20.06.2013 Views

viaþa viaþa viaþa

viaþa viaþa viaþa

viaþa viaþa viaþa

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Viaþa<br />

www.viata-libera.ro<br />

în nord<br />

Găneşti<br />

„Revoluţia”<br />

e la plopi<br />

[ La iarnă,<br />

250 de familii sărace<br />

se vor încălzi<br />

de la crengile<br />

a 144 de plopi<br />

Plantaţi cu decenii în<br />

rmă, plopii de pe mar‑<br />

inea şoselei comunale<br />

ăneşti‑Puricani apar‑<br />

in Consiliului Local<br />

avadineşti. Numeroşi,<br />

roducători de umbră<br />

easă, drepţi ca lumâ‑<br />

ările. Unii dintre ei,<br />

ătrâni şi bolnavi pe<br />

inăuntru. Primarul<br />

urel Florea nu avea<br />

um să nu‑i observe!<br />

olicitând aprobare de<br />

a Ocolul Silvic Griviţa,<br />

ă‑i taie pe cei care pun<br />

n pericol siguranţa<br />

irculaţiei rutiere, i s‑a<br />

at, trimiţându‑i‑se un<br />

ehnician autorizat să<br />

fectueze marcările.<br />

peraţiunea de tăie‑<br />

e este în toi. O ţine<br />

in scurt viceprimarul<br />

tefan Caţavela. Vor fi<br />

oborâţi, de către mun‑<br />

itorii unei firme speci‑<br />

lizate, în total, 144 de<br />

lopi. Trunchiurile lor<br />

i crăcile mai groase<br />

or fi transformate în<br />

emne de foc pentru<br />

entralele termice din<br />

coli, grădiniţe, cămi‑<br />

ul cultural, primărie…<br />

scate de‑a lungul ve‑<br />

ii, vor fi arse în „com‑<br />

inaţie” cu lemnele de<br />

alcâmi. Pentru primă‑<br />

ie, o economie impor‑<br />

antă la bani. Tăierea<br />

ropriu‑zisă va fi plătită<br />

n natură, cu trunchiuri<br />

e plop. Crengile revin,<br />

ără niciun fel de plată,<br />

ersoanelor defavori‑<br />

ate, din satele Găneşti<br />

i Comăneşti. Vor fi<br />

sigurate cu lemne, în<br />

cest mod, aproxima‑<br />

iv 250 de familii, din<br />

ele aflate într‑o luptă<br />

continuă cu bolile, să‑<br />

răcia şi bătrâneţea. Joia<br />

trecută, dimineaţă, pe<br />

vale, era ca la revoluţie<br />

– oameni cu securi şi<br />

cu topoare asupra lor,<br />

aglomeraţie de căru‑<br />

ţe venite la încărcat…<br />

Ordin de zi emis de<br />

primarul Aurel Florea:<br />

„Crengile sunt numai<br />

pentru cei din Găneşti<br />

şi Comăneşti, îndreptă‑<br />

ţiţi să primească ajutor.<br />

Atenţie mărită: să nu<br />

aud că unii, mai rapizi<br />

în mişcări, au luat de<br />

două ori, iar alţii nicio‑<br />

dată”.<br />

Bujorul cu<br />

petale din oţel<br />

inoxidabil, din<br />

centrul oraşului<br />

Tg. Bujor.<br />

Duminică, 17<br />

mai a.c., pe<br />

lângă el vor trece<br />

gălăţenii doritori<br />

să se distreze în<br />

Pădurea Roşcani<br />

Bereşti<br />

Cu şapte salariaţi în schemă,<br />

Sectorul Apă‑Canal din oraşul<br />

Bereşti trece prin dificultăţi ge‑<br />

nerate în principal de abonaţii<br />

care consumă apă şi n‑o plă‑<br />

tesc la timp, iar unii, deloc, deşi<br />

Consiliul Local menţine preţul<br />

metrului cub la 1,80 lei, nu ia<br />

pielea de pe oameni. Din 715<br />

beneficiari de apă curentă 24<br />

de ore din 24, la începutul aces‑<br />

tei luni, 238 erau în neregulă cu<br />

plata. Somaţi, inclusiv în scris, să<br />

vină cu banii, evită casieria. Altă<br />

categorie de orăşeni ce lovesc<br />

sub centură Sectorul – cei obiş‑<br />

nuiţi să fure apă. Că ei există şi<br />

sunt activi o dovedesc compa‑<br />

raţiile între cantităţile împinse în<br />

reţea de Staţia de Pompare din<br />

Râpa Şipotului, de la Pleşa, câtă<br />

este apoi livrată din bazinele<br />

de depozitare aflate la jumăta‑<br />

tea distanţei dintre localitatea<br />

menţionată şi Bereşti, iar după<br />

aceea, câtă indică, la consum,<br />

apometrele montate în locuin‑<br />

ţele abonaţilor. Într‑o lună, de la<br />

Staţie pleacă circa 4400 de me‑<br />

tri cubi. După citirea apometre‑<br />

lor, rezultatul: aproximativ 3700<br />

de metri cubi plătibili. Scăzând<br />

consumurile proprii, între care<br />

şi umplerea maşinilor‑cisternă<br />

din dotarea gărzii locale de in‑<br />

tervenţie la incendii, a Grupului<br />

de Pompieri Militari din Galaţi,<br />

se rămâne cu…lipsa în gestiu‑<br />

Unii dintre strămutaţii cu for‑<br />

ţa, în 1952, de la domiciliile lor<br />

din fostele regiuni Timişoara,<br />

Craiova şi Constanţa, deportaţi<br />

constrânşi de autorităţile acelor<br />

ani să‑şi reia vieţile de la zero, la<br />

sute de kilometri depărtare de<br />

casele lor, lângă malul Prutului,<br />

în dreptul Frumuşiţei, în baltă,<br />

au prins Revoluţia din decem‑<br />

brie ’89. Alţii, nu. Din rândul ulti‑<br />

milor, destui îşi dorm somnul de<br />

veci într‑un pământ ce a aparţi‑<br />

nut cândva Brateşului. Putem da<br />

câteva nume: Sava Mioc, mort în<br />

1953, la vârsta de 62 de ani, din<br />

Checea‑Timiş, Hrisula Gaca, 58<br />

de ani, născută în Almaia‑Grecia,<br />

Despina Mila, 76 de ani, născu‑<br />

tă în Albania, Amalia Perlgrund,<br />

85 de ani, evreică, născută în<br />

Budapesta, Dobre Popa, 64<br />

de ani, din Pietroiu‑Feteşti,<br />

Barbara Welter, 69 de ani, din<br />

Biled‑Timişoara… Patru ani de<br />

calvar. Oameni înstăriţi, prin‑<br />

tre care şi macedoneni, inclu‑<br />

siv din neamul Becali, reduşi, la<br />

Frumuşiţa, la condiţia de fiinţe<br />

[<br />

Ma rtor ocular<br />

Sâmbătă - Duminică, 9 - 10 Mai 2009<br />

Apa<br />

dispărută<br />

[ O treime dintre abonaţi, rău-platnici<br />

[ Mâncate de rugină, conductele sunt un<br />

fel de fier vechi îngropat în pământ<br />

Frumuşiţa<br />

ne. Apă dispărută! Mai departe.<br />

După 37 de ani de funcţionare<br />

non‑stop, conductele, din metal,<br />

uzate, se sparg când ici, când din‑<br />

colo, ţinând salariaţii Sectorului<br />

sub „presiune” permanentă.<br />

Defecţiuni de remediat, în serie.<br />

Să facem precizarea că Sectorul<br />

se autofinanţează. La ordinea<br />

zilei, facturi neachitate. Şefii din<br />

primărie cunosc situaţia. Având<br />

statutul de oraş, Bereştiul, în ciu‑<br />

da eforturilor făcute de primarul<br />

Octavian Dică şi echipa sa, n‑a<br />

putut ajunge la banii europeni,<br />

fără drepturi. Coborâţi din va‑<br />

goanele de vite, încolonaţi şi<br />

conduşi, sub escortă, spre malul<br />

Prutului. Nu ştiau ce‑i aştepta din‑<br />

colo de linia ferată Galaţi‑Bârlad.<br />

Oprirea, sub cerul liber, după<br />

vreo patru kilometri de mers.<br />

Fiecărei familii, din partea R. P.<br />

R., câte 24 de ari de teren gol.<br />

S‑au bătut ţăruşi, întemeindu‑se,<br />

la ordin, localitatea Satul Nou.<br />

Bordeie, foame, boli şi izolarea<br />

de restul lumii. „Exploatatorii” nu<br />

puteau dialoga decât cu miliţie‑<br />

nii a căror misiune principală era<br />

să‑i supravegheze. Atât aveau la<br />

dispoziţie strămutaţii – aer, apă<br />

şi pământ. Învingând dificultăţi<br />

de neimaginat, în numai trei ani,<br />

„localitatea” lor arăta mai bine<br />

decât Frumuşiţa.<br />

Revărsarea Prutului, din<br />

1956, i‑a scos din case, încurcând<br />

socotelile regimului. Au fugit<br />

din calea apelor, rămânând din<br />

nou numai cu hainele de pe ei.<br />

În contul suferinţelor de atunci,<br />

la Primăria Frumuşiţa s‑au înre‑<br />

gistrat 17 cereri de revendicare<br />

8<br />

v i aţa liber ă<br />

Intrat într‑o gură de canal, Costică Mircaş. Deasupra, Anton<br />

Donose. Starea de uzură înaintată a reţelei de apă le‑a stricat<br />

multe duminici şi zile libere. Nu termină de remediat o defecţi‑<br />

une că imediat apare alta...<br />

cum se întâmplă în cazul comu‑<br />

nelor, să poată curma necazurile<br />

de la apă, ce se ţin lanţ. Acelaşi<br />

„film”, zi de zi: spargerea asfal‑<br />

tului cu răngile, săparea până la<br />

conductă, sudarea autogenă. La<br />

scurt timp însă, fiind mâncată de<br />

rugină, ţeava cedează în alt loc. E<br />

ca la nebuni!<br />

Datorii la SANEPID<br />

şi la Apele Române,<br />

salarii plătite cu întârziere<br />

„Duşmanii poporului”<br />

rămân tot în baltă<br />

În lista închisorilor, centrelor de anchetă, de deportare şi a<br />

coloniilor de muncă din sistemul concentraţionar din R.P.R.<br />

dăm şi de Brateş‑Frumuşiţa. A fost centru de deportare<br />

La SANEPID, restanţe la achi‑<br />

] În contul a patru ani de<br />

suferinţe, câte 0,24 hectare<br />

de teren agricol<br />

] Petre Becali n‑a venit<br />

să‑şi ridice titlul<br />

de proprietate<br />

a terenurilor din satul dispărut.<br />

Pe buletinele de identitate ale<br />

„duşmanilor poporului”, la ru‑<br />

brica „Domiciliul” stătea scris:<br />

Satul Nou, comuna Frumuşiţa,<br />

regiunea Galaţi. Pe acest temei,<br />

supravieţuitorii acelui val de<br />

deportări sau, după caz, urma‑<br />

şii lor, au solicitat, în baza Legii<br />

fondului funciar nr.18/1991, să li<br />

se reconstituie dreptul de pro‑<br />

prietate asupra vetrelor de casă.<br />

Cinci dintre ei, din care patru<br />

veniţi din Ovidiu‑Constanţa,<br />

s‑au prezentat lunea trecută la<br />

primărie, intrând în posesia tit‑<br />

lurilor de proprietate. 0,24 hec‑<br />

tare pentru Maria şi Mociu Sotir.<br />

Tot câte 0,24 şi pentru Tănase<br />

Caciaveli, Vanghelie Faţi, Ghiţă<br />

Haralambie, Anastasia Memu…<br />

În fapt, li s‑au atribuit suprafeţe<br />

situate în extravilanul comu‑<br />

nei, cu o „abatere” de un kilo‑<br />

metru de la perimetrul în care<br />

şi‑au blestemat zilele deporta‑<br />

ţii. Nemulţumirea a doi petenţi:<br />

„Intravilan am avut, intravilan ar<br />

fi trebuit să ni se dea”. Una e să<br />

vinzi un sfert de hectar de teren<br />

aflat în perimetrul construibil<br />

al Frumuşiţei şi altceva e balta,<br />

unde orice cumpărător îţi în‑<br />

chide gura cu zece milioane de<br />

lei vechi. Ca atare, moştenitorii,<br />

dezamăgiţi de „formula” aplica‑<br />

tă de autorităţile gălăţene, au<br />

declarat că vor face demersuri<br />

până la nivel de Guvern, în ve‑<br />

derea obţinerii de despăgubiri<br />

echitabile.<br />

tarea facturilor de la analizarea<br />

periodică a probelor de apă; la<br />

Apele Române, altă datorie pe<br />

care n‑o poate şterge nimeni. Pe<br />

de altă parte, abonaţi depistaţi<br />

recurgând la fel de fel de meto‑<br />

de „piratereşti”, numai să nu plă‑<br />

tească întreaga cantitate de apă<br />

folosită în gospodărie. De pildă:<br />

apometru numai pentru consu‑<br />

mul de la bucătărie, baia fiind<br />

„fără”. La rândul lor, abonaţii care<br />

plătesc în sistem pauşal nu se<br />

ostenesc să economisească apa,<br />

fiind risipitori cu acte în regulă,<br />

pe care nu‑i poţi trage la răspun‑<br />

dere. Instalaţiile din subsolurile<br />

insalubre, cu fisuri la vedere sau<br />

ascunse, sunt altă cale de pier‑<br />

deri necontenite de apă.<br />

Poliţiştii comunitari, solicitaţi<br />

să ajute la disciplinarea<br />

rău‑platnicilor<br />

Cei şapte salariaţi: trei din‑<br />

tre ei lucrează în ture, la Staţia<br />

de Pompare, unul este adminis‑<br />

trator, iar altul casier încasator.<br />

Ceilalţi doi, respectiv, Costică<br />

Mircaş şi Anton Donose, sunt<br />

specializaţi în canalizare şi inter‑<br />

venţii la reţeaua de apă. Salariile<br />

După „palma” primită<br />

de la Alianţa PSD-PC<br />

Fabricantul de primari<br />

Octav Buţurcă, vicepreşedin‑<br />

tele Organizaţiei PC din judeţul<br />

Galaţi, a trecut în tabăra PD‑L.<br />

Cel supranumit „Napoleon” de la<br />

conservatori explică:<br />

‑ Sunt dezamăgit, ne‑a de‑<br />

clarat, şi nu oricum, ci total, de<br />

Alianţa PSD‑PC. Liderii ei, în ceea<br />

ce priveşte persoana mea, nu<br />

s‑au ţinut de cuvânt. Nu numai<br />

că nu mi‑au dat ceea ce mi‑au<br />

promis, ci, mai mult decât atât,<br />

m‑au scos şi de la Talcioc. Nu‑i<br />

înţeleg de ce mi‑au dat o ase‑<br />

menea „palmă”. În campania de<br />

la parlamentare le‑am fost util,<br />

iar acum – nu ne mai interesează<br />

Buţurcă! Trecând la PD‑L, m‑am<br />

reîntors la matcă. De acum înain‑<br />

te, muncă de construcţie politi‑<br />

că, în zona ce îmi va fi repartizată<br />

de preşedintele Mircea Toader.<br />

Învelită cu stuf,<br />

bucătăria de vară<br />

a Mariei Teacă,<br />

din Vădeni, n‑are<br />

pereche<br />

de frumoasă ce<br />

este. Distanţa<br />

dintre ea şi ştiuci‑<br />

le din Prut, 100 de<br />

metri<br />

Şi florile vor<br />

apă, nu numai<br />

oamenii.<br />

Bineînţeles că<br />

şi pe aceasta<br />

trebuie s‑o<br />

plătească<br />

cineva<br />

acestor oameni? Mizerabile. 600<br />

de lei. Ca să desfunzi un canal<br />

prin care se scurg murdăriile<br />

oraşului şi să primeşti la sfârşi‑<br />

tul lunii şase bancnote cu chipul<br />

lui I.L.Caragiale imprimat pe ele<br />

este revoltător. Lipsind însă locu‑<br />

rile de muncă, unde să se ducă<br />

bieţii oameni ‑ se ţin de Sector.<br />

În prezenţa viceprimarului<br />

Tănase Bârlădeanu, adminis‑<br />

tratorul de la Apă‑Canal, Bebi<br />

Costea, ne‑a pus la dispoziţie lis‑<br />

ta cu rău‑platnicii, actualizată, un<br />

adevărat „cearşaf” cu restanţieri.<br />

În ceea ce ne priveşte, ne‑am<br />

oprit la „campioni”: Dumitru R.,<br />

tinichigiu, locuieşte la bloc, dator<br />

cu 795 lei; Vasile L., de la A 2, 734<br />

lei; Ion N., cu microseră acasă, pe<br />

str. Horincei – 351 lei; Maricel T.,<br />

zidar –375 lei; Constantin Z., fost<br />

salariat la S.M.A. – 587 lei… Ne<br />

oprim cu exemplificările aici.<br />

Pentru punerea piciorului în<br />

prag, primăria a decis, ca primă<br />

măsură, constituirea unei echipe<br />

mixte, formată din oameni de la<br />

Sector şi poliţişti comunitari, în<br />

vederea deplasării, cum se zice,<br />

din uşă în uşă. N‑ai plătit, rămâi<br />

fără apă.<br />

„Napoleon”<br />

de la conservatori<br />

a trecut la PD‑L<br />

Pentru Organizaţia PC din judeţul Galaţi, Octav Buţurcă e un fel<br />

de Pacepa: a trecut cu toate secretele conservatorilor la PD‑L<br />

La următoarele alegeri locale voi<br />

scoate nu doi primari, ci 20, dar de<br />

la…PD‑L. Ştiu ce am de făcut, pe<br />

aliniamentul de comune şi oraşe<br />

Tuluceşti – Tg. Bujor – Bereşti şi pe<br />

ruta Prutului, Vlădeşti‑Oancea‑<br />

Puricani‑Aldeşti. Voi intra ca<br />

dihorul printre găini! Numai în<br />

Galaţi am în spatele meu 550 de<br />

familii pe care le voi convinge să<br />

rămână alături de mine în con‑<br />

tinuare, ca om de‑al PD‑L. Am<br />

14 cumetri, fini, rude împrăştia‑<br />

te în toate cartierele Galaţiului,<br />

prieteni de drum lung, foşti co‑<br />

legi, oameni inclusiv din actuala<br />

Alianţă PSD‑PC… Voi scoate, la<br />

alegeri, nehotărâţii din case, o să<br />

vedeţi ce poate Buţurcă, fiindcă<br />

nu din întâmplare, la Jorăşti, de<br />

pe prispa casei părinţilor mei, N.<br />

Iorga s‑a adresat plugarilor, lumi‑<br />

nându‑le minţile.<br />

Flash Nord<br />

De Sărbătoarea<br />

Bujorului<br />

Sofia<br />

Vicoveanca,<br />

la Roşcani<br />

[ Pe 17 mai,<br />

„Sărbătoarea Bujorului”.<br />

Pregătiri pentru primirea<br />

a 10.000 de oameni<br />

[ Primarul localităţii<br />

italiene Brindisi<br />

Montagna, Bubbico<br />

Fausto, va lua şi el<br />

„pulsul” veseliei populare<br />

Primăria oraşului Tg.<br />

Bujor, ca organizator al edi‑<br />

ţiei a XXVI‑a a „Sărbătorii<br />

Bujorului”, împreună cu<br />

Consiliul Judeţului Galaţi,<br />

Centrul Cultural „Dunărea<br />

de Jos” şi Consiliul Local<br />

Băneasa, acordă acestei ser‑<br />

bări câmpeneşti de amploa‑<br />

re, ca în fiecare an, o atenţie<br />

specială. Când se va ţine? În<br />

a treia duminică din această<br />

lună, în Pădurea Roşcani. În<br />

prima linie, primarul Ştefan<br />

Arfire. Pentru că a apărut<br />

omida, primăria îi va da la<br />

cap, deşi asta ar fi trebuit să<br />

fi căzut în grija celor de la<br />

Silvic. Stejarilor li se va aplica,<br />

folosindu‑se un tractor, un<br />

tratament fito‑sanitar pre‑<br />

scris de oameni de meserie.<br />

„Duminică, 17 mai, ne‑a infor‑<br />

mat Ştefan Arfire, bujorii vor<br />

fi înfloriţi. Ca invitaţi de marcă,<br />

vicepremierul României, domnul<br />

Dan Nica, toţi parlamentarii<br />

de Galaţi, indiferent de<br />

culoarea lor politică, şi primarul<br />

localităţii italiene Brindisi<br />

Montagna, din provincia<br />

Potenza, Bubbico Fausto, însoţit<br />

de consilierii care vor dori<br />

să vină pentru câteva zile în<br />

România, la Tg. Bujor”. În plan<br />

artistic, Ansamblul Folcloric<br />

„Doina Covurluiului” va oferi<br />

publicului un spectacol pe<br />

măsura aşteptărilor a 10.000<br />

de oameni. La soliştii de<br />

muzică populară, drept cap<br />

de afiş, Sofia Vicoveanca. Va<br />

cânta o oră. Şi tot o oră va<br />

putea fi ascultată şi Viorica<br />

Macovei, alt nume de noto‑<br />

rietate în muzica populară<br />

românească de azi. Standuri<br />

cu obiecte de artizanat, lu‑<br />

crate de meşteri populari din<br />

judeţele Buzău şi Prahova.<br />

Societăţile comerciale pro‑<br />

filate pe „de‑ale gurii”, înde‑<br />

osebi din Tg. Bujor şi Galaţi,<br />

vor încerca să fie la înălţime<br />

cu berea, micii şi cârnăciorii<br />

proaspeţi. Transportul per‑<br />

soanelor se va face cu micro‑<br />

buzele, vor circula pe traseul<br />

Tg. Bujor – Monumentul lui<br />

Ion Vodă cel Viteaz, de la<br />

Roşcani. Partea primăriei din<br />

Băneasa – asigurarea cură‑<br />

ţeniei + văruitul copacilor,<br />

de la intersecţia de lângă<br />

subtraversarea căii frate, din<br />

Băneasa, până la intrarea în<br />

pădure. Pompierii, cu maşi‑<br />

nă de intervenţie echipată<br />

complet. De la Substaţia de<br />

Ambulanţă Tg. Bujor, o sal‑<br />

vare.<br />

ARHIVA "V.L."<br />

Pagină realizată de<br />

Ion Trif Pleºa<br />

redactie@viata‑libera.ro<br />

Foto: Ion Trif Pleşa

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!