Ghidul european de prevenţie a bolilor cardiovasculare în practica ...

mentelor au aceleaşi beneficii relative la nivele diferite
ale riscului.
Aspecte practice
În acest raport am încercat să respectăm abordarea
bazată pe dovezi. Am definit următoarele întrebări:
• Care sunt dovezile că anumiţi factori de
risc determină BCV?
• Care sunt dovezile că aceşti factori de
risc au o importanţă variabilă la persoanele
cu sau fără BCV instalate?
• Care sunt dovezile că intervenţiile la
nivel populaţional determină reducerea
factorilor de risc şi ameliorează rezultatele
în BCV?
• Care sunt dovezile că intervenţiile la
nivel individual determină reducerea
factorilor de risc şi ameliorează rezultatele
în BCV?
Am revizuit în mod sistematic şi critic datele
relevante din literatură şi am răspuns la fiecare
întrebare adresată. Există unele dificultăţi în ceea ce
priveşte sistemul actual de ierarhizare utilizat de SEC.
Este probabil ca sistemul actual să favorizeze tratamentele
medicamentoase comparativ cu măsurile
majore privind stilul de viaţă, deoarece acestea din
urmă se pretează mai puţin la evaluarea în cadrul
trialurilor randomizate, controlate, de tip dublu-orb.
Din acest motiv, după dispute prelungite, Grupul de
Lucru nu a inclus tabelul cu gradele de recomandare
pe care îl pregătise. Totuşi, se anticipează că această
problemă va necesita dezbateri ulterioare.
Au fost făcute eforturi pentru implementarea ghidului
prin intermediul diverselor societăţi participante.
Ghidul anterior a fost evaluat în cadrul EURO-
ASPIRE I şi II.3,39
Priorităţi, estimarea riscului total şi
obiective
Introducere
De la început trebuie menţionat faptul că aceste
ghiduri reprezintă doar recomandări, şi nu reguli
didactice. Ele trebuie interpretate prin prisma cunoştinţelor
şi raţionamentului propriu al clinicianului, din
perspectiva pacientului şi în lumina condiţiilor şi
elementelor practice locale, pe măsură ce devin
disponibile noi cunoştinţe. Este încurajată elaborarea
de ghiduri naţionale, cu obiective, priorităţi şi strategii
de implementare adaptate condiţiilor locale, atât
medicale, cât şi economice.
Priorităţile sugerate au scopul de a ajuta medicii în
interacţiunea cu persoane şi pacienţi la nivel individual.
Este recunoscut faptul că persoanele cu riscul
cel mai înalt au cel mai mult de câştigat din mana-
gementul factorilor de risc. Aşa cum a mai fost menţionat,
deşi astfel de persoane au cel mai mult de
câştigat, majoritatea deceselor dintr-o comunitate provin
din grupul indivizilor cu nivele reduse ale riscului,
deoarece acesta este mai numeros comparativ cu cel al
persoanelor cu risc înalt care, în mod paradoxal,
dezvoltă mai puţine evenimente în termeni absoluţi –
Paradoxul Rose.40 Din acest motiv, strategia pentru
persoanele cu risc înalt trebuie completată de măsuri
de sănătate publică pentru a reduce, pe cât este
posibil, nivelele populaţionale a factorilor de risc şi a
încuraja un mod sănătos de viaţă.
Încurajarea estimării riscului total, ca instrument
esenţial de ghidare a managementului pacienţilor, a
reprezentat un element decisiv al Ghidului, încă de la
prima ediţie a acestuia (1994).1 Aceasta deoarece
clinicienii tratează persoane (şi nu factori de risc
individuali) al căror risc cardiovascular reflectă, de
obicei, efectele combinate a mai multor factori de risc
care pot interacţiona, uneori amplificându-se reciproc.
Deşi clinicienii solicită frecvent desemnarea unor
valori limită de la care să înceapă intervenţiile, acest
lucru este problematic deoarece riscul este o variabilă
continuă şi nu există un parametru precis pornind de
la care, de exemplu, să fie indicat în mod automat un
anumit medicament. Această problemă este abordată
mai în detaliu, deoarece există problema modului de
consiliere a persoanelor tinere cu risc absolut redus,
dar cu risc relativ înalt, precum şi faptul că toate
persoanele vârstnice vor avea în cele din urmă un risc
înalt de deces şi pot fi supraexpuse tratamentelor
medicamentoase.
Obiectivele globale ale prevenţiei cardiovasculare
sunt reducerea mortalităţii şi morbidităţii la persoanele
cu risc absolut înalt şi asistarea persoanelor cu
risc absolut redus în a-şi menţine acest status, printrun
mod sănătos de viaţă. Aici îşi găsesc utilitatea
diagramele de evaluare a riscului – dacă, de exemplu,
TA este dificil de controlat în totalitate, riscul total
poate fi totuşi redus prin oprirea fumatului sau poate
prin reducerea şi mai marcată a nivelului colesterolului.
Deşi limitele pentru riscul cardiovascular total
incluse în acest ghid sunt arbitrare, valorile ţintă
pentru factorii de risc individuali ridică şi mai multe
probleme prin aceea că vor fi întotdeauna subiect de
dispută, nu sunt întotdeauna posibil de atins şi, fapt
demn de menţionat, par să promoveze o abordare a
prevenţiei axată pe un singur factor. Totuşi, clinicienii
solicită ghiduri, aşa că a fost încercată definirea unor
nivele ale factorilor de risc individuali, în contextul
unor obiective mai specifice.
Priorităţi
Persoanele cu risc maxim au cel mai mult de
câştigat din eforturile de prevenţie şi pe acest fapt se
bazează următoarele priorităţi: