RevistaScoliiGimnaziale193-Nr2 - Scoala Gimnaziala Nr 193

Treptele cunoaşterii -.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Au cules câţiva ştiuleţi de porumb, iar alţii au adus de acasă brânză şi
pâine. Au adunat câteva vreascuri din copacii crescuţi pe marginea apei, au
aprins focul şi l-au lăsat să ardă, să se facă jarul. Între timp, au mâncat
brânză cu pâine. Apoi au desfăcut ştiuleţii şi i-au pus pe jar. Ieşea un fum
gros, dar care mirosea frumos. Când s-au copt, toţi copiii au mâncat cu poftă.
Cei mari mai mulţi, iar cei mici mai puţini.
Apoi s-a încins o joacă... Au găsit câteva bucăţi de plastic pe care le-au
pus pe foc. Când se topeau, le-au înfăşurat pe un băţ şi au făcut o torţă.
Umblau cu torţele alergând pe iarbă de-a lungul bălţii şi chiuiau de bucurie.
Dar, la un moment dat, David s-a apropiat cu spatele de un alt băieţel
şi, din greșeală, i-a dat peste mână. Acesta a scuturat din torţă şi o bucată de
plastic a căzut pe piciorul lui David, care a început să ţipe. Ceilalţi copii au
fugit speriaţi să-i anunţe bunicii, dar aceștia erau în vârstă şi nu puteau
coborî dealul, astfel că au aşteptat îngrijoraţi. Ionuţ şi alţi doi copii l-au adus
pe rănit acasă. Între timp, bunicii i-au sunat pe părinţi, care n-au mai stat pe
gânduri şi au sosit în mai puţin de jumătate de oră. David a plecat la spital
imediat, unde rana i-a fost curăţată şi bandajată. Apoi a rămas un timp acasă
pentru a se vindeca.
După ceva vreme, cei doi, David și Ionuț, s-au întors la bunicii care-i
aşteptau cu mult drag. Ei nu-şi puteau ierta cele întâmplate. Se considerau
vinovaţi de joaca lor copilărească. Au rămas mult timp la ţară, la bunici,
promiţând că nu se vor mai juca cu focul niciodată. Aşa ceva nu trebuie să i
se întâmple nimănui. Aveți grijă!
-54-
Mușetescu Flavius, a IV-a A
Cercul de limba română ”Jocul cuvintelor”
Prof. coord. Florentina Dragomir