proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU
Piese
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483
scrise
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III
Pag.
38/364
Procesele de eluviere – iluviere constau în spǎlarea (levigarea) de cǎtre apa
provenitǎ din precipitaţii a compuşilor solubili şi depunerea acestora la diferite adâncimi. Cel
mai uşor eluviate sunt sǎrurile, în ordinea solubilitǎţii, urmate de unele componente care în
apǎ nu se dizolvǎ dar trec sub formǎ de particule foarte fine, respectiv substanţele coloidale
(argilǎ, sescvioxizi de fier şi aluminiu, acizi huminici).
2.2.6.2. Clase şi tipuri de sol
Denumirea şi clasificarea solurilor s-a făcut conform “Sistemului român de taxonomie
a solurilor (SRTS)” elaborat de Institutul de Cercetǎri pentru Pedologie şi Agrochimie –
Bucureşti, 2003.
Succesiunea tipurilor genetice de sol este în raport cu condiţiile de relief şi cu
sedimentele de solificare care sunt reprezentate în principal prin depozite loessoide de
terasă şi prin aluviunile corespondente albiei majore.
Solurile se grupează din punct de vedere pedogeografic în două mari categorii: soluri
de luncă şi soluri automorfe.
1) Solurile de luncă:
În albiile minore sunt caracteristice solurile în formare pe aluviuni – frecvent gleizate.
Aceste soluri deţin suprafeţe mai mari în albia Siretului, în zona de meandrare, în albia
Bistriţei cu despletiri pronunţate.
Aluvisolurile (AS-ti) s-au format pe treapta de albie majoră de 2-4 metri. Ele se
detaşează distinct din “poarta Iteşti”,”Hemeiuşi”, până la baza conului de dejecţie care
parazitează terasa Bacău, ocolesc conul şi avansează în aval, sub forma unei fâşii mai
înguste până la poarta Răcătău. Aluvisolurile se întind şi în partea stângă a Bistriţei, de la
Şerbăneşti la Letea Veche, ocupă interfluviu de luncă dintre Siret şi Bistriţa, şi avansează în
valea Siretului până în amonte de Săuceşti.
Microrelieful interfluvial a favorizat evoluţia solului până la tipul Cernoziom tipic (CZti),
acest tip de sol fertil este întâlnit în zona de luncă mai înaltă de la Capul Piscului, la est
de aşezarea Letea Veche.
2) Solurile automorfe ale căror însuşiri depind de roca mamă s-au format în zonele cu
forme de relief acumulative şi sculpturale de versant.
Solurile de terase sunt soluri mai evoluate, se întind predominant pe partea dreaptă a
Siretului şi Bistriţei. Faeziomul argic (FZ ar) şi Cernoziomul argic (CZ ar) sunt
caracteristice podului terasei Bacău respectiv podurilor teraselor Capul Picului şi Dealul
Bacăului.
În zona teraselor înalte sunt caracteristice tipurile Faeziom greic (FZ gr), până la
nivelul aşezărilor Sărata, Luizi Călugăra şi Crihan, iar tipurile Preluvosol tipic (PL-ti) este
întâlnit în zona teraselor şi zonelor de glacis, în timp ce tipul Luvosol tipic (LV-ti) este
caracteristic zonei împădurite a pârâului Trebeş şi pe interfluviu pârâurilor Negel-Bistriţa, în
Dealul Gherţu, Dealul Nou până în culmea Dumbrăviţa. Aceste soluri sunt caracterizate de
un conţinut de humus de 1-5%, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole.
3) Solurile intrazonale s-au format în condiţii pedogenetice locale: dintre acestea sunt
întâlnite tipurile gleiosol tipic, gleiosol molic care s-au format în zonele de şes cu un
drenaj slab.
Toate aceste tipuri de sol au un puternic caracter antropic ca un rezultat al intervenţiei
omului. Sunt întâlnite soluri antropice în zona corespunzătoare parcurilor, serelor iar în
celelalte zone intervenţia antropică a dus la modificarea caracteristicilor solurilor tipice.
4) Antrisolurile - această clasă de soluri cuprinde solurile puternic transformate prin
acţiune antropică, care prezintă la suprafaţă un orizont antropogenetic de cel puţin 50 cm
grosime şi corespund solurilor neevoluate, trunchiate sau defundate din SRCS 1980.