proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU
Piese
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483
scrise
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III
Pag.
36/364
câneparul, porumbelul de scorbură, pitulicea, gaia, viesparul), iar dintre reptile: guşterul,
şarpele orb ş.a.
Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică, unele animale sunt
vânate pentru blană, iar altele pentru carne. Fauna piscicolă s-a diversificat odată cu apariţia
lacurilor de acumulare de pe râul Bistriţa şi de pe Siret.
2.2.6. Solurile
2.2.6.1. Factori şi procese pedogenetice
Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este un produs al interacţiunii dintre mediul biotic
şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a
stabilit un anumit echilibru ecologic.
Formarea solurilor este un proces complex, de lungă durată, care reflectă efectul
factorilor pedogenetici, atât naturali cât şi antropici. Procesele de solificare şi evoluţia solurilor
sunt, aşadar, influenţate de suma factorilor pedogenetici cunoscuţi: rocă, relief, climă,
vegetaţie şi timp.
Solul este alcătuit din: material mineral provenit din dezagregarea şi alterarea rocilor,
material organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenită din precipitaţiile
atmosferice sau irigaţii şi aer, proporţia în care aceste componente se găsesc în sol
determinând gradul de fertilitate al solului.
Astfel, la formarea şi evoluţia solurilor a stat acţiunea continuă şi diferenţiată a factorilor
externi şi interni asupra materialului litologic.
Rocile influenţează procesul de pedogeneză prin compoziţia lor chimică-mineralogică,
textură, structură, compactitate, solubilitate. Viteza de desfăşurarea a pedogenezei este mai
mare pe rocile mai sărace în componente bazice. Depozitele permeabile, de exemplu,
favorizează evoluţia rapidă a solurilor, prin spălarea sărurilor şi migrarea argilei. Pe de altă
parte şi stagnarea îndelungată a apei pe solurile slab permeabile se răsfrânge asupra
însuşirilor solurilor.
Relieful, prin particularităţile calitative şi dinamica sa (altitudine, panta, fragmentare,
expoziţie, procese de deplasare în masă ş.a.), intervine hotărâtor în procesul de pedogeneză
(I. Bojoi - România. Geografie fizică, 2000). Acest factor are o influenţǎ directǎ determinând
procesele de eroziune, transport şi depunere a sedimentelor, sortate în funcţie de textura lor.
Acelaşi autor constată, apoi, că “altitudinea reliefului se manifestă printr-un control
generalizat al mediului natural care diversifică toţi factorii pedogenetici şi implicit procesele de
pedogeneză”, în sensul că relieful influenţează etajarea altitudinală a climei, vegetaţiei,
hidrografiei, faunei, care, la rândul lor, se răsfrâng asupra procesului de pedogeneză.
Clima. Rolul climei începe cu degradarea fizicǎ şi alterarea chimicǎ a rocilor,
descompunerea materiei organice, spǎlarea sǎrurilor solubile şi continuă cu debazificarea,
acidifierea şi migrarea coloizilor.
“Condiţiile climatice specifice stepei şi sivostepei au drept urmare o ritmicitate în
transformarea materiei organice (vare, iarnă), încît îngheţul şi/sau uscăciunea frânează sau
opresc activitatea microorganismelor din sol”, observă I. Bojoi (2000), constatând apoi că, în
aceste zone ca cea în care este situat şi Bacăul, “schimbul activ de substanţe dintre plante şi
sol contribuie la menţinerea reacţiei neutre a soluţiei solului. Iau astfel naştere cantităţi
însemnate de humus saturat cu calciu, solul având o culoare intens negricioasă.”
Vegetaţia determină formarea humusului în sol, structurarea şi afânarea în orizonturile
superioare ale acestuia. Eroziunea solului este determinatǎ de gradul de acoperire cu