TESTAREA OMG - Editura Bioflux

14
Testarea OMG
În vederea armonizării politicilor naţionale cu cele europene, în ţara noastră, au
fost demarate procese de acreditare a unor laboratoare de testare OMG, care să
corespundă standardelor acceptate la nivel internaţional.
Activitatea de monitorizare presupune efectuarea unor analize moleculare
specifice, concretizate prin detecţia, identificarea şi cuantificarea materialului MG. În
practica testării OMG sunt folosite metode analitice imunologice, bazate pe analiza
proteinelor, sau metode bazate pe tehnologia PCR (polymerase chain reaction) ce
utilizează ADN-ul ca analit, cele mai performante şi deci cele mai utilizate fiind metodele
din a doua categorie (Morisset et al., 2009; Žel et al., 2008).
Etapa de detecţie stabileşte dacă proba analizată conţine sau nu material derivat
din OMG-uri. În acest scop se utilizează metode screening, iar rezultatul este calitativ
(pozitiv/negativ). Se efectuează apoi o altă analiză calitativă care permite identificarea
precisă a evenimentului de transformare, pentru a determina dacă prezenţa acestuia pe
piaţă este autorizată. Ultima etapă este reprezentată de cuantificarea conţinutului de
OMG-uri, pe baza rezultatului acestei analize luându-se decizia de etichetare a
produselor, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cele mai utilizate protocoale de
cuantificare sunt bazate pe tehnica real-time PCR. În laboratoarele de testare, aceste etape
se desfăşoară secvenţial, fiind integrate în cadrul unor metodologii specifice.
Datorită implicaţiilor pe care le atrage după sine, testarea OMG reprezintă unul
dintre cele mai complexe tipuri de analize din cadrul controlului oficial al alimentelor şi
furajelor (Žel et al., 2008). Un aspect foarte important referitor la procesul de acreditare
al laboratoarelor OMG este reprezentat de necesitatea validării metodelor analitice.