Noţiuni de optică. Ochiul uman - Cadre Didactice

Iuliana Lazăr
sau folosind (7.52), rezultă:
n - n
A=A
n n
Cunoscând pe A şi cei patru indici de refracţie, se poate calcula unghiul A'
al prismei a doua care prin alipire cu prima prismă, se spune că o acromatizează.
7.7.1.3.3 Lentile
206
r v ′ (7.56)
r'-v' Prin asociaţia a doi dioptri cu suprafeţe curbe obţinem ceea ce se numeşte
o lentilă. In particular, aceste suprafeţe pot fi sferice, plane sau cilindrice. Dreapta
care uneşte centrele dioptrilor constituie axul optic al lentilei. Dacă distanţa dintre
vârfurile V1 şi V2 ale celor doi dioptri este neglijabilă faţă de celelalte lungimi care
intervin în formarea imaginilor, spunem că avem o lentilă subţire. De fapt, la
acestea ne vom referi în cele ce urmează. După proprietăţile lor, lentilele pot fi
clasificate în convergente şi divergente (Fig.7.34).
Fig.7.34 Fig.7.35
După forma geometrică, ele se clasifică în:
1) biconvexe, plan convexe, menisc convexe, care sunt convergente;
2) biconcave, plan concave, menisc concave, care sunt divergente
(Fig.7.35).
Poziţia imaginii unui obiect într-o lentilă, în cazul unui fascicul de raze
paraxial, este dată de relaţia: