română - Universitatea de Arte "George Enescu"
română - Universitatea de Arte "George Enescu"
română - Universitatea de Arte "George Enescu"
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
REZUMAT<br />
Partea I<br />
CONCERTUL PENTRU ORCHESTRĂ ÎN MUZICA UNIVERSALĂ A<br />
SECOLULUI XX.<br />
REPERE STILISTICE – MODELE ALE GENULUI<br />
Prolegomene<br />
Ramificaţiile estetice <strong>de</strong> la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul<br />
secolului XX au <strong>de</strong>schis perspectiva multiplelor opţiuni stilistice, unele<br />
orientate spre noutate radicală, altele îndreptate spre revigorarea şi<br />
recontextualizarea unor elemente valoroase ale trecutului muzical. Policromia<br />
orientărilor, curentelor şi direcţiilor stilistice din această perioadă îşi va<br />
<strong>de</strong>scoperi însă puncte <strong>de</strong> sprijin comune, lianţi structurali şi semantici, suprafeţe<br />
<strong>de</strong> contact apte să asigure convergenţa şi continuitatea unor genuri muzicale.<br />
O astfel <strong>de</strong> linie strategică va fi urmată şi <strong>de</strong> genul concertant – un<br />
univers muzical <strong>de</strong>schis tuturor acumulărilor şi transformărilor <strong>de</strong> limbaj,<br />
chemat acum la noi sinteze şi fuziuni.<br />
Principial axat pe existenţa unui anumit spirit al etalării individuale,<br />
al <strong>de</strong>taşării <strong>de</strong> contextul global-orchestral prin elemente <strong>de</strong> virtuozitate din<br />
ce în ce mai pregnante, mai complexe, mai sclipitoare, concertul<br />
instrumental îşi va extin<strong>de</strong> aria <strong>de</strong> acţiune în domeniile cameralului şi<br />
simfonicului, generând primele mixturi tipologice: concertul pentru<br />
orchestră, simfonia concertantă şi poemul concertant, cu o multitudine <strong>de</strong><br />
versiuni conexe <strong>de</strong> structură monopartită precum: rapsodia concertantă,<br />
balada – capriciul – schiţa <strong>de</strong> concert, variaţiunile simfonice pentru<br />
instrument solist şi orchestră, divertismentul pentru solist şi orchestră etc.<br />
Secţiunea Prolegomene este una <strong>de</strong> premise istorico-stilistice şi va trata<br />
complexul <strong>de</strong> nuanţe specifice <strong>de</strong>dus din interacţiunea fenomenelor menţionate,<br />
marcând, totodată, principalele borne evolutive ale concertului pentru orchestră<br />
în arealul stilistic al secolului XX.<br />
În acest sens vor fi abordate creaţii <strong>de</strong> gen aparţinând reprezentanţilor<br />
diferitelor culturi muzicale naţionale din secolul XX, cum ar fi Alban Berg,<br />
Anton Webern, Igor Stravinski, Bohuslav Martinu, Karol Szymanowski, Witold<br />
Lutoslawski, Béla Bartók, Zoltán Kodály, Arthur Honegger, Darius Milhaud,<br />
Paul Hin<strong>de</strong>mith şi Goffredo Petrassi.<br />
13