte decat nu-
mai dOra pe hartia, aducendu'§i a-minte, pe semne, catastrofa dela
1330, filul lui Carol-Robert ferindu-se de o patania ereditara dela
filul lui Alexandru-voda. Lasand la o parte Oltenia, regele Ludovic
a trecut Dunarea §i a isbit pe nea§teptate Bulgaria occidentalä,
unde domnia cumnatul lui Vladislav-voda. Vidinul fu luat §i Stra-
§imir impreuna cu nevasta sa cea Rornanca all fost du§1 amindol.
robi in Croatia, lar in cetate s'a a§eclat un Ungur cu titlul de
Capitaneus civitatis et districtus Budiniensis regni nostri Bulgariae".
Immediat o niultime de Franciscani din Roma s'at repelit ca un stol .
de locuste asupra Bulgarilor celor zapacqi, §i s'an laudat ea in 50
de 'Jule 200,000 de locuitori devenira papista§i.
Planul Ungurilor, bun pentru Papa, a fost totu§1 cu desavir-
§ire gre§it din punctul de vedere strategic. Inainte de a lovi pe
Olteni, regele Ludovic voise a cuprinde mai intalu Vidinul pentru
a lipsi astfel pe Vladislav-voda de ajutorul cumnatului seri Stra§imir
§i a isbi apoi din partea Dunaril Romania cea remasa fara
aliatl.
Ce s'a intamplat insa, ? Cel-alt imperat bulgaresc, Si§man cel dela
Tirnov, aducea acurna spre Vidin asupra Ungurilor o armata, turc6sca,
un noz vrajma§ cu care nu se intalnisera Inca Maghiarii §i.

CCxx
pe care cu grOza, intr'o balada poporana bulgara (§ 32), il prevestise
pe la 1290 Dan-voda, bunicul lui Vladislav-voda. Regele Ludovic
nu era nicairi la indemana, ci contra Turcilor s'a repeqit
singur peste Dunare in directiunea Tirnovului Domnul Terei-Rornane§ci
: i§man a fost batut §i Turcil alungati. Era 20000 de Romani
pe 80000 de adversari. Ungurii au respandit scirea ca a lor
a fost victoria, i pe la 1407 un Vienez Johann Menesdorfer scriea
cä regele Ludovic a sdrobit pe Turd; ba intr'o biserica la Maria.zell
in Stiria se mai vede pina astacli o inscriptiune : Ludovicus Rex
Hungariae per Matrem Misericordiae victoriam Turcorurn gloriosarn
obtinuit". In fapta nici o data regele Ludovic n'a dat fata cu
Turcii. Biograful set1 contimpuran Ion de Kikullew nu mentioneza
nicairi ce-va a§a, dar nici despre Vladislav-voda el nu vorbesce
nemic, intocmal dupa cum mai 'nainte nu vorbise nernic
despre isbanda lui Alexandru-voda asupra hanului tataresc Atlamos :
o reticenta sistematica de invidia patriotica. Ungurii insa n'ai1 fost
in stare de a ascunde adevërul. Gloria lui Vladislav-voda ajunse
departe la Roma, §i papa Urban V ii scrise cu bucuria in bulla
din 1370 : impios Turchos catholice fidei hostes pro Dei et prefate
seclis reverentia persequeris et tuos reputas inimicos. Vladislav
voda i§1 vërsa sangele in ajutorul Ungariei, negre§it ; dar
nici un contingent unguresc nu era atunci cu armata romanésca,
Ind o cétä cat de mica, afara de .vr'o cql-va
amici personall al
Domnului, in specie ruda sa Ladislati de Doboka, fratele DOrnnei Clara,
carula Vladislav-voda ii scrie la 1372 : exerciturn contra Turcos infideles
et Imperatorem de Tyrna in Bulgaria proclamari f ecim us;
ipse Magister 'Ladislaus Dobka strennus miles supradictus, noster
Ncaro et sanguis et genitura, nobiscurn et cum exercitu nostro
viriliter contra saevissimos et infideles Thorcos et Imperatorern de
Tyrna, ipsosque invadendo perpetravit actus rnilitares nobiles et
honorificos ibidem exercendo, propter fidern christianitatis et gratam
Serenissimi Principis Ludovici Regis. In acel resboiu cata
sa fi participat energic fratele domnesc §i nepotul de sora al lui
Ladislati de Doboka, Radu-Negru, de o cam data Ban al Severinului.
0 alta particularitate mai importanta a ace1ula§1 resboiu a
fost cucerirea Dobrogei, mai corect qicOnd a gurelor Dunärii, acleca
fara regiunea Varnei, cad §i ea se numia Dobroge; dar despre
acésta volu mai aye ocasiunea de a vorbi mai jos.
Prin victoria sa asupra Turcilor Vladislav-voda se irnpaca, sati

cel putin av aerul de a se fi ilnpacat cu regele Ludovic. In ade_
vör, in ace1a§1 an 1366 s'a Mcut o regulare oficiala a teritoriului
Sylvei Blacorurn, ale caruia hotare aü fost tot-d'a-una fOrte §ovaitOre
§i mereg disputate. Insu§1 regele Ludovic se afla, la Or§ova,
la marginea Olteniei, adresand de acolo o porunca la voevodatul
transilvan de a delirnita immediat satele Sacel, Orlat, Ici1ai §i Tili§ca,
tOte f6rte apropiate de Sibilu, astfel ca ele sa nu rnal impresOre
teritoriul apaqinend lui Vladislav-voda : a parte terrarum
sub Woyvodatu Domini Ladislai Woyvode nostri Transalpini existentiurn".
Delimitarea s'a executat in 1366, iar in anul urmator
1367 intaritä de catra regele Ludovic. Iata ce era, ducatul de Am la§
cel la sud de Sibilu intre tOra Hategului si intre Ora Fagara§ului.
Delimitarea fiind terrninata §i confirrnata, Domnul Terel-Rornanesct
s'a grabit a'§i asigura mai bine acea intindere de pamint, colonisand'o
cu noul locuitori Romani §i dandul nurnele de Ducatus
Novae Plantationis", dupg cum II ice el-insu§1 in diploma sa din
15 Iu lie 1372, lar sub urma§1 i s'a clis Ducat de Arnim" dupa
un ora§el sasesc de acolo. Chiar insu§i Vladislav-voda ii punea
une-ori in titlu Arnla§ul in loc de Nova Plantatio", buna-Ora intr'o
alta, diploma despre satul inca din Ora Fagaraplui din 8 -Mani
1372, pe care o citOza, douë docurnente din 1640, conservate
in Archivul din Alba-Julia §i unde se clice c s'a dat de: Bassaraba,
baro terrarurn Fogaras et Omlas qui eo tempore terraiii
71
Fogaras termit". Acel teritorit apartinuse Basarabilor deja pe
timpul Mongolilor (§ 28) §i mai de'nainte, dar II lipsia ping atunci
o denumire statornica. Din cele patru mo§ii invecinate cu ducatul
de Amla§, Sacelul §i Orlatul rernasera familiei contelui Konrad,
fOrte scaquta, din vechile'i pretentiuni de a stapani ping in Valcea,
lay cele-lalte douë, IcUaul i Tili§ca, eran : Ioannis dicti Tompa
comitis Alpiurn nostrarum de partibus Transilvanie", adeca ale
an
unui Ion clis Tompa contele munVlor Sibilului", nume
un titlu fOrte enigmatice. Eu banuesc ca era un Roman, §i anume
dintr'o ramura transcarpatina a Basarabilor. Intre manuscriptele
lul Trausch se gasesce o copia dupa un act din 1383, aflator in
Archivul din Klus-Monostor. (Neoregestr. nr. 84), de unde se vede
ca posteritatea contelui Konrad impreuna cu acela§1 lOn Tompa
aratat drepturi asupra mai multor sate dintre ora§ele Sibilu §i
Miercuria ; ad insä lui Ion clis Tompa" i se da adevëratul nurne
de familia : Ioannes Ioviza de Ecselle, a deca Iovia, nume
§i
.

CCXXII
curat romanesc, Mei sasesc, nici unguresc. Chiar peste un secol,
sub anul 1476, intre vasalii Sibilului figurail : Mane knesius
de Vinczberg" §i Butza Bassar ab de Vinczberg", iar satul
Vinczberg se num% latinesce Mons Cibinii", Muntele Sibilului",
in legatura, cu titlul de comes Alpium" al acelui Iovqa.
Vladislav-voda, invingetorul Turcilor, recunoscend totu0 suzeranitatea
Ungariei, regele Ludovic era ap de mandru de un asemenea
vasal, Meat drept semn de supunerea Terel-Romanesci el
incept' a intercala pe unele monete unguresci capul negru, emblema
eraldica a Negr ilor -v oe vo Q I, dintre cart Vladislav-voda ajunse
atunci atat de eelebru. Reproduc aci urmatOrele figure cu obsertiuni
din studiul met' asupra Basarabilor :
Pe alte rnonete dela regele Ludovic asupra carora mi-a atras
atentiunea arnicul mea d. D. A. Sturdza, ace1a0 c a p-n egru nu
ocupa scutul intreg, ci se AA numal la o parte sail de-desubtul
efigiei regesci, ceea ce represinta §i mai expresiv triumful cel jubilat
al Ungariel asupra lui Vladislav Basaraba :

CCXXIII
Acest c a p-n egru nu pOte fi marca Siciliei, care va fi avut
a face cu familia Anjou a regelul Ludovic, dar in ori-ce cas nu
avea a face de loc cu Ungaria ; cu atat mai virtos un cap figu-
27rand alaturea cu efigia regesca, saü chiar ocupand scutul intreg,
)) nu pote fi marca vre-unui fabricant de moneta. Singura explicatiune
seriOsa remane dara subjectio Valachiae, dupa cum pre-
/7 supuneati deja in secolul trecut archeologil unguri : hoc esse
Mauri caput, eoque subjectionem Valachiae notari autumant".
(SchOnvisner, Notitia Hung. rei num. p. 206)".
Dupa resbolul contra Turcilor, vr'o cati-va ani in §ir Vladislavvoda
a trait intr'o perfecta armonia cu regele Ludovic, recunoscênd
chiar cu un fel de afeqiune suzeranitatea Ungariel. La 25 Ianuariii
1368 el ii dA titlul: Ladislaus Dei et regie Maiestatis gracia
Woyvoda Transalpinus et Banus de Zeurino" §i acorn. Bra§ovenilor
un tractat comercial fOrte interesant, prin care intaresce privilegiile
analOge dela voevoclii anteriori din vechime: ut eosdem
Brassovienses in universis eorum libertatibus per eos ab ant iq
u o in terra nostra transalpina habitis conservando confirmaremus",
adeca dela Alexandru-voda §i dela Mircea-voda, dacA nu
0 mai de'nainte. Ormul muntenesc de capetenia pentru Bra§oveni
la mergere 0 la intOrcere este Campulungul : in Longo Campo",
unde se platesce vama ; Tar la Dunare transportul §i vamuirea se
fac in diferite puncturi : circa Danubium solvant", punctul insa,
cel obicinuit fiind Braila : per dictam viarn Braylam". Aci se
ivesce o cestiune de discutat. Vladislav-voda scutesce pe Bra§oveni
de vama cea noua la Slatina" : tributurn novum in Salatina
omnino relaxamus". SA fie ore vorba despre ora§ul Slatina pe Olt?
Invederat CA nu, de vreme-ce intre Oltenia §i intre Muntenia nu
mai era de de-mult nici o granga. Salatina" insemnAzA dara o localitate
unde-va in Moldova, la hotarul oriental atunci al Terel-
Romanesci pe drurnul spre Nistru la Tatari. Acésta se confirma
pe deplin printr'o diploma a regelui Ludovic din acela§1 an 1368,
unde incuviintOzA Bra§ovenilor fara nici o plata de vama negotul
internaVonal cu TAtarii : tricesimam, quam mercatores Domini
Demetry, Principis Tartarorurn, de suis rebus mercimonialibus in
Regno nostro solvere debeant, non faciernus recipi ; ita ut et
vos in terra ipsius Domini Demetry securi et liberi possitis trans-

CCXXIV
27ire sine solutione tricesime cum rebus vestris et bonis mercimonialibus".
Princeps Tartarnrurn" nu era un principe crestin
Demetrius", ci un han tataresc Demir s Temi r. Tractatul
lui Vladislav-voda cu Brasoveuii fiind facut prin intelegere anume
cu un trimis expres al regelm Ludovic, de asta data un adevérat
Dimitrie: Magister Demetrius dictus Lepes, aule regie miles", nu
putea sa nu se prevélp acolo scutirea de vama cea acordata deja
pentru marfuri tataresci, i Iii localitatea Slatina de mai sus nu
este aluri decat la marginea cea resaritOna a Terel-Romanesci,
adeca unde-va in Moldova.
Chiar in ajunul anului 1370 Vladislav-voda se arata Inca, Maecredincios
regelui Ludovic. Printr'o diploma scrisa in Curtea-de-
Arges : datum in Argyas", la 25 Novembre 1369, el isi da titlul:
Ladislaus, Dei et regis Huvgariae gratia, Vajvoda Transalpinus et
Banus de Zeverino nec non Dux de Fogaras", confirmand catolicilor
drepturile incuviintate lor de aka Alexandru-voda : Alexandri
Patris nostri charissimi". Cu tOte acestea, abia dupa cate-va
dile, la 30 Novembre din acelasi an, noi vedem pe regele Ludovic
convocand ostirea maghiara contra Domnului Terei-Romanesci :
exercitus regalis contra Layk Woywodam". Se vede ca ostilitatea
cea ascunsa a lui Vladislav-voda, fusese mai de 'nainte cunoscuta
Ungurilor, earl volail sa '1 previna la timp, dar Watt isbutit, caci
Romanil erat deja gata de tot in fapta, pe cand convocarea cea
regala remasese pe hartia. In Decernbre 1369, cel mult la inceputul
anului 1370, Vladislav-voda treat la Calafat Dunarea i, mai
de 'nainte inteles cu Bulgarii, au surprins Vidinul, robind sail gonind
pe Unguri.
Indrasnela batranului voevod romanese, acum de vr'o sése-cleci
de ani, entuziasmase pe Slavii meridionall. In poesia poporana
serba mernoria lui traesce pina astall in legatura cu stapanirea
Vidinului. Asa intr'o balada : In orasul cel alb Vidin a lost mosul
Vladislav, iar in tOra negra-romanesca negrul Roman Radu" :
Ha BHAHay rpaAy 61Ijeaol1e,
Onirje bjeffle cTapeg BrImucaBe,
A. Ha panuoj aemaja RapaHaaamoj,
0Hgje Gjeille Eapamaax Paayae .

E pretidsa mai ales o altä balada poporana firte veche, .publicata
in Venetia la 1556 de catrã Serbul Hektoroviö, nascut pe
la 1487, adeca posterior abia cu un secol lui insu§1 Radu-Negru.
Ea mai avu alte trel editiuni ulteriOre : la 1638, la 1846, §i 'n
fine la 1878 de catra, profesorul Bogi§iO. Acesta balada are ea
rnotiv urmatorul eveniment curat istoric. Deja pe la 1352 Alexandru-voda
pe fliul set cel mai mic Radu Ii pusese ban al Sever-nului,
§i acolo remase el apol sub frate-set Vladislav pina la
1370, astfel c devenise in tOta puterea cuvintului Severinen,
§i 'n acel interval de timp, religios cum era, el se imprieteni
cu calugarul Serb Nicodim §i clAdira amindoi peste Dunare in
Serbia o bisericuta numita Manastiritza in apropiarea Cladovei,
unde pe pOrta altarului se mai descifreza inscriptiunea : Paw 6er...
Cuprinclend Vidinul §i voind sa se intarésca in noua sa cucerire,
fara a perde totu§1 posesiunile cele vechi, Vladislav-voda se credea
a fi de ajuns el-singur la Dunare, iar la nord, in stdpanirile cele
de peste Carpati, unde era trebuinta de un brat sigur §i tare la
cas de navalirea Ungurilor in acea parte, pe fratele set mult mai
drier l'a trimis acolo ca duce al Fagaraplui. Departarea lui Radu-
Negru din Severin de catra Vladislav-voda, poesia poporanä serba
a luat'o ca o prigonire, ca un act de vrajrna§ia, §i tocmai acesta
este motivul baladei in cestiune intre cel doi voevocli : Radoslav
dela Severin (BojHoga PagocaH Cesepugcm) i Vlatco dela Vidin (Bgamo
YOMICKII BOjesolka) Balada se incepe printr'un admirabil adio : Cand
Radu-voda se despartia de al set minunat ora§ Severin, adesea
)2 se ulta inarit la Severin §i a§a ii vorbia cetatii albe Tata ca
et te parasesc, cetate alba Severin, minunatul met ora§ ; nu scit
dad, te voiu mai vede et, nu sal daca tu me vei mai vedé..."
Raga iui ce Pagocase Hojaeoga ogiurjame
Og cHojera rpaga gufflora CeHepnHa,
11OCTO Ms ce Pagocas Ha Ceseplia o6eHpame,
Tope TO NH man 6egy rpagy 6ecugjame :
OBO rn Te ocraagjam, 6eim rpage Ceeepuae,
Moj ggeffir rpage,
He UM HeTje Hllgjy Jflf Te, He max HeTje MAIM JIII me!..
Sint doue fantane despre luarea Vidinului de catra Vladislavvoda
:
una, contimpurang, este pasagiul din analele calugatilor
Minoriti sub anul 1369, reprodus la Assernani i la Fariatti §i uncle
ot,080. IV. 15

pe Vladislav-voda, 11 numesce regele Basaraba : Rex de Bassarath" ;
cea-lalta, o cronica serba dintr'o epoca indecisä, este la Mauro Orbini.
In capul garnizOnel unguresci, cu titlul de Ban al Bulgariei",
era Benedict Heem de Remethe, a carui origine nu e cunoscuta,
de§i d. N. DensuVanu il credo Roman ; in ori-ce cas era un favonit
al regelui Ludovic, un mare boier din Banat §i ducend'o intr'o
cern, ne 'ncetata, el §1 intreg némul seq, cu toti kinezil Romani
de acolo, de almintrelea un vestit osta§. Ne fiind tunuri nici dintr'o
parte, nici din cea-lalta, luarea unel cetati atat de puternice
s'ar fi tragenat mult timp, daca prin tradare Bulgaril nu se grabiail
de a deschide porpe. Patru-sute Unguri §i vr'o §éseieci de Ge_
novezi all scapat din ora§ §i ail reu§it a se adaposti in doue for-
turl deosebite, unde Vladislav-voda s'a multumit de a'l incongiura,
iar pe cati din garnizOna prinsese, I-a trimis pe -Lott sub paza la
Calafat, de'mpreuna cu locuitorii cel indoielnici, sciind din experienta
pe semne Ca tradatoril inteun sens sat in altul nu erail
rani' printre Bulgari, catolici sat ne-catolici. In adever, cel muFT
de curand papista§ip, lute s'at intors la ortodoxia ; aQ resarit d'o
data ca din pamint o drOia de calugari pravoslavnici ; §i toti sail
aruncat cu furia asupra a cinci misionari papall de acolo, tarindu'i
sal
de'naintea lui Vladislav-voda §i. cerend taie. Lasati-me in pace !
respunse cu despret voevodul romanesc : nihil decrevit", cad dinsul
qice notita contimpurana se gandia mai mult la asigurarea
victoriei sale : stabiliendae suo sub imperio urbi magis intentus".
Atunci, farg, a mai a§tepta judecata, calugarii ail macelarit pe misionari.
0 mOrte de popa catolic fara miracol e apr6pe peste put*.
Din data ce all murit cei cinci neo-martiri, la 12 februarit
1370, biograful lor ne spune ca : o lumina ceresca s'a pogorit pe
n cadavre §i aLl resunat in aer nesce canturi angelice. Vestea miounil
ajungend la scirea principelui, el incaleca §i pleca s'o vOqa
el-insuV. Apropiandu-se, calul se opri spaimintat §i nu vru sa
71
'nainteze. Atunci principele descaleca §i. porni singur. Tata ca un
spectru oribil se radica de'nainte'f, dar principele scOse sabia ca
sa '1 lovesca : evaginatum gladium per aerem vibrat" . . . In
vécul de mijloc, p6te chlar astal in terile ultramontane, a se
repecli cu spada asupra unui spectru, fie demon, fie Inger, era
culmea vitejiel. Pasagiul de mai sus caracteriseza pe Vladislavvoda,
ba Inca pe cate-§i-trei Negri -voevo cl. I cei din secolul
XIV : netemetori o singura clipa de 'Marl §i de Turd, earl

CC100/1 I
ingrozlat Europa peste tot ; netemaorI de regele CarolRobert
de regele Ludovic, carl se considerat ca monarchil cel mal
puternici prin intinderea teritoriall
Veqend pe Vladislav-vocla in Vidin, regele Ludovic se mi§ca in
fine asupra primejdiosului vasal, cu o armata unguresca formidabill,
impartita in doue marl corpurl : unul dela nord prin Ardel,
cel-alt dela sud prin Bulgaria, astfel ca Oltenia §i Muntenia sä fie
tot-d'o-data strivite. In fruntea corpului sudic era insu§l regele
Ludovic ; peste corpul cel nordic era voevodul transilvan Nicolae,
unul din fill cunoscutului Ladislat Apor.
Nol cunciscem deja din trecut obicelul cel sistematic al cronicarulul
maghiar contimpuran Ion de Kikullew de a mic§ura sat
de a asounde cu totul isbanclile Romanilor ; el bine, de asta data,
chlar din relatiunea acestul martur atat de partenitor pentru Ungaria,
tot4 e lesne de a ne convinge ca resbolul a fost victorios
pentru Vladislav-vocia.
Din punctul de vedere curat militaresc, planul strategic al celor
doue corpurl unguresci e fOrte semnificativ. Dintr'o parte; regele
Ludovic se feresce cu tot din-adinsul de muntl, uncle Alexandru-vocla
nimicise intrOga Vire a 1111 Carol-Robert, ci cauta a ataca
pe §es dinspre Dunäre. Din cea-lalta, parte, voevodul transilvan
Nicolae se feresce Ora§l. cu tot din-adinsul de téra FagarmulnI §i
Arnlaplul, unde II Wepta Radu-Negru, care putea sa dea nascere '
printr'o scanteia la rescOla tuturor Romanilor ardelenl, ci strabate in
Muntenia anume prin tOra Sacuilor la resarit de Brapv. Acestul plan
strategic, care vadesce dela sine§1 frica cea mare a regelul Ludovic,
Vladis1av-voth II opuse un contra-plan, care nu putea sa
-nu '1 duca la victoria. : la sud, pe malul Dunaril, a refusa o lupta
ecisiva §i a se retrage treptat spre muql ; la nord, in regiunea
dela Säcuime spre Ialomita, a atrage pe Ungurl pe un teren impracticabil
pentru din§iI de padurl §i de balv, uncle il vina o catastrofa
sigura.
A§a dara, Vladislav-vocla parasesce Vidinul, pe care'l ocupa regele
Ludovic. Romanil, a§eclatl la Calafat, I§I fac de 'ntalu datoria
4e a impedeca trecerea DunariI, apol neput6nd'o face, el se impr4tia
frä batalia, astfel Ca Unguril jubiléza triumf §i ocupa
Severinul : ipsum regium exercitum, ultra Danubiurn, contra in-

cc XXVIII
sultus bellatorum et sagittariorum ipsius Layk Vayvodae, velut
imbres sagittas emittentium Olachorum, per navigia, moenibus
et fortalitiis firmatum, transclucente, inimici in fugam conversi,
velut fumus evanuerunt, et residui totius exercitus terram ver-
22
SUS Zewrinum intraverunt, et eandem occupaverunt. Ungurii
tiara sint In Severin, intocmal dupa cum fusesera sub Carol-Robert.
Ce urrneza insa? Regele Ludovic nu inaintéza. Nici un pas mai
departe.
In acelmi timp, tot a§a de frumos, cu o mare Vire, cu
nobill i cu Säcu, papsce din ATM voevodul Nicolae : ultra terram
Siculorum cum valido exercitu ac nobilibus et Siculis partis
transilvanae." In Muntenia hatman al lui Vladislav-vodä era corntele
Dragomir, adeca un kinez dintre Basarabi, care comanda
in Dambovita : capitaneus erat comes Dragmer Olachus, castellanus
de Domboycha". In lungul Ialomitei el avea la dispositiune
mai multe puncturi intarite : fluvium Iloncha, ubi fortalitia
et propugnacula erant." Era un general cu mult sangerece,
necesar pentru a potoli primul avint al Ungurilor, §i tot-odata
un barbat fOrte religios, cad dinsul mai tarip, sub Dan-voda la 1885,
el se facu ,staret al manastiril Cotména, lar fliul sea ornonim, de asemenea
comes Dragmer", jupan Dragome, darui santului 1äca un
c lopot. Dupa o sangerosa batalia, certamine fortissimo commisso"
kinezul Dragomir parasesce campul §i se retrage, lasand pe victo-
r iosul voevod Nicolae st'l urmarOsca: ipsum capitaneum, multis.
interfectis, in fugatn, convertit", 'lice Ion de Kikullew, vorbind numai
despre Romani cacluti in luptA, dar despre cei prin§si ba, ceea.,
ce insemnOza o isbanda necompleta, maf adesea o stratagerna. Fuga,
simulata era o tactica traditionala a Tatarilor, iar Romanii se tineati
atunci ,intocmal de tactica tatar6sca (§ 36 p. CLXXXVII). Fuga
kinezului Dragomir cea povestita de Ion de Kikullew nu este alt
ce va dent din punct in punct ceea ce povestise la 1241 Ungurul
canonici Rogerius despre fuga cea prefacuta a hanului tataresc Kadan
: :respiciens multitudinem armatormn, terga dedit, fingens fugarn
ante eos." In adevOr, voevodul Nicolae fu prins in cursä..
Acurna sal
auqim pe cronicarul maghiar despre nimicirea cea, totali%
a arrnatei unguresci, pe care kinezul Dragomir o ademenise ,in
str jiptoritbaltOrt, uncle a secerat apol Mra crutare flOrea nobilimil
lft a
i
sacuiesci,, Tar cac1avr,u1 voevoclului Nicolae abia-abia a putut ft
Sas' c1n rnnile RomaMlor : inoallte tilterius procedens, .intar
,1 1 )1 1 i . ..( i

"-,-
CCXXIX
;thdagines et veprium densitates, ac passus strictissimos conclusus,
per multitudinem Olachorum, de silvis et montibus invasus, ibidem,
cum strenuo viro Petro, suo Vice-wayvoda, neó non Deseu
dicto Wos et Petro Ruffo, castellano de Kykyllewar, Petro et
Ladislao Siculis, viris bellicosis, et aliis militibus quam pluribus,
et nobilibus potioribus, extitit interfectus; et cum gentes Hunga-
77 rorum, de ipso exercitu, terga vertissent et se in fugam convertissent,
in locis lutosis et paludosis, indaginosis, conclusi, multi
ex eis per Olachos occisi extiterunt, et aliqui, cum rnagno periculo
personarum, et rerum damno, evaserunt; et funus eiusdem
Nicolai Wayvodae, cum magna pugna, de manibus Olachorum
ereptum . . .
Campania era terminatä intr'un mod stralucit: o armata ungurésca
distrusa, o aka armata ungurésca petrificata in Severin,
pe cand cele douö armate romanesci se puteati uni la ori-ce moment,
una victoricisä, cea-lalta intacta, ambele gata a se arunca
impreuna'; lar Radu-Negru din Fagara§ putea sa se misce in orice
directiun e, de Orä-ce in Transilvania nu mai exista Vire maghiara,
fiind nemicitä de catra kinezul Dragomir. Nu e de mirare
ca regele Ludovic s'a grabit de a se impaca fara multa vorba ,cu
Vladislav-voda. Domnul Terei-Romanesci recunoscu suzeranitatea
Ungariei, Ungaria insa a redat Bulgaria occidentala imperatului
Stra§imir, care s'a §i intors din Croaiia la Vidin, lar Vladislav-voda
0-a reluat Severinul, incepend a se intitula din noa : Vayvoda
Transalpinus, B a n us d e Zeur in i o et Dux Novae Plantationis et
de Fugaras. Ungaria din partel, prin doue durercise ispite, sub
Alexandru-vocla 0 sub Vladislav-vocla, convinsa acum ca nu e de glumit
cu Basarabii, s'a crept datOre a'§1
intari hotarele Transilvaniel
contra Terel-Romanesci, anume la doue puncturi: castelul Landskron
in regiunea Sibilului, iar in a Brnovului castelul TOrzburg,
acesta din urma numit romanesce Bran. Printeo confusiune intre
teatrul resbolului §1 intre resultatul luptel, fantana Tunusliilor i a
luI Fotino fixOza actiunea la Bran, adeca in Transilvania, pe cand
kinezul Dragomir batuse pe Unguri forte lamurit in Dambovita.
AcOsta grepla insa este o nemica in comparapune cu colosala ne_
greVla a d-lui Xenopol, care a ultat cu desavir§ire fara nici o
pomenire de un cuvit4el macar IntrOga maréta campania a lui
Vladislav-voda, una din cele mai frumOse in istoria rnilitara a
Romanilor. Mai putin vinovat e Fotino, cand muta batalia din

Dambovita la Bran, caci cel putin el simte insu§l ca gre§escefantana
1u1, st-fel ca se'ncerca a o indrepta intr'un mod 6re-care,.
.11icend ca Branul e in Muscel, nu in Ardél. Dar unde öre sa fib
scusa d-lul Xenopol, intr'o lucrare noua §1 atat de volumindsa?
Regele Ludovic a fost dara invins, il era ru§ine lui-insu§i, §i
in diplomele sale ulteriOre, cand Ii vine neaperat de a cita acel
resbolu, Ii imbraca intr'o formula eufemica de redobandirea Se-verinulul":
reoptentio civitatis et terrae Zeuriniensis", de§i in realitate
Severinul fusese immediat inapoiat lui Vladislav-voda. Un specimen
forte interesant de acea formula eufemica ne intimpina intr'o
diploma din 1376, pastrata in archivul contilor Kendeffi, de unde
mi-a procurat o copia profesorul K. SzabO dela Cluj. Romani"
boieri din Teme§iana tinean atunci unil cu Unguril, altil cu Viadislav-voda.
A§a unul din el, Vlad Lehacescu, §1-a parasit mo§ia
Bala§nita de linga Mehadia §i a fugit in Oltenia pentru a servi
Domnului Terel-Romanesci : quandam possessionem Balasnicha
vocatam iuxta fluvium Balasnicha nominatum in districtu de
Myhald existentem, quae propter infidelitatem Ladislai flit Lehach,
qui derelicta fidelitatis via, ad partes fugit transalpinas,
17in despectum nostrae Maiestatis et nostro adhesit emulo, act
nostras manus et regiam nostram collationem devoluta fore
perhibBtur. Acea mo§ia confiscatà, regele o daruesce la altl patru
boeri Romani de acolo, fiii lui Raicu, cart' servisera cu crediqa
in o§tirea unguresca contra lui Vladislav-vocla : nos attendentes
fidelitatem et Servicia Suriani, Bogdani, Demetrii et Blasii filiorum
Rayk Olachorum nostrorum, quae iidem in plerisque nostris ex-peditionibus
et specialiter in exercitibus nostris adversus Rasce-
7)nos et etiam contra Bulgaros motis, signa nt er vero in reo pt
entione civitatis et terrae Zeuriniensis nostrae stu-duerunt
exhibere Maiestati et exhibent in praesenti..." Redoban
dir ea Severinului" e ce-va nostim.
Regele Ludovic 10 redobandise momentan un petec din Mehedint
numai pentru ca Vladislav-vocla s3l
stapanesca, §1 voevodul romanesc
n'a mal incetat de a'l stapani, ne mai avend a1i du§mani
decat pe vechiul vrajma§ i§man cel dela Tirnov, imperatul Bulgariel
orientale, care aducea merefi asupra Vidinului bete de Turd,
intr'un rand nävälind §i asupra Olteniel. Acea invasiune o de

scrie o cronica serbesca la Mauro Orbini. Turcil trecend Dunarea?
Vladislav-voda, le-a luat t6te barcile ca sa le taie chip de scapare,
apoi ii bath infricopt, §i to aü perit, unii de sabia, a1i1 innecap
: ,,onde ii voievoda de'Valachi levate loro le barche, nelle quali
havevano tragettato quel fiume, diede loro adosso, e gli ruppe Della
giornata ; e quelli, che non morirono nella battaglia, credendo di
potersi salvare nelle barche, e quelle non trovando, saltavano nel
acqua, per non venire in mano dernimico, e cosi tutti perirone.
Tot atunci in Tera-Romanesc a. s'a ivit prima moneta nationala,
de argint §i forte eleganta :
Descrierea de d. D. A. Sturdza :
Av. + M LADIZLAI AVAIWODE intre doue cercuri de perle ;
2)in mijloc un scut imparlit d'a-lungul in douë, in care in drepta
4 grincli transversale, in stanga un camp gol.
Rev. + TRANS I ALPINI intre doue cercuri de perle, in mijloc
un coif inchis, d'asupra vulturul spre drépta cu capul spre stanga".
UrmatOrele trel observaVuni asupra acestel importantisirne
monete :
1°. Este cel intaiu monument numismatic al Terel-Romanesci,
cad sub Alexandru-voda, nu exista, la nol monetaria ;
20. Pe revers este aquila muntenesca, pe avers insa e marca
Ungariei, prin care Vladislav-voda i§i recunOsce vasalitatea ;
§i
CCXX XI
30 Legenda e latina, denotand cultura occidentala, dupa curn
diplomele acestul principe sint apr6pe tOte lätinesce, de§i cate-
trel Negri-voevo cn din secolul XIV aU fost, de o potriva fOrte
ortodoxi.
tocmai la acë8t1, ortodoxia vom trece acuma.
Temelia bisericei romane o pusese Alexandru-voda. Vladislav-voda
a mers inainte maT departe pe aceimi cale. Pe ling primul
mitropolit Iacint Kritopul, Infiintat la 1359 cu titlul de a tOta
Ungro-vlachia: 7c6ta7) OirtypoPXaxEme, s'a mai adaos la 1370 un al

CCXXXII
doilea mitropolit , intitulat al WO Ungro -vlachiei : trtirporo-
XEnic Opous OirapopXxxEctc", anume Daniil Kritopul, fratele primatului,
numit in calugaria Antim, care figureza ca cel intaiu in vechea
lista a mitropolitilor Terei-Romanesci.
Care sa fi fost Ore ratiunea de Stat a acestel reduplicari ? Din
capul locului se p6te respunde positiv cä interesul era Mr al patri.arcatului,
cad nu patriarcatul o ceruse, dupa cum resultä chiar
din actele patriarcatului. In adevOr, inainte de 1370 mitropolitul
Iacint fusese chiamat cu staruinVi la Constantinopole pentru a da
acolo informaVunl despre Ungro-vlachia, Vladislav-voda insa, invocand
diferite pretexturi, nu'l permitea cu nicl un pret sa plece,
nici nu l'a lasat s trimita, pe alt cine-va in locu'i, ast-fel ca, patriarcatul
era fOrte superat : ô 7c64 oiyx, -71X19.ov, a6a7roto: !nu kcs, xa.Ta
zpiircov ivtaiyam ItaTa. Tby Optailbv cç vyaktic Otvoa(mic aou, iFro8ta6 v.ot 6
oef366aq, 7rpo13tAXO[Levoc b pptoc 'lc 6a05 Zl ti) a.ioc To!). T6pou..." Acuma
dara, in 1370, dupa terminarea resboiului cu Ungurii, Domnul §i
boeril cel marl trirnit el la patriarcat o cerere urgenta de a se incuviinta
o a doua mitropolia a Ungro-vlachiei ; Tot3 ILET60,00 pospok as:
177 Ci)Y apzovrcov ako5". Interesul era al terei, nu al patriarcatului, dupa
cum o presupune istoriograful rus Golubinski. Ambasada romanesca
argumentéza infiintarea unel a doua mitropolii prin immultirea cea
,extremä a poporului : Toii 8:s xatpoti irpoYfivzoc, ici, 705 gO.vouc ixsEvou to
zá7rou IroXXo6 tuizi.volizoc met 6orsEpou azsabv, dr/. gaztv atç pAvoc Etpxtspek ixst-
72
vbs tpb b tocmEnov n'vog..." Extrema immultire a poporuluI necesità
Intemeiarea unei a doua mitropolii, §i'n acela§l mod ni se ex-
plica nova plantatie a lui Viadislav-voda, acea resadire peste
Carpati a prisoSulul elementului romanesc dunaren, acea colonisare
a ducatului de Amla§, o mai puternica bariera contra Sa§ilor din
Sibilu §i contra farniliel contelui Konrad de Talmaciu. Era tiara nu
numai una, ci mai multe ratiunl de Stat.
Actele ulteriOre ale patriarcatului din secolul XIV specifica
cele douë mitropolii ale Ungro-vlachiel. Cea a doua, creatiune propria
a ml Vladislav-voda, privia la judetele cele oltenesci cu Severinul
in frunte: To5 1.1.6popq 06-erpopXnEac Tfic =rex ,r6v /sf3egiV011". Prin
urmare, mitropolia cea anteriora, fundata de catra Alexandru-voda,
se referIa nurnal la restul Terei-Romanesci, adica la Muntenia §i
la cele douë ducaturl transcarpatine, avênd titlul: riic OUr1poi3XotzEac
%al Isaa-qc 06-apEctc Icat Maytiv6iv.
In acela§i timp, sat putin mai tarcliii, fratele domnesc Radu

CCxxx111
Negru fiind pro-duce al FAgaraplui §i Am1au1ui, mitropolitul
primat al Ungro-vlachiei a hirotonit un episcop a-parte pentru acea
lature a terei, ceea ce face pe cronicarul muntenesc la Fotino sa
atribue lui Radu-Negru ca aduce cu sine ca .sa puna mitropolit pe
episcopul din Fagarau Tta
cl)a.yapotaioo krEaxorov", Se pare ca acel
intalu episcop al FAgaraplui fusese un Chariton, acela care in
urma la 1380, tocmai Radu-Negru ajungend Domn, devine d'o data
d'a-dreptul mitropolit pritnat al Ungro-vlachiei, sarind peste dreptul
de inaintare al lui Antim, deja de qece anI mitropolit al Severinului.
Este evident in ori-ce cas ca acel Chariton se bucura, de o
favOre speciala la Radu-Negru, i daca dinsul fusese mai 'nainte
episcop al Fagaraplui, dupa cum cred eq, atunci asertiunea cronicel
muntenesci se justifica pe deplin. Episcopatul romanesc cel
fundat la Fagara§ sub Vladislav-voda a persistat nu mai putin de
vr'o nouë-cleci de ani, caci Samuil Micul gasesce documental acolo
pe un Macarie, intitulat: episcop al G-alatului": 1469 Macarius
Episcopus Galatiensis obtinet a Principe mandatum ad magistratum
Cibiniensem ut cathedraticum suurn a presbyteris valachis accipere
posse. Se scie ca G-alat se chiama in Transilvania un sat lipit
de ormul Fagara§.
Cele doue mitropolii ale Ungro-vlachiei aü durat numal sub
ambii frati Vladislav-voda §i Radu-Negru, desfiintandu-se apol cea
oltenesca dela Severin §i generalisandu-se numal cea din Muntenia,
a cAriia repdinta, nu putea sa fie aiuria decat la Curtea-de-Arg4
de vreme ce acolo re§edeall de preferinta Dornnii, incepend dela
Alexandru-voda.
In privinta organisaril bisericesci, in specie la Olteni, mana
drepta a lui Vladislav-voda §i a lui Radu-Negru a fost ilustrul calugar
serbesc Nicodim. Dupa unii Grec, dupa altii din familia cea
regala a Serbiel, el trAise mult timp la muntele Atos §i era fOrte
considerat la patriarcatul constantinopolitan. Pe timpul Jul Alexandru-voda,
Nicodim §ecluse un interval Ore-care peste DunAre in regiunea
Cladovei, de unde prin vecinatate cunoscuse pentru prima
bra pe Radu-Negru, atunci ban al Severinului, cad amindoi aü
cl dit acolo o bisericutA numita Manastiritza.
0 cronica rimata din secolul trecut, scrisa peste Carpati de
catra un calugar dela Prislop din tëra Hategului, atribuind Jul Nicodim
fundatiunea acestel manastiri, cuprinde intre altele :

CCXXX1V
0 Prislop !
Numite loc,
Cum fusegl far' de noroc
Ba eft bine am fost norocit,
Cacl sfantul Nicodim aid s'a salagluit,
Si intalu sfantul Nicodim mie
Ml-a pus temelie,
Care sta de vócurl multe
Acum de Omenl trecute:
Mal 'nainte cu multi al
De domnia lul Matiag cralu;
Ca acestul pré-cuvios parinte gi sfant
Dela Dumnetlefi Domnnl i s'a vestit
Locul pigatOrelor sa-1 gásOsca
fti
acolo mänästire sa ziddsca;
Si in Tera-Romandsca preste munte
A trecut gi a cercat locurl multe,
De gl-a tocit tolagul de fer
Privind pe panaint gi pe cer.
Locul cel ales mal intalu
Este in Surtuc sus pe Silu:
Acolo pegtera a gasit
Si intr'insa tot s'a salagluit,
Care pegtera gi pin'acum se gasesce
S'a sfantulul Nicodim se numesce.
Apol s'a dus in tera i mal in intru
Pina la apa ce se thee Motru:
Acolo putin a conacit
Si
dupa vreml manastire s'a zidit.
De acolo s'a dus spre Vodita,
Unde'l acum schitul Topolnita; .
Dupa ac6sta pigatOrele a gasit,
Unde i sfanta lavra Tismdna s'a zidit,
Unde i mOgtele sfantulul se gasesc
fii
minunile tOte i se vestesc.
Decl dela sfantul Nicodina s'a facut
Tuturor de obgte inceput
In TOra-Romandsca la munte zidirl
Biserici, schiturl si mamastirl.
A doua lavra Cozia Mircea a zidit
ft
sfantul Nicodim o a sfintit....
Oil de unde ar fi luat necunoscutul versificator ardelén isv6-
.
rele sale, naratiunea de mai sus, afara de er6rea de a confuncla
Vodita cu Topolnita, doue sate apropiate, dar deosebite, este de o
remarcabilA exactitate.
Ea pune pe sama lul Nicodim urrnatörele ése lacaprl, t6te
in Oltenia :
1. Prislopul in Hateg ;
2. 0 pe§tera, linga Mu;

3. Schitul dela Motru
4. Vodita ;
5. Tism6na
6. Cozia.
Tisména §i Cozia fiind posteriOre lui Vladislavvoda, celelalte
patru, anteriOre Voditel, sint tote din epoca acestul principe,,
ba §i inceputul Tismenei, numal terminarea datorindu-se lui Radu-
Negru, dupa cum §i Cozia fusese inceputa de Radu-Negru §i terminatA
de Mircea cel Mare. Despre Vodita s'a conservat insu§1
crisovul de fundatiune, care sung a§a : Findcä et, eel in Crist
Dumnept bine-credinciosul voevod Vladislav, din gratia lui Dumnept
Domn a tOta Ungro-vlachia, am bine-voit din inspiratiune
17
divinA a rAdica o mAnAstire la Vodita in nurnele marelui §i de
Dumneclet purtAtorului Antonie, ascultand pe onestul intre monahi
Nicodim, incat dela domnia-mea sA fie pornire §i donatiune, iar
77munca lut" kir Nicodim §i a calugarilor set etc." Apol incheia :
DupA mOrtea lui kir Nicodim, nici Domnul, nici mitropolitul, nici
altii sä nu fie liberi a pune egumen in acel lAca§, ci dupei cum
va clice i va regula insni kir Nicodim. .
La pe§tera dela Jilu .s'a pAstrat pina astacli o tra ditiune poporanA
despre Nicodim, iar la Motru o alta legenda a fost culésA
in secolul XVII de cAtrA calaorul Paul de Aleppo, care (lice
:
Manastirea Motru se considerä ca mai veche decat TismOna, caci
santul Nicodim fusese cel intaiu om ce venise a locui acolo intr'o
17cuviOsä solitudine, apucandu-se a clAdi o bisericA, §i numal cu
nault timp mai in urrnA tot dinsul s'a dus de a zidit TismOna. . ."
Inainte de 1365, sub Alexandru-voda, existä biserici, mai ales
cele douë marl domnescI, una la Campulung §i cea-lalta la Curteade-Arge§
primele manastiri insa, in adeveratul inteles al cuvintului,
s'au .rAdicat anurne sub Vladislav-voda, bite in Oltenia §i t6te
prin rivna lui Nicodim.
De§i ambele mitropolii ale nOstre aü fost puse sub patronaglul
pa triarcatului constantinopolitan, totu§i Domnul Terei-Romanesci
n'a incetat de a fi in buna intelegere cu tronul patriarcal bulgaresc
dela Tirnov, pe care §edea Eutimie, unul din prelatil cel mai
celebri al bisericei ortodoxe de atunci. Intre numerOsele lucrari
inedite ale acestuia se pastréza o epistolä cAtrA mitropolitul Antim
dela Severin §i o altA catra Nicodim dela TismOna.
SA mai adaog CA Vladislav-voda trimitea daruri pi6se §i Ia

Muntele Atos, unde o icOna din partea acestul principe o vëcluse
acolo reposatul Odobescu in Lavra santului Atanasie.
Pentru a ispravi cu cele bisericesci, nu seal; clet nu Kit de
loc, ce s'ar puté spune despre m6§tele santei Filoteia dela Curtea-
-de-Arge§. E frumdsä legenda, forte frumdsa, mai cu sama cum e
meter de a broda. Francesul Bellanger ; dar ea nu ofera absolut
nemic istoric, cel putin cronologic. Pe cat timp marturia contirnpurana
necontestabila a mitropolitului Iosaf dela Vidin constata ca
,acolo la Vidin acele md§te atl fost aduse dela Tirnov la 1894,
deci inainte de 1394 ele nu puteat fi aseclate la Curtea-de-Arge§,
Mei sub Alexandru-vodà, nicl sub Vladislav-vodä, nici sub Radavoda,
adeca sub Mei unul din cel trei Negr voe vod.1, ci neaperat
cand-va dupa 1394. Cerceteze dara altil, pe prima liniä insa
.cronologia.
Volt' inchela istoria lui Vladislav-voda printr'un epizod fOrte
'intunecos. Dela 1330 domnia pe tronul dela Tirnov tzarul Alexandra,
despre care eu am vorbit mai sus cu ocasiunea resbolului
serbo-bulgar. El avusese doue neveste: de'ntain o cre§tina, din
care trel hi, cel mai mare Stra§imir dela Vidin, cumnatul lui
Vladislav-voda ;
apol pe o Evreica, din care s'a nascut §i§rnan, Mal
cel mai mic. Stralirnir capetanda'§i de titnpuriii dela tata-sen Bul-
,garia occidentala ca apanagiu, se mutase la Vidin §i a scapat astfel
de uneltirile Evreicei. dol fii din prima casatoria remanend
la Tirnov pe linga teribila muma-vitrega, aQ murit in curand unul
dupa altul, §i tzarul Alexandra n'a intarcliat de a'§i numi ca mo-
§tenitor al tronului pe §i§man, fiiul Evreicel, de§i prioritatea se
cuvenia lul Stralimir. Intre ambit frail era o urä ne'mpacata, §i
tot a§a de aprig ura i§man pe Vladislav-voda §i pe Radu-Negru,
cei doi protectori al Vidinului. La 1365 i§man se proclama de o
data tzar al Bulgariel incepe stapanirea immediat printr'o mi-
§elia, princlend rob pe imperatul Ion Paleolog, care venise la Tirnov
,ca dspe pentru a cere un ajutor contra Turcilor. Tatal lui §i§man
murise Ore ? §i cand anume ? Iata un adeverat mister. Jire6ek pre-
-supune ca tzarul Alexandru trebuia sa fi murit in 1365, de vreme
,ce'i urmeza pe tron §i§man, dar nu aduce nici o proba. Engel
,credea, 6ra§1 fara nici o proba, ca a murit tzarul Alexandru la
1353, ceea ce ar dmplica o absurda vacanta de 12 ani fara nici

un principe. Cronica oltenèsca a Jul Moxa afirma ca tzarul Alexandru
a murit la 1371 : ani 6879, atunce muri Alexandru,
d9mnul Tranovului".. Cum clara de se urcd pe tron i§man la
1365 cu Ose anT inainte de m6rtea tatalui sell? Faptul este ca.
tzarul Alexandru nu era hied mort nici la 1371. La 1365, tocmai
atunci cand Vidinul fusese luat de Unguri §i insu§1 Stra§irnir era
in robid, tzarul Alexandru se reträsese desgustat de tOte din Bulgaria
in Tera-Romanescd, petrecendu'§i restul vieei, batran neputincios,
pe lingd Vladislav-vodd, singura ruda pe deplin generOsa,
carel dete sa trdesca din venitul judetului Muscel, unde il mai
gdsim apoi intr'un mod documental sub Radu-Negru. Dar despra
acesta in §-ful urmãtor.
Prismä a némului Basarabesc : dintr'un tatä Basaraba ii
dintr'o muma Basaraba, mare vitéz peste ori-ce vitejid, o minunata
agerime politicd, fOrte cavaler i fOrte cumpëtat tot-o-data,
Vladislav-vodd i§i incunund atatea §i atatea insuVri frumOse
tr'o nemarginita bunatate de inirnä.
prin-
§ go. Radu-vodä Negrul.
etlXXZ1r11.
Bibliografia : Archiva istorica, t. III p. 192. Istoria critica p. 81 sqq. Histoire
critique p. 8, 66, 86 sq., 111. Etymologicum magnum v. Banovet. Cuvente den
baträni t. I p. 402. Fotino, IcyropEct t. II p. 20-24. -- A. Xenopol, Istoria t. II p. 81,
136 sqq. Magazin istoric t. IV p. 231 sq. Engel, Gesch. v. Serwien p. 332, 478.
Jird6ek, Gesch. d. Bulgaren p. 324, 329. --
Pray, Dissertationes historico-criticae, Vindobonae
1775 in-f. p. 140. Miklosich, Monumenta serbica p. 215. Condica a sfinte manástirl
CozieT, 1778 in-f, p. 25-6, 249, MSS. in Archiva Statului din Bucuresci. Kemeny,
MSS. in biblioteca Universithlit din.Cluj: index Kenderesianus t. II ad voc.
Sti oja.Berkö, MSS. ibidem; Collectaria ad res Transilvanicas t. XIV p. 273, 293.Archiv
des Vereins f. siebenbiirg. Landeskunde, Bronstadt 1853 p. 49. FOia Transilvania
1871 p. 238 sqq., 1872 p. 172 sq., 183 sq., 198 etc. Brezdanu, Vechile institutiuni
ale Rornâniei, Buc. 1882 in-16 p. 232. Bykaczewski, Inventarium privilegiorum, Paris
1862 in-8 p. 250, 378. A. Odobescu, Revista Roman& 1861 p. 709 sqq.. I. Bogdan in
Archiv 1. slav. Philologie t. XIII p. 530 nota. Dr. Miletie, HOER 'ESJIaX0-61JIATCRLI
rpanton, Sofia 1896, in-8 p. 45, 47. C6opnffit sa napow ymomopenua t. V p. 77 ;
dr. Miladinovtzi, Ex.nrapcitn irapopm IrEcui pag. 281 sqq. /tam sanammii POCCirf
t. I, Petersb. 1846 in-4 p. 1, 21. Karadge, Cpricice Hapowre Erjecare t. II p. 411.
llokonn, lItEaRiff p. 60. Draganov, Maxwoucm-bnanglicIciii c6opirra, t. I p. 100.
1 Alessandreseu, Dictionar geografic al judetuld Valcea, Buc. 1893 in-8p. 86. Onciul
in Cony. liter. 1884 p.1 sqq., 1886 p. 266 sq.N. Densufianu, Documente t. I v. II p. 73,
160, 242, 276. Stefan leromonahul, etc.
0 mare parte din viqa lui Radu-Negru se petrecuse sub,
tata-sei). Aloxandru-voda, §i sub frate-seti yladislav-voda, astfel cd

CCXXXVIII
din §§-furile precedente ne ajunge aci de a reaminti in scurt urmatOrele
puncturi :
nascut pe la 1330 plus-minus, frill din a doua casätoria a
lui Alexandru-voda cu DOmna Clara din familia contala ungurésca
Kukenus;
din acela§1 muma avOnd douë surori : una casatorita cu impëratul
bulgaresc Stra§imir, cea-lalta cu regele serbesc Vuca§in ;
dupa 1352 pus de catra Alexandru-voda ca ban al Severinului,
'uncle se face popular la vecinii Serbi, §1 atunci intra in relatiuni
cu calugarul Nicodim, in urma fundator al primelor manastiri la
Romani ;
pe la 1360, prin intervenirea mitropolitului Iacint Kritopul,
.casatorit cu DOmna Kalinikia, GrOca ;
sub Vladislav-voda luand parte in 1366 la resboiul contra
Turcilor, adu§i de imperatul i§inan dela Tirnov ;
pe la 1370, dupa luarea Vidinului de catra Vladislav-voda,
lasand Severinul §i trecencl peste Carpati ca duce al Fagaraplui
Amla§ului ;
infiintand acolo pe un episcop ortodox, adus in urma pe
scaunul mitropolitan din Curtea-de-Arge§ ;
remanend apoi in Fagara§ pina la m6rtea lul Vladislavvoda.
Vladislav-voda mOre pe la 1373.
Al treilea N e gr u-vod a, frate §i filu al celor-lalti dol, Radu
-se pogOra §i et din Fagaras la Campulung §i la Arge§, de unde lakra,§1
tot a§a pa§esce In Oltenia pentru a fi primit §i recunoscut de
catra, Basarabil de acolo.
Este a patra editiune a aceleia§1 legende poporane, numerandu-se
ca editio princeps acea necompleta dela 1210, cand Radu Basaraba,
numit §i dinsul la Ardeleni Negru-voda, gonise din Amla§
pe contele Konrad §1 oprise pe Mongoll la hotarele Fagaraplui,
intorcêndu-se apoi triumfal in téra Severinului, fan insa a fi tre-
.cut prin Campulung §i prin Arge§, singura particularitate stereotipa
care'i lipsesce.
Ajungend no acum la al doilea Radu-Negru, aci este locul
.cel mai potrivit de a reveni o clipa la primul Radu-Negru cel dela
1230, un Basaraba din Valcea, dupa care urmara, la voevodatul olt6n

CCXXXIX
Basarabil cel din Dolj : Mihalu Liténul §i Barbat, inlocuiti in urma
el-in§ii prin ramura Basarabilor cea din Roman* Dan, Mircea,
Alexandru, Vladislav §i'n fine Radu.
Astap, apr6pe dupa §Opte secoll, memoria Iul RaduNegru
celul Valc6n se mai pastrOza tocmal in cuibul sea din Valcea intr'un
mod fOrte caracteristic. Iata traditiunea, pe care, fall a'§I
fi putut
da sama de importanta el, o reproduce institutorul C. Alessandrescu,
vorbind despre schitul Cetatuea de linga Rimnicul-Valcea : In vremile
vechi de tot §edea un Domn numit Basaraba in chiliile bisericutei
Cetatuea. El avea cu sine tunurl §1 osta§1, cu call se
pazia de vrajma§1. Ast Basaraba era in mare vrajma§ia, cu un alt
Domn numit Olea, ce se a§eclase in manastirea Fedele§olu de peste
Olt ce este in dreptul Cetatuei (in Arge§) §i al Olea avea asemenea
tunuri §i osta§l. Basaraba §i Olea, de vrajma§I ce erati,
slobocliati de multe ori tunuri unul asupra altula, cu gand sa se
omOre, ca sa remana unul stapan peste WO. éra. Basaraba se
spune ca era mal dibaciu decat Olea §i 'I facea mare paguba.
Pentru acOsta dibacia poporul scornise urmatorul cantec :
Olea face Ole,
BasarabO. '1 le sparge;
Olea Ole o mai face,
Basaraba i le-o sparge...
§i acest cantec ii cantaa toi Cetatenil pentru cinstea Basarabului.
Chiar §i copifi Ii cantati pascOnd vitele. A§a, se spune, ca nesce
fetite §edeail cu gascele la pOlele déluluI, in virful carula e bisericuta,
§i cantail : Olea face Ole etc.. Se intamplase ca tocmai
atunci Basaraba se plimba pe culmea dOlulul. Auclind fetitele cantand
cantecul acesta, le-a ascultat cu mult drag, fara sa fie vëlut
7)de ele. Dupa ispravirea cantecului, Basaraba le-a chianiat la sine
§i le-a dat cate o farfuria de galben1 §i cate o pareche cercel frumo§1
§i scumpl. E de notat ca acest cantec Ii canta copiii de prin
Cetque. Remane a se cerceta, ce Basaraba se vorbesce §i cine
7)este Olea. ..
Basaraba cel legendar al copiilor e invederat Radu-Negru
cel dela 1230, care apërase in adevër barbatesce Oltenia contra
contelui Konrad §i contra Mongolilor, far du§manul sett Olea era un
olan cumanic, cuvintul ulan insemnand tataresce un principe sal)
un crai§or. Sub acel prim Radu-Negru, pus straja la Cetquea Val

CCXL
cii, Tatarii stapaniat intrOga lature a Munteniei pina la Olt ; sub al
doilea Radu-Negru cel dela 1380 nu mai era hci 'Mari nicairi, decat
numai dOra pe la marginile Moldovei spre Prut sat spre Nistru,
§i chiar peste cei de acolo domnia acurn Basaraba cel din Oltenia,
astfel ca, in titlul eü domnese vom vedé mai jos : stApan peste
teri tataresci". Mare deosebire intre unul i cel-alalt, de0 amindol
s'at contopit intr'o singura persona colectiva mitica.
Un punct din legenda, care se potrivesce cu Radu-Negru,
din 1380 mai bine decat cu cei-lalti Negri- v oe v oq I, este ca,
Ungur prin muma-sa i petrecut mai multi ant pintre Unguril din
ArdOl, i se pOte aplica pasagiul din cronica muntenOscd: rAdicatus'at
de acolo cu tOta casa lui i cu multime de norOde, Romani,
Papista0, Sai de tot felul de Orneni, pogorindu-se pre apa Darnbovitei..
. In adevër, sub Raclu-Negru noi vedem pentru prima
Ora la 1382 un episcop catolic cu pomposul titlu al Sever-nului
§i al partilor Terel-Romanesci" : Gregorius Dei apostolice sedis
gracia Episcopus Severini nec non parcium Transalpinarum", consacrand
pe un preut Ungur : filiurn Valentini de Korospatak" in
biserica papistaVi, din Campulung, unde sub Vladislav-voda era un
Sas, pe al caruia mormint se gravase la 1373 : Hic requiescit in
pace generosus dorninus Ioannes P. huius saxoni cali s ecclesiae
custos qui obiit MCCCLXXIII".
Filui cel 'mai mic al lui Alexandru-voda, Radu era Negru nu
numal ca tatal set §i ca fratii set in insu0re de Basaraba in genere,
prin emblema celor capete negre pe stegul nobilitar al familiei, dar
purta Inca in specie la popor porecla personala de negru, fiind-ca aye&
o fata fOrte negriciosa, dupa curn o vöpra o data, pe portretul din biserica
Curtil-de-Arge§ Fotino i apoi Cogalnicenu. Pina a nu se fi desfiintat
acel portret prin a§a numita restauratiune a bisericei, reposatul
pictor Tatarescu facuse dupa el o buna copia, pe care o poseda
astal1 Academia Romana de'mpreuna cu ale altor Basarabl. Pe
acel portret Radu e mult mai brun dent tatal set Alexandru §i
decat fratele .set Vladislav, ba mult mai brun toto-data 0 decat
hiul set Mircea. Exista o proba contimpurana f6rte interesanta,
despre porecla IM
Radu-voda ca cel negr u. Eberhard Windekri

CCXLI
nascut pe la 1380, biograful imperatului Sigismund, ne spune ca
Mircea cel Mare, pe care'l cunoscuse, se numia cel alb: der
Weisse". Cel alb pentru Mircea este evident o antitesa cu cel negrit
pentru tatal seü Radu. In acest mod, fiiul cel mai mic al lui
Alexandru-vocla era Ne g r u chiar la Olteni, nu nurnal la Munteni
§i la Ardeleni, deV Oltenil de almintrelea nu tracluceati pe Basarabi
prin rebusul eraldic de Negri. Sa mai adaog Ca Raduvoda
nici o data nu'§i dedea el-insu§i epitetul de Negru", ci-i
qicea a§a numal poporul i ne intimpina une-ori in nesce crisove
mult posteriOre. Fiii sel Dan §i Mircea, ca §i fiii acestora, nu'l numesc
tot-d'a-una altfel dent Paw HoeHoga".
Un crisov original din primil anl al clornniei lui Radu-Negru,
Ora data, probabil insa din 1374, se afla in archivul municipal al
Bra§ovului, de uncle l'a reprodus Dr. Miletie. In acest crisov se
confirma tractatele comerciale dela Vladislav-vocla §i dela predecesoril
sel, se mentionéza, pentru prima Ora, Rucärul, Domnul 1.§1 cla
de douë on prenumele de Ioan" §i nu'§I pune de loc porecla cea
personala de Negru"; dar ceea ce e mai cu sama instructiv, este
aparitiunea t zar ul u I Alexan dr u, despre care s'a vorbit in §-ful
precedinte §i care mai traia, Inca deci in 1374, dach nu §i ce-va
mai taNiti, de§i cronica lui Moxa II fixéza mcirtea la 1371, un
interval nu tocmai departat. Acel crisov fiind scurt §i forte important
in ace1a§1 timp, Ibtal intreg in text §i in traducere :
n
Iwain Pajy.11%, BJHIKLIfl HormoAa
camoApsHtamt 0Cll0llHb Bruen aerum
oyrpoHnanxicHott, xmrtar rocnowTHonnt
cle topnamo rocnoAcTsa rii nplrapent
BpameHcHHH U PawHoHrtent ii Blear
eeMJiu Epl.c1Hcrc0tt, laHo tjlO RN% ecr
cITHopluto TOCROACTBO nil xpIICOBTI II
aalcomr, Ivo CA nnage WT nplpoXiTeneir
rocHowTHa mu, TaHozAepe a HMI cm
yanDlar It HpH TOCIIOACTIA MIL Twro
paXi, Harm AaeAaHApe, nape ICTO Tit ecT
Boren' B1 PyHeps, a itiy aatiptrEnt ga
yatimar Hum qio ecr Holt, a Immo Ra
He orteTT, yinnurr. 14 R0RJIII60 !per 6HTT,
Hamem IT0 lL6onniix, II TOR TaxAepe
a, HNT, yallmar, II0He11{0 ICTO CIA (511 Ho-
Hyout a HIM B1131ffeT tiptab BRICOH, 'mar
Ion Radu , marele voevod si
autocratul Domn a tot6. tera Ungrovlachia,
am dat donmia-mea acesta
porunca a domnieI-mele pgrgarllor
de Bra§ov Si Ro§novenilor si intreger
teri Barsei, ca lor cele incuviintate
de domnia-mea crisov i lege,
dupa cum avusesera dela strämqii
domniei-mele, a§a sa li se primesca
pe timpul domniamele ; prin urmare,
tzarule Alexandre, ori-cine va
fi la tine vameg in Rucdr, sd's porunresci
a lua varnd dupd lege, iar
altfel
sd nu cuteze a face, gi ori-cine
va fi vameg sub Dimbovila, set facd
fi el tot qa, cad ori-cine se va ispiti
a lua peste lege, va primi o
51,080. IV. 16

CCXLII
nptam BeJ111/C0 3J10 II wpr1x WT roe-
IMACTBa XII. A 11110 ACT 110 wpitamy
TOCIIOACTBa
NH.
t ItvairE Pavirt, Boeswka, !Hume-
TYM 6mIex, rocnoArms.
mare pedéps i urgia dela domniamea;
i altfel sa, nu fie decat dupa
porunca domniel-mele.
t
Ion Radu voevod, din mila
mT Dumnecleil Domn.
Felul de inrudire a tzarului bulgaresc Alexandru cu omonimul
sea Domnul romanese Alexandru-vodd, se represinta prin urmatOrea
spitä :
Marghita t Alexandruvodd t Clara Teodora 1- Tzar-Alexandru t Teofana
Vladislav Radu-Negru Fifea N. N. + Strafirnir i§rnan
Tzarul Alexandru §i Alexandru-voda erail dard cuscri, lar
Radu Negru era cumnat lui Stra§imir fiTul tzarului Alexandru.
Alianta departata negre§it, departata mai ales cu Vladislav-vodd,
care nu era frate din aceiV muma cu nevésta lui Stra§imir. Amin-
dol Alexandri avusesera copil din douë cdsatorii ; la Alexandru-
vodd, insa copiii din Romanca Marghita se lublati fratesce cu copiii
Maghiarei Clara, pe cand la tzarul Alexandru filul Stra§imir al Serbei
Teodora se ura la cutite cu S4man fliul Evreicei. Din causa
Evreicei, Tzarul Alexandru nedreptatise pe filial mai mare Stralimir,
lipsindu'l de dreptul primogeniturei in favOrea filulul mai mic Si§man
al Evreicel, pe care il §i fadi tovara§ la impëratia. Supörat
pe tatal set, Stralimir domnia in apanagiul seri la Vidin. Cand
semi-Evreul Si§man, un rar specimen de reutate §i de vicleniä in
tot cursul vietei sale, a desgustat pe tatal set, atunci unde öre mai
putea sa se adapostesca nenorocitul tzar Alexandru ? Nu la"Vidin,
caei tocmai la 1365 Stra§imir caquse rob la Unguri. Tzarul Alexandru
a fost imbrati§at cu dragoste nurnai in Romania de catra
familia reposatulul cuscru Alexandru-voda. Vladislav §i apoi Radu-
Negru I ati oferit unul dupa altul o respectata positiune de vice-rege
al judetului Muscel, ce-va a§a cum in secolul trecut regele Ludovic
XV dete in Franta alungatului rege polonez Stanislaw Leszczynski
modesta demnitate de duce al Lorrenel.
Documentul cel descoperit de Dr. Miletié rädica, pe nea§teptate
un pretios colt de perdea de pe un mister ne'nteles pint& acurna
din istoria internationala a Romanilor §i a Bulgarilor : su-

CCXLIII
Ibita disparitiune a tzarului Alexandru, necertitudinea cea contracli-
-cetOre despre anul mortii sale, mai cu sama ne'mpacata du§mania
a lui Vladislav-voda i a lui Radu-Negru improtiva impëratiei bul-
.gAresci celei dela Tirnov. §i totusi vorn ved6 indatA ca impregiurarile
ail adus fara voe ca sa se mai inrudésca odata liJul cel
imai mare al lui Radu-Negru cu hainul impërat SiTnan.
In Istoria criticei et rnO aratam adesea pré-aspru pentru
'Fotino din causa ca fantanele lui ineclite cele slavice nu se potrivesc
mai nici o data cu datele istorice cele cunoscute de pe aiuri.
In opera de tap, largindu'mi sfera de cercetari, eü avui din
contra dese ocasiuni de a m6 convinge ca acele. fantane, fOrte verifice
in fond, une-ori numal nepricepute saü incurcate de catra
insu0 Fotino, ceea ce cu atat mai bine vadesce nevinovatia lui,
servesc anume a completa lacunele celor-lalte isvOre. S'ar puté
qice ca e1-insu§1 nu intelegea textul slavic §i ca alt cine-va din
cand in cand ii traducea sad i'l explica intr'un mod greOt saü
prolix. Nu este gret insa, in cele mai multe casuri, de a lirnpecli
printr'o critica omnilaterala pasagele cele necorecte, i un cas de
ac6sta natura, ni
Negru.
se i infatiOza in privinta familiei lui Radu-
Dupa o cronica slavica, ix vilq Is.pptxiig zpovoAoiEcts", Fotino ne
spune Ca regele serbesc Lazar, cel urcat pe tron la 1371 dupa
mOrtea lui Vuca§in, avusese cinci filce, maritate asa
: 10 cu prin-
cipele serbesc Vuk Brankovici ; 20 cu principele albanes Balsa ;
30 cu imperatul bulgaresc §ipaan ; 40 cu sultanul turcesc Amurat
I ; in sfir§it :5°, cu Dan-voda filul lui Radu-Negru.; i despre
ac6sta din urma casatoria Fotino o mai afirrna intr'o nota Jut riiv
thv 01)10tTipCl. To5 AocCipou Asan&cou Ispf3Eag gXapav eig itrictIxa. ormq 6 Advi
ToEpóaac".
SA analisam.
Dupa sorginti autorisate, Engel in§ira cinci flee ale regelui
Lazar : 10 Mara, maritata dupa Vuk Brankovici la 1363 ; 2° Elena,
maritata intre 1359 1368 dupa magnatul unguresc Nicolae de
Gara, in urma dupa voevodul Sandal din Bosnia ; 30 Despa, maritata
de'ntaiu dupa §i§man dela Tirnov, apol cu principele montenegrin
George Balsa ; 40 Vucosava, maritata dupa marele erot"
.serbesc Milo Obilici ; 50 Mileva, data sultanului Baiezid I.

CCXLIV
Pentru Dan-voda nu incape dara lid un loc. Ce-va mai!
mult ;
afara de féta cea mai mica, trecuta in haremul sultanului,
cele-lalte erati pr6-batrane pentru Dan-voda, care la 1385, dupg,
mOrtea lui Radu-Negru, era de vr'o 25 de ant Este insa fOrte
cu putinta, af priori de o cam data, ca Dan-voda sa fi tinut in
casatoria nu pe o fiica, ci pe o nepOta de flea a regelui Lazar,
adeca pe o feta, a lui Vuk Brankovici, care luase pe Mara la
1363, prin urmare la 1380 putea sa alba o flea de 16 ani, tocmai
potrivita pentru Dan-voda.
Introducem dara o ipotesa rectificativa in pasagiul din Fotino,
§i acurna sä procedem a o verifica.
Printr'o diploma din 1396 principele serbesc Stefan, fflul §*1
urma§ul regelui Lazar, daruesce manastirilor oltenesel Vodita §i
Tisména (pee sate in Serbia, mai adaogencl ca deja tatal sal fu-sese
bine-facëtor aI acestor done loca§e. Daca Dan-voda tinea pe
o flea a lui Vuk Brankovici, atunci Stefan filul lui Lazar era
unchiu bun al nimnei Terei-Romanesci. Printr'o inrudire a§a de
apropiata s'ar irqelege o asemenea mare darnicia, en atat mai
virtos ca Ind o data nici un alt principe serbesc n'a facut nici un
fel de donapne in Tera Romanosca. Prin singura inriurire a staretului
Nicodim acOsta nu se explica se pcite admite insa ca intervenirea
staretului Nicodim, despre care se crede ca era chiar
ruda cu regele Lazar, va fi concurs mutt la casatoria lui Dan-vocla
cu filca lui Vuk Brankovici.
Tatal lul Vuk Brankovici, voevodul serbesc Branko Mladenovici
din timpul imperatului Stefan Du§an, ingrijise a se aerie
pentru propriul set' us personal la 1346 o psaltire slavica, remasa
ca un odor in familia. Cine Ore altul, daca nu DOrnna lui Danvoda,
in ipotesa nepOta de fiica a lul Branko Mladenovici, putea
sa alba la sine§1 prin mo§tenire un asemenea tesaur §i sal lase
apol in Romania anume la posteritatea lui Dan-voda ? El bine,
acea psaltire stramo§6sca a Brankovicilor, reposatul Odobescu
o descoperise la manastirea Bistrita din Oltenia, laca§ul favorit
al lui Barbu Basaraba din nOmul Danescilor. Odobescu presupune ea
manuscriptul se va fi adus din Serbia pe timpul lui Négoe-vocla
pe, la 1512. DOmna Milqa a lui Negoe-voda, ce'i dreptul, era flea
unul Brankovici, dar nu dinsa observati bine nu dinsa a
dat manastiril Bistrita acea psaltire, ci a harazit'o acolo un stra
nepot al lu Dan-voda. Eti nu mö indoesc clan, ca opera lui Branko

CCXLV
Illadenovici strabatuse in Romania nu altfel decat prin casatoria
fiicei lui Vuk Brankovici cu fiiul lui Radu-Negru.
Mai iata Inca ce-va. In lista Domnilor muntenesci i mol-
dovenesci, capetata in secolul trecut de catra TJngurul Pray, Tera-
Romanesca se incepe cu voevoclii Dan §i Mircea, al carora tata
nu se scie, dar dinp sint numii n e poti ai r egelui s er b es c
L a zar : Pater nescitur, sed dicuntur esse nepotes Lazar?: regis
Serviae" . Daca Dan-voda tinea pe o flea a lui Vuk Brankovici,
atunci prin alianta fiiI lui Radu-Negru se puteail in adever considera
ca nepo0 ai regelui Lazar, adeca :
Vak BrankovicT + Mara
Filca NN. + Dan
Lazar Alexandru-vocIA
Stefan Radu-Negrn
Mircea
In secolul XVII Brankovicii din Serbia afirmail a fi ace1a§1
ném cu Brancovenii din Romania, suginOnd ca strabunil lor comuni,
toV pogoriV din Vuk Brankovici, erau din vechime incuscrip
cu Basarabii. intru cat nici Brankovicii, nici insu0 regele
Lazar, nu erau din dinastia lui Stefan Milutin, casatoria lui Danvocla
cu o nepota a regelui Lazar este singura cheia a acestel
incuscriri.
Vuk Brankovici avusese trei fit: Grigorie, Georgiii i Lazar,
afara de fete pe earl le lasa fara nume intr'un act familiar din
1890 : C14110110/1111 rplirty8 11 171011NO 11 Aciaapt; 11 ApSroH A'kto". Dintre
acele fete clan, era, i D6mna lui Dan-voda. Nu aice voiu cercetä,
originea Brancovenilor, a carora filiatiune cu primul strabun Branko
Mlactenovici o las pe sama altora. In orl-ce cas, numal prin inrudirea
cu Danescil ei intrara intre Basarabl, amlandu-se in Romanat
nu inainte de secolul XVI.
In acest mod fantana lui Fotino cea despre regele Lazar,
-o data rectificata i controlata, ii dobandesce o necontestabila in-
-semnatate, caci ne procura acuma un maret tabel sinoptic de alianele
lui
canica :
Radu-Negru cu suveranil din intréga Peninsula Bal

Mileva
cu sultanul
Baiezid
Elena Despa Vticosava
cu Sandal cu Qisman, cu Milos
voevodul apor cu ObilicT
Bosniel Balsa
dela Muntenegro
Lazar regele Serbiel
Alexandru-vodA+ DOrnna OlarA
Mara + Vuk Brankovici Kalinikia Radu-Negru NN. fka + Strasimir Ldnca+ Vuc4in
impl3rãtdsa Bulgariel regina
/\
Serbier
N N. Pita Mire.
Doroteia-F Tvartko
regina BosnieT
Marco Andre Tu

CCXLVII
Sint mai putin norocos de a pute rectifica un alt pasagiu
-din Fotino, care fals nu pete sa fie, dar e incalcit peste rnésura.
Dupa, un vechiu fragment slavic" el ne spune ca regele Vucasin,
pregatindu-se contra Turcilor i cerend ajutor dela Greci si dela
Romani, Radu-Negru II trimise din parte'l pe fflu-seti mai mare Dan
cu un contingent de este in Macedonia, dar sultanul Amurat remase
biruitor, si Dan abia a scapat cu fuga de peste Dunare. Lupta
cu Turcil linga riul Marita avusese boo in 1371, cand a si perit
regele Vucasin impreuna cu ft.-ate-sea Uglesa, deci sub Vladislavvoda,
nu sub Radu-Negru ; s'apoi la 1371 Dan era un copilandru
de vr'o lece ant Este o inve ierata nepotrivela. Sa recitim dara,
textul din Fotino, unde trebue sa fie neaperat o gresela de traducere
din slavonesce in grecesce. Iata'l : 6 Tow BouAyripon AE=69::
Mcwrioxpaxopimc, xat 6 'lc /eppiac BouXxacrip Kpr5171,4, p.st& tot3 Ct8eXTou airroti
OlirrXec..." Numele cel pus in frunte Maupoxpaxopt-fig.' este evident
vestitul Marko Kralievia, filul regelui Vucasin, nepot de frate al
lui Uglesa. Intr'o confederatiune este absurd de a pune in cap pe
un filu mai pe sus de tata si de unchiu. Originalul slavic, pe care
l'a desfigurat Fotino, cata sa fi fost cam asa: Marko Krallevici,
filul lui Vucasin, nepot al lui Uglesa etc., astfel ca singura persona
activa era Craisorul Marco, care dinsul va fi cerut ajutor dela
Greci i dela Romani. Faptul insa este ca, dupa mertea lui Vucasin
si a lui Uglesa, acest nepot de sora al lui Radu-Negru,
desi a mai trait rnul ant, totusi n'a combatut nici o data pe
Turd', ci inca treca in serviciul sultanului si deveni chiar un
vrajmas fatis al Romanilor.
Textul cel fOrte incurcat despre expeditiunea lui Dan-voda
peste Dunare me'ndemna, prin asociatiunea de idei, a examina tot
aci nesee texturi nu mai putin incurcate din alte cronice slavice
despre omorirea aceluiasi Dan-voda de catra imperatul §isrnan dela
Tirnov. Cronica lui Moxa, scrisa la 1620 dupa carti slavonesti",
ne spune sub anul 1389: Pre acia vreme ucise si §usmant
domnula clieilora pre Dana voevod domnul rurnanescd".
77
Inteo cronica bulgaresca, descoperita de d. I. Bogdan, ne intimpina :
IIImumam, Am)", 6alrapcma oy61rb 111aua BoeBoAx, 6parra MITA Boeso0, B6 ATO
6902, mtciaka cemeropla 23", adeca : §isman, imperatul bulgarese, ucisepe
Dan-voda, fratele Jul Mireea-voda, in anul 1393 septembre 23", cu o
fenomenala precisiune cronologica. Cronica Jul Constaritin Filipescu
capitanul se cam Indoesce : scrie ca Fan ucis risman voevodul Sarbi

CCXLVIII
lor, dar pentru ce §i cum nu se §tie". La 1356 Danvoda nu se näscuse
Inca, de vreme ce tata-seti se casatorise pe la 1360; la
1389 §i 1393 Dan-vocla nu mai traia de de-mult, de Ora ce caluse
in lupta contra fratelui sal Mircea cel Mare la 1386. De
n'ar fi in acesta priviqa o re1atiune la Thurocz, tot Inca ni-ar
ajunge pe deplin crisovul marelui Mircea din 27 Iunit 1387, in
care qice fOrte larnurit: CAT0110,111BIllill 6paT rOCIIOACTBa rn Itu BOB-
AMU)
Bop,"= oant-reposatul fratele dornniel mele Ion Dan-voda", ba o
mai repeta inca o data in acelmi cnsov. Deci nici la 1356, nici la
1389, nici la 1393, §i nici alta data de catra impOratul iman
dela Tirnov, Dan-voda n'a fost omorit. Cum dara se explica o aa
greea? Cronicele cele posteriOre pe principele bulgaresc §i§mari
dela Vidin, care ucisese la 1298 pe voevodul oltenese Dan, il
confunda din causa duplei omonimitati cu imperatul §ivnan dela
Tirnov §i cu Domnul Terel-Rornanesci Dan-voda, ambit de pe la
1385. Confusiunea era cu atat mai us,Ora : printr'o omonimitate
nu nurnal dupla, ci chiar tripla, fiind-ca Dan cel dela 1385, ea
si
cal dela 1298, aveail cate un frate Mircea-voda. Gasind inregistrat
intr'o cronica veche evenimentul cel adevërat cu cele trel numi :
qipnan omOra. pe Dan fratele lui Mircea, cronicele cele mult mai
none i-ati adaptat fie-care cate o data cronologica, combinata in diverse
moduri din consideratiuni diverse. In fantanele istorice nu
exista in genere mai nici o data o mincluna, ci mai tot-d'a-una ceea ce
ni se pare a it o minciuna este un adever ne'nteles sa reft inteles,
o realitate trunchiata sail imbrobodita, iar prin urmare intr'un ase
menea cas critica nu trebui sa tagaduesca saii sa respinga cu disprq,
ci trebui sä litnpeclOsca, daca se pOte.
Vladislav-voda §i Radu-Negru impreuna combatusera pe imperatul
§i§man dela Tirnov ; il mai combata apoi in urma Mircea cel
Mare ; Dan-voda insa nu putea sal fi combatut: nici sub Vladislavvoda,
cad: era copil Inca, ; nici sub Radu-Negru, caci nu s'a intamplat
atunci vre-un resbolu contra Bulgarilor ; nici devenind el-insu§1
Domn pe la 1385, cad §i§man era un vechiu aliat al Turcilor, iar
Dan-vocla tinea de asennenea cu Turcit De aceea i poesia poporana
serbo-bulgara vorbesce despre vrajma§ia lui §irian contra lui Radu-
Negru, dar despre Dan nici o vorba. In baladele slavice de peste
Dunare figureza numai Dan-vocla cel dela 1288-1298, cavalerescul
kinez din Romanat, mare prieten al Bulgarilor §i cel de'ntaiu du§-

CCXLIX
man al Otomanilor, despre care vecli §-ful 32, o personalitate caracteristic
diferita de al doilea Dan-voda.
Serbo-bulgaril cunosceati, firesce, cumplita zizaniä intre fratii
Dan §i Mircea dup5 mOrtea lui Radu-Negru, §i acest motiv epic
a fost utilisat fOrte frumos in poesia poporana sudo-slavica ; dar
nici acolo Dan-voda nu se pomenesce, ci este inlocuit prin tatal
sett, astfel cä Radu ne apare ca frate cu Mircea, iar du§man direct
al lui Radu e §i§man, adeca s'ail fusionat la un loc doue
motive- independente. Balacla cea cu motive fusionate circulezä in
mai multe varianturi, pretutindenea aceiall in fond la Serbi §i la
Bulgari. Ea se incepe prin cérta intre frau pentru Domnia, apoi
Radu arunca pe Mircea intr'o temn45, de aci §i§man chiama pe
Radu la botez, unde vrea sal princla in curs i sal omOre, dar
e omorit el-insu§1 i capitala sa Tirnovul e despoiata :
OH Horpace maga aegeHora,
Te Hory6H rcpaaja ElinumaHmia,
Oiw Hjera pauaecT prwaaa,
TpHoso rily noxapame 6aaro,
OpeAeme Icoliie H conoae,
OTrukome Ica Bynpemy rpaAy...
Dupa o alta varianta serbesca, e omorit nu numai §i§man, dar
inca nevesta sa §i copilul :
Han joj tiejko o Han' mapio,
Hen o,g Hpara HeoeTae Tpara,
A Hyny e aa wagon mpio,
Hit zHey je aemaja Hemilenaaa,
Ca.A Hen' papa Ha Hymcmo loHane...;
iar intr'o varianta bulgarã, §i§rnan fiMd omorit, imp6ratesa chiama
pe vitejil Tirnovului" pentru ca sã ajunga i sä prapadesca pe
Radu-voda cu cele tre slugi ale lul ; se aduna dara trel mil' de
Tirnoveni §i plecá in gOna, dar sint snopql i din§ii in lupta :
Oi ie Bile, TepHosgH iyHaHH,
IlyiTe merle, IHTO icjy Ika EH Kanca:
,if,yma ycotle Bery Pawn Bery
Et cyc Hero Ay TpH Ao6pn curl!,
Ta nory6Ha npanjy IIIHmttammo,
Ha CH 6eraa itax 6ean ,TIyHasa.
C6Hpaire ce, Ta H HoikroueTe,
HowoHeTe, Ta H AocTHrHere,
AocurHere, Ta H Hory6eTe.
Co6paa ce TepHoHAH iynalkH,
Co6paa ce Tim HzjaAH ayum...

CCL
In acesta balada serbo-bulgara, intrarea voevodului romanescin
Tirnov §i victoria'i asupra lui i§rnan 1.0 are o temelia istoric1
in campania lui Vladislav-voda din 1366 contra Thurcos infideleset
imperatorem de Tyrna in Bulgaria", cand Radu-Negru luase §i
el parte la resbolu, fiind atunci Ban al Severinului.
Mai este de observat in aceiall balada, dupa tOte varianturile,
ca, din cel trel tovara§1 credinciql al lui Radu-voda, unul e Serb §i un aF
doilea Grec, nestramutata politica balcarrica confederativa a primilor
Negr vo e v o cl I , inaugurata mai ales de Alexandru-vocla.
Ideea unei confederatiuni balcanice in legatura cu Radu-Negru resareadmirabil
mai cu deosebire intr'un cantec poporan bulgar din Macedonia,
intitulat PWR B00130):ka m Coaca (Radu-voda §i §olmul)", in
care se qice : Hora jOca pe poiana, pe poiana cea mare, dincolo
de hora §éde Radu-vodä, tinênd pe mani un pulu de §olm. oi-
,,mul tipa jalnic-duios, iar Radu II vorbesce rimului : F6me ti-I
Ore ? sete ti-I, o ! surule §oimulet? De ce ipT tu §i de ce te vaieti?
77 - AJeleü, Radule-voda! Nu mi-i sete mie, nu mi-i fOme, ci me
,,ult ea la hora cea mare, cum jOca rinduri-rinduri grate dupa sor
joica el, §i nu se cunosc. . ."
Xopo mrpae na noarma Ta,
Ha nomama Ta ma rwrtna Ta,
Carta xopo AAR Paaya aohoaa,
Ha pnca abpaca amine COH0A0130.
00H071 HUM! Za.11110-21HJIHO,
Paaya corway Aponte:
r310410 an CH, zeAno am CH
0, CHHO COHCOIlle?
111110 CH nacKamr ii zaano miagentb?
Off, III Ta Paaya morimoaa!
la He cyn ataamo, me cym nooses,
Ho a cm noraeaua 'opo rwrtmo,
Ram CH arpaaT pea Ao pea
14 6paT ):ko cecTpa
Rano mrpanT, a ce ne noamasaT...
Nemic mai trist decat de a vedé pe frati §i pe surori jucand
impreuna intr'o mare hora, i tot4 a nu se cunOsce unii pe altil,
sublima imagine a popOrelor balcanice din secolul XIV, tocmal
atunci cand se 'ntindea asupra-le potopul Otomanilor, §i numal Romanii
remasera singuri in piciOre.
Ispravesc aci epizodul despre Dan-voda. El luase in casatoria,.
cam pe la 1380, pe flica lui Vuk Brankovicl, nepOta regelui ser

CCLL
hese Lazar ; dar cu imperatul i§nian dela Tirnov nu avusese nemic
a face dinsul personal, ci numai tatal seü Radu-Negru 'Inca
din vremea lui Vladislav-voda. Pentru a incheia de tot acest epizod,
mai este de adaos o consideratiune nu indiferenta. Ce-va dupa 1300
se infiintase datina de a se a§ecla ca pro-duce la Fagara§ pe fflul
mai mare, sat pe fratele domnesc in lipsa de fiiu : pe Dauphin"al
Terel-Romanesci. A§a Mircea-voda rinduise pe Alexandru,.. Alexandru-voda
1§1 asociase pe Nicolae, iar peste Carpati merse Viadislav
; Vladislav-voda duse acolo pe Radu-Negru ; 0 este mai mult
cleat probabil ca insu§i Radu-Negru, ajungend Domn, la rindul sea
numi duce al Fagaraplui pe Dan, ceea ce concorda §i cu legenda
Vacarescilor la Odobescu : Dan voevoclul Fagara§ului" (§ 38).
De§i nu se vede de o cam data de nicairi ca Dan va fi intreprins
o expeditiune peste Dunare, e de crept totu0 cä Radu-
Negru avea obiceiul de a call pe fii sel la resboiu, cand pe unul,
cand pe altul, in capul o§tilor, cad.' trimise de sigur intr'o expeditiune
forte irnportanta pe fiiul seti mai mic Mircea. Eti am demonstrat'o
cel intaiu in Istoria eritieet, i neminea pina acuma n'a
contraclis'o. Demonstratiunea mea de atunci eti o mantin, modificand
numal intru cat-va marginile cronologice, a carora largire mi
se impune in urma unui studia mai de aprOpe. Incep dara, prin a
o reproduce in extenso, inlaturand se'ntelege citatiunile.
Maramura§enul Bogdan, carul i se cade cu tot dreptul paternitatea
voevodatului moldovenesc, avusese fiiu pe Teodor, clis,
altfel Latcu.
Nemuritorul mitropolit Dosofteiu Inca in secolul XVII vequse
in anticul diptic al scaunului mitropolitan, tesaur de de-mult perdut,.
cad nu mai exista pe la 1790, urmatOrea hula genealogica
1. Bogdan-voda, §i DOmna Maria ;
2. Fiiul lor Teodor Latcu §i DOmna Ana.
El o resuma in versuri :
Bogdan-ved6
Cu dOraná-sa Maria ldsdnd band rodd :
Pre Fedor Bogdanovici, Lesfac se numisce,
Cu ddeinä-sa cu Ana de se pomendsce".
Expresiunea se pomenesce insemneza ca erail inscri§i in
pomelnic.

CCLII
Cronica cea veche a Moldovel, scris In rnanastirea Putna
2)
sub Stefan cel Mare, adeca abia un secol in urma evenirnentelor,
confirmA acesta seria, qicend cä dupa Bogdan a domnit filu-seU
7)
Latcu, iar lui Latcu 1-a succes Petru filul lui Mu§at.
I)
Sa se noteze ad cu atentiune cä. Petru nu este in cronica
cea veche a Moldovel filu al lui Latcu, nici filu al lui Bogdan, ci
I)
fiiu al lut Ihrupt.
Un nog ném s'a furi§at prin incuscrire in dinastia maramura§éna.
Roman Mu§at, filu al lui Costea Mupt §1 frate al lui Petru
Mu§at, se insOra cu Domnita Anastasia, flea lui Latcu-voda §i
nepöta primului Bogdan.
17
Acest fapt de o extrema insernnatate II scie lista lui Pray,
1)
in care cairn : Romanus habuit uxorem Ariastasiam filiam Prin-
27cipis Laczko, et peperit sex filios, ex quibus Alexander Senex est
ultimus filius ejus".
Il sciea nu mai putin mitropolitul Dosofteiu tot din pretiosul
diptic mitropolitan :
Petru-voda pre urma purcese, cu vita
Carele'i zic Musatin ; in bunä priinta
.,Statut'a dup'acdsta luminata rOda
Stdpan tarel Moldovel domnul Roman-voda ;
Acosta, ce se scrie 'ntr'a tarel urice
Mare samoderzavet, i 'n bunä ferice,
C'a stapanitu-s1 tara din plalu pina'n Mare,
Lasatu-sl-a in scaun puternic mal tare
Ce-a nascutu-sI din demtna din Anastasia
Pre Alexanciru cel Bun..."
Mitropolitul Dosofteiu arata ferte Miura Ca Petra §i Roman
fost din sangele lui Bogdan §i Latcu, -1; n'ail
ci din : vita carele'l
clic Muptin.
Tot a§a am vequt mai sus in cronica cea veche a Moldovei.
Lista din Pray face pe ace§ti Muptesci din nem princiar,
1)ex familia regum, ceea.ce se justifica nu numai prin casatoria lui
Roman Mu§at cu Rica lui voda Latcu, dar Inca i mai mult prin
nsuratOrea lui Petru Mu§at din familia putintelui rege polon Vladi-
7)
,,slav Iagello, carele sa se noteze bine cu nici un pret nu s'ar
_fi
aliat cu un om de veo origine putin ilustra.
Prin urmare, ei nu eraü din dinastia moldovenesca a Mara-

CCLIIr
murA§Onului Bogdan, in care s'ati introdus unicarnente prin incuscrire,
dar totu0 erati dintr'o dinastia romanésca Orecare.
Neflind din familia dornnéscA dela Sucéva, Muptescil trebuiat
sa fi fost vrènd-nevrOnd din familia dornnésca din Oltenia,
Basarabl.
AcOsta dilernA este dictatA de logica lucrurilor.
adeca
O mai intAresc ins a. mal multe alte considerafiuni.
Nomenclatura chorograficA a Romaniei e fOrte ponderOsa,
fiind-cA aprOpe bite localitAfile sint botezate la nol dupa vre-un
nume propriti barbatesc.
Astfel cele derivate dela Vlad : Vladae, Vladeni, VIAd4esci,
VlAdesci, VlAdilA, Vladislava, Vladnic, Vlad, Vladuleni, VlAdufa,
sint cele mai multe in Muntenia, dar nu lipsesc \Teo cate-va nici
in Moldova, ceea-ce dovedesce c Vlad avusese trecere pe ambii
fermi al Milcovului.
Localitgile cu radicala Udrea : Udresci, Udrisce, Udricani,
sint tOte in Muntenia i absolut nici una in Moldova.
Dela Nan s'a format peste tot vr'o cinci-spre-qeci nurniri to-
pografice : Nanaci, Nandra, Nanessa, Nanesci, Nani, Nanoveni,
Nanov, Nan, dintre cari un spre-9leci in Muntenia i nurnal patru
in Moldova.
SA vedem acurn pe Musa.
In T6ra-RomanescA sint :
Musatesci, sat in Gorj ;
Musatesci, sat in Arge ;
Musatesci, salisce tot acolo ;
Parte-din-Musatesci, munte in Muscel;
Musatesc, alt munte tot acolo ;
Musaterca, moi nelocuitA in Braila ;
Musatoiu, rnunte in G-orj.
In Moldova avern nurnai i numai o singura localitate de
acOsta forrnafiune : satul Musata in Men, despre care insä nu
se uite ca, intrOga regiune a Prutulul de jos facea parte in secolul
XIV din teritoriul Terei-Romanesci.
In Transilvania se gasesce Ora§.1 abia muntele JV1uat, carele
acesta se afla nu departe de hotarele muntene spre Hafeg,
tot acolo, lar nu in restul ArdOlului, noi dam de urmele numelui
propriti barbatesc Ilfusat in documente din secolul XIV.
1i

CCLIV
Prin urmare, limba geografica vine la ranclul set a se pronunta
pentru muntenismul Mu§atescilor.
Aci insa nu se marginesce in cestiunea nöstra misiunea filologiel.
Fratil Petru Mu§at si Roman Mu§at, ca §i tatal lor Costea
Mu§at, ne apar in cele mai vechl fantane istorice sub o forma
nominala forte curiosa.
Am vëclut deja Ca anticul diptic al initropoliei moldovene,
-7)o sorginte contimpurana de prima ordine, pune : vita ce'l (PC
Musatin.
Lista din Pray, a earn conforrnitate cu dipticul Ii d. multa
,,greutate, se exprima de asemenea : Koste Mu§atin.
,In cronica putnOna, inceputa a se scrie pe la jumatatea se-
-,,colului XV, vedem nu mai putin : filul lui Mu§atin.
In fine, o alta cronica moldovenesca, pe care o consultase
Ragusanul Luccari pe la 1600, Meat in ori-ce cas ea este ante-
riOra lui Urechia, dice
: Musatin.
11
72Cel Ore acest Muotin in loc Mu2at
Muntenii, §i mai cu sama cel de peste Olt, adauga un in
,catra numile proprie personale, mai ales cele finite prin r sail t.
Acësta particularitate n'a observat'o Inca niment
Lui Tudor Oltenil 11 ic Tudorin.
Din llor el fac Florin.
Un munte in Gorj si altul in Muscel se numesc Carpatin,
22 naturalrnente in loc de Carpat.
Douë sate in Olt se chiama Dobrotin, dupa numele barbatesc
Dobroki sell Dobrot, dela care deriva mai multe localitati
Dobrotesci.
In dreptul Mehedintului avem insula Florentin §i alta Florentina,
provenite din Florentie.
Un sat §i o insulä in Ilfov se numesc Tatina dela Tatu.
O salisce in Dolj, nesce ruine in Vla§ca §i doue sate in Roma,nat
se clic Marotin dupa vechiul nume Marot.
Un sat in Gorj §i un alt in Arge§ se qic Sambotin, dela nun
mele personal Sdmbeitei (Sabbatius).
In Dolj avem : 1Talea Robotinei.
Forma Mu§atin in loc de Mu§at ne apare clan ca o particularitate
filologica in favOrea basarabismului dinastiel Mu§atescilor
din Moldova.

CCLV
Urcarea pe tron a lui Petru Mu§at nu urmase indata dupa
voda tatcu.
A fost un interval cAnd reu§ise a cuprinde Domnia moldo-
2)
vena un duce strain, dela care s'a conservat urrnatorul crisov :
Cu mila hil Dumnedefl, noi principe litvan Iurga Koriatovici
7)
voevod, Domnul terei Moldovei, §i cu tot): bolaril domniel mele,
facern cunoscut prin acesta carte a nOstra "ori-carui om bun, ce
o va vedé sag o va aucli citindu-se, cum-ca acesta adeverata sluga
nOstra, credinciosul pan Iac§a Litavor, locuVitor dela Cetatea-
.alba, ni-a servit cu dreptate §i credinta, incat no), vëclend a sa
drepta §i credinciOsa slujbä catra noi, §i mai ales vitejia sa in
»lupta cu Tataril la satul Vladiciu pe Nistru, am miluit pe acesta
vslug. a nOsträ sus-scrisa cu unul din satele nOstre, numit Zubrout,
pentru cari tOte este credinta domniei mele §i a boiarilor
rnoldoveni, iar spre mai mare tarid a acestel cart) a nOstre am
tporuncit credinciosului Ivan. Scris'a Iatcu, in Barlad, anul 1374,
iuniti in 3".
»Cronicele litvane cele vechl cunosc f6rte bine acesta introducere
a lui Iuga Koriatovici in §irul domnesc din Moldova.
Cea mai veche din ele dice:
poftit Moldovenil sa le fie vodd §i l'au dus acolo".
G-ebhardi §i dupa dinsul Wolf ail spus cei intal §i singuri
.dintre istoricil no§tri ca obscurul Iuga-voda din cronica moldovéna
pOte sä fie anume acel Iurga Koriatovici.
Acesta aseqiune insa e adeverata numal pe jurnatate.
In Moldova ail fost in secolul XIV doi principi d'o potriva
-))
L'at
eferneri cu numele de lurga saü Iuga : unul pe la 1374, dela care
vine actul de mai sus, §i altul precedend la Domnia pe Alexandru
cel Bun pe la 1399, dela care noi posedam de asemenea o diploma
fOrte autentica.
Ceea-ce a facut cronica moldovenesca, este de a-I fi confundat
,pe amindoi intr'un singur personagiu, de§i '1 desparlia in realitate
un spatit intermediar de vr'o treileci de ani.
Textul lui Urechea suna in ajunul anului 1400 :
Iuga-voda intrecut'a pre Domnii cel trecup de mai 'nainte
de dinsul ; ca a trimis la patriarchia de Ochrida §i a luat blagoslovenia,
§i a pus mitropolit pre Teoctist ; §i a descalecat orme
prin téra tot la locuri bune, §i ales sate, §i le-a facut oc6le pe
'mpregiur ; §i a inceput a ditruire ocine prin Ora la voinici ce

CCLVI
fAceati vitejii la o§ti ; §i a domnit dol ani, §i l'a luat Mircea-voda
Dornnul rnuntenesc la sine".
Ceea-ce apartine in acéstä relatiune lui Iuga II, pOte fi, afara
1) de datul cronologic, numal dOra vr'o corespondenta cu patriarcul
17bulgar din Ochrida, caci tocmal intre anil 1395-1400 Moldova
7) era cam certata cu patriarcatul grec dela Constantin6pole.
Restul privesce din punct in punct pe Iuga Koriatovici.
In adevër
:
1. Daruirea ocinelor prin téra la voinici ce faceati vitejii la
VI-0 sa se observe ca sub Iuga II n'a fost nici un resboiu
se verifica prin insu§1 crisovul din 1374, unde boiarul Iacob Litavor
capëta satul Zubraut in urma unei batalii cu Tatarii linga
Nistru ;
2. Descalecarea ora§elor prin téra tot la locuri bune, §i ales.
sate, §i facerea ocOlelor pe 'npregfur, este o caracteristica distinotiva
a intregei familie Koriatovici, incat lor li se atribue re'noirea
aprOpe a tuturor urbilor din Podolia : Bakota, Smotricz, KamienieQ,
Braclaw, Winnica etc., iar unul dintr'in§ii, principele Teodor,
fratele mai mic al lui Iurga, emigrand in Ungaria, a stramutat
acésta ereditara pasiune de edificare pina 'n fundul Maramuraplui.
Mai rernane dar un singur punct de lamurit : a domnit dol
ani §i l'a luat Mircea-voda Domnul muntenesc la sine.
Mai intalu, ce pOte fi Ore : l'a luat la sine ?
Un Domn nu se iea de buna, voia.
Este evident ca. Urechia trebuia sa fi inteles reti sat desfigurat
cuvintele unei fantane mai vechi, pe care o va fi avut la
dispositiune.
Cunoscinta limbel slavice, in care scrieati pe atunci Romanil,
descurca acesta enigma.
Vziati sail uziati insemneza a lua ; vezati sail uzati insemneza
7) a lega; uznik sati uzien, polonesce wigzeri, insemnOza captiv ; tOte
aceste expresiuni omofone confundandu-se una cu alta, cronicarul
a tradus clisa slavica a sorgintii sale prin a luat in loc de a
prins in resboiu.
E §i mai u§or de a inlatura o nedomerire cronologica.
La 1374 nu domnia in Muntenia Mircea cel Mare, ci tata-seti
Radu-Negru, frate §i urma§ al lui Vladislav Basaraba.
Cu t6te astea se scie 1) ca. :
1. Fiii domnesci in Romania purtati titlul de voevocii.

CCLVII
2. Cand suveranul era impedecat de a e§i el-insu§1 la lupta,
trimitea generalmente in locu-1 pe cine-va din familia.
Astfel se intelege in ce mod marele Mircea comandand Ostea
parintelui set Radu-Negru, fär A. a fi Inca elinsu§1 Dornn muntenesc"
dupa cum il califica Urechea, invinge i chiar omora
pe usurpatorul principe al Moldovei, Litvanul Iuga Koriatovici.
//In martit 1375 acesta din urma nu mai trgia, precurn
dovedesce un act de atunci din partea fratelui seti Alexandru
Koriatovici, carele succesese pe tron in micul principat ruten
7/trans-nistrian al Podoliei la marginea orientalä a Moldovel..."
Aci opresc reproducerea pasagiului din Istoria critioci, cad
am comis o grava erOre, pe care sint dator a o indrepta. Actul
din Martit 1375 dela Alexandru Koriatovici nu numai ca nu dovedesce
de loc ca fratele set Iuga nu mai traia", ci dovedesce din
contra ca el traia in Martit 1375, de unde resulta, ca putea sa
mai traésca mai multi ani §i, prin urmare, nu la 1374 l'a omorit
Mircea cel Mare. In adevër, acel act suna textual i 'n traducere:
MIS RIME, JIIITOBCH111, MUM A-
JoHcamp$ RopiaToson, Boxcbelo elm
CTil0 ItThIab H rocmapi, 110AORLCIC011
aeman, 11011I1111 CB'hA0,11E0 CBoIIrfF anc -
TOEL BOtKONy A061:10D1y, ItTO HSI Ha cell
:MGT% IIOCNOTplITE. : moan 6hun 6paTT)
Ham 1CII5131. lOpill EopiaTomin Hpu-
Han, ItIJI11111 Wb Hoplum in Mama Boxielly
CNOTpKIIII, TO If NEI IC11S181 A-
aexcanApl noTHepaumaan...
Noi principe litvan principele
Alexandru Koriatovici, cu mila lul
Dumnecleti principe i domn al Orel
Podoliei, facem cunoscut prin a
nOstra carte ori-cul o va vedO, ca
ceea ce fratele nostru principele
Juni Koriatovici a daruit o mórä
bisericei Maicei Domnului la Smotricz,
aceea i not' principele Alexandru
o intarim...
Uncle ore sa fie aci macar o virgula despre rnOrtea lui
Iuga ? Inainte de a fi devenit Domn al Moldovel, el stapanise
Podolia, unde Meuse öre-cari donatiuni ; plecand apoi §i cedênd
acel principat fratelui set Alexandru, acesta trebuia dui:A obiceiu
sa intaresca donatiunile fAcute, de Ora ce era o schimbare de
Domnia, dar nici decum vre-o morte. Daca luga ar fi murit inainte
de Mardi 1375, actul de sigur II numia reposat : Hommunii".
In cronica lui Urechea cei dol ani de Dornnia se refera la Iuga
II cel dela 1399, care nici n'a facut mai nimica ; Iuga Koriatovici
insä, un principe care intrecut'a pe Donmil eel trecuti de mai
'nainte" §i caruia i se atribue o intrOga organisare sati reorgani-
51,0E0. IV. 17

CCLVII
I
sare a terel: descalecarea ormelor, alegerea satelor, facerea ocOlebr,
daruirea ocinelor la voinici ce faceati vitejil la o§ti, to:Ste
acestea nu se realis6za in fuga, ci necesitOza un interval cel putin
de vr'o cinci-§Ose ani. Nu e indoéla ca dup. Iuga Koriatovici a domnit
Petru Mu§at ; dar istoria cea documentald Ii rnention6za pe acesta
pentru prima Ora dupa anul 1380, nici o data inainte; §'apol insu§1
Mircea cel Mare nu putea sa alba mai jos de vr'o opt-sp re-clece ani
cand Radu-Negru ii trirnitea contra lui Iuga Koriatovici. La vrista
de 18 an! Serbul Stefan Du§an, inainte de a se fi urcat pe tron,
obtinuse stralucita victoria, asupra tzarului bulgaresc ; earn
tot a§a, nu mai mult decat atata, i se pOte acorda marelui Mircea.
Näscut ce-va dupa 1360, el batu dara pe usurpatorul Litvan intre
anii 1378-1379. Deci, plus-minus, Iuga Koriatovici a domnit in
Moldova dela 1373 pina la 1378.
Resturnarea Domnului moldovenesc Latco avusese o causa cunoscuta
religiosa : el trecuse la catolicism, precurn o constata Papa
Urban V intr'o bulla din 1370 : nobilis vir Laczko dux Moldaviensis,
partium sen nationis Wlachie, nobis per dilectos filios
Nicolaum de Melsac et Paulum de Swidinicz ordinis fratrurn Mi-
,,noruLl-1 professores notificare curavit, quod ipse et suus populus
ducatus seu terre Moldaviensis licet christianitatis nomine gloriantur,
tamen ipsi et eorum progenitores scismatici fuerunt hactenus...
Resturnand pe acest Leti n, Moldovenil an adus la Dom-
Ma pe Iuga Koriatovici, care nu era Roman, dar ortodox. Revolutiunea
a fost curat religiOsa. Noul principe fiind insa strain, §i'n specie
ne-Basaraba, de almintrelea un Domn de frunte §i forte popular,
Iuga Koriatovici a fost resturnat la randul set, nu de asta data
printr'o reactiune interna, ci din afara de catra Radu-Negru. Motivul
immediat al resboiului a fost hotarele. Deja Alexandru-voda
cucerise dela Tatari Moldova de jos, a cariia granita era la Barlad.
Iuga KoriatovicT se incerca din capul locului de a'§i intinde posesiunile
spre Dundre. Cu acest scop el i§i alese re§edinta la Barlad,
uncle a §i fost scris crisovul cel din 1374, §i tot nu departe de
Barlad a fost el invins §i ucis de catra Mircea cel Mare. Caletorul
polon Strykowski (lice : Iuga Koriatovici a fost inmormintat intr'o
manãstire de pail ca o jumatate de 0 mai jos de Barlad, unde
am fost et-insumi la 1575.
In urma Istorief critice se incinse o polemica intre dd. A. Xenopol
§1 Onclul despre cei dol Iuga. Acéstä cestiune, firesce, nu

CCLIX
TOte sa nu me intereseze. D. Xenopol afirrna cii drept cuvint ca
luga dela 1374 n'are a face cu Iuga cel dela 1399. D. Onciul, din
contra, sustine ca amindoi sint unul §i acela0 Iuga, ca adeca eel
de'ntalu nu fusese ucis in lupta cu Mircea cel Mare, ci a reaparut
apoi peste 25 de ani tefär-sanatos, devenind Domn al Moldovel din
rioü peste un patrar de secol. In Joe de a inviva pe Iuga Koriatovici
dupa rnOrte, d. OncIul ar fi putut mal bine sa.'i studieze biografia
inainte de 1374, de cand exista un document autentic, publicat
sub No. 1 pe pagina 1 in IHTLI aaHaAHoii PocciH, anume : tractatul de
pace din partea principilor litvani cu regele polon Cazirnir §i cu
principii din Mazovia, scris putin dupa anul 1340. Atunci Iuga Koriatovici
era minimum de trel-cleci de any, cadi in tractat el represinta
singur pe toti fraii sei §i intréga familia a lui Koriat :
BlAari TO HamHbm tleaoHtHE. HTO Ha TEA norm HocmoTpurn come ia KHANal. Eoy-
HyTuri II ICIECTIOTHA H JIrobapn., IOpr,ilfi HamoawroHatm, 10 p H ft E o p
0 13 H T., TIHEUTHE,I MEWL TBOpALITI He Hopoaern EamHpoml... Dupa teoria
.T
-d-lui Onciul, Iuga Koriatovici va fi fost de vr'o 90 de ani cand s'a
presintat a doua Ora candidat la tronul Moldovei in 1399. Sa di-
Qem Ca era nurnal de 80 de ani, ha fie chiar de 70, §i
t.redat Judaeus Apella !
tot Inca
Pentru aseiliunea d-lui Onciul nu se afla absolut fuel un temehi
;
ba se afla tocmai un colosal n e-t e m el u. Printr'o extrema
uprinta, neobicInuita la un barbat atat de serios, d. Onciul
citéza doue documente cu desavir§ire imaginare. Casul fiind
f6rte gray, sint dator a'l demasca. D. Onciul ne asigura ca Iuga
Koriatovici este adeverit cu documente ca in vieta Inca in anil
1387 §i 1401", §i drept proba ne trimite la paginele 2.50 §i 378
din Inventariurn privilegiorurn, litterarurn etc. quaecunque in Archi-
,vio regni in arce Oracoviensi continentur, confecturn anno 1682, publicat
de Rykaczewski. In acel inventar nu se gasesce nicairi nici
un document din anii 1387 §i 1401 despre Iuga Koriatovici. La
pag. 250 din 1387 este un Georgius Belzensis" §i Georgius Slucensis",
dar nici un Georgius Koriatowicz". La pag. 378 din 1401
este un Georgius Mihalowicz dux cum Andrea fratre suo", dar
larajl nici un Georgius Koriatowicz", care nici o data nu se
numia Michalowicz", macar-ca tata-seil se clicea Mihail din botez,
§i care nu avusese nici un frate Andrelu, ci numai pe fratii
Alexandru, Constantin, Teoclor §i Vasile. Din ace§ti patru, Vasile
.e menOonat pe aceia§i pagina 378 : Basilius Koriatowicz dux",

CCLX
nici dinsul Michalowicz". Editorul inventarului Rykaczewski adnotèz
c Georgius Michalowicz este Iuga Koriatovici cel perit in
Moldova la 1432", iar d. Onciul nu se sfiesce de a se intemela pe
o asemenea enormitate. Intre ant 1340 1350 Iuga Koriatovici,
era de vr'o 30 de ani ; pe la 1373 el se alege Domn in Moldova;
atata dupa nesce adeverate documente; de aci insä dupa d. Onclut
Iuga Koriatovici se intörce in Moldova la 1399 §i mdre apoi la
1432 dupa Rykaczewski, pe care nu'l desminte d. Onciul. Cu o
cronologia atat de elastica, atat de mathusalernica, Stefan cel Mare
nu s'ar fi impedecat de a trai pina la Nicolae Mavrocordat.
Sdrobind pe Iuga Koriatovici, tinörul Mircea, biruitor asupra
biruitorului Tatarilor, nu putea sa nu prate de o asemenea victoria.
Triumfand linga Prut, el trebuia sä trOca Prutul, pa§ind inainte
pe pamintul tataresc in directiunea Kiliei. Nici o cronica n'o
spune, dar o probOza faptul cä de atunci incOce Kilia apartinea
Muntenilor, de§i in intervalul domniel luT Mircea cel Mare o expeditiune
rnuntenèsca peste Prut nu s'a facut. Chalcocondylas mention6z.1,
de doue on Kilia ca ora§ muntenesc: Tb KeXiov iróXtv olivo
Xouviv-tiv Tou
BXc2ou". Ce-va mai decisiv este ca la 1379, adeca in
data dupa infrangerea lut Iuga Koriatovici de catra. Mircea, Radu-
Negru incepe a'§i da titlul de : stapanind tOta ëra Ungro-vlahiel
§i laturile de peste munti §i Inca spr e eril e c ele t atar
e sc I".
72
Ajungem aci la un al doilea crisov dela Radu-Negru.
La 1874, scriind Istoria criticcT, eti nu cutosceam acest crisov,
pe care l'am citat pentru prima Ora la 1878 in ediOunea francesa:
Pune chrysobulle de 1379", gasindu'l in Archivele Statului din Bucuresci
printre nisce hartil intitulate netrebnice", ceea ce insemn6za
in stilul biurocratie pe cele nerelative la proprietati teritoriale.
Pe dosul pergamenei e insemnat cu mana reposatului Pe§acov,
vechiu translator slavic al Archivelor : 6927 (1419) Mart 18,
cartea Radului Voevod catra manastirea Cozia pentru apararea
Pcaralor manastiresci de vama". Acésta adnotqiune a cunoscut'o
Ioan Brezoianu, amplificand'o la 1882 in urmatorul mod fOrte curios
: 6927 (1419) Mart. 18. Crisovul lui Radu duce §i domn, fliul
Mircea duce §i domn, prin care scutesce carele manästiril de,
lui
ver-ce taxe pe la trecatori (Mon. Cozia)". Data 1419 din partea...

CCLXI
,unui Radu-vodd mi s'a parut mie din capul locului problematica.
Desfa§urand dara crisovul, dupa care se da un fac-simile la Capetul
volumului de faã, m'am convins immediat ca anul rSII,K341
e scris grosolan cu o alta cern6la peste o scrisOre anteriOra, §têrsä,
din care se mai recunOsce luna Martie : Aui,a 'Harr", iar din vela
se mai zäresce cifra n (80). Prin concordanta nurnelui Radu
cu cifra 80 ea nu puteam sa nu conchid la Radu-Negru, caci dela
anul 1372 pima la 1381 figureza consecutiv cifra n (80) in toti
-anii dela zidirea lumil: 6880 (1372)-6889 (1381). Dupa cuprinsul
crisovului, pe de altä parte, referindu-se textul la manastirea
Cozia, trebuia sa fie din domnia lui Radu-Negru anul cel mai apropiat
de marele Mircea, fundatorul cel definitiv al acastui läca§, lar
prin urmare una dintre ultimele trel cifre 6887 (1379), 6888 (1380),
6889 (1381). ln sfir§it, cautand a fixa pe una din cele trei cifre,
et nu putui alege nici una intr'un mod hotaritor, lipsindu'mi
atunci ori-ce fel de criteria, care'ml lipsesce §i astacil Pina la proba
contrara, mantin cifra provisoria 1379. Ori-care din cele trei cifre
indicate este de o potriva posteriora victoriei asupra lui Iuga Koriatovici.
Prima cestiune preliminara in fata documentului din 1379
este : existat'a öre manastirea Cozia sub Radu-Negru? Fundatiunea
din temelia se atribue tot-d'a-una lui Mircea cel Mare, §i §1-o atribue
el insu-§1 in crisovul set din 1388, in care dupa traducerea
ornanesca din vechea Condica el qice : bine am vrut dornniia
mia de am ridicat din ternelie manastirea", dar constata chiar din-
-sul in acelai crisov ca la Cozia, inainte de cladirea cea maréta
a mänästiril, chiliile cu calugaril erati deja mai de'nainte in fiirrta
-sub Dan-voda, incepute din timpul lui Radu-Negru : la Ramnic
mcira care a d a t' o Dan voevo d, i vil iar acolo a inchinat
jupan Buda dupa vola parintelui domniei méle Radu
voev o d". Cestiunea cea prealabila fiind dara, resolvita, lata textual
§i'n traducere crisovul din 1379 :
t ABB 6naroirtpasnr,
IC
If xpacromorocnogim.
(o6.7raaaimponix li rocrroAirsrrposaafiff
611BLIII. paoyJrE BJIflRbIff BOOBOaa.
.11
CTUAUflONOy Bleat 31311tali
-CHM, II BanaaIIIIHCKEIM. elpeZe a IC% Ta-
VapeKbIlin CTpaHaltlf). a maw a ia-
j E bine-credindosul si de Crist
iubitorul Than Radu, marele voevod
Domn, stapanind i domnind Vita
téra Ungro-vlachia i pests mung
ti incd spre prile teiteiresd, i ducele
Amlasului si al Fagarasului, i Domn

CCLXII
rpamoy xepuer. 11 ctseptrucKontoy 6aa-
CTEN l'OCII0Affilb. if (oda HUE. HO usce-
Amy nopaasioy. Ante a ,10 Bemticaaro
mopt. 11 )1prbcrrp2r rpagoy immaitegb. 6aa-
r0f1p0113B0,111 TOCHOACTBO 1111 CBOHN 6ita-
rhinvt, npOINBogeauelm, 11 ,IIICTL1111116
cepArtemb. 11 apoaa l'OCIIOACTBO 1111
C111 BIceitecTfint H 6.xaroco6pa3ln111 II
HaCTOAlff XIIIICOBXJ113 TOCHOACTBa NH. )10-
HaCTLI1310 CBiTJI II A111B0HatIMA11111
Tp0111.111. HaCTOaTe111011Ce CTaligg HVp Co-
(rop(oaito, Textramt, ttozaosipcitsur. ita
xo)t,Am Ito aeMilli l'OCHOACTBa NII. if rAe-
ate ( at 0Apiat4tem itopteptsb HRH Ii03T -
Hen, IIJIII HeialleHb. Aa C/A 1111XTO
(when, ramtworri tuT Koy)lepidpi n yka
no3a6aanT extuaoro axaca BK11113 1111Call-
Rhin p1,1021. T011811 1111an 11p11/ATH rHIIBI
60;eilf. ff HJI.ATBM CBIATEJX13 Till talkT,.
11 I1aISH3b 11 (opritx OJT l'OCHOACTBa Rut.
laKo uptcutunnutb. rtcua
mayr...
al Bgniei Severinului i pe ambel&
laturi ale Dungrii ping la Marea cea
mare, si stapan al Silistriei. Am
binevoit domnia mea cu buna vointã
a mea si din inimg curata de am
dat domnia mea acest pré-cinstit si
bine-cuviincios i adevörat crisov al
domniel mele mangstirii sfintei Si
de viétä incepötórei Treimi, precum
staretului actual Kyr Sofronie,
pentru carutele mängstiresci, ca sa
umble ele pe pämintul domniel mele,
astfel a ori-unde se da vamg pentru
lucruri de negot sat fgrä negot,
nimenea dintre vamesi sg nu cuteze
a se ispiti 0 a opri nAcar un fir de Or
peste cele spuse mai sus, cgci alt-
fel va primi mania Dumnedeésca
blastemul celor 318 parinti, i pedéps
i urgig dela dornnia mea ca.
un calcator. Luna Martie
Un titlu atat de lung pentru un act asa de scurt §i asa de putin
insemnat prin cuprinsul set ,
o simpla porunca de scutéla de
vama, nu se pOte explica decat numai printeun motiv psicologic
lesne de inteles : fericit de campania cea din Moldova §i de peste
Prut, Radu-Negru in primul entusiasm isi da tin noll titlu domnesc,
§i cancelaria princiara s'a apucat in pri$ a'l aplica la tote actele,
ping §i la cele Mal secundare. Ceea ce era, mai cu sama nal in
acel titlu, este : terile tätäresci. Deja Vladislav-voda cucerise Sillstria
en gurele Dunaril in resboiul sell trans-danubian cel din 1366.
Deja §i mai de'nainte Alexandru-voda, cucerind Moldova de jos, se
va fi resboit nu o data cu Tataril de peste Prut. Victoria lui Mircea
pina la Kilia era, insä, un mare pas inainte, mai ales in conditiunile
in earl s'a obtinut. Radu-Negru avea acum nu numai dreptul
de a se qice stapan spre terile tataresci, dar devenia pina la un
punct chiar suzeran al Moldovel. Resboiul intre Tera-Romanesca
§i intre nenorocitul Iuga avusese in Vedere par §i simpla stabihrea
dinastiei Basarabilor in Moldova, unde rarniza Mu§atescilor
a fost admisä de catra, popor cu atat mal u§or et cat unul dintr'in§il
se casatorise mal de'nainte cu o flea a lul Latcu-voda din_
dinasti t maramura§éna a Bogdanescilor. Printr'o consecinta de ori-
ei
ai

CCLXIII
.gine §i de gratitudine, Petru-Mu§at in tot cursul domniel sale indura
superioritatea Terei-Romanesci asupra Moldova In anul 1389
ambasadortl sett la curtea polona numesce pe marele Mircea: domn
al met", ceea ce ar fi fost ne'rqeles fara un grad de vasalitate sau
cel putin de subordinatiune.
Autenticitatea crisovului lui Radu Negru din 1379 se controleza
§i se intaresce definitiv prin alte douë crisOve dela Mircea cel
Mare din acela§i archiv al mänästiril Cozia. Le voiu intrebuinta aci
in traducerea romanesca din vechea condica. In crisovul din 1387 ne
intimpina acela§i titlu ca la 1379 : Io Mircea marele voevod, cu
mila lui Dumneqeti §i cu darul lui Dumnecleti stapanind §i dom.
nind WM, tera Ungrovlachiel i preste munti, incc si spre terile
tdtdresci, i Amlaplui §i Fagaraplui herteg, §i stapanitor banatului
celui dela Severin, §i de amindouë partile de peste tOta
Dunärea pina la Marea cea mare, §i cetatii Dirstorului stapanitor
lar mai jos fig uréza ca egumen al manastiril acela§1 Sofronie :
ugat or ului domniel mele staretului Sofronie §i tuturor fratilor
manastiril". Deci dela 1379 pina la 1387, in intervalul de opt
any, nol vedem la Cozia pe ace1ai Sofronie. El incet6za insa de a
mai fi staret peste un an, cad in crisovul din 20 Maiu 1388 il
inlocuesce un Gavrila : dupa mOrtea popel lui Gavril sa nu aibe
nimenea ca sa pule egumen, nici eü Mircea voevod, nici alt Domn
carele bine va voi Dumnecleti a fi dupa mine, nici mitropolit, nici
)1 alt cine-va, numal fraVi pre carele ii vor alege dintre din§ii, dupa
a§eclamintul popei lui Gavril..." Cu alte cuvinte, dupa 1387 chlar
daca ar fi tin alt Radu-voda, totu§1 cu anevoe s'ar fi putut gasi
ad-hoc un alt staret Sofronie, §'apol chiar daca se gasia cum-va
arnindol aidoma, totql dupa Mircea cel Mare nu se mai putea
potrivi acela§1 titlu din apogeul puteril Negrilor voevo cll.
Dupa cum se invederOza prin crisovul din 1379, Radu-Negru
nu inceta de a siapani terile de peste munti", Amla§ul §i
Fagara§u1", banatul de Severin", intinsul teritorit cel in forma
supus Ungariel. Acésta vasalitate se manifesta pe moneta de
argint a lui Radu-Negru, ce-va mai mica decat a lul ,Vladislav-
voda, cu inscriptiunea latina Radul Waiwoda Transalpinus"
unde, pe linga celd trei riuri, ale Ungariel, mai figuréza un crin :
sterna familiara de Anjou a regelui Ludovic. Tera-RomanOsca
§i
;

CCLXIV
recunoscea dara suzeranitatea corönel santului Stefan pe bani,
prin barn: insa n'o recunoscea de loc. Radu-Negru nu platia
nici un tribut regelui Ludovic, macar-ca acest puternic suzeran,
dela 1371 incOce, devenise tot-o-data rege al Poloniei, stapanind
dela Mama Adriatica pina la Mama Baltica, astfel eä Tera-RomanOsca
parea acum ca o sorbitura dintr'un pahar, o sorbitura totu§1
care putea sa otravesca paharul intreg. Regele Ludovic se preg-atia
mereti s'o inghita, dar nu'i pr6 venia la socotelä. Inteo diploma
f6rte importanta din 1377 el clice Ca noului seü castel Torzburg
de linga Bra§ov Ii va harazi tributul ce se plata la Rucar alta
data Ungariei de catra TOra-Romanesca, dar care nu se mai platesce,
ci e speranta in Dumnepti pe viitor : spondemus, quod, si,
Deo volente, terra Transalpina, ut speramus, ad manus nostras
deveniet, et tune tributurn, iuxta Rufam arborem pro nostra maiestate
dare consuetum, circa ipsum novum castrum exigi etc.
Promisiunea e naiva. In fapta regele Ludovic se multumise la
1373 de a opri exportul saril din Oltenia : ut sales transalpini
nequaquam in regnum nostrum adducantur", lar la 1383, dupa
mOrtea regelui Ludovic, atunci cand se apropia de mOrte insu§i
Radu-Negru, tronul unguresc a daruit pe hartia, Amla§ul cu cate-va
sate familiei episcopului catolic Goblin din Transilvania, ceea ce
pe Mircea cel Mare nu'l impedeca in urma de a remané duce al
Amlavlui". Adi se retell o notita puss pe docurnentul cel din 1488
al Ralinarenilor de linga Sibilu. Documentul in sine e fals ; notita
insa, un pro memoria scris la margine despre clestrea vechei biserice
din Ralinar, cuprinde urmatorea traditiune, care nu infáti§éza
nemic suspect Patrona ecclesiae antiquae est beata Parasceva.
Dos ecclesiae tres fundi sunt collati a principe Radul Negru Voda
1)
in
inferiori campo ex via claustri superius pene in strimt. Medietas
a silva est ecclesiae, alter fundus infra )) claustrum, qui
collatus est a principe Mirtse Voda Bassarab. .." Este dara vorba
nu despre Radu-Negru cel dela 1230, pe care de asernenea ii cunoscusera
Ra§inarenii, ci despre tatal §i friul Radu-Negru §i Mirceavoda
eel din secolul XIV, earl ambil stapanisera pe rand ducatul
de Amla§, harazind atunci consecutiv nesce parninturi bisericei
santel Vineri din Ra§inar.
Din posesiunile cele trans-carpatine ale lui Radu-Negru e obscura
nurnai téra H4egului, de care nici sub Alexandru-voda §i

COLXV
nici sub Vladislav ea nu rn'am atins intr'adins, reservancl'o pentru
capet.
Pe la 1247 parte integranta a Olteniei, Hategul vëcluse la 1278
pe Doljénul Mihain-voda Liténul perind vitejesce in lupta contra
Ungurilor, iar in 1308 pe Romanatenul Mircea-voda tinend aci in
robia, pe regele maghiar Ottone.
In tot timpul indelungatei domniri a lui Alexanclru-voda nu
exista nici o dovada de posesiunea rnaghiara in Hateg. Singurele
documente discutabile se ivesc numal pe la anul 1360, §i anume
cele relative la doue nemurI romane boieresci de acolo : Mu§atescii,
din call se pogOra familia nobill unguresca Zalascli, §i Candescii,
de unde magnatii maghiari contii Kendeffi.
La 1359 vaduva lui Mihaiu Candescu, supranumit Fecior,
dictus Fychor", se plange c. nesce Basarabi: Dan Parvus S a r ac
henus, Ogh Vanchuk, Ladislaus Draguzlon Sarach en u s, Wadazon
Bozar ab filii Pop et Brahyl II rapisera trel mop de linga
castelul regese Hateg : prope castrurn nostrum Haczak", care usurpatiune
a tost intaritä pe nedrept de catra voevodul transilvan
Andreiu Apor, §1 deci regele Ludovic desfiiinteza, acel act, fOrte
interesant prin dol Basarabi ii Sara cini, adica Arabi.
La 1362 §i 1363 regele Ludovic daruesce Romanului conte
Ladislat filul Jul Mupt : comiti Ladislao filio Mrisath de Almas"
o mo§ia de linga Deva. Contra acestei donatiuni a protestat dol
kinezi romanl din tera Hategului, cart' pretindeau a aye el dreptuft'
asupra satului in ces iune. Vice-voevodul transilvan, insotit
de cati- va nobill din Dava, se transpOrta in persona la Hateg
,,in villa Haczak", unde judeca procesul impreuna cu toti kinezil
§i batranil romani" de acolo : arnbabus partibus, cum earurn
instrumentis universis in facto ipsius possessionis Zalasd, coram
nobis et Regni nobilibus de Comitatu Hunyad, ac universis Keneziis
et Senioribus Olachalibus Districtus Haczak comparendi
7) assignassemus
Acestea sint tot ce se scie despre amestecul Ungurilor in
Hateg dela 1310 ping. la 1380 in restimpul dornniril celor tref
Negri-voevocli. In realitate este aprOpe nemic. Un lucru decisiv
s'ar pare impregiurarea ca regele Ludovic numesce Hategul castrum
nos tr um ; dar in calitate de suzeran, dupa stilul cel
feodal de atunci, el numia de asemenea pe insu§i Domnul Terei-
Romanesci n o s tru m wayvodarn". Restul celor doue procese se
:

CCLXVI
explica pe deplin prin positiunea personala a celor impricin4
dintre Carl unii erat din districtul Devel, supu§1 Ungariel, lar cellalti
din districtul Hategului, supu§1 O1tenie, ba mai aveati chiar
proprietati teritoriale in ambele parti, necesitandu-se ast-fel, dupa
dreptul medieval, fie o judecatä mixta, fie o hotarire a suzeranului.
In privinta diplornel din 1359 este de observat o particularitate.
Cel cinci Basarabl din Hateg usurpasera mo§iile lui Candescu
pe la 1344, de vrerne ce atunci era voevodul transilvan Andreiu
Apor, quondam wayvoda" dupa expresiunea regelui Ludovic. La
1344 Alexandru-voda era in cele mai bune relaVuni cu Ungaria.
Cum dara de se plange vaduva lui Candescu la 1859 dupa atatia
ani ? Tocrnal pe la 1359, din causa ajutorului muntenese dat Maramura§Onului
Bogdan in Moldova, regele Ludovic incepa a se su-
Ora pe Alexan dru-voda ; resbolu insa nu s'a facut, §i vaduva lui
Candescu a trebuit sa mai Wepte mult pina la realisarea diplomel
din 1359, redobandinduV in fapta mo§iile numal dora dupa mOrtea
lui Radu-Negru.
Abia intre anil 1390-1400 Hategul se deslipesce cu desavirire
de Oltenia. Primul castelan unguresc, daca nu m6'n§el, a fost
Styborius de Dobusky la 1398. Acest castelan insa nu judeca
altfel decat in fruntea unui tribunal compus din 12 kinezi Romani.
Devenind atunci stapana peste Romanii din Hateg, Ungaria n'a
zabavit de a primi stapani peste dinsa tocrnai pe Romanii din
Hateg : Ion Huniade §i Mateiu Corvin. Cine Ore sa fi fost mai stapan ?
La 1383 se incheia cel trel Negri-voevo qI, intemeiatori
al Statulul Terel-Romanesci, carora ii s'a datorit de asemenea,
aprope peste tot, intemelarea Statului Moldovel, ba Inca de dou6ori
: de'ntalu dupa 1352 ajutand pe Bogdan, apoi pe la 1379 apqand
la SucOva pe Petru Mu§at. Ultimul din cel trel descalecatori,
Radu-Negru a fost cel mai norocos : mal putin intelept-resbolnic
decat Alexandru-voda, mai putin resboinic-intelept cleat Vladislav-
vocla, el avuse mandra stea de a fi avut de o parte un a§a tata §i
un aa frate, iar pe de alta parte pe un filu numit Mircea
Mare.
cek

§ 41. Conclusiunea.
CCLXVII
S'at terminat pina ad polemica (§§ 1-24) §ir*.e xegesa
(§§ 25-40). Trecutul problemei mi se inchide mie personal pentru
tot-d'a-una. Progresul insã cel impersonal nu se opresce Mei o
data, in cursul timpului indefinit, asupra nici unel problerne. Pentru
a se a§terne mai curand calea ulteriOra, volu clasifica et-insumi
resultatele cele dobandite printr'o vasta panorama. dogmatica,
unde urma§ii mei cu mult mai lesne sa pOta observa lacunele, cari
sint inevitabile, i gre§elile, earl sint posibile.
Iata dara a trela i ultima parte a studiului met
: Cronica
Basarabilor.

CRONICA BASARABILOR
DINTRE ANIf
1230-1380
NB. Cifrele marginale cele cursive sind aproximative, de ex. anul 1363 insemndza.
13 sovaire intre anil 1362 §i 1364, sail cu unul din el.
1220. In acelasi timp, aprópe in acelasi an : o parte din Basarabi, emigrag
de de-mult din Oltenia, fundèza cate-va kinezaturi romanesci peste
Nistru in Podolia si 'n Volinia, numiti in cronicele rusesci contimpurane
Principi BoIohovesci, mereh in lupt6, cu Rutenif i cu Polonii
; pe de alta parte, Basarabii cel remasi in Oltenia, ay-6nd un
voevod in capul kinezilor, se afirma ca un element energic intr'o
dusmani ne'ncetata, cu Ungurii si cu Sasii.
I. VOEYOPII OLTENESCI
1 230 1 2 45. Radu Basaraba.
1230. Kinez din Valcea, ales voevod al Olteniel, Radu Basaraba, in Arda
dis Radu-Negru, stapanesce tot-o-datA peste Hateg, Amla§ si. Fagnxas.
1231. Maghiaril cuceresc o parte din Mehedint si pun acolo pe Luca, prim
Ban unguresc al Severinului; apoi tree peste Dunäre contra principoint'
bulvresc Alexandru Asan dela Vidin si'l impedeca de a veni
in ajutor lul Radu-voda.
In acelasi timp, profitand de strimtorarea Oltenilor, contele sasesc
7>
Konrad Kryspanowid, Bohem de origine, cunoscut la Romani sub
epitetul de Domnisorul", surprincle tdra Amlasului si apnea partea
de sus a Valcil, unde radica linga Olt la gura Lotrului un puternic
castel numit Lothorvar.
Tot atunci, Oltenia fiind indepArtatä prin posesiunile contelui Konrad,
7) 77
Sasil pun mana pe administratiunea terel Fagarasului, de cand anume
dateza actul de revendicatiune cel din 1231 despre satul Boie.
-1) )7 Lovit de pretutindeni, Radu Basaraba ii concentr6za tOte fortele
in God.

CCLXIX
1233 Chiamat de catra Radu-voda in ajutor contra Ungurilor, Iona, regale
Cumanilor din Teleorman, trece in Oltenia, ocupand o parte ain
Romanat si din Do lj, unde repdinta lui WO, de atuncl numele de
Craiova (a Regelui), mal conservandu-se tot-o-dath despre clinsul o
legendá poporana la Olteni i chiar in Temesiana.
1237. Radu Basaraba gonesce pe contele Konrad din Valcea, il impinge spre
Sibiiu, redobandesce téra Amlasului i cauta a se intinde din not
asupra Orel FAO raplui.
1238. Papa Gregorit IX constata inmultirea catolicilor in Oltenia.
1239. Regele Iona al Cumanilor deserteza Oltenia, parasind tot-o-data Teleormanul,
1i
trece in Bulgaria la Viclin, unde se aliaza cu Bulgaril
si cu Cruciatii pentru a pasi spre Constantinopole contra Grecilor.
Reluand .Romanatul i Doljul dupa retragerea Cumanilor, Radu-voda
77 22
se vede din not sthpan peste Ora intrega, afara de Mehedint.
1240. Temêndu-se de un atac din partea .lui Radu-voda, Unguril pun un
not Ban al Severinului pe Oslu, barbat fOrte energic, al carula
nurne mai traesce in toponimia din Mehedint si din Gorj.
1241. Mongolil lui Batu navalind asupra Ungariel, o Oste sub conducerea
hanului Orda strabate in Ora Fagarasulul, lar cetele hanuluf Bugek
tree Carpatii in Prahova, unde memoria lui Bugek s'a perpetuat in
numele muntilor Bugeci, si se respandese de acolo la drOpta si la
stanga in Muntenia.
Mongolii lui Ora, inving intr'o bat= crancena pe Radu-vodä ia
marginea terei Fagarasului, dar nu sint in stare de a parunde mai
departe prin codrii Orel Amlasului, ast-fel ea, Oltenia r6mane neatinsa.
1242. Traditiunea luptelor ulteridre intre Mongolii eel din partea Munteniei
intre Radu-voda, care le opria trecerea Oltului, mai traesce pink
astadi la poporul din Valcea sub figurele a doi vrajmasi : Basaraba
si Olan.
1243. Vècl 'end slabirea Ungariel prin invasiunea mongolica, Radu voda alunga,
administratiunea maghiath din Severin, ast-fel c voevodatul oltenesc
se restabilesce in deplina sa intregime.
I 2 45 1278. Mihaiii Basarabä Liténul
1245. Dupa mórtea lui Radu-voda is Negru, kinezil oltenesci aleg voevod
pe kinezul doljén Mihalu Basaraba, supranumit Liténul, adica Papistasul,
fiind-ca era din orasul dunaren Nedela-cetate, slavonesce Nedin-grad,
port al Venetianilor, unde trecuse cu familIa sa la catolicism.
1247. Regele unguresc Bela 1V, atribuinduli suveranitatea asupra Olteniel
si
Cumaniel intregi, desi in realitate nu mal stapania Mei macar
Severinul, face Cruciatilor Ioaniti dela Rodos o donatiune in spe
21
22 »
si
peste acel teritorit, de care nici el-insusi nu s'a folosit nici odata.
Kinezil oltenesci cei mal impOrtanti sub voevodatul JuT Mihalu Basaran
sint Ion si Farcas.
In Muntenia se afla un deosebit voevod romanese numit Semeslav
si mai multi kinezi, a cdrora coordinatiune si subordinatiune nu
sint cunoscute, precum nici raporturile lor catra capeteniile Cumanilor
de acolo.
1249. Regale Bela IV reusesce a relua Severinul, reinflintand banatul unguresc.
1250. Dupa, plecarea regelui Iona pe la 1239, Cumanii din Teleorman fiind
slabiti, si din contra intarindu-se kinezil romani de acolo, acest district
se anexeza catra Oltenia, cel intâiu adaos teritorial din corpul
Munteniei, compensandu-se ast-fel lipsa Severinului.

CCLXX
1251. Cruciatii loaniti se plang papei Innocentiti IV, ca regele Bela nu. se
tine de promisiunea de a le da lor Oltenia si Cumania.
1255. Mihaiuvoda, recunOsce suzeranitatea Ungariei, indatorindu-se a'l plati
un tribut anual pentru Hateg §i pentru cele-lalte posesiunl transcarpatine.
1260. Propaganda catolica, sustinuta, de Basarabii din Do lj, destepta o reactiune
ortodoxa din ce in ce mai viun din partea Basarabilor din
Romanat.
1270. Mihaiu-vodä aduce in Gorj la Novaci o colonia de Venetiani pentru
a lucra la minele de aur.
Nascerea traditiunii inteo cronica des pre originea Romanilor din Venetia.
1271 Casatoria fleeT lui Mihaiu-voda cu regele serbesc §tefan Milutin, petirea
find sörbatorita la Nedela-cetate prin stralucite jocuri equestre.
1275. Sirntindu-se destul de tare, Mihaiu-voda refusa de a mai pth,ti tribut.
Un gariei.
1276. Pentru a'l constringe la supunere, regele Ladislaf Cumanul ii ameninta,
a lua tera Hategului p1 numesce titular pe un Comes de Hatzek",
Ungaria fiind insa impedecata de o cam data prin résboiul cu Bohemia.
1277. Regele serbesc tefan Milutin se divorteza de fiica lui Mihalu-voda, pi
o trimite inapoi in ten.
1278. 0 armata maghiara intrand in tera Hategului, Mihaiu-voda o intimpinä
cu o Oste oltenesca, dar este batut i cade in lupta, iar fratele
set Barbat Basaraba e prins i dus in robin,.
1 278 1 2 88. Bärbat Basaraba
1278. Barbat Basaraba se rescumpere din robin, recunoscut i introdus in
tern ca voevod oltenesc vasal de catra regele Ladislan Cumanul,
ftira a fi fost ales de adunarea kinezilor.
1283. Bucuros de a's1 resbuna contra regelui Stefan Milutin, Barbat-voda
trimite peste Dunare in ajutorul impératului bizantin Andronic
Paleolog contra Serbief un contingent de Olteni i Cumani din Teleorman
sub povata kinezului Basaraba, dela Balaciu, cunoscut la
Slavii trans-danubiani sub numele de Balacico cu capul negru.
»
»
Contingentul romanesc, dupa ce pustiise tot drumul in Serbia, in
mare .parte pere in fluviul Drin impreunn cu kinezul dela Balaciu.
Originea boierilor Balaceni.
1284. Ferberea Basarabilor din Romanat contra catolicismului, ocrotit pe
fata de catra Barbat-voda.
1285. Facendu-se o mare invasiune a Tatarilor in Transilvania pin
Unga-
ria, regele Ladislau Cumanul cere o 6ste auxiliara oltenesca, pe care
I-o trimite immediat Barbat-voda, alegénd mai cu sama pe eel din
Romanat pentru a departa ast-fel din téra pe duplanii cei mai
aprigi ai catolicismului.
17 77 Sanger6sa batalia linga, Tisa intre Tatari i intre Unguri, victoria
fiind datorita mai ales vitejiei Oltenilor din Romanat.
»
In lipsa qtirii din Romanat, Barbat-voda prigonesce pe ortodoxii de
acolo.
7) )7 0 sama de kinezi din Romanat, in urma victoriel dela Tisa, primese
drept resplata dela regele Ladislaü Cumanul mai multe mo§ii
in Maramuras.
7) 7) Originea voevoqilor Maramuraseni Bogclanesci, mai tarclia fundatori aT
Statulul Moldovei.
1286. Dan Basaraba din Romanat, stapan peste regiunea delar Corabia

CCLXXI
dela Celeiu, unde abordat corabiile venetiane merend la Nedeia,
se face cunosout prin bogatia i prin vitejia, tot-odata forte popular
la Bulgari, si se pune in capul reactiunii ortodoxe contra propagandeI
catolice.
11288. Rescela contra luf Barbat-voda.
2 88-1 2 9 8 . Dan Basarabä.
1288. Basarabii din Dolj hind resturnati din causa catolicismului, kinezii
aleg pe Dan din Romanat.
1290. Dan-voda inceteza de a plati tribut Ungariel.
1291. Ungurul Magistru Ugrin Csak se incerca a apuca Fagarasul, capkand
o diploma de donatiune dela regele Andreiu III, dar nu isbutesce
a intra in stapanire.
Xinezul Stefan Mailat din Basarabi intaresce Fagarasul contra Un-
I) 1)
gurilor.
Originea Mailatilor.
1292. Dan-voda, imbarbatand pe voevodul transilvan Roland de a se rescula
contra regeluI Andrelu III, ii trimite in ajutor o ceta. de Fagarasani
sub kinezul Stefan Mailat.
Sisman, principele bulgar dela Vidin, fiind loatut de regele serbesc
27 /1
Stefan Milutin, it adapostesce Dan-voda in Oltenia.
1293. Dupa resturnarea luf Barbat-voda incetand du§mania intre Romani pi.
intro Serbi, Dan-voda se aliaza cu regele Stefan Milutin.
Hanul tataresc Noga, stapanind atunci peste Moldova si Bulgaria,
ataca Serbia, Iar Dan-voda, pen tru a face o diversiune, trimite spre
Siret o Oste oltenesca sub kinezul Stefan Mailat.
Dan-vodä cuprinde dela Cumani Vlasca i o parte din Ialomita.
1295. Dan-voda d pe o fiica, a sa dupa Mihail, filul fostului impörat bulgaresc
Constantin Asan i atunci pribeg la Constantinopole.
1296. Duna, poesia poporana bulgara, Dan-voda prevestesce cel intâiü apropiarea
jugului turcesc.
1297. Dan-voda se alian cu Imperiul Bizantin.
1298. Mihail Asan, ginerele lui Dan-voda, inaintOza din Constantinopole CU
))
1
o ostire groca pentru a cuprinde imperiul bulgaresc dela Tirnov.
Dan- voda trecénd Dunarea cu un contingent oltenesc pentru a merge
in ajutorul lui Mihail Asan, e oprit de catra principele isman dela
Vidin si cade in Walla.
I 2 9 8 1310. Mircea Basarabä.
1298. Mircea, fratele ml Dan-voda, e ales voevod oltenesc.
1299. Voevodul transilvan Ladislaii Apor surprinde Fagárasul.
1300. Fagarasul e fortificat de Unguri.
77 )7 Alexandru, fiinl 1W Mircea-voda, trece din -Ora Fagarasului in Muntenia
si
apuca Campulungul, pe care il stapanise pina atuncl un conte
sasesc Laurentiii.
1301. Murind regele Andreid ill i urmand o anarchia in Ungaria, Ladislaü
Apor se 'nap& cu Mircea-voda si '1 inapoiaza Fagarmul.
Mircea-voda numesce pe fiiul sea Alexandru duce al Fagarasului.
1302. Mint domnesc Alexandru 41 intinde posesiunea din Muscel asupra
Argesului.

CCLXXII
1307. Ladislati Apor prinde pe noul rege unguresc Bavarezul Ottone i '1
inchide in castelul Devei.
1308. In fata unor protestatiuni internationale in favdrea regelui Ottone,
Ladislat Apor Ii da pe mama lui Mircea-voda, care '1 inchide in
Hateg.
77 Magistrul Ugrin Csak, fostul pretendent la stapanirea Fagarasului,
cauta in War sa apuce pe regele Ottone.
77 Dupa, o robin grea, Mircea-voda elibereza pe regele Ottone i '1 face
77
sa scape din Ungaria prin Maramura§ in Galitia.
Scaparea regelui Ottone din Hateg se datoreza in mare parte DOmnei,
murna lui Alexandru-voda.
Memoria robiei regelui Ottone in Hateg se mai pastréza in poesia
poporan a serba.
II. DOMNII TEEEI-ROMiNESCI.
3 1 o 1 3 63. Alexandru Basaraba.
1310. Dupa mOrtea lui Mircea-voda, kinezil oltenesci aleg voevod pe filul
domnesc Alexandru, poreclit Campulungénul" din causa cuceririf
Campulungului dela contele sasesc Laurentrn.
77
Prin casätoria sa cu Marghita, ffica lui Ivancu Basaraba dela Nedeia,
Alexandru-voda impaca desavirsit pe Basarabii din Romanat cu cel
din Dolj, certati dela 1288 incóce prin inlocuirea lui Barbat-voda
de catra Dan-voda.
1315. Ce-va inainte i ce-va in urma, 80.panind din trecut in Muntenia
judetele Arges, Muscel, Teleorman si Vlasca, Alexandru-voda cuprinde
txeptat in mare parte restul teritoriului cutnanic : Darnbovita,
Ilfovul, Prahova, Buz6u1 i intréga Ialomita.
Intemeiaz sail intäresce Tirgnvistea, Bucurescii, Buzöul, si mai ales
77 77
Orasul-de-Ploci, tathresce Iflok.
Zidesce pp munte castelul numit al Argesului, dis in urma cetatea
lui Negru-voda.
1320. Se aniestec i exercith o mare inriurire in afacerile imperiului bulgaresc.
1323. Trimiténd peste Dunare o Oste de Romani si do Cumani, ajuta
pe principele Mihail dela Vidin de a se urea pe tronul dela Tirnov.
La Bulgari Alexandru-vocla pOrtä numele cumanic de Olur-voevoda.
027. Alexandru vodn se afla, in relatiuni cu papa Ioan XXIII.
1328. Inceteza de a mai plati tribut Ungariei.
Wire DOmna Marghita, muma primilor copii domnesci Nicolae si
Vladislav.
1329. Alexandru-voda .iea in casatoria pe DOmna Clara, catolica, din familia
contala. maghiara Kukenus.
1330. Trimite pe socru-seil Ivancu Basaraba cu o Oste românësc Si cu
un contingent sasesc dela Brasov imp6ratului Mihail dela Tirnov
contra regelui serbese Stefan dela Decian, unde Bulgaril aü rOmas
72
batut.
t
8
Regele unguresc Carol-Robert, profitand de ne'ntelegerea intre Romani
§i intre Serbi, navälesce in Oltenia cu o puternica armat i ocupa
Severinul.

CCLXXIII
1830. Alexandru-voda, propunênd conditiuni de pace Carol-Robert refusa,
ina intëza, prin Gorj i prin Valcea, trece in iuntenia i asediaza castelul
Argelului.
Alexandru-voda infrange pe Ungurl i silesce pe Carol-Robert a cere
71 77
de asta-data, el-insu§1 incetarea dela arme.
77 77 Simuland pacea, impune Ungurilor retragerea din tera prin Gorj spre
hotarele TemesianeI, II ademenesce intr'o cursa §i rdmicesce intröga
armath maghiara, insusi regele abia scapand travestit.
Fill domnescl Nicolae i 77 77 Vladislav concurg barbatesce la victoria
Romanilor.
Alexandru-voda relea, Severinul.
1331. Bizantinii atacand pe noul imp6rat bulgaresc Alexandru dela Tirnov,
Alexandru-voda if trimite un ajutor de Oste Romani i Cumani.
Cu ac6sta, ocasiune Bizantinul Cantacuzen constata c. tactica militara
a Romanilor e identica cu a Tatarilor.
Alexandru-voda incepe a 'sf lua titlul de Domn a WM Ungro-vlachia.
1332. Ascultat de Bulgail i temut de Unguri, Alexandru-voda, in curs de
mai multi ani de pace, organisëz i intaresce -Ora.
1342. Murind Carol-Robert, nil seü Ludovic urmëza pe tronul Ungariei.
n Pentru a incerca pe noul rege unguresc, Alexandru-voda ind6mna la
rèscOla, pe Sa0 din Ardél si se pregatesce el-insusi la resbolu.
Pedepsesce cu o mare strasnicia cati-va boieri olteni 77 77 devotatl regelui
Ludovic, mai ales. pe Zarnesci, earl sint siliti a fugi in
Ungaria.
1343. Regele Ludovic intra in Ard6l i potolesce röscóla Sasilor.
7) 1) Alexandru-voda merge el-insusi in Aral la Intimpinarea Jul Ludovic
ei,
primit cu multa consideratiune, recunOsce suzeranitatea Ungariel
pentru Severin, Hateg, Amla i Maras.
1345. Hanul tataresc Atlamos din Moldova face o invasiune in Aide.
Rugat de catra regele Ludovic, care era ocupat atunci cu afacerile
77 71
Poloniel Alexandru-voda se pune in fruntea unei ostiri din Romani
§i Ardeleni, mai ales Sacui, gonesce pe Tatari, Ii urmaresce in Moldova
si '1 biruesce, cadênd in lupta insusi hanul Atlamos.
Memoria acelui han se pastr6za in balada poporana romana, despre
mórtea lui Alimo§.
n Vestea despre puterea politica i militath a lui Alexandru-voda ajun-
7)
gétid la Roma, mai cu sama prin episcopul catolic Dimitrie dela
Oradea, amic al Romanilor, papa Clemente VI adreséza o bulk catra
Domnul Terei-Romanesci si tot-o-dath catra mai multi fruntasi Romani
de peste Carpati, numindu-i pe toti Romani".
Alexandru-voda autoriséza infiiintarea unui episcop visitator 7) 7)
peste
bisericele catolice din telt., sub-ordinat episcopului titular din Ardél.
1346. Primind dela regele Ludovic un ajutor de Sacui, Alexandru-voda
face o noua victoriOsa campania in Moldova contra Tatarilor.
1347.
Repetite expeditiuni spre Siret i spre Prut, in urma carora se-
1348.
anexéza catra 'Tera-Romanesca RimniculSarat, Braila si Moldova.
1349
de jos la sud de Barlad.
1350.
_
)) Dese negociatiuni diplomatice intre regele Ludovic i intre Alexandru-
1)
voda, prin intermediul episcopului catolic Dimitrie dela Oradea.
1351. Intaritat prin neastimpérul Romanilor, hanul tätaresc cel mare din
regiunea Nistruluf se misca cu o ostire formidabila, contra careia
inaintéza Alexandru-voda, numai cu Romanii, retinéndu-1 cat-va timp
linga Siret in asteptarea unuf contingent unguresc.
Regele Ludovic trimiténd in ajutorul Jut Alexandru-voda 40000 de
53,080. nr. 18

CCLXXIV
Omeni din Al.,* se incinge o grOznica, batalia forte incap6tinata,
In care nici o parte n'a obtinut o victoria decisiva, i totq Tatarii,
cuprinsf de panica, se retrag, fara a mai reveni in Moldova.
1352. In luptele precedente distingêndu-se prin vitejia nu numai Nicolae
Vladislav, dar Inca i fiiul domnesc eel mai mic Radu-Negru din
casatoria cu DOmna Clara, Alexandru-voda pe Nicolae si'l asociaza
la Domnia, pe Vladislav Ii pune duce al Fagarasului, iar pe Radu-
Negru il face Ban al Severinului.
1353. Inlesnit prin participarea la Domnia, a celor trel fif, Alexandru-voda
ii concentreza personal atentiunea asupra organisarii nouelor sale
posesiuni din sudul Moldovei.
1354. Regele Ludovic, aliandu-se cu Polonil si avénd cu sine pe Alexandruvocla
cu o céta de Romani, devasteza teritoriul tataresc de peste
Nistru pina la fluviul Bug.
17 )7 Din acea expeditiune, trec6tórea riulnY Slucz in Volinia mai purth
Inca la Poloni in secolul XVI numele invechit de Yadul lui Basaraba",
antiquis Bassarabei vadum", dupa numele lui Alexandruvoda
mai probabil cleat dupa Basarabif a§a iY Principi Bolohovesci
cef de pe la 1220.
1355. Alexandru-voda pe fie-sa Lénca o da in casatoria principeluf Vukasin,
devenit in urma rege al Serbia
1356. Pe a doua fifca o marita dupa impératul bulgAresc Strasimir dela Vidin.
1358. A lexandru voda negociaza cu imperiul Bizantin i cu patriarcatul constantin
opolitan.
Pe ruda sa Bogdan-voda din Mararnuras, descendinte din kinezii eel
7) H
emigrati din Romanat sub Barbat-voda, Alexandru-voda it indernna
de a ocupa Moldova nordica §1 de a se substrage corOnel unguresci.
In acelasi timp arata pe fata multa amicia regelui Ludovic, dandu
si
obthriOnd in schimb conditiuni favorable pentru comerciul international
cu Transilvania.
Lucreza pentru inflorirea porturilor dunarene Braila si Orasul-de-Floci.
1359. Se incuviintéz de catra patriarcul ecumenic Calist I o mitropolia romanesca
la Curtea-de-Arges, numindu-se priinui titular lacint Kritopul
cu titlul de: a OM Ungro-vlachia §i al Pliluilor.
1360. Filul domnesc Radu-Negru se insOra cu o princi pOsa b zantina Kali nikia.
Alexandru-voda, pe linga titlul de mare-voevod, mai adopteza prenumele
imperial loan dupa modelul titulaturei bulgaresci, fara a fi
acésta vre-un semn de inrudire, intocmai (lima cum germanul Kaiser
Si rusul Tsar deriva din latinul Caesar, fara a in-,emna vre-o descendinta
din romanul Cesar.
Nicolae-voda, asociat Ia Domnia, trimite 2.000 de calareti peste Dunare
in ajutorul lui Vukasin contra Turcilor.
,' Alexandru-voda nu incetéza de a da ajutOre pe sub mama lui Bogdanvoda
din Moldova de sus contra Ungurilor.
1361. Regele Ludovic afla aceste uneltiri i incepe a arneninta pe Alexandru-voda,
dar se feresce de un rèsboiu.
Bogdan-voda reusesce a respinge tOte succesivele ata .uni din partea
Ungurilor si in temeiaza voevodatul moldovenesc, gratin, ajutOrelor
luf Alexandru-voda.
1363. Trecut de octogenar, mOre marele Basaraba", dupa cum I iceat.
Romanil lui Alexandru-voda, §i lasa fillor s-4 o puternica téra, pe
care mult timp in urma strainii din occident o numfat téra lui
Alexandru Basaraba."
Si

1363 1364. Nicolae Basarabgt.
CCLXXV
1364. As ociat la Domnia inca dela 1352, Nicolae-voda domnesce singur abia un
an dupa m6rtea lui tata-seil, in memoria cam% lea numele duplu
de Nicolae-Alexandru.
27
Sa§ii dela Sibilu, in specie posteritatea contelui Konrad dela Talmaciu,
incep a radica pretentiuni asupra ducatului de Amla§.
Nicolae-voda mOre si e inmormintat in biserica din Campu-lung, pe
care o inqestrase de pe la 1352.
13 64 3 73. Vladislav Basarabet.
1364. Vladislav-voda, nurnit in popor Laiot a, sinonim cu Negr u, plOca,
din Fagaras, afland despre mOrtea fratelui set Nicolae.
Mal intaiu ingrozesce pe Sasif dela Sibilu, pustiind Talmaciul si dand
foc manastiril catolice de acolo, unde erat depuse tOte documentele
familief contelui Konrad.
De aci se pogOra la Campu-lung, apol la Curteade-Arges, in fine trece
in Oltenia, uncle e recunoscut de catra Basarabi, earl II daü titlul
de Rege.
1365. Supërat mai de 'nainte pe Alexandru-voda pentru ajutOrele date luf
Bogdan-voda din Moldova, mai indignat acurna de indrazneta ardere a
Talmaciulul de catra Vladislav-voda, regele Ludovic proclama resbolu
Terei-Romanesci.
II 1) Sciind ca Romanif sint gata a respinge invasiunea, Ungurii ocolesc
Oltenia, tree peste Dunare in Bulgaria, surprind Vidinul, prind pe
impöratul Strasimir, cumnatul lul Vladislav-voda, §i aseda acolo o
garnizOna maghiara.
7I
))
In acela§i timp cel-alt impörat bulgaresc Alexandru dela Tirnov e gonit
de nil set isman §i se adapostesce la Vladislav-voda, care 'I da
sa traesca din venitul judetului Muscel.
1366. isinan dela Tirnov, insotindu-se cu o ostire turcesca, se pregatesce
a ataca Vidinul si Oltenia.
Vladislav-voda, impreuna cu fratele set Radu-Negru, atuncl Ban al
7)
Severinulul, pre 'ntimpina miscarea Turcilor, trece Dunärea cu 20,000
de Romani, lovesce 80,000 de inamicf si 'I infrange, fugarindu'l pina
la Tirnov.
'7) De aci surprinde Silistria si cuceresce Dobrogea pina la gurele Dunarii.
In acesta campania se distinge prin vitejia, Ungurul Ladislati de Doboka,
fratele DOmnef Clara, strabun al Vacarescilor,, carula Vladislav-voda
Ii daruesce drept resplata mai multe mosil in tera loagara§uluf.
In legatura cu Vacarescii, datoza tot de atunci familiele boieresci Ceucutil
din Fägära i Dabacescil din Gorj, a mbele stinse.
Vestea stralucitel victorie asupra Turcilor se respandesce in Europa;
se bucura papa Urban V; regele Ludovic pin
atribue ie 'sf ca suzeran
al lui Vladislav-voda, se impaca cu Domnul Terol.Romanesci,
poruncesce Sasilor de a nu mal turbura ducatul de Arnim, si pe
unele monete unguresci intiparesce capul negru al Basarabilor ca
semn glorios despre vasalitatea invingtoruluf Turcilor.
1367. Cu ocasiunea delimitarif ducatului de Amlas, intre vecinif din partea
Transilvaniel apare un Iovita Basaraba, poreclit Tompa, purtand
titlul de conte de Wintzberg sail al muntilor Sibiluluf.
Pe de o parte poporul inmultindu-se peste m6sura in Oltenia, pe de

caxxv'i
alta parte fiind trebuinta de intarirea elementulul romanesc in posesiunile
transcarpatine, Vladislav- oda aduce i a§ép o num6rOsa
colonia de Olteni in ducatul do Amlas, caruia II dä latinesce numelede
ducatus Novae Plantationis".
1367. Infiint6za ling& Prut, la marginea teritoriului muntenesc din Moldova,.
la localitatea numita Salatina, un not punct de vamuire pe calea
spre stapanirile hanului tataresc.
1368. AcOrda Brasovenilor un tractat comercial, confirmand cele anteriOredin
partea lui Alexandru-voda si a 1u Mircea-voda.
1369. Vladislav-vocla intaresce clerului catolic drepturile acordate mai de'nainte
de catra Alexandru-voda.
1370. Fara a renunta In forma la suzeranitatea Ungariel, adeca, urmand de-
a's1 da titlul Dei et regis Hungariae gratia", Vladislav-voda trece
pe neasteptate in Bulgaria i gonesce din Vidin garnisOna ungurésca,.
77
7)
77 22
ceea eel procura o mare popularitate la Serbi si la Bulgail.
Declarand rnostenitor al tronului pe Radu-Negru, ii departéza din Severin
trimite peste Carpati ca duce al ngarasului.
0 admirabila balada poporana serba despre plecarea lui Radu-Negru
din Severin, cunoscuta sub formal' actuala deja in secolul XV.
Vladislav-voda ocupa Vidinul in numele cumnatului set Strasimir,
71 77
mantinut in robia la Unguri.
), Regele Ludovic se misca cu o formidabila armata pentru a strivi in-
77
tréga Tera-Romanesca, : dintt'o parte insusi regele prin Teme§iana
asupra Vidinului §i de acolo asupra Oltenia' ; din alta parte, voevodul
transilvan prin Sacuime asupra Munteniei.
La sud Vladislav-voda parasesce Vidinul i inchide pe Unguri in Severin,
marginindu-se a impedeca junctiunea celor doue corpuri ungu-
resd ; la nord Romanii atrag pe Unguri intr'o cursa pit
exterminéza.
Victoria se datoréza, in mare parte lul Dragomir Basaraba, kinez din
77 7)
Dambovita, in urma staret al rnanastirii Cotmëna.
17 )7
))
Regele Ludovic, invins, se'mpaca, cu Tera-Romanesca, inapoiaza Seve-
rinul i eliberéza pe imp6ratul Strasimir, care se intórce la Vidin,.
iar Vladislav-voda in schimb recunOsce suzeranitatea Ungariei.
7) Prin intelegere cu patriarcatul constantinopolitan, Vladislav-voda in-
fiinteza o a doua mitropolia romanesca, cu resedinta in Severin,.
anume pp mitropolitul Antim, fratele rnitropolitului Iacint Kritopul
dela Curtea-de-Arges.
Se OA tot-o-data in bune relatiuni cu papa Urban V i nu impeded,
7) 77
propaganda catolica, in fruntea carila se afla Domna Clara, mumavitrega
a lui Vladislav-vocla.
1371. Prima moneta romanesca, de argint, cu sterna Terei-Romanesci si a
Un gariei.
Dup at aruinta lui Radu-Negru, se hirotonisesce un episcop deosebit
la Fagara§, anume Chariton.
Roman Musat, un Basaraba inrudit cu Vladislav-voda, lea in casatoria
pe filca lui Latcu-voda din Moldova.
Turcii, indemnatf de imp6ratu1 Sip-Ian dela Tirnov, fac o invasiune
7) 77
In Oltenia, dar sint surprin§1 de Vladislav-voda i aruncati in Dunare.
f) In acest an §i'n anif Invecinati calugarul Nicodim, in Intelegere cu
77
Vladislav-vocia, intemeiaza in Oltenia mai multe manastiri saü schiturf
: Prislop, Motru, Vodita, Tismena.
1372. Corespondenta patriarculuf bulgar Eutimie dela Tirnov cu mitropolitul
Antim dela Severin si cu calugarul Nicodim dela TismOna.
Vladislav-voda trimite daruri la Muntele-Atos.
77
71

I 3 1381. Radu-Negru Basarabh.
CCLY
1 373. Radu-voda, supra-numit Negru fiindca era f6rte negricios la fata in
antitesä cu fiiul set Mircea, caruia i se qicea Alba, s'a pogorit din
Fagara§ la Campulung apoi la Curtea-de-Arges In. fine a trecut in
Oltenia, intocmal ca predecesorii sei, si a lost recunoscut de catra
Basarabl.
Latcu-voda din Moldova find Testurnat de bur n. popor din causa ca-
21
tolicismului, tronul ii apuca .un principe litvan ortodox Iuga Koriatovici
din Podolia.
1374. Radu-voda confirma Brasovenilor §i Barsei intregi vechiul tractat comercial
cu TOra-Romanesca, mentionand in specie vama dela Racal-
el punend'o in vedere tzarului Alexandru, fiind el insarcinat cu administratiunea
judetului Muscel.
Radu-voda incetOza de a mai plat tribut Ungariei, desi recunOsce su-
7) 71
zeranitatea regelui Ludo vic, punOnd sterna Ungariei si a dinastiel
Anjou pe moneta roman6sca de argint.
,
Iuga Koriatovici se as6da la Barlad i invinge pe 'Mari peste Prut.
13Th. MOre tzarul Alexandra.
1376. In acest an si'ntr'un sir de ani impreuna cu calugarul Nicodirn, Raduvoda
construesce sat impodobesce manastirile oltenescl cele incepate
sub Vladislav-voda i incepe el-insug Cozia, a cariia cladire
definitiva remane pe viitor lui Mircea cel Mare.
1377. Regele Ludovic se plange de neplata tributului din partea Romanilor
ameninta cu un resboiu.
1378. Iuga Koriatovici incepe a impresura posesiunile Teref-Romanesci in
Moldo va.
1379. Radu-voda sustine la Domnia Moldova pe ruda sa Petru, fratele lui
Roman Musat, §i'l trimite cu Mal domnesc Mircea in fruntea unei
ostiri contra usurpatorulul Iuctba Koriatovid.
n 77
§i'l
Intr'o batalia mai jos de Barlad, Mircea infrange §i. omóra pe Iuga
Koriatovici, asëcla pe Petru Musat Domn al Moldovel, trece apoi
peste Prut, bate pe Tatar-I i cuprinde pamintul 'Ana la gurele Du.-
narii la Kilia.
» Radu-voda incepe a'§i adaoga la titlul domnesc stapanirea peste Silistria
i spre terile fataresci pina la Marea-nOgre.
1380. Fiiul domnesc mai mare Dan se casatoresce cu o ffica a principeluf
Vuk Brankovici, nepOta a regelui serbesc Lazar, prin care Radavoda
intra in alianta cu mai tOte familiile princiare slavice de peste
Dunäre.
Murind mitropolitul primat Iacint, vine in locu'i episcopal Chariton dela
27 I)
Fägaras, mitropolitul secundar Antim r6mandrid la Severin.
Din acdsta Cronica a Basarabilor, i anume a celor trei intemeiätori
ai Terel-Romanesci, resultä, nu prin cnvinte, ci prin fapte, ca ;tin fel de
Decalog, urmAtOrele maxims de Stat, dela call el nu s'at abatut nici o data.
10. Cand biruesci pe un du§man, nu'l impinge la desperare, ci pune-te
la invoela i s primesci pacea.
20. Sa induri in tell ori-ce alta religiune, dar Mei o data nu 'ti schimba
pe a ta propria, aporand'o cu o extrema energia.
30. In politica externa, ca si in cea interna, sä soli a tino la fond, cedInd
sub raportul forme.

CCLXXVIII
4°. Pe totT Romanil din afara sal ajutf pe sub mana, sa nu te fact
insa pe fata solidar cu din§il.
50 Tronul fiind electiv in principit, fiii Domnuiul trebui sa stralucésca
prin fapte marl inainte de mOrtea tatalul lor.
6°. In privinta bisericeT, dad, e nevoe de un patriarc din afara, atunci
Teal cat mai de departe, nu la vecini.
70 Clerul e subordinat Statului, nu supra-ordinat, i nicf macar coordinat.
8°. Niel o data sa nu ulte Romanil ca ei fac parte din Peninsula Balcanica,
avdnd interese familiare comune.
9°. SA, null intincli -Ora decat numal pas la pas, printr'o asimilatiunetreptata,
nu printr'o cucerire pripitä.
10°. Fata cu dulmanif din afara, tOte vrajmaviele i zizaniele din launtru
sa dispara intr'o clipa, Tar cine nu se supunestrivesce'l !
Pe aceste clece inv6taturi s'a intemelat Statul Terel-Romanesci de catra
Negru-voda cel in trel ipostasuri.
FINE
ilie otnel jacit semper redivivub.

APENDICE 1
TEXTURI DIPLOMATICE.
NB. In acest apendice s'ar fi putut intercala inextenso tOte texturile diplo
matice relative la Tera-RomanOsca inainte 1380, precum corespundinta Patriarcatulni
Constantinopolitan cu Alexandru-voda i cu Vladislav-vodä, Bullele Papa le cu amindol
acestl Voevod!, t6te diplomele lul Vladislav-voda, etc. Ca specimen, reproduc ad un singur
act, pOte cel mal important din mal multe puncturi de vedere, despre care a Se
ved6 pag. XXXIII, XLI, L, CVIII, CCXIICCXIII, CCXX, CCXXIX.
Vladislaus Vajuoda Transalpinus, Banns de Zeurinio et Dux Nouae
Plantationis et de Fugaras, notum facim us vniuersis praesentibus et futuris
Quod magister Ladislaus, strenuus miles, filius quondam Ianus Meister de
Doboka, nepos Mikud Bani, noster consanguineus dilectus et fidelis, cum esset
liber factus ab Excellentissimo Principe Ludouico, illustri Rege Hungariae,
adhuc nos semper eramus sub iugo, sed in gratia principis praedicti, exercitum
validum contra Thurcos infldeles et imperatorem de Tyrna in Bulgaria proclamari
fecimus. Ipse Ma gister Ladislaus de Doboka strenuus miles supradictus,
noster caro et sanguis et genitura, nobiscum et cum exercitu nostro viriliter
contra saeuissimos et infideles Thurcos et. imperatorem de Tyrna, ipsosque
inuadendo perpetrauit, actus militares nobiles et honorificos ibidem exercendo,
propter fidem christianitatis, et gratiam Serenissimi Rprincipis, Ludouici Regis
Vngariae ita, quod ipse Lasla Meyster de Doboka, in inuasione in infideles
supradictos, causa Omnipotentis Dei, gratia et praedicti Regis, caput suum
causa timoris declinando retrorsum nunquam mouebatur ; et cum tantam
fidelitatem semper in Ladislao percepimus, vidimus et inuenimus ex parte
Domini Regis et nostri, dedimus et assignauimus propter huiusmodi seruitia
fidelia nobis semper exhibita, et propter consanguineitatis connexionem, qua
ligati sumus, forum dictum Schenkhengen, situm in terra Fugaras, prope
Alt cum suis pertinentiis, item villam dictam Venecze, villam Koczalad,
villam quae vocatur Calidae aquae, villam Dobka cum omnibus suis iuribus
et pertinentiis, quemadmodum possidebant, et in possessione habebant olim
fihi Barnabae, perpetuo possidenda. Etiam ipsum Ladislaum de Doboka,
nostrum consanguineum dilectum, qui vna nobiscum semper fidelis, et subiectus
Serenissimo Principi Ludouico, Illustri Regi Hungariae fuit, Domino
nostro naturali, inuestimus et perpetuamus in haereditatibus et possessionibus
supra dictis fide nostra mediante, tali conditione, si et quando ipsum
Ladislaum de Doboka, filium Janus Meister de Doboka, nepotem Mikud
Bani, praedictum contingeret transire vniuersae carnis viam, Nicolaus filius
ipsius Ladislai de Doboka, aut filia, quae post ipsum in vita manserit, seu
alter ipsorum, et ab ipsius in posterum venientibus genitura, praedictum

CCLXXX
forum Schenkhengen, villas et possessiones supra notatas debent iure hereditario
Successorie perpetuo possidere ; quod sub iuramento fidei et capitis
nostri affirmamus, omni reuocatione semota, nec reuocare valeamus et debeamus,
sicut iuramento nostro concessimus, et contirmauimus. Quam donationem
sic fecimus nostro dilecto consanguineo Ladislao de Doboka, eiusque
Successoribus perpetue, cum erarnus in gratia copiosa Domini nostri, Ludouici
Regis Hungariae. Quare supplicamus Serenissimo Domino nostro,
Luclouico R. H. Domino nostro naturali, eiusque Successoribus, quatenus
litteras nostras praesentes in vigore suo confirment, et corroborent, et
donationem nostram, sic nostro dilecto consanguineo et fratri, secundum
quod protertur, confirment et stabiliant. Causa ea nostris Successoribus
qui in nostro Vajuodatus Dominio erunt Successores, ac Baronibus
supplicamus, et committimus similiter, vt litteras nostras praesentes non
violent, nec reuocent, ne iuramenturn mourn disrumpant, contra salutem
et in detrimentum animae nostrae ; et quod donatio nostra facta nosto dilecto
.consanguineo Ladislao de Doboka, strenuo militi, scilicet secundum quod in
praesenti pagina continetur, quod seruitiis suis fidelissirnis apud nos meruit,
et earn donationem obtinuit, perpetuo vna cum suis Successoribus prae-
.dictas possessiones possideat, etiamsi nos vel aliquis Successorum nostrorum
imposterum litteras nostras praesentes, et donationem praesentem supracriptam
reuocare intenderet, impedire reipsa vellet, et praesenti chartae
.contradiceret, et donationi, fiat super talem, aut tales furor et indignatio
Dei, B. V. Mariae, omnium Sanctorum indignatio Sanctorum Regum Stephani,
Ladislai, et Emerici. In quorum omnium suprascriptorum testimonium
firmitatemque perpetuam praesentes litteras nostras nostri maioris Sigilli
appensione fecimus roborari. Datum in Argios in nostra Residentia, sub
Anno Domini M. CCC. LXXII, in die diuisionis Apostolorum, proxime praeterito.

APENDICE H
TEXTURI EPICE
NB. In acest Apendice s'ar fi putut intercala in-extenso tOte texturile epice relative
la Tora-Bomanosca dintre anil 1230-1380, precum baladele §i cantecele poporane
-serbe §i bulgare despre Mihalu.voda LitOnul, despre Dan-voda, despre Vladislav-vocia
despre Radu-Negru. Ca specimen, reproduc ad o singura bucata, cea mai interesanta
din punctul de vedere al vechimil, de Orti-ce exista deja in secolul XV sub forma el
-cea actual& §i despre care a se vedd pag. CCXXV.
BOJBOAE PAAOCAB CEBEPTIHCEH 14 BJIATEO Y,IkEHEICE11
Eana isii co Panocaue HojeHona omiajaffle
On cHojera rpana AHHHora Ceueplina,
'gem ni ce Panocan na CesepHH o63npame,
Tepe TO Mli OBBICO 6eay rpany 6ecanjanie:
Ono Mit N ocTaBajam, 6e:rm rpane Ceaepinie, 5
Moj IIBHM rpane,
He aHam Be* Hiinjy an TO, HO BIIHM BOTje Bliii11111 HIE me!
CHa je Tana npyzana 6pae Hje ycTerHyaa,
Tepe CTaBBIII Panocasa npyzuna ynpainame :
Jena Ham CH, Hojesona, axe 6Hanre He Hnnno, 10
Onera ce BaHparnmo ii rpany Cenepully".
A. OH Hu ce jyHaHont THXHAI MyKOM yjmnine,
Panocane,
YApno je ocrporanm jyHalmora Ao6pa HoHja,
Tepe TO MU onjnann npnn jynagn npron_ropox. 15
H Rana je 6Ho cpnnn OHO npue rope
HaAnyo je Panocase C npyacHHom BILHO IIJITJ1;
npHo TO 6inne cTpazune paapenno.
Ham crpaza npitHane IC Pagocauy Hojesonn,
CenepHnny: 20
Aa TH je y aaaaje, Hajy MUIR TOCHOAHHO,
OBO TH ce 6pone TypcHe Hupnuaje Hapasane,
Hem TO HT nojneno jynann paajarmirrn".
Tanocan Nil CTpaNSHHH HojeHona Weclinn:
HemojTe nx no 1111111TO, npyacnne, paajarnurrn". 25

CCLXXXII
Aa IICTOM um Ba3 line jeuno Spnme uoSpa num,
Jyrcaun 6paTjo ;
.1111110 mi ra immure n uoSpo 1111 ra nanne c.
JInno ra cy Banal", Ii all110 ra 03T 117IaTliall.
11
lcaua cy nauHyan jynaun rainike ITIITI, 30
jpyra npaaca nprumue it Pauocany Cenepuany.
n3J10 CH Billilie 110171)10, Pauocane BOjeBOAO,
Ha Te ce je el:Talmo ILIaTKO yubrmcicu nojenoua,
Cenepune!"
Bpao mu cy jynauu Spae xonje noxuraan, 35
Tepe iii cy nocean jyHaime uoópe xonje,
Pauoean Dili ne %WHO enora nolija yxnaTnn,
3a IIITO ity ce Spa nonj 6nme no JIliBHAH paanrpao.
3a Hjillti TO Mil 110TEPUTjil BOjeBOAa icauxonaute
CTaHH jype, EoHjy, CTaHli jype, Span lconjy, 40
Aj 0130pa Reny,
Grami jype, Span Itoujy, ua 6n, xoHjy, aarnyo !
Ealco je Kelm Te6e uuTje sarmlyTu".
Eaua mn ra HO moose Pauocane cycTnruyTn,
Holum:am ce je CBOjliDI IIITPITHOM nepenum
Tepe mu je oTnumo aa upyatimom Sea xoHjilua,
CH0j0/1 CBLITJION eaSajunom, CBIITJ111111 Honjem Ha pamenity,
Cenepulle,
3a njum ce je ynyeTno BRaTKO, yu6miersu nojuoua,
Ha cnojemy BITCH BaaTKO jynamcomy uo6py lcoHjy; 50
H naAa mt Pauocana Cenepunna cycmanie
Cmnpno ra 6unie mejy nanje yuapuTn,
110nOatliBllili BliTO Icouje Spy lconjy meajy pun.
BeTj DM ce je Pauocane jyHatimi HaspHyo,
Bojenoua, 55
Tepe TONY BI1TO3 Konje na impel{ HITjliTaK npnja,
Ha nepen ra urrjirraic npuja, a cabajunom ra oncntm.
CTaB11111 TO DM BTITee &WNW PagOCany yaSecn,im
1_,OTo cam Te lcyniao, Pauocane Ceneplume,
En IJJ1 Dili ce ymuo y noTpe6n nanpHyTn;
A caua TH Bella 6yrr, Pauocane, Baancona,
BliTeIHRO ICOlije,
60
rla Te xoTjy ll11 AftylitIMOM liOCTaBIITH.
OplemH TO OA ce6e jynamico opyacje,
Helm ua ce meujy coSom jyHaun nompammo".
Pauocan Dili oTnaca cnojy caSajy jynalmy,
65
E Hjemy mur je npncTynno BaaTko, yuSrmeltu
Tepe my je npngeo Seae pyxe neaaTn,
BOjBOAa,
Cenepnnuy,
A cam ra je ouneo na C130j0 umme unopone.
E ujemy cy ce xylmae cne oenojne IT HenneTe,
H one maajaxne, upyaticHo, yuonnue.
Tepe TO Dili PagOCaBy Ceneplumy maniconaxy:
.,Aj uanopu, uanopn, Pauocane Cenepnne,
70
M11031124 TR HMI CH npno pyxo HOCTaBflO,
Bojeuouo !
BeTj TO DUI je xonma Hum cpwrja Banxona,
75
rika TO je jynalca Ha BETH npunapno :
II njerona 6u ajy6onna upno pyxo nponoeuaa".
Tyj mu ce je, Pauocane, Ha Hamm paataauao, 80
45

Tepe TO Hy jynarc na raaca icalmoBame :
Helsel:ma Tir, Banns), Bnpa, H Hanna TH ajy6oruka,
BHTOZO Bnamo !
RaAa ra je aanyo BliTe3 RIHTICO muncyjrjn,
Bene T'
ce je a Ejera BojBoAa paRrnjnBao,
Tepe n je Aonao OHO cBoje Bepne cayre,
ICojnx o je nornao PapcaBa Ceseprnura,
Tepe ra je nocnao jyllarca aary6wrn.
A cana iii H BasAa Ao6pa cpuja c Toslon 6ypt,
Ham rocnoAapy !
H alrpaBo Ham ayna Ioqn H Beceno Aomossr AojAn.
85
CCLXXXIID
90

ADDENDA ET CORRIGENDA
Pag. XXVI, in rindul 8, dupa p. 39 sqq." a se adauga: ; cfr. Hasdeil, Pe unde
-sint i pe unde ail fost Romani!, in : Calendar pentru toti, ed. H. Wartha, Buc. 1867
in-8 p. 1-8; nenymemm, ETO 6L1Jil1 BOZOXOBCItill ICIEfialI ? in cliarul OROBO, Lemberg
1877 No 94-5; AamKeBwa, BOJI0x0BCICOA sena in TpyAu apxeogonnecEaro cutayka,,
-Kiev 1878.
Pag. XXXVIII, rindul 23, in boo de 1280" sa se citescb.: 1285.
Pag. CLIV, rindul 5, in boo de 1385" 0, se citésca 1386.

Precuvintarea. Pagina
L
Literatura Inainte de Istoria critica a Românilor".
§ 1. Bibliografia III
§ 2. Cronicele muntenesci. Miron Costin IV
§ 3. Boierul Murgul. Stefan Ieromonahul VI
§ 4. Cantemir .
§ 5. Samuil Micul XI
§ 6. Engel. Gebhardi. Eder XIV
§ 7. §incal. Laurian XVI
§ 8. Fotino. Cogalnicenu. Palauzow XVIII
§ 9. Aron Florian. Heliade XX
§ 10. Hurmuzaki Hunfalvy XXI
§ 11. Bezsonov XXIII
§ 12. Rosier XXIV
II. Literatura dupa Istoria critica. a Românilor".
§ 13. Bibliografia XXV
§ 14. Istoria critic6, a Romanilor §i suplementele XXVI
§ 15. A. Xenopol XXIX
§ 16. I. Puvariti XXXV
§ 17. Gr. Tocilescu . .......
1\T M
. .
XXXVIII
§ 18. V. A. Urechia XXXIX
§ 19. C6xti1e didactice XLII
§ 20. D. Oncl'ul XLV
§ 21. Dr. L. Réthy .
LI
VIII
§ 20. Dr. Krzyr2anowski LVI
§ 28. Kalu2niacki. Tamrn LVIII
§ 24. Dr. Miletici si Agura LX

-CCLXXXVI
III. Intemeiarea Teref-Romanesci.
§ 25. Mehedintul in sapanirea Ungurilor
§ 26. Do 1,1111 i Romanatul sub stapanirea Cumanilor . . .
§ 27. Sa§i1 in Valcea ..... . . .
§ 28. Invasiunea Mongolilor i un Radu-Negru
§ 29. MihaIu-voda Liténul
§ 30. Nedeia-cetate §i. Vermeghia
§ 31. Originea Balacenilor
§ 32. Dan-voda
§ 33. Letinii §i Romanatil
§ 34. Originea Mailatilor
§ 35. Mircea I §i robia regeluf Ottone in Oltenia
§ 36. Alexandru-vo0.: Periodul sub regele Carol-Robert
§ 37. Periodul sub regele Ludovic
§ 38. Familia lui A1exandru-vod i némul Dónanel Clara
§ 39. Vladislav-vodA
§ 40. Radu-vodA Negrul
§ 41. Conclusiunea
Cronica Basarabilor dintre anil 1230 1380.
I. Voevogil oltenesci
II. Domnfi Terei-Romanesci
Apendice I : Texturi diplomatice
Apendice II : Texturi epice
Addenda et corrigenda
Fac-simile :
I. Crisovul lul Vladislav-vodA dintre
IL Crisovul lui Radu-Negru din 1379
III.
Crisovul lu Alexandru-Mircea din
IV. Crisovul 1u Alexandru-Mircea din
Pagina
LXVIII
LXXIV
LXXXVIII
XCV
CIII .
CXXIX
CXLVII
CLI
CLXI
CLXX
CLXXV
CLXXXI
CXCIII
CCVII
CCXVI
=VI
CCXXXVII
CCLX VIII
CCLXXII
. . CCL XXIX
CCLXXXIII
CCLXXXVI
1364-73 (v. pag. CCXXXV).
(v. pag C 'LXI).
1569 (v. pag. LXVIII).
1576 (v. ibidem).

OPERELE D-LUi B. PETRICEICU-HASDEO
1. VIETA I SORIERILE LIII LUCA STROMII Bucurescl, 1864, in16.
2. FILOSOFIA FORTRETIILIII Lift TEPE§) Bucurescl, 1864, in-16.
3. ANALISE LITERARE EXTERNE I WOLF, RAIOEVIOH, EITTROKUS, FALAIIZOW etc. BucurescI,
1864, in-16.
4. MICUTA, o nuvela. satiricii; Bucurescl, 1864, in-16.
5. I6N VODA CEL CIIMPLITI cu un portret 0 10 gravure ; BucurescY, 1891, in-8. Editiunea 2.
6. SHYLOCK, GOMM( cI MOM studid literar; Bucurescl, 1866, In-8.
7. TALMUD studifi filosofic ; Bucurescl, 1866, in-8.
8. INDUSTRIA NATIONALA FATI OU PRINOIKUL OONCURENTET studiii politico-economic;
Bucurescl, 1866, in-8.
9. BASUN-VORA; drama istorica in 5 acte in versurl; Bucurescl, 1895, in-8. Editiunea IV.
10. ISTORIA TOLERANTET RELIGIOSE IN ROMANIA PROTESTANTI, OATOLIOI, MAHOMETANI,
LIPOVENI V JIDANT1 editiunea 2, Bucurescl, 1865, in-8.
11. SATIRITLI 4iar umoristic; Bucuresci,-1866, in-fol.
12. AROHIVA ISTORICA. A ROMANIEII Bucurescl, 1865-1867, in-4, 4 tomurl marl.
13. roEsIII Bucurescl, 1873, in-8.
14. ISTORIA ORITICA A ROMINILOR) tomul I-iu, a 2-a editiune. In-4 mare in 2 coldne fait linie.
15. PRINCIPIE DE FILOLOGIA COMPARATIVA. Curs tinut la Facultatea de Litere din Bucurescl.
AU' e§it numaI patru lectiunl, pag. 108.
16. FRAGMENTE PENTRU ISTORIA LIMBEI ROMANE, ELEMENTE DACICIE I, GETUJ,-Bucuroscl
1876, in-8.
17. FRAGMENTE PENTRIf ISTORIA LIMBET ROMINE. ELEMENTE DAOICIE II. GHIOB, Bucu-
rescI, 1876, in-8.
18. BAUDOUIN DE COURTENAY V DIALEOTIIL SLAW:MANIC DIN ITALIA. - aim S'Atl" IN-
TRODUS SLAVISMELE IN LIMA ROMANA -Notita linguistica. -Bucurescl, 1876, in-8.
19. pINA FILMA. GOTIT I GEPRIt IN DACIA. -Studiii istorico-linguistic, Bucurescl, 1877, in-8.
20. COLUMNA LIFT TRAIAN, Revista mensuala pentru istoria, linguistica §i psicologia
poporana. 8 tomurI.
21. TREI ORAI DELA RESARIT 1 comedia in 2 acte, Bucurescl, 1879, in-16.
-22. ORIGINILE CRAIOVET 1230-1400. Bucuresci, 1878, in-8.
23. OUVENTE DEN BITRANI. Tom 1. Limba romana vorbita intre 1550 - 1600. Studiii
paleografico-linguistic; 448 pag. In-8 maj.
24. OUVENTE DEN BATRANI. Tom II. Cartile poporane ale Românilor in secolul XVI,
Studiii de fflologia comparativa. Pagine XLVI 0 768 in-8 maj.
25. OUVENTE DEN BATRANI, Suplement la tomul I. Controverse. Pagins a -u CX in 8 maj.
26. OLTENESOELE. Craiova, 1834 in-8.
27. REVISTA NOTIA, sub directiunea lul B. P. Hasdezi, 7 tomurl in-4.
28. SIC COGITO, CE E VIATA? OE E MORTEA? OE E OMUL7 Studid filosofic. Bucurescl, 1895,
editiunea III.
99. SARCASM cI IDEAL 1887-1896. Bucurescl 1897 in-8.
O ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIA 4 tomurI marl in-8 in 2 colOne.
31. PSALTEREA LIII OORESI. - &CLOT ROMINUL, etc.
-

1.
`, 1.
411
or
-f,
. , r
11 t''' , '' ii 0 t*1' 1 1.4.' I
I
,:) t
at .1 I a r fe
if rttit .C-Jpi ,t...,.. - o AA i All f A
't ft r .0
it'il,i LI A
--
0
,--17' ° f" 4
ti c RI i )(' 5(A ti:14
. t :,,t A4 A
,..
1-4
-,., f 14 ( ,-.1.TrlArrir A A. r ri 4.4 la ,i 4
: c Ni.,. g t ica if
- er I i (tA 11 f f
( 4--
,
A
i'A
'
' .j..' sc
`
. il ... . .
eft
%. ,. . 1 ,
' ( , 47S *-.:.
t 11*,
t
e it
'. A \ iicAff(ti, T`'
r
i r-A
' 4-7 AiSkii, ' \ .. V!
,.. ; 4i:144r 1,4
'/Ati0yRAtiC4.7164krtfk . . A ' ( 4.a4
. A '
4 t-N
1 a r .
'.. 60 i3liti.,tiovno ....w
af A)4(:4-.4kr,04',L3. f I* '
htt, \ - t I
ty N gt.11
141 4 hi t ,
4
roe i f :ty iiiA.,4: c
,s i r.k i ,v4i ri i cilit 1 : t i 14 f k,V, 1
i -to crn h
.,
fi-.1Crrt;.:1.1 :
'
iff .14tri , 0 , pi
'The;
11-14.. r 1 f 4 L I riAc. i 4 ,1
e Cisfki
--,..1rVi,:fl
, -
rf Mk v ii 4 , cifttt
iv 4,. 0 " _..- .
'
:
..,

.
............--_____.- ___
.
..
,
_ - ---- - . i ...---
As-4 M44.4104 4 $.4 1(..a At v.f
.......
1. il. lre - "omeaTA,
If__.__.. 1 jil,
1 ...... 4..
......,
V-
0.41111.
...... -r.
,....a.eg>ag:t5 i,104 4tiric fa E el,tA s.4
-re. r".."-f")

--
/
Kt 1
1 , , .........- ,..., ,
00ttf)Z fl rAroa r.fisrl AC 4.1141.fy ii/t461(444d I t.mr`viti.
VoRsr
II.Ar o SA 1.0 VAro ; LIA 0 it dirr-4tro /1414 C plA ;rat% agfr Aims fAo etao VI 1 Aliiiirt 14
," ess.,0
gIii.m/4. At AN Kiro iirro mat 141 10 P1.41 4 NI TiO tALIAL ey
/' / s
'di I i
'
yrets
4 /
/ of ,. e2
4 /
rn o m 6I0 h,;( .411 N
4
lent`
id
/ roagticilf tillic4" Ili" #r*
CSre26;(14.1 A 0 trite 0 C mftwio,NAiteitriAkk Er 40 min Iwo s f to,' a
. /
I
21,64)(ntiortial rimosil Mk* religi " ITIA4*, nviiiroo&JTAY;ttoitc eltfti I
1
/
4 ea
A.f4aorittspf,
ti 14 liaMtattitgliSCHM/C.ittiOrrit tIC1143q Ii
.
w
'1 44 ft/ f fr , 1 1+0 ro -.
!
KO Hilt riti 3 , ,... ici /*/TAI 6 A .4.1c0 A4 rill Itirop nit . E,
up
OC ,
I I
41.
Iliiirr,ftelefy, go tot . no tit, t *A. slyolt ke. 9.0- cs G ro..40 0 144 irdiCitqt 4 ri pc 0 glA.
spirt
, e
rri.n,
i er
/
...
old-IA*060AI Si nini.IftAit 1,1161,0, . etlAtto rale, tsi ciA Nil 0 ri oho tilpiicemeogoirg.
...#1 / / 4....nk... i Irr i .... / a
IS'A. ramiss . ;11Vilaf;4afifictutit.6,1)/y(04ris ruo t Km . it Bo I IA CF4-4I, ti:&/
,
a I
,9
gIsicsimit if .6 /4.1 Am furlijilitittliS,LAuteldrofritriMai 4/1 *111 OA OA
,-
/
0! I
Sit (Yell At A Hircleacalrd a c e fiegri & Cruisie M 0 C4141141 sAil 0 g aitml 111,0
4,044_
....* * I.-.0 , 44 :flit: 1
/
It "volt
ttAH irk 11 I Cs .: LI 401 C tan mum& cover(' air
r- 1143 WI la 44 r4TIN l
0.1 A 4 AAi MITI 0 c ai ... *Pi 14 EyralvA1AU gth r- r ... a , f
qt.
iit
. i .
,
cis p a a.s. . oic
).....
4
. /_ i .... es" n.1111121" .4, 0 tl 1 hartlia ta 1 p i 0 t K AI ,.......4,
ri as oit.,111 gr 2. q
of
d 1 i I
'1;4 MI 0. "-a
" torith-pi A 1-#3.111 . H as Ao4c0111 ,
rr '.1!...
.... q
CV ij lac
. ..._
.
Cm' EH-a-Jul H ol
,
A404%
II AO+ lifill-14 to
1--
eti
alt ea* ow radium( ea tiic-JA (
AI ra 'nor .111 11-0
i
iLit r f Cri 0 C an art nt . 'tali dcArnsik,:i iffecilloomod:Arraciiiiii:1 pa enicAtIllci 1
g
.
-
v-7/
II 1.1 rat 01 A I I tfeQ f
IV aimus ik i Aut. tin tto 41/sto,Huts. liv i lc 1 :7410 ;ix ilui AI ,...
1 ri xvvrth 71 /"H w 14 t14 . licit a meol arl'io con g olinti t e I+no wad A rim
is , -'"---L IT ..0111110
/
tr 11-* _A
.
l're I1 t t'o 0A1VI ft . 0 C.triolfiinaioquo IOLA II im Wrier fie iir ot i otil 0 01116.4,"yi.of F. 1 f..----
vt A f* I, Tin irl Xi no vri WI +4 iTri pm, r Attu i airor 54° rP is li b . Mlle
0 A g "6111 itt 04 A4
/
(-4 r-(-7 14 e.....,
. .....;"------e-g-!---e--0.e.----s.6.
lye /
,,,,,,- ...._," r"-/..,
X 6 0,4Ksotro .,...0.,,:c.c ....--&-i_e XI" p,,,,-,----eci fr d< /26..0,-.7.."-e-r.-.0
,C) 06? 4 ----...
-, -c-'-'
914
- / t
- . a irtirit.alauvirt. N II Xs7
, Off H . t
.1,k .1hr. 4, 111
.
a a.
e---
'
Ali
a' /4:r01
1"*"
in
WWI&
.r.Nar
kycks
510 o Stab.grafic I.V.SOCECO, Bucuresci.

IF
a
r
,"-.. I :-.1-
........ ..........-...
: - .....-
1 '.. 4 -"nil / 41 t...1-. t li t-er t (-*/-1-
,
I
,
,-3,,1
;
.4131
S
1 ',14
>-g .:
.c"" 2
C
4 1-4 4
41' f 4-1 1.1 St-
4.!
'^IXT st , -r-.1 I .1445 ;11. L.,
1 I
L.'
- y
.0. ;.-;
;
N.,. ..,i "
i
°
.3 1-4 t-? it
1-Fr
c"' T-Ci'''l 1,,;if i t .,-?" 1 ( C (if
A : jf 5 1,-.
ti
0 15
.
, i
., 5
----..-.
...........
...----
, -.)
5.,
f
5.
7-- ) --r-fl i - ' 'I. ..kf -r,-i.:
-5 ,,, ,-;-..1.....,..t." ---
, .,
."
I 1
.3
f 1 i
i
,.,
55' j £:;,:--
.4
i
.-_,,1,,,,,
I
-
5 .
- !
. .I
7 ....-
'-.
t,i! , .... .-,.....
,/0 ?,1 14 .....2 (.1 s-1 a' 'S'
,-,.. L-.., -Try . 1,., .(1.%
5
/ ,,..........7....
( ..,,, ,r- _ :1,0 . k .. i -;:%J .., , e s
.,' 5 i
,. 4 ,,, -k
i t ; .';
,
---''''''' ', .10 ,. ,' .3.:5'' t. t el. ;
%
_....---...
,. , i
'4.
..,.
--- .. - 1 c i t i 1i f `,N c'/..1 31-1 ": .. i T: f: t rt 24 .! !. --z- I .1- 1
...,/ , ! ' ' . I -
t , ,
,..'
L f .
....-.."......,,........maa.
....ma.. 4,
,
A
--"
4.-- .% , ) ..-:%.* . -0 .., .
......-
: y
11;
'
...... 4... r
4 ,..1,;,..... ;N:,.,,, , ....-.), 4,f . of .-ez4.,,,,r i,41.44:. .7,i.f 6.1. 1 8 Ps ...-.-'. t r
?
.
,
1 -r -*****,'
I .-,A,
, .
, k,..-- i
...., 1 ' .2 .. , IL, ',....:
.
. f
1....
.: -
.----1-
..!
...''''...t..... C '''.1 I.. 4..",
ff. e -
, -.....
, , ,
..
. , I
....;.....:-%
e t .
N. i t -I.( -rf-t- < .1 zr....::.: rl
_
:1 c' --i,/ il t " . ,t 7 , ,
,,
-I ' 4: . _--
1,
ki-, .
I, f i .1" .' 1 ' ..,..,---- ,'. ...-- ------ t/ '1. J.
..-A,L ..,",..../....
1
,
4 =
"'N..-- N., .., :-... ..
.,2 ......f., ..,:..-
f _34 '3 ; 4:kkw- "
1
fi. .s. , 11 , 1: .14 i' I. i s., 2 17,f) .. 1 ,-1.1.'S' (.7,_ A' i ec,-.%'.,4'"
!
/ ... 1.. 4 '
t . L4, 4:
%, 1 ; r.r.e' At 0 (c4, -ro i 'I -f- i .1-eri, ; '5 i J
I
-
r, ',:i
1
,
%C.
I---......,
.........:.- - ,
!--- --"
;-"14"- ;
I.- f
; , ... ;, sl
71-_.
1, /
.
' I -...- ... -
i i
;
...t .y. 4 f , e 4. .1.r1 etc ii tc: :
-1 I
, ._
..___-,......-
. . .
1
.. e
;;
V,- ,,k ---
4
a I
Li -
....,.....
.
r1 4.f IC";, r lie ir .
...
(110 di -1-V".1
, B ',xi= f-r
'',. '
.
a .,
re " ,4
i .
..
.
...
".
:.. V e ..*!%) -,, t . ^
:
` .."14.7....-
L.
-..... -
_e_
1
..),. - '........... - .. '
",......i'q
, A
. rr
e-fr : -ite' II-; k .1 I .11 i i ki.-- rr
.,. 1; . E,
-
c c
e .7
%
.........1 '...... i i
-.A....".". _A.4-.
' ............-
i .t.t .1
kr
-
/
, , -
, 0
....
I.
e-r
S':
4f
.
N i
,, ..
,
II
0
i.
'.....
'
,
I
1 I:
e
i .
....--,....,
-.- '...1
.
i
-- , I ...... ......., . .......ftftft. ........1
.... ..1,....
r ,
-
....--e-,-
.+,,, i t
i
t-
1.
' V, ;-
f. '.. --,-,
, . ...- ...-
'$ - :1.
'-. -. ,, 'Yr i e,,! ' l ,i
-
...- .
el ," ., I; .;-;t..ls -.1
N
.. i 1 i . ,
I ,....,. .. .:_ . ,... .2,,. - f i ' .-,-!-: ,
1
.
ft
,..,
f.
-..3. , '
,
.'....' ' *
-
.
, .- . .... -..4,v ,6
,
;"t
\ ,.......'.-
.
0 -....,2..i.L..
" " '
1 .1
;
, i r
t.- 4 -cCitO.,4144- r'ril .14 $ ' I' ce gi# iv --rt.:r fe y iT,,e(e-,,f. 4: fl 1
:-.7,.._' :!''
,, c
..
, ' I
, C .c- tee 6 ,
. , 4 .
, $ 1 i 'i 1 1; 1-i'l. " ''
I
r '
.n.l..7. . -
--..,.... , _..,.,........_,
..- 7"1.-..' .! ' ...
1
k
} 4' 41 .14 ItA
.;
V
,./..........,
1
1
1
-.........
.....................
1 ,
, 1
:
_ ; ', 5 :...---{ _.5.i.
-. -- *b.
-...........
'
,
. Iv J , . ,;
,
I1 t 7.`
4e e t o / if f t ei I . t-i 114 '- tt,s,;'; -;'\i.. 0- 9 11 . =-1 -, , .! Trr -I (-, 1 f ...
A
t , 4 7. 41. 1 * : e . 4 1 1 ' ' ' t : f
..'''''''''' ' '.". 1 f ! t ,, -.5)
i' '' 1 '
1 -.me., ......... ...
. !
.%:5,.. ; ,, \
ftft, e .........
1.
.... ......,0,. e. 1
. ' 1...1.,..7%.d',
i _I !
.........-
I. ' :.'"4. ' , :
. ,AeS. , 1
k.:.:.
-5, . ,
i ....--:;:- -: -.5-, 7r"
...4.........,
.- ..
',.'
'-....; , ..-
-Vr- "I
- . N ..-..ec...."...- -ftee...,, ,...i .-1 -..:1 1.
IAA, . L '7,-1-725 .' ; f