âgeorge bariÈiuâ din cluj-napoca â 90 de ani de ... - Institutul de Istorie
âgeorge bariÈiuâ din cluj-napoca â 90 de ani de ... - Institutul de Istorie
âgeorge bariÈiuâ din cluj-napoca â 90 de ani de ... - Institutul de Istorie
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
CUVÂNT ÎNAINTE<br />
<strong>Institutul</strong> <strong>de</strong> <strong>Istorie</strong> <strong>din</strong> Cluj-Napoca împlinește nouă <strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> existență,<br />
fiind unul <strong>din</strong>tre cele mai vechi instituții <strong>de</strong> cercetare științifică <strong>din</strong> România.<br />
Întemeiat prin voință regală la 1 februarie 1920, când Regele României<br />
Întregite, Fer<strong>din</strong>and I, își rostea Cuvântarea la inaugurarea solemnă a<br />
Universității românești <strong>din</strong> Cluj, <strong>Institutul</strong> <strong>de</strong> <strong>Istorie</strong> <strong>din</strong> principalul oraș al<br />
Transilv<strong>ani</strong>ei a împlinit rosturi semnificative în noul context al vieții<br />
cultural-științifice <strong>din</strong> România, ocupând până astăzi un loc important în<br />
istoriografia română. Înființarea lui în provincia intracarpatică urmărea<br />
concentrarea forțelor creatoare românești <strong>din</strong> domeniul Științelor Istorice, prin<br />
a căror activitate <strong>de</strong> cercetare să fie integrată istoriografiei române și celei<br />
central-europene problematica istorică privitoare la teritoriile care tocmai<br />
atunci s-au reunit în marele corp politico-statal <strong>de</strong> anvergură națională.<br />
<strong>Institutul</strong> <strong>de</strong> <strong>Istorie</strong> <strong>cluj</strong>ean a parcurs, <strong>de</strong>-a lungul celor nouă <strong>de</strong>cenii, mai<br />
multe etape evolutive. Cele două <strong>de</strong>cenii interbelice (1920-1939) au reprezentat<br />
perioada <strong>de</strong> așezare a propriilor structuri, <strong>de</strong> <strong>de</strong>finitivare a problematicii<br />
<strong>de</strong> cercetare, reflectată în „Anuarul” <strong>Institutul</strong>ui și în studiile publicate<br />
<strong>de</strong> membrii lui. Deceniul ce a urmat (1940-1949) a fost unul dificil, viața<br />
<strong>Institutul</strong>ui fiind marcată <strong>de</strong> refugiul impus <strong>de</strong> la Sibiu, <strong>de</strong> revenirea lui la<br />
Cluj, <strong>de</strong> preve<strong>de</strong>rile legii învățământului <strong>din</strong> 1948 și <strong>de</strong> „reorg<strong>ani</strong>zarea”<br />
Aca<strong>de</strong>miei Române în același an, când aca<strong>de</strong>micienii Ioan Lupaș, Alexandru<br />
Lapedatu, Silviu Dragomir, Ștefan Meteș, foștii directori și membri ai<br />
<strong>Institutul</strong>ui erau excluși printr-un act samavolnic <strong>din</strong> înaltul for științific și<br />
cultural al țării.<br />
A urmat o perioadă <strong>de</strong> patru <strong>de</strong>cenii (1949-1989), corespunzând celei <strong>de</strong><br />
dominație comunistă asupra țării, când s-a recurs la mai multe org<strong>ani</strong>zări ale<br />
<strong>Institutul</strong>ui (în 1949, 1971, 1975); cu <strong>de</strong>osebire <strong>ani</strong>i ’50 ai secolului trecut au<br />
fost nefaști pentru evoluția instituției, pentru cercetătorii lui.<br />
Alte transformări au survenit în ultimele două <strong>de</strong>cenii (1989-2009), când<br />
<strong>Institutul</strong> a încercat să revină la vechile comandamente științifice, să reia<br />
legăturile cu istoriografia europeană.<br />
7