Controlul Calitatii Betoanelor

CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE BETOANELOR
46
Figura 2-16. Variaţia granulozităţii agregatelor în
raport cu dozajul de ciment şi cantitatea de
nisip
3. Aderenţa agregatului are o importanţă deosebită în realizarea conlucrării cu piatra de
ciment. Conlucrarea realizându-se prin întrepătrunderea pastei în rugozităţile suprafeţei
agregatului. De preferat, fiind folosirea de agregate rugoase, rezistente şi eterogene din punct
de vedere mineralogic.
4. Forma granulelor şi textura suprafeţei.
Clasificarea principalelor formelor ale particulelor de agregat: rotunjită,
neregulată, solzoasă, angulară, alungită.
Figura 2-17. Agregate angulare şi
rotunjite
Astfel, granulele de formă rotunjită dau betoane uşor
lucrabile, care au nevoie de mai puţină apă de
amestecare şi sunt mai uşor de compactat; granulele
alungite dau betoane având rezistenţe mai reduse cu
20…25% faţă de betoane realizate cu granule rotunjite
deoarece nu pot fi bine compactate; granulele
colţuroase, obţinute prin concasare dau betoane cu
rezistenţe mai mari, dacă sunt bine compactate.
Textura suprafeţei agregatului influenţează aderenţa
liantului de agregat; agregatele care au o suprafaţă
rugoasă asigură o mai bună aderenţă.
Clasificarea principalelor texturi ale particulelor de
agregat: sticloasă, netedă, granulară, rugoasă, cristalină
şi cu structura în fagure.
Figura 2-18. Microscopie electronică (45μm, x 1760).
Detaliu interfaţă pastă ciment – nisip.
5. Densitatea (STAS 4606-80). Agregatele pot fi clasificate în funcţie de:
• Densitatea reală (ρ).
• Densitatea aparentă (ρa).
• Densitatea în grămadă / vrac (ρg) – în stare afânată sau îndesată.
• Densitatea specifică = masa solidului păstrat în vid / masa unui volum egal de apă distilat
lipsit de gaz sau masa volumului solid.
• Volumul total = volumul masei solide + volumul porilor.
• Volumul absolut = Numai volumul masei solide.