Controlul Calitatii Betoanelor
Controlul Calitatii Betoanelor
Controlul Calitatii Betoanelor
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE BETOANELOR<br />
Tabel 2-1. Compoziţia mineralogică a clincherului de ciment Portland<br />
Component mineralogic CaO3 SiO2 Al2O3 Fe2O3 MgO SO3 P2O5<br />
% 60-67 19-24 4-7 2-6 4-5 3 1,5<br />
Clincherul Portland este fabricat prin arderea în cuptoare speciale rotative, la<br />
temperaturi de 1450-1550 o C, până la clincherizare 4 a unui amestec brut şi omogenizat, de<br />
obicei din calcar şi argilă (Opriş S., 1994). La aceste temperaturi, materialele componente<br />
suferă modificări fizico-chimice, datorate reacţiilor de formare a componenţilor mineralogici,<br />
aglomerându-se şi fuzionând în granule numite clincher care au dimensiunile cuprinse între 5<br />
până la 25 mm (fig. 2-2 şi 2-3).<br />
Indiferent de materiile prime folosite şi de modul de preparare (pe cale umedă,<br />
semiumedă, semiuscată sau uscată), precum şi de caracteristicile instalaţiei de fabricare a<br />
clincherului, succesiunea principalelor faze şi procese fizico-chimice pe care le suferă<br />
amestecul de materii prime în procesul de obţinere a clincherului este acelaşi, respectiv:<br />
• dozarea amestecului de materii prime în funcţie de capacităţile instalaţiei;<br />
• uscarea (deshidratarea), preîncălzirea, decarbonatarea şi clincherizarea propriu-zisă;<br />
• răcirea clincherului (cristalizarea amestecului mineral).<br />
La încălzirea progresivă, în funcţie de natura lor, materialele neorganice pot prezenta<br />
unul din următoarele fenomene:<br />
• mărirea porozităţii din cauza evaporării apei de cristalizare;<br />
• topirea parţială a materialului şi umplerea parţială a porilor este denumit<br />
clincherizare, (când porozitatea se consideră a fi mai mică de 8%). Dacă umplerea<br />
porilor este aproape completă, fenomenul se numeşte vitrificare (când porozitatea se<br />
consideră a fi mai mică de 2%);<br />
• deformarea unor materiale sub propria greutate, la temperaturi ridicate, este denumit<br />
refractaritate (când temperatura depăşeşte 1600 o C).<br />
Q [ o C]<br />
1400<br />
1000<br />
800<br />
400<br />
0<br />
0 800 1250 3350 3700 4200 KJ/Kgcl<br />
I II III IV<br />
Sursă: Opriş S., 1994.<br />
34<br />
Figura 2-4. Variaţia temperaturii în procesul de<br />
obţinere a clincherului<br />
I. Faza de deshidratare; II. Faza de<br />
încălzire; III. Faza de decarbonatare; IV.<br />
Faza de clincherizare.<br />
Componenţii mineralogici ai clincherului, nu<br />
sunt combinaţii pure (datorită naturii<br />
mineralogice a materiilor prime, a modului<br />
de realizare a amestecării, a tratamentului<br />
termic şi a răcirii clincherului); ele conţin, în<br />
cantităţi mici, componenţi altor faze, precum<br />
faze cristaline mixte şi faze independente<br />
(substanţe chimice de însoţire a clincherului).<br />
4 faza procesului tehnologic de producţie în care amestecul de materii prime este transformat prin prelucrări prin<br />
ardere într-un compus mineralogic, din constituenţi, care determină proprietăţile cimentului, este numită<br />
clincherizare (arderea clincherului).