RevistaScoliiGimnaziale193-Nr2 - Scoala Gimnaziala Nr 193

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.- Treptele cunoaşterii
Începuse să-i placă. Oameni în costume de baie colorate se plimbau pe
puntea vaporului, bucurându-se de soare și de apa caldă din piscină. Era
muzică și veselie, mâncare şi răcoritoare cât cuprinde. Şoricelul se bucură
tare când văzu şi un căţel. Îşi aminti că în momentele când alerga să se
ascundă de motanul cel nesuferit, prietenul lui cel mai bun, Azor, îşi făcea
apariţia, iar ostilităţile încetau imediat. Deodată i se făcu dor de Azor. Se
întrebă cum de a nimerit el în acea geantă care l-a adus în acest loc
necunoscut, printre străini, departe de căsuţa lui. ”E cazul să îmi fac o nouă
căsuţă, ceva provizii şi prieteni noi” gândi şoricelul. Nu ştia că se afla pe un
vapor pe care va trebui, la un moment dat, să-l părăsească.
Apoi avu o surpriză plăcută când acel căţel care îi amintea de Azor veni
și-l mângâie cu lăbuţa.
- Pe mine mă cheamă Patrocle. Hai să fim prieteni!
- Pe mine Chiţ-Chiţ. De acord!
- O să am eu grijă de tine, micuţule. Stăpânului meu nu-i plac şoriceii,
iar mie nu-mi plac pisicile.
- Drăguţ din partea ta! Mulţumesc.
- Cum ai ajuns pe vapor?
- Cum?!?! exclamă Chiţ-Chiţ. Suntem pe un vapor?! Nu o să-mi mai văd
niciodată căsuţa! şi şoricelul se puse pe plâns.
- Haide, lasă! Fii bărbat!
- Şi am mai întâlnit şi un motan gri și urâcios, se tângui mai departe
Chiţ-Chiţ. Totuşi, mi-e foame...
- Nu-i nimic! Stăpânul meu mi-a pregătit mâncarea. Hai cu mine! Sper
că-ţi place mâncarea de câini!
- La ce foame am, aş mânca orice, inclusiv mâncare de pisici!
Pe drum, lui Patrocle i-a intrat o aşchie în lăbuţă.
-Aaauu!!!
-59-