Controlul Calitatii Betoanelor

Recommendations

Info

CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE BETOANELOR structura lor cristalină grosieră, ale căror cristale sunt vizibile clar cu ochiul libere. Rocile hipoabisale formează corpuri mai mici, la adâncime redusă, sub crusta terestră şi au o structură cristalină fină. Rocile vulcanice sau extrusive se formează din lave sau din elemente piroclastice la suprafaţa pământului şi au o structură foarte fină sau sticloasă. De ex. granit, slenit, diorit, gabrou, porfir, porfirit, diabaz, melafir, trahit, andezit, bazalt etc.; b. roci sedimentare formate la suprafaţa pământului prin acumularea sau precipitarea elementelor ce rezultă din alterarea şi eroziunea rocilor deja existente. Ele se pot forma, de asemenea, prin acumularea de resturi organice. Formaţiunile pot rămâne mobile sau sunt solidificate, fiind în general întrepătrunse. De ex. anhidrit, ipsos, calcar, cretă, dolomită, chert, gresie şistoasă, brecie, arcoză, grauwacke, calcit, cuarţit, şist argilos, siltstone, concreţionat etc.; c. roci metamorfice formate din roci preexistente sub acţiunea căldurii şi /sau presiunii din crusta terestră, responsabile de transformările mineralogice şi structurale. Structura rocilor metamorfice fiind de regulă anizotropă. De ex. amfibolit, gnais, corneană, cuarţit, ardezie cuarţoasă, granulit, marmură etc. 4. Forma granulelor: pietriş (cu forma rotunjită şi suprafaţa relativ netedă), piatră spartă şi nisip ( cu formă neregulată unghiulară şi suprafaţă aspră), naturale (formă sferică, ovoidală, plate, lamelare, aciculare) sau artificiale (formă cubică, paralelipipedice, alungită). 5. Densităţile (STAS 4606-1980): densitatea reală (ρ), densitatea aparentă (ρa), densitate în grămadă / vrac (ρg). 6. Structură: compact sau poros. 7. Numărul fracţiunilor granulometrice: monogranular sau bigranular. 8. Provenienţă: din sfărmarea naturală a rocilor (nisip 0…7 mm, pietriş 7…71 mm, piatra mare 71…125 mm, balast – amestec natural de nisip şi pietriş 0…31 mm sau 0…71 mm) sau din sfărmarea artificială a rocilor - concasare (nisipul de concasare 0…7 mm, piatra spartă 7…71 mm, piatra spartă mare 71…125 mm). 9. Granulozitate: granulozitate continuă sau granulozitate discontinuă. Figura 2-14. Agregate monogranulare şi bigranulare 2.3.1. PROPRIETĂŢILE ŞI CARACTERISTICILE AGREGATULUI Dintre principale proprietăţile ale agregatelor, se pot menţiona: rezistenţele mecanice, granulozitatea, aderenţa, forma şi textura suprafeţei, densitatea, segregarea, absorbţia de apă şi umiditatea suprafeţei etc. 44
CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE BETOANELOR 1. Rezistenţele mecanice (STAS 4606-1980), precum: compresiune (sfărmare a pietrei în stare naturală, sau prin şoc mecanic în stare uscată), îngheţ-dezgheţ etc., influenţează proprietăţile betoanelor întărite. 2. Granulozitatea agregatului (STAS 1667-76). reprezintă repartiţia procentuală (în greutate) a diferitelor sorturi (elementare sau granulare) care alcătuiesc agregatul natural. Granulozitatea optimă a agregatului, este dată de gradul de compactitate a acestuia, astfel încât volumul de goluri dintre particule să fie cât mai mic. Aceasta este posibil prin amestecarea nisipului cu pietrişul, în cantităţi şi dimensiuni corespunzătoare. 45 Figura 2-15. Curbe de granulozitate A. Granulozitate continuă, B şi C. Granulozitate discontinuă Sursă: Ivanov I., Căpăţână Al., 1995. Granulozitatea dorită se poate obţine prin sortarea agregatelor prin ciuruire cu site de diferite ochiuri. Proporţia diferitelor granule (însumarea granulelor până la mărimea dată) sau curbele granulometrice care indică dacă distribuţia mărimii granulelor este optimă (Cărare T., 1986). Limitele de granulozitate pentru diferite clase de betoane sunt date de către normativul NE 012-99. Curbele granulometrice reprezentă rezultatul analizei granulometrice a întregii cantităţi de agregat, raportată la două axe rectangulare de coordonate, având în abscisă mărimea ochiului sitei (sau a ciurului) (mm), iar în ordonată, cantitatea de material care trece prin sită (sau ciur), exprimată în procente din masa totală a agregatului uscat. Curba de granulozitate a unui material granular cu granulozitate continuă (fig. 2-15, curba A) diferă de cea a unui material cu granulozitate discontinuă (fig. 2-15, curba B şi C)., întrucât fracţiunile lipsă apar pe curbă sub forma unor drepte orizontale, curbele de granulozitate, se reprezintă, de obicei, pe grafice gata imprimate, având trasate, în funcţie de natura agregatelor, două sau trei curbe limită, care împart câmpul graficului în 3 sau 4 zone. Figura 2-15 şi 16 indică faptul că proporţiile dintre fracţiunile granulare se vor stabili după criteriul economic, astfel încât să se obţină un volum minim de goluri în beton, dar şi o arie totală a agregatului minimă. Dacă se tinde să se adopte o curbă de granulozitate cu un conţinut ridicat de parte fină, aria totală a agregatului va fi mare, necesitând consum ridicat de ciment şi de apă, cu consecinţe negative asupra calităţii şi a costului final. Dacă se tinde să se adopte o curbă de granulozitate cu un conţinut scăzut de parte fină, aspectul va deveni poros şi rugos, cu rezistenţe mecanice scăzute.
Page 1 and 2: CONTROLUL CALITĂŢII BETOANELOR Oc
Page 3 and 4: PREFAŢĂ tradiţionale, bine cunos
Page 5 and 6: MULŢUMIRI International Union of T
Page 7 and 8: 3.2.4.4. Rezistenţa la forfecare (
Page 9 and 10: Figura 1-1. Degradarea stratului de
Page 11 and 12: Figura 6-7. Schema aparatului pentr
Page 13 and 14: DURABILITATEA BETONULUI CAPITOLUL 1
Page 15 and 16: a DURABILITATEA BETONULUI c d Figur
Page 17 and 18: DURABILITATEA BETONULUI 17 Figura 1
Page 19 and 20: Grupa B Grupa C Dioxid de sulf Hidr
Page 21 and 22: DURABILITATEA BETONULUI Din fericir
Page 23 and 24: DURABILITATEA BETONULUI - coroziune
Page 25 and 26: DURABILITATEA BETONULUI Coroziunea
Page 27 and 28: DURABILITATEA BETONULUI Nr. crt. Na
Page 29 and 30: DURABILITATEA BETONULUI NH 4+ în m
Page 31 and 32: CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE B
Page 39 and 40: Tipuri principale CARACTERISTICI DE
Page 43: CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE B
Page 53 and 54: PRINCIPALELE PROPRIETĂŢI ALE BETO
Page 79 and 80: AMESTECAREA COMPONENŢILOR BETONULU
Page 87 and 88: ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Page 95 and 96:
ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Page 97 and 98:
CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR D
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Cu unde radio Termic Cu radiaţii p
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Cârlig supus defectoscopiei magnet
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
+40 +30 +20 +10 0 -10 Temperatura
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Freiesleben-Hansen şi Pederson....
Page 147 and 148:
A abraziunea.......................
Page 149 and 150:
ISO 9001 .........................
Page 151 and 152:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ BIBLIOGRAFIE
Page 153 and 154:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 46. Phan L.
Page 155 and 156:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 89. Jalinoos
Page 157 and 158:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 147. Interna
Page 159 and 160:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 215. HG Nr.
Page 161 and 162:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 279. STAS 66
Page 163 and 164:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 349. ISO 900
Page 165 and 166:
PREFIXE SUBMULTIPLII ŞI MULTIPLII
show all

Controlul Calitatii Betoanelor

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?