Noţiuni de optică. Ochiul uman - Cadre Didactice

More documents

Recommendations

Info

Iuliana Lazăr Deoarece unghiurile sunt mici, această relaţie poate fi scrisă sub forma: n2 i sin u′ = n1 o sin u din care scoatem (7.96) n1 o sin u sin u′ = n2 i Introducând această relaţie în (7.93) obţinem pentru o expresia: (7.97) n2 o= n1 061 , λ sin u (7.98) Deoarece imaginea se formează în aer, n2 = 1 şi: 061 , λ o= n sin u (7.99) sau: 1 sin 1 n u S l = = o 061 , λ (7.100) Puterea de separare a microscopului este cu atât mai mare cu cât "o" este mai mic. Un mod de a îmbunătăţi puterea de separare este de a mări pe n1, care se realizează prin metoda de observare prin imersiune, în care între obiect şi obiectiv se aşează o picătură de lichid (de obicei ulei de cedru, cu n=1,515, sau monobromnaftalină, cu n=1,66). Puterea de separare a microscopului poate fi mărită şi prin mărirea unghiului u folosind obiective cu diametrul mare. Micşorarea lungimii de undă a luminii utilizate, conduce de asemenea la mărirea puterii de separare, fapt ce se poate analiza lucrând cu lumină ultravioletă, imaginea înregistrându-se pe o placă fotografică corespunzătoare. 216 Fig.7.45 1
Biofizică – Noţiuni de optică. Ochiul uman Un exemplu de calcul a puterii de separare: dacă obiectivul se găseşte în π aer, rezultă n1=1. Deoarece unghiul u este aproximativ , deci sin u ≈ 1, rezultă 2 o 2 λ ≈ , ceea ce înseamnă că microscopul poate să rezolve (să vadă distinct) două λ puncte aflate la distanţa de unul de altul. In cazul observaţiilor vizuale, λ face 2 parte din spectrul vizibil, adică este o mărime de ordinul 6.10 -7 m = 0,6 μm, prin urmare microscopul poate să rezolve două puncte aflate situate la distanţa 0,3 μm = 3.10 -7 m. Iluminarea obiectelor la microscop. Obiectele văzute la un microscop nu sunt luminoase, ci trebuie iluminate. Se deosebesc două cazuri: iluminarea prin transmisie (sau transparenţă), folosită în cazul obiectelor transparente (Fig.7.45) şi iluminarea prin reflexie care este folosită în cazul obiectelor opace. Cel de-al doilea tip de iluminare, prin reflexie, este folosit la microscopul metalografic. Deci, proba trebuie să fie iluminată din aceeaşi parte din care este observată. In funcţie Fig.7.46 Fig.7.47 de modul de iluminare, se obţin efecte de contrast diferite. In iluminarea oblică (Fig.7.46), constituenţii structurali ai probei, care au suprafaţa netedă, reflectă lumina după legile reflexiei, lumina trecând pe lângă obiectiv, ei apărând întunecaţi, iar constituenţii rugoşi difuzează lumina în toate direcţiile, o parte din ea intrând în obiectiv şi astfel ei se văd iluminaţi. Invers se întâmplă la iluminarea perpendiculară (Fig.7.47). Elementele netede reflectă lumina care trece prin obiectiv acestea apărând luminoase, iar elementele rugoase, difuzând lumina, apar întunecate. 217
Page 1 and 2: Capitolul VII. Biofizică - Noţiun
Page 3 and 4: Biofizică - Noţiuni de optică. O
Page 13 and 14: 7.6. POLARIZAREA LUMINII Biofizică
Page 29 and 30: 7.7.2.2. Lupa Biofizică - Noţiuni
Page 33: Biofizică - Noţiuni de optică. O
Page 39 and 40: 42 δ 22 δ n=1,336 6,4 mm 24 mm Bi

Noţiuni de optică. Ochiul uman - Cadre Didactice

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?