proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu
proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu
proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL<br />
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI<br />
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU<br />
Piese<br />
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483<br />
scrise<br />
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III<br />
Pag.<br />
20/364<br />
Astfel, magistrala feroviară 500 Bucureşti (Nord) - Ploieşti (sud) –Adjud - Paşcani -<br />
Suceava – Vicşani este dublă şi electrificată.<br />
Pe tronsonul Bucureşti-Ploieşti-Adjud-Bacău-Paşcani magistrala se suprapune şi pe<br />
traseul coridorului feroviar pan-european IX stabilit prin conferinţele de la Praga (1993),<br />
Creta (1997). Astfel, se doreşte modernizarea traseului pe teritoriul României (595 km) şi<br />
electrificarea tronsoanelor Videle - Giurgiu Nord si Socola - Ungheni Prut. Ulterior, în urma<br />
modernizării infrastructurii feroviare, viteza comercială va fi de circa 120km/h.<br />
În sudul oraşului este amplasat transportul aerian. Municipiul Bacău este deservit<br />
de aeroportul Internaţional “George Enescu, deschis traficului aerian public de călători şi<br />
marfă la data de 1 Aprilie 1946. A fost declarat prin decret prezidenţial în 1976 aeroport<br />
internaţional cu o pistă de 2.500m lungime şi 80m lăţime, o suprafaţă totală de peste 200ha.<br />
În viitorul apropiat aeroportul Bacău va „suferi” o modernizare accentuată prin preluarea în<br />
concesiune pe o perioadă de 34 ani de către operatorul Blue Air, acesta investind o sumă de<br />
circa 45 milioane de euro (sursa: Studiu pentru modernizarea circulaţiei şi a transportului în<br />
comun elaborat de compania GTT - Gruppo Torinese Trasporti - din Torino), toate,<br />
completandu-se reciproc<br />
Zona comercială cuprinde vechiul nucleu al oraşului, completat fiind de alte grupări<br />
amplasate în zonele rezidenţiale. Se mai păstrează o specializare strictă doar în arealul<br />
Pieţei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). B-dul Unirii şi B-dul Nicolae<br />
Bălcescu, vechi zone meştesugăreşti, prezintă o zonare funcţională mixtă (comercialrezidentiala).<br />
Între zonele mono-fucţionale şi cele rezidenţiale propriu-zise există zone<br />
mixte:comercial-rezidentiale (cladiri bi-funcţionale), rezidential-învăţământ-sănătate.<br />
Zonele rezidentiale ocupă aproximativ 80% din intravilan. În <strong>general</strong>, se intrepătrund<br />
cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidentiale propriu-zise sunt cele de la periferii:<br />
Gherăiesti, Izvoare, Şerbăneşti, CFR, Tache, Mioriţei, Nord.<br />
În concluzie, în evoluţia teritorială a municipiului, s-a inregistrat un maxim în secolul al<br />
XIX-lea urmat de un relativ dinamism. Aceasta a fost o creştere tentaculară datorită<br />
dezvoltării aşezării în lungul axelor de circulaţie (sursa: Al. Ungureanu, 1980).<br />
2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului şi localităţilor, repere în evoluţia<br />
spaţială a localităţilor<br />
În privinţa începuturilor târgului lipsesc datele sigure. Sunt mai multe legende, una<br />
dintre ele explicând atât fundaţiunea originală a târgului, cât şi numele de Bacău. Originea<br />
oiconimului Bacău este pusă pe seama termenului maghiar bako, ipoteză susţinută şi de<br />
Iorgu Iordan:bako – calău, nătâng, neghiob. Respingând provenienţa maghiară a<br />
termenului, Haşdeu înclina către o etimologie turanică, iar Nicolae Iorga, pentru una<br />
slavă: stra-slavul bac = zimbru, taur, bour.<br />
„Bacăul, ca şi celelalte târguri medievale din Moldova, îşi are începutul într-o<br />
străveche aşezare sătească, apărată de păduri şi ape, la confluenţa dintre Siret şi Bistriţa. Cu<br />
mult înainte de formarea statului feudal Moldova, acest sat depăşea ca importanţă pe cele<br />
din jur datorită aşezării sale, ce a favorizat dezvoltarea unui comerţ mai activ. Aici veneau<br />
ţăranii din împrejurimi să-şi vândă prisosul şi să cumpere unele produse necesare traiului.<br />
Locuitorii din zona muntoasă şi cei de la şes se întâlneau în această aşezare. Era loc de<br />
trecere şi popas pentru negustorii şi cărăuşii ce transportau mărfuri pe drumul<br />
transcontinental care mergea paralel cu Siretul.<br />
Prima menţiune documentară internă despre Bacău se găseşte în privilegiul comercial<br />
din 1408 acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov. În acest document,<br />
Bacăul era pomenit ca un centru comercial şi meşteşugăresc, şi ca important punct de vamă<br />
pentru tot felul de mărfuri transportate în şi din Moldova. Dezvoltarea continuă a activităţii