04.06.2013 Views

Controlul Calitatii Betoanelor

Controlul Calitatii Betoanelor

Controlul Calitatii Betoanelor

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE BETOANELOR<br />

prin faptul că nu este însoţită de o degajare importantă de căldură. Ea se poate datora unor<br />

condiţii neadecvate de fabricaţie sau de depozitare.<br />

Reamestecarea pastei de ciment, fără adăugare de apă, restabileşte consistenţa<br />

acestora; toate procesele fizico-chimice decurgând normal, nefiind afectate proprietăţile<br />

amestecului proaspăt sau întărit.<br />

Începutul prizei cimentului, reprezintă realizarea unui salt important ai parametrilor<br />

reologici, prin formarea unui sistem structurat (schelet rigid) şi nu a unui fluid plastic.<br />

Începutul şi sfârşitul prizei cimentului variază în funcţie de compoziţia mineralogică a<br />

fiecărui tip de ciment, fineţea de măcinare, conţinutul de adaos, raportul A/C etc.<br />

Timpul de priză (SR EN 196-3/97). Conform standardelor în vigoare, începutul prizei<br />

nu trebuie să se producă mai devreme de 45 min. şi mai târziu de 10 ore..<br />

Hidratare anormală a C3A poate conduce la priză rapidă, priză falsă, pierdere de<br />

consistenţă şi incompatibilitate ciment-aditiv.<br />

Figura 2-12. a. Mecanismul prizei cimentului.<br />

Sursă: NRC, 1999.<br />

42<br />

b. Schema formării structurii cimentului<br />

Priza timpurie se poate clasifica în: priză falsă – întărire prematură a cimentului, fără<br />

degajare puternică de căldură, plasticitatea (consistenţa) iniţială se poate redobândi prin<br />

reamestecare fără adăugare de apă şi priza rapidă – pierderea plasticităţii imediat după<br />

prepare, însoţit de degajare puternică de căldură, plasticitatea iniţială nu se poate redobândi<br />

prin reamestecare.<br />

Figura 2-12 prezintă hidratarea-hidroliza cimentului, produşii rezultaţi din hidratare se<br />

formează în jurul granulelor de ciment, formând punţi, determinând rigidizarea acestuia.<br />

Formaţiunile C-S-H acoperă granulele, formând cu trecerea timpului cristale aciculare, scurte<br />

sau lungi, de etringit.<br />

Tabel 2-5. Cerinţele fizice ale cimenturilor uzuale Sursă: Buchman I., 2003<br />

Rezistenţă la<br />

Clasa de rezistenţă 32,5 N 32,5 R 42,5 N 42,5 R 52,5 N 52,5 R<br />

iniţială 2 zile - ≥ 10,0 ≥ 10,0 ≥ 20,0 ≥ 20,0 ≥ 20,0<br />

compresiune (N/mm 2 ) standard 28 zile 32,5…52,5 42,5…52,5 ≥ 52,5<br />

Începutul de priză (min.) ≥ 75 ≥60 ≥ 45<br />

6. Rezistenţa mecanică (SR EN 196/1-95).<br />

Clasele standardizate de rezistenţă la compresiune ale cimenturilor Portland, determinate<br />

după timpul de întărire de 28 de zile, sunt 32,5; 42,5 şi 52,5 N/mm 2 . Funcţie de rezistenţa<br />

iniţială pentru fiecare clasă sunt definite, o clasă cu rezistenţă iniţială normală – notată (N) şi<br />

o clasă cu rezistenţă iniţială mare – notată (R ).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!