Controlul Calitatii Betoanelor

Recommendations

Info

Căldură de hidratare J/g CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE BETOANELOR C3A C3S C4AF C2S 0 3 7 28 180 zile 36 Hidratarea cimentului este un proces exotermic, cu degajare de căldură. Cantitatea de căldură cea mai mare se eliberează prin hidratarea C3A şi a C2S, care hidratează lent. Căldura de hidratare a cimentului este aproximativ egală cu suma căldurilor de hidratare a componenţilor. Figura 2-6. Viteza de degajare a căldurii componenţilor mineralogici ai cimentului Sursă: Popa R., Teodorescu M., 1984; Opriş S., 1994.; Ionescu I., Ispas T., 1997; Neville A. M., 2003. Tabelul 2-2 şi figura 2-6 indică diferenţe foarte mari atât între cantitatea de căldură cât şi între viteza de degajare a acestuia de către componenţii cimentului. Prin ponderea diferită a componenţilor se pot obţine diverse tipuri de ciment, cu degajare mică de căldură, recomandate în structurilor masive etc.; sau cu degajare mare de căldură utilizate la turnarea betonului pe timp friguros ori tratate termic etc. Tabel 2-2. Căldura de hidratare a componenţilor mineralogici ai cimentului. Component mineralogic Căldura de hidratare (J/g) 3 zile 7 zile 28 zile 90 zile C3S 406 460 485 519 C2S 21 105 167 184 C3A 590 661 866 929 C4AF 92 251 377 414 Apă legată (%) C3A C4AF C3S C2S 0 3 7 14 28 zile Figura 2-7. Viteza de hidratare a principalilor componenţi mineralogici ai cimentului portland Rezistenţa la compresiune MPa 0 3 7 28 180 zile C3S C4AF C2S C3A Figura 2-8. Creşterea rezistenţei la compresiune a componenţilor mineralogici Sursă: Popa R., Teodorescu M., 1984; Opriş S., 1994.; Ionescu I., Ispas T., 1997; Neville A. M., 2003 Curbele din figura 2-7. indică o viteză diferită de hidratare a componenţilor cimentului, dar şi faptul că prezenţa unei umidităţi ridicate în amestec este necesară un timp cât mai îndelungat. Umiditatea trebuie să asigure întreţinerea proceselor de hidratare a componenţilor mineralogici, în scopul ameliorării continue a structurii betonului, ceea ce este în favoarea realizării proprietăţilor fizico – chimice ale acestuia şi a durabilităţii sale.
CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE BETOANELOR În ceea ce priveşte variaţia rezistenţei la compresiune, figura 2-8. evidenţiază importanţa C3S în primele zile şi următoarele 4-5 săptămâni de la preparare şi a C2S după acest interval de timp. 2.2.4. HIDRATAREA CIMENTULUI Procesele fizico-chimice care au loc în sistemul ciment Portland – apă, sunt deosebit de complexe, produşii de hidratare – hidroliză formând, în timp, structura pietrei de ciment. Aceste procese determină, concomitent, modificări importante reologice ale pastei de ciment. Structura pietrei de ciment întărite se poate clasifica în trei faze principale: • faza solidă, alcătuită din granule nehidratate şi produse de hidratare diferite (ca structură, compoziţie, formă şi dimensiuni) pentru acelaşi ciment, la diferite interval de întărire; • faza lichidă, constituită din apă sau soluţii (cu compoziţie şi concentraţie diferită) sub formă absorbită sau liberă; • faza gazoasă, constituită în porii de gel, capilari, sferici şi fisuri. Sub aspect reologic 5 , după amestecarea cimentului cu apa, limita de curgere şi vâscozitatea plastică a pastei de ciment cresc continuu. În contact cu apa, silicaţii de calciu (C2S şi C3S) reacţionează cu moleculele de apă formând hidrosilicaţi de calciu (3CaO·2SiO2·3H2O) şi hidroxid de calciu (Ca[OH]2). Aceşti componenţi sunt cunoscuţi sub notaţia de C-S-H (C3S2H3) şi CH, iar hidratarea lor este reprezentată de ecuaţiile chimice [1] şi [2]. 2C3S + 6H = C3S2H3 + 3CH [2.1] 2C2S + 4H = C3S2H3 + CH [2.2] Dacă se urmăreşte microscopic desfăşurarea procesului de hidratare a particulelor de ciment, se poate observa că, atunci când granulele de ciment intră în contact cu apă reacţionează întâi aluminatul tricalic (C3A), care se dizolvă şi se cristalizează în stare hidratată, formând etringit (3CaO·Al2O3·3CaSO4·32H2O). În acelaşi timp, reacţionează şi silicatul tricalcic (C3S), care formează o peliculă în jurul granulelor de ciment. Se constată că, pelicula de geluri are o grosime de două ori mai mare decât particule de ciment din care provine. Astfel, s-a format un sistem de granule de ciment învelite în pelicule de geluri aflate într-o soluţie de aluminat tricalic (C3A). a b Figura 2-9. Evoluţia hidratării în timp a granulelor de ciment. Microscopie electronică: a. 5μm (după 2 zile), b. 10 μm (după 7 zile) 5 studiul curgerii lente şi a deformării în timp a corpurilor solide sub acţiunea forţelor exercitate asupra lor. 37
Page 1 and 2: CONTROLUL CALITĂŢII BETOANELOR Oc
Page 3 and 4: PREFAŢĂ tradiţionale, bine cunos
Page 5 and 6: MULŢUMIRI International Union of T
Page 7 and 8: 3.2.4.4. Rezistenţa la forfecare (
Page 9 and 10: Figura 1-1. Degradarea stratului de
Page 11 and 12: Figura 6-7. Schema aparatului pentr
Page 13 and 14: DURABILITATEA BETONULUI CAPITOLUL 1
Page 15 and 16: a DURABILITATEA BETONULUI c d Figur
Page 17 and 18: DURABILITATEA BETONULUI 17 Figura 1
Page 19 and 20: Grupa B Grupa C Dioxid de sulf Hidr
Page 21 and 22: DURABILITATEA BETONULUI Din fericir
Page 23 and 24: DURABILITATEA BETONULUI - coroziune
Page 25 and 26: DURABILITATEA BETONULUI Coroziunea
Page 27 and 28: DURABILITATEA BETONULUI Nr. crt. Na
Page 29 and 30: DURABILITATEA BETONULUI NH 4+ în m
Page 31 and 32: CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE B
Page 35: CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE B
Page 39 and 40: Tipuri principale CARACTERISTICI DE
Page 53 and 54: PRINCIPALELE PROPRIETĂŢI ALE BETO
Page 79 and 80: AMESTECAREA COMPONENŢILOR BETONULU
Page 87 and 88:
ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR D
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Cu unde radio Termic Cu radiaţii p
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Cârlig supus defectoscopiei magnet
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
+40 +30 +20 +10 0 -10 Temperatura
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Freiesleben-Hansen şi Pederson....
Page 147 and 148:
A abraziunea.......................
Page 149 and 150:
ISO 9001 .........................
Page 151 and 152:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ BIBLIOGRAFIE
Page 153 and 154:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 46. Phan L.
Page 155 and 156:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 89. Jalinoos
Page 157 and 158:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 147. Interna
Page 159 and 160:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 215. HG Nr.
Page 161 and 162:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 279. STAS 66
Page 163 and 164:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 349. ISO 900
Page 165 and 166:
PREFIXE SUBMULTIPLII ŞI MULTIPLII
show all

Controlul Calitatii Betoanelor

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?