TESTAREA OMG - Editura Bioflux

38
Testarea OMG
Până în 1996, cu excepţia Chinei, toate aprobările pentru comercializarea liniilor
MG au fost acordate unor companii din sectorul privat (James şi Krattiger, 1996).
Această tendinţă s-a menţinut până în prezent. Se doreşte însă tot mai mult dezvoltarea
aplicaţiilor în sectorul public, atât în cazul statelor dezvoltate (ex. SUA, Australia, Rusia
sau UE), cât şi al celor în curs de dezvoltare (ex. China, India, Brazilia, Argentina, Mexic
sau Africa de Sud şi alte ţări din Africa), ca o măsură de contracarare a influenţei şi
controlului companiilor multinaţionale şi în vederea favorizării agricultorilor săraci.
Ca mulţi alţi autori, Duke şi Cerdeira (2005) subliniază variabilitatea în timp şi
spaţiu a riscurilor şi beneficiilor asociate utilizării PMG-urilor. De asemenea numeroase
studii au arătat că biotehnologiile agricole generează o serie de efecte negative, fără însă
a aduce beneficii substanţiale. Concluzia care se desprinde din cele prezentate anterior
este cea evidenţaită de Pretty (2000) şi anume, posibilitatea ca tehnologia să nu
funcţioneze întotdeauna conform aşteptărilor. De aceea este foarte importantă utilizarea
raţională şi judicioasă a acesteia, într-un mediu economico-social adecvat, creându-se
astfel un potenţial impresionant de profitabilitate la toate nivelurile la care este utilizată.
Biodiversitatea
Biodiversitatea este esenţială pentru continuitatea vieţii pe Terra, reprezetând
practic fondul genetic care va permite organismelor să se adapteze şi să facă faţă
schimbărilor viitoare din ecosisteme (MAF, 1996). Oponenţii biotehnologiilor
promovează însă ideea că introducerea OMG-urilor în mediu va afecta biodiversitatea şi
astfel sustenabilitatea vieţii.
Utilizarea la scară largă a liniilor transgenice va determina îngustarea numărului
de genotipuri existente în culturi (AgResearch, 2000b), existând posibilitatea pierderii
acestora pentru totdeauna. Problema apare doar dacă varietăţile transgenice sunt extrem
de performante, caz în care nu trebuie trecut cu vederea faptul că se vor obţine recolte
mai mari şi de calitate mai bună. De asemenea, trebuie remarcată similitudinea acestei
situaţii cu strategia agricolă modernă care promovează cultivarea varietăţilor ameliorate
în defavoarea celor tradiţionale (ex. Revoluţia Verde în Mexic şi India) (Wikipedia,
2009l). Pentru a contracara acest fenomen au fost constituite bănci de gene (ex.