„george barițiu” din cluj-napoca – 90 de ani de ... - Institutul de Istorie

III. BIBLIOTECA INSTITUTULUI
Una din sarcinile importante asumate de Direcțiunea Institutului de Istorie
fondat la Cluj în 1920 era aceea a constituirii bibliotecii proprii, în care să fie
depozitate principalele titluri din bibliografia istorică a Transilvaniei, României
și europeană privitoare la trecutul istoric al spațiului românesc. Fără o
bibliotecă de specialitate nu este de conceput munca de cercetare într-un
institut științific Sarcina ca atare era pusă încă în Lecția de deschidere a
cursului de Istoria Transilvaniei rostită de prof. Ioan Lupaș, în 11 noiembrie
1919, la noua Universitate din Cluj, privitoare la Factorii istorici ai vieții naționale
românești, în care sublinia necesitatea creării unui Institut de istorie a românilor
în principalul oraș al Transilvaniei.
După 1 februarie 1920, când a luat ființă Institutul de Istorie Națională prin
decizie regală, directorii acestuia, Alexandru Lapedatu și Ioan Lupaș au primit
sprijinul unor instituții de știință, cultură și de învățământ din capitala
României Întregite, precum și al unor oameni de cultură români. Donații
consistente de carte istorică și reviste de specialitate au fost făcute atunci de
Academia Română, Casa Școalelor, Administrația Casei Bisericii din București,
Societatea Regală de Geografie ș.a., iar ca donatori particulari s-au remarcat
Vintilă Brătianu, Valeriu Braniște (printr-o colecție prețioasă de ziare). Titlurile
primite priveau colecții/volume de documente istorice (Colecția Hurmuzaki,
cele datorate lui N. Iorga ș.a.), sinteze și monografii istorice, studii pe problematica
istoriei Transilvaniei publicate în volume aparte.
În sfera periodicelor (a revistelor de specialitate) au intrat publicațiile
Academiei Române și cele ale unor institute din străinătate aparținând
domeniului istoriografic și – prin extindere – celor socio-umane. După întemeierea
altor institute științifice de profil istoric în România interbelică s-a
procedat la achiziția prin schimb cu „Anuarul” Institutului a publicațiilor
acestora, asigurându-se astfel și difuzarea propriilor cercetări științifice în
mediile istoriografice din țară și din străinătate.
Interesul primordial în privința constituirii și dezvoltării bibliotecii
Institutului l-a constituit cartea de istorie referitoare la trecutul provinciei
intracarpatice, a legăturilor ei cu statele românești de peste Munți și cu
popoarele și statele din Centrul Europei. Numai prin intrările principalelor
34