„george barițiu” din cluj-napoca – 90 de ani de ... - Institutul de Istorie

Institutul de Istorie din Cluj. 1920-2010
„Interferențe româno-maghiare în Epoca Modernă” (1997, 37); „Revoluția de
la 1848 în Europa Centrală și de Sud-Est” (1998, 37) sau cea din mai 2003
dedicată lui George Barițiu la 110 ani de la dispariția lui, an când fusese
proclamat patron al Institutului de Istorie clujean (2003, 42).
În peisagiul istoriografiei românești publicația anuală a Institutului de
Istorie din Cluj s-a definit drept una absolut necesară în contextul istoric de
după 1918 și apoi de după cel de-al doilea război mondial, ea reflectând
preocupările dintr-un institut de cercetare istorică ce s-a impus în planul
istoriografiei românești și regional-europene, în jurul lui concentrându-se
eforturile specialiștilor pe problematică istorică diversă. Era rolul pe care
„Anuarul” Institutului de Istorie din Cluj și-i l-a asumat încă de la începuturile
sale, din anul 1921, el însuși fiind cel mai vechi periodic specializat din
perimetrul istoriografic al României scos de un institut de cercetare
științifică.
Colaboratorii „Anuarului” Institutului de Istorie din Cluj au fost prestigioase
personalități științifice din țară și străinătate: academicienii Alexandru
Lapedatu, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, David Prodan, Constantin Daicoviciu,
Ștefan Pascu, Dan Berindei, Camil Mureșanu, Sigismund Jakó, Dumitru Protase
ș.a. Din străinătate a avut drept colaboratori importanți istorici ca K. Hitchins
(SUA), Peter Urbanitsch (Austria), Spira György (Ungaria), Milan Krajčovič
(Slovacia), Konrad Gündisch (Germania), Paul Michelson (SUA), Volker
Wollmann (Germania), Karvar Anousheh (Paris), Ann Buckley (Anglia), Barta
János (Ungaria), Othmar Kolar (Austria), James Niessen (SUA), Mariana
Hausleitner (Germania).
În acest fel, „Anuarul” a avut de-a lungul deceniilor drept colaboratori,
alături de membrii Institutului, istorici din celelalte centre științifice din
România, din Centrul și Occidentul Europei și de peste Ocean, dovedind
deschidere tematică și metodologică. Prin rezumatele articolelor, publicate în
limbi de circulație internațională, atunci când acestea nu erau redactate în
asemenea limbi, s-a asigurat comunicarea conținutului său în spații lingvistice
mai extinse. Este vădită intenția cercetătorilor-autori ai studiilor publicate în
ultimii ani, a Redacției „Anuarului”, de a oferi textele acestora în limbi
cunoscute în arealele european și american.
„Anuarul” Institutului de Istorie din Cluj-Napoca figurează în cca. 200 de
mari biblioteci europene, după cum indică și consultarea sitului realizat de
Universitatea din Karlsruhe și GVB Gemeinsamer Verbundskatalog.
Circulația „Anuarului” clujean în spațiul european este ilustrată de baza de
20